Reglamentare Tehnică Privind Admitirea Vehicurilor La Trafic

NOTĂ INFORMATIVĂ
cu privire la aprobarea Reglementării tehnice.
Reglementarea Tehnică nr. 1 privind admiterea vehiculelor rutiere la trafic,

în vederea corespunderii normelor tehnice stabilite, este elaborată în scopul
întroducerii controlului tehnic obligatoriu pentru vehicule rutiere înmatriculate în
Republica Moldova, sistematizării supravegherii transportului controlat şi
monitorizării veniturilor în fondul rutier.
Reglementarea Tehnică nr. 1 este elaborată în baza Legii nr. 122 – XVI din
11.05.2007 „ Pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea de
condiţii uniforme pentru inspecţiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere şi
recunoaşterea reciprocă a acestor inspecţii, cu amendamente”, Directivei 96/96/CE
şi se aplică vehiculelor rutiere care sunt destinate pentru circulaţia rutieră cu viteza
maximală proiectată mai mare de 40 km/oră, cu excepţia transportului pe şine,
tractoarelor rutiere, echipamentului agricol.
Directiva 96/96/CE, în baza căreia a fost elaborată această reglementare
tehnică, stabileşte cerinţe obligatorii de securitate a vehiculelor şi de protecţie a
mediului ambiant.
Reglementarea Tehnică nr. 1 stipulează procedura de efectuare a controlului
tehnic periodic al tuturor autovehiculelor şi remorcilor acestora la staţiile de
control tehnic, valorile şi normele tehnice, metodele şi condiţiile de încercare,
precum şi cerinţele faţă de experţii control tehnic şi faţă de staţiile de control tehnic
întru asigurarea efectuării controlului tehnic corespunzător.
Reieşind din concepţia integrării Republicii Moldova în UE şi prin urmare
din necesitatea armonizării cadrului legislativ la legislaţia comunitară, prezenta
reglementare tehnică prevede transpunerea directivelor europene în cadrul
legislaţiei naţionale.
În baza celor nominalizate şi întru executarea prevederilor Legii nr. 131-XVI
din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier /Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2007, nr.103-106/, precum şi a Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova
nr. 1269 din 21.11.2007 privind modificările şi completările ce au fost operate în
Hotărîrea Guvernului nr. 1047 din 8.11.1999 – care prevăd supunerea testării
tehnice obligatorii a tuturor autovehiculelor din ţară de la 1 ianuarie 2008,
Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor a elaborat prezenta
reglementare tehnică.
Aprobarea Reglementării Tehnice nr. 1 va contribui la îmbunătăţirea situaţiei
privind sporirea gradului de siguranţă a traficului rutier, reducerea poluării
mediului înconjurător cu gaze de eşapament prin neadmiterea la trafic a vehiculelor
rutiere care nu corespund cerinţelor tehnice şi mediului ambiant, controlul ecologic
privind emisiile poluante al mijloacelor de transport fiind inclus ca parte
componentă a controlului tehnic periodic la staţiile de control tehnic.
Ministru Vasile URSU

Proiect
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr._____
din________________2007
Privind aprobarea Reglementării Tehnice nr. 1
Întru executarea prevederilor Legii nr. 131 – XVI din 07.06.2007 „ Privind
siguranţa traficului rutier ”, în scopul introducerii controlului tehnic obligatoriu a
tuturor vehiculelor rutiere înmatriculate în Republica Moldova, sistematizării
supravegherii transportului controlat şi veniturilor în fondul rutier precum şi a
actualizării bazei informaţionale de date a Registrului de stat al transporturilor.
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Reglementarea Tehnică nr.1 privind admiterea vehiculelor

rutiere la trafic, în vederea corespunderii normelor tehnice stabilite.
2. Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor îi sunt atribuite
funcţiile de acreditare, gestionare, monitorizare şi control a staţiilor de control
tehnic, a sistemului centralizat unic de control tehnic a vehiculelor rutiere.
3. Ministerului Dezvoltării Informaţionale îi sunt atribuite funcţiile de
acumulare şi prelucrare a informaţiei privind starea tehnică a vehiculelor rutiere de
la staţiile de control tehnic.
4. Ministerele, departamentele, autorităţile administraţiei publice locale,
agenţii economici activitatea cărora vizează admiterea vehiculelor la trafic vor
asigura prezentarea datelor corespunzătoare în Registrul de stat al transporturilor.
5. Se aprobă modificarea ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 920 din
30 august 2005 „Cu privire la Nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi
certificatelor, eliberate de către autorităţile administrative centrale şi organele
subordonate acestora persoanelor fizice şi juridice pentru practicarea activităţii
antreprenoriale”.
6. Se abrogă anexa nr. 3 şi nr. 4 a Hotărîrii Guvernului nr. 1047 din 8
noiembrie 1999 „Cu privire la reorganizarea Sistemului informaţional automatizat
de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor şi întroducerea
testării tehnice a autovehiculelor şi remorcilor acestora” din momentul întrării în
vigoare a Reglementării Tehnice nr.1.
Reglementarea Tehnică nr. 1
privind admiterea vehiculelor rutiere la trafic în vederea corespunderii normelor tehnice stabilite
I. Domeniul de aplicare
1. Prezenta Reglementare Tehnică se aplică vehiculelor rutiere înmatriculate în Republica

Moldova în scopul asigurării securităţii circulaţiei rutiere, pentru excluderea din exploatare a
vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic.
2. Prezenta Reglementare Tehnică stabileşte procedura:
(1) de trecere a controlului tehnic, utilajul necesar pentru efectuarea controlului tehnic fără
demontare, drepturile şi obligaţiile părţilor care sunt implicate în acest proces. Controlul tehnic
cuprinde, ca parte componentă, şi inspecţia tehnică pentru poluare.
(2) de prezentare a informaţiei privind starea tehnică a vehiculelor, evidenţa centralizată a
lucrului efectuat de staţiile de control, completarea rapoartelor statistice şi documentelor
respective se realizează pe baza complexului tehnic şi de program al Ministerului Dezvoltării
Informaţionale.
3. În prezenta Reglementare Tehnică se utilizează următorii termeni şi definiţii:
- acreditare – procesul de atestare al staţiei de control, menită să presteze servicii de control
al vehiculelor vizînd corespunderea lor cu cerinţele indicate în prezenta Reglementare Tehnică;
- ADR – Acord privind transportul de mărfuri periculoase;
- al doilea exemplar al raportului de verificare tehnică a vehiculului – o blanchetă de strictă
evidenţă, confecţionată pe o hîrtie de culoare nisipie, format A4, cu vilozităţi ca elemente de
protecţie, prezentată în anexa 1;
- an calendaristic – intervalul de timp cuprins între 1 ianuarie şi 31 decembrie;
- autobus – vehicul autopropulsat, destinat transportării pasagerilor, avînd un număr de cel
puţin 8 locuri, cu excepţia locului conducătorului auto;
- categorii de vehicule – clasificarea internaţională a vehiculelor după destinaţie şi
parametrii tehnici, descifrate în anexa 2;
- cerere de acreditare – un document înaintat organului competent pentru solicitatea
acreditării în domeniul respectiv, modelul este prezentat în anexa 3;
- certificat de înmatriculare de bază al vehiculului – certificatul de înmatriculare eliberat,
nemijlocit, proprietarului unităţii de transport, (în paragraful “Însemnări speciale” lipsesc
însemnările de tipul “Locaţiune”, “Mandat” etc.;).
- codul staţiei de control – cod din trei simboluri numerice, atribuit de organul competent,
pentru identificarea staţiei la primirea dărilor de seamă zilnice în formă electronică;
- control tehnic – metoda rapidă de determinare a capacităţii de funcţionare a sistemelor
vehiculului, prin care se obţine o examinare complexă a sistemelor vehiculului, supuse testării
obligatorii în corespundere cu lista obiectelor de control din procesul verbal, determinarea
parametrilor sistemelor şi compararea lor cu valorile normative, care influenţează securitatea
pasivă, activă şi ecologică;
- ecuson – semn holografic, efectuat pe o peliculă autocolantă, predispus spre
autodistrugere la desprinderea de pe orice suprafaţă, care garantează utilizarea lui de o singură
folosinţă. Ecusonul dispune de un număr de serie individual. Destinaţia de bază a ecusonului
fiind demonstrarea faptului că vehiculul a trecut controlul tehnic şi dispune de un raport de
control tehnic valabil. Exemplu de ecuson este prezentat în anexa 4;
- darea de seamă zilnică – un volum de informaţie, ce conţine datele privind vehiculele
controlate în timpul zilei (forma este prezentată în anexa 5), pentru expedierea prin poşta
electronică la serverul Ministerului Dezvoltării Informaţionale;
- expert control tehnic – persoană fizică care a urmat un curs specializat de instruire:
teoretic şi practic, a susţinut examenul şi a primit certificatul de expert control tehnic (prezentat
în anexa 6) şi ştampila personală;
- organul competent – autoritatea centrală de specialitate a administraţiei publice,
competentă în domeniul transporturilor;
- persoana de încredere a proprietarului vehiculului – persoana fizică sau juridică, care
dispune de dreptul de posesiune şi folosinţă a vehiculului în baza unui act juridic civil sau este
împuternicită să-l reprezinte pe proprietar la efectuarea controlului tehnic în baza unei procuri
autentificate notarial, precum şi în baza certificatului de înmatriculare al vehiculului cu indicarea
în paragraful “Însemnări speciale” a însemnărilor “Locaţiune”, “Mandat” etc.;
- primul exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului – este o blanchetă de strictă
evidenţă, confecţionată pe hîrtie de culoare cenuşie, format A4, cu vilozităţi ca elemente de
protecţie, care este prezentat în anexa 7;
- proprietarul vehiculului – persoana fizică sau juridică, care dispune de dreptul de
dispoziţie, posesiune şi folosinţă a vehiculului (în certificatul de înmatriculare, eliberat pe
numele proprietarului, la paragraful “Însemnări speciale” lipsesc însemnări de tipul “Locaţiune”,
“Mandat” etc.);
- raport de control tehnic al vehiculului completat – un raport completat integral în
corespundere cu prezenta reglementare tehnică, modelul căruia este prezentat în anexa 8;
- raport provizoriu de control tehnic – raport de control tehnic, tipărit pe hîrtie albă
obişnuită, eliberat pe un termen de 30 zile şi care conţine în capitolul V „MENŢIUNI” coduri şi
comentarii asupra defecţiunilor tehnice şi neajunsurilor depistate. Modelul este prezentat în
anexa 9;
- staţie de control tehnic – centru tehnic specializat, care include în sine clădiri, echipament,
personal şi care activează în baza certificatului de acreditare eliberat de organul competent în
modul stabilit (prezentat în anexa 10);
- tarif pentru control – taxa percepută pentru prestare serviciilor de control tehnic (tarifele
sunt prezentate în anexa 11);
- valori normative – valori, care în timpul examinării tehnice a uneia sau altei sisteme din
procesul verbal (prezentat în anexa 12), se recunosc corespunzătoare cerinţelor tehnice. Valorile
şi normativele tehnice sunt prezentate în anexa 13;
- vehicul în stare tehnică bună – vehicul gata pentru exploatare, ale cărui sisteme mecanice
corespund cerinţelor tehnice, cu rezervorul de combustibil alimentat la 85-100%;
- vehicul înregistrat în Republica Moldova – orice vehicul, care dispune de numere de
înregistrare şi certificat de înmatriculare, eliberate de orice birou de înmatriculare al transportului
din Republica Moldova;
- vehicul rutier (în continuare vehicul) – sistem mecanic cu motor sau fără, de producere în
serie sau individual, destinat pentru circulaţia rutieră cu viteza maximală proiectată mai mare de
40 km/oră, cu excepţia transportului pe şine, tractoarelor rutiere, echipamentului agricol.
4. Orice vehicul din punct de vedere a stării tehnice este neidentificat, pînă în momentul
trecerii controlului tehnic.
5. Orice vehicul utilizează prezumţia de corespundere, dacă în procesul de control tehnic
nu este posibil de determinat că cel puţin unul din parametri nu corespunde normelor tehnice,
atunci astfel de vehicul se consideră tehnic bun.
6. Procedura de control tehnic se efectuează de către staţiile de control tehnic, autorizate
de către organul competent în modul stabilit (vezi capitolul VI “Acreditarea staţiilor de control
tehnic“).
7. Supravegherea tehnică a staţiilor de control tehnic autorizate se asigură de către organul
competent.
8. Se interzice participarea vehiculelor la trafic fără prezenţa raportului de control tehnic
şi ecusonului valabil (vezi capitolul IV “Raportul de control tehnic”).
II. Cerinţe generale pentru procesul de efectuare a controlului tehnic
9. Termenul pentru efectuarea primului control tehnic se consideră de la data primei

înmatriculări, iar pentru următorul control tehnic de la data celei precedente.
10. Controlului tehnic sunt supuse toate vehiculele, înregistrate în Republica Moldova cu
periodicitatea de nu mai puţin de o dată în:
а) motociclete – 12 luni;
b) autoturisme, utilizate în scopuri personale şi de serviciu (cu excepţia taximetrelor) – 12
luni;
c) autoturisme-taximetre – 6 luni;
d) autoturisme şi autocamioanele, destinate în scopuri de instruire a conducătorilor – 6 luni;
e) autocamioane cu destinaţie generală – 12 luni;
f) autocamioane ADR – 6 luni;
g) microbuse, autocare şi autobuse – 6 luni;
h) remorcile (semiremorcile) cu destinaţie generală – 12 luni;
i) remorcile (semiremorcile) ADR – 6 luni.
Nu sunt supuse controlului tehnic vehiculele din categoria T, conform anexei 2.
11. Pentru trecerea controlului tehnic, vehiculul urmează a fi prezentat la oricare din staţiile
de control tehnic din Republica Moldova, autorizate de organul competent în ordinea stabilită.
12. La controlul tehnic, vehiculul urmează a fi prezentat de către proprietar sau persoana de
încredere.
13. Vehiculele rutiere prezentate pentru efectuarea controlului tehnic trebuie să fie goale,
tehnic bune şi curate, în special caroseria, şasiul, ansamblurile şi subansamblurile ce urmează a fi
controlate. Ele urmează a fi prezentate cu anvelopele umflate la presiunea nominală.
14. Pînă la efectuarea procedurii de control tehnic, pentru vehiculul respectiv trebuie să fie
deja achitată:
а) taxa de folosire a drumurilor, confirmată prin ordinul de plată (la efectuarea transferului
de către persoana juridică) sau chitanţa (la efectuarea plăţii în numerar de către persoana fizică).
Vezi capitolul XIV “Taxa pentru folosirea drumurilor”;
b) plata pentru controlul vehiculului;
c) asigurarea de răspundere civilă valabilă la momentul controlului.
15. Dacă vehiculul rutier prezintă motive de respingere cu cod defect, se efectuează în
continuare toate controalele prevăzute în planul de operaţiuni corespunzător categoriei
vehiculului rutier.
16. Pentru fiecare vehicul rutier prezentat la controlul tehnic se completează un raport de
control tehnic. Conform rezultatelor de trecere a controlului tehnic, indiferent de rezultat, se
stabileşte un aviz despre starea vehiculului şi se eliberează raportul de control tehnic, în
corespundere cu capitolul IV „Raport de control tehnic”.
17. Controlul tehnic se execută de către experţii control tehnic conform listei obiecţiilor de
control din procesul verbal în funcţie de categoria vehiculului rutier (anexa nr. 4). Ordinea de
executare a operaţiunilor precizate va fi stabilită de fiecare staţie de control tehnic în funcţie de
fluxul tehnologic propriu, cu excepţia identificării, care va fi prima operaţiune efectuată.
18. La ieşirea din funcţiune a unor sisteme ale vehiculului în procesul de control tehnic, la
respectarea deplină a programei de control, expertul, care efectuează controlul tehnic şi staţia de
control nu duce răspundere pentru defecţiune, iar vehiculul se consideră tehnic defectat, similar n
cazului cînd acesta nu ar trecut controlul tehnic.
19. Dacă se constată, că vehiculul este tehnic defectat, se eliberează un raport provizoriu de
control (fără eliberarea ecusonului) care are perioada maximă de valabilitate de 30 zile. În
capitolul V „Menţiuni” al raportului de control tehnic al vehiculului se indică codurile şi
comentarii asupra defecţiunilor depistate ale vehiculului. De asemenea în procesul verbal al
controlului se indică codurile defectelor cu comentarii detaliate asupra lor.
20. Vehiculul, care a primit conform rezultatelor controlului tehnic un raport provizoriu de
control tehnic al vehiculului, după înlăturarea defecţiunilor trebuie să fie prezentat pentru un
control repetat la aceeaşi staţie de control tehnic, unde s-a efectuat controlul tehnic primar.
Controlul tehnic repetat prevede controlul şi plata pentru controlul acelor parametri, care anterior
au fost consideraţi necorespunzători cerinţelor tehnice şi care au fost indicaţi în capitolul V al
raportului de control tehnic provizoriu.
21. În cazul depistării falsificării numerelor de identificare, conducătorul staţiei de control
tehnic va informa organele de poliţie.
22. Controlul tehnic repetat se efectuează numai la prezentarea raportului provizoriu de
control tehnic al vehiculului cu termenul valabil. În cazul expirării raportului provizoriu,
vehiculul va fi supus unui control conform tuturor parametrilor în corespundere cu lista
obiecţiilor de control din procesul verbal şi pentru o plată corespunzătoare tarifului pentru
controlul tehnic al vehiculului din categoria respectivă. Controlul tehnic repetat impune în mod
obligatoriu efectuarea identificării vehiculul rutier prezentat.
23. În intervalul dintre două controale tehnice, proprietarul vehiculului rutier are obligaţia
de a asigura menţinerea acestuia într-o stare tehnică corespunzătoare în vederea încadrării în
cerinţele legale privitoare la siguranţa circulaţiei rutiere şi protecţia mediului.
III. Modul de manipulare cu ecusonul
24. Ecusonul se eliberează vehiculului numai la:

a) corespunderea deplină conform normelor tehnice;
b) prezenţa achitării taxei pentru folosirea drumurilor conform tarifelor stabilite;
c) prezenţa în momentul efectuării controlului tehnic a asigurării răspunderii civile
valabile.
25. La eliberare, ecusonul se perforează la data, luna şi anul, care stabilesc termenul de
valabilitate al ecusonului şi raportului de control tehnic al vehiculului. Data limită se evaluează
din momentul trecerii controlului, în conformitate cu prevederile punctului 11.
26. Ecusonul este valabil numai în prezenţa la bordul vehiculului a raportului de control
tehnic al vehiculului. Numărul de serie, aplicat pe ecuson trebuie să corespundă cu numărul de
serie al raportului de control tehnic.
27. Ecusonul se lipeşte de către expertul control tehnic pe parbriz, din interior, din partea
dreaptă de jos. În absenţa parbrizului (remorci, motociclete etc.), ecusonul se lipeşte pe raportul
de control tehnic al vehiculului în partea dreaptă de sus.
28. Ecusonul nelipit în corespundere cu punctul 28, nu este valabil şi poate fi sustras de
către organele de control. Expertul, care a eliberat ecusonul cu încălcarea condiţiilor punctului
28, urmează a fi tras la răspundere în corespundere cu capitolul XIII „Răspunderea”.
29. La momentul lipirii ecusonului nou şi în caz de prezenţă pe parbriz a ecusonului vechi,
indiferent de termenul de valabilitate a lui, ecusonul vechi trebuie să fie dezlipit de pe parbriz, iar
rămăşiţele lui trebuie să fie înlăturate, cu ajutorul lichidelor de degresare, de către personalul
staţiei de control tehnic.
30. Pe parbrizul vehiculului se interzice prezenţa a mai mult de un ecuson. Expertul, care a
eliberat ecusonul cu încălcarea prevederilor punctului 30, duce răspundere în corespundere cu
capitolul XIII „Răspunderea”.
31. Ecusonul cu termenul de valabilitate expirat trebuie să fie înlăturat de pe parbrizul
vehiculului.
32. Conducătorul auto care exploatează vehiculul cu încălcarea prevederilor punctului 32
urmează a fi tras la răspundere, pentru ducerea în eroare a organelor de control, în conformitate
cu capitolul XIII „Răspunderea”.
33. În caz de schimbare a parbrizului, ecusonul trebuie să fie dezlipit de pe el, necătînd la
faptul că va avea careva deteriorări, şi se va fixa pe raportul de control tehnic al vehiculului cu
acelaşi număr de serie. Pentru primirea unui nou ecuson, vehiculul se prezintă la orice staţie de
control tehnic, unde se eliberează un nou ecuson în corespundere cu punctul 28 pe un termen
analogic cu cel al ecusonului care a fost dezlipit de pe parbrizul vechi. Plata pentru schimbarea
ecusonului constituie 150% din preţul de achiziţionare al raportului cu ecuson pentru staţiile de
control tehnic.
34. Dacă în rezultatul controlului tehnic vehiculul se consideră tehnic defectat şi pe parbriz
persistă ecusonul valabil, atunci ultimul trebuie să fie înlăturat de pe parbriz de către expertul
control tehnic şi să fie fixat pe raportul de control tehnic al vehiculului cu acelaşi număr de serie.
IV. Raportul de control tehnic al vehiculului
35. Există trei tipuri de rapoarte de control tehnic al vehiculului:

а) raport provizoriu de control tehnic al vehiculului – nu este o blanchetă de strictă
evidenţă. Se tipăreşte pe hîrtie simplă albă şi dispune de o numerotare individuală pentru fiecare
staţie de control tehnic, capabilă să ducă evidenţa rapoartelor eliberate. Raportul provizoriu de
control tehnic al vehiculului se eliberează la nerespectarea a cel puţin unui din punctele
procesului verbal completat după controlul vehiculului. Raportul se eliberează fără eliberarea
ecusonului pe un termen de 30 zile şi nu acordă dreptul exploatării comerciale a vehiculului, ci
doar deplasarea cu acesta în scopul ajustării lui la normele tehnice;
b) primul exemplar al raportului de control tehnic a vehiculului – o blanchetă de strictă
evidenţă. Raportul de control tehnic se înmînează persoanei (vezi punctul 6), care a prezentat
vehiculul la controlul tehnic, pentru a fi prezent la bordul vehiculului şi în caz de necesitate să fie
prezentat organelor de control. Raportul se eliberează concomitent cu ecusonul (vezi capitolul III
„Modul de manipulare cu ecusonul”). Termenul de valabilitate a raportului este limitat de
termenul de valabilitate a ecusonului cu număr de serie analogic. Termenul de acţiune a
raportului nu poate fi mai mare decît cel indicat la punctul 11;
c) al doilea exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului – o blanchetă de strictă
evidenţă. Raportul conţine o informaţie identică primului exemplar al raportului de control tehnic
al vehiculului. Raportul, completat cu rezultatele controlului (la el ataşîndu-se buletinul de probă
de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante şi buletinul de probă de la operaţiunea de
verificare a eficacităţii sistemului de frînare) şi chitanţa (ordinul de plată) despre achitarea taxei
pentru folosirea drumurilor, este un exemplar care se pătrează în arhiva staţiei de control.
Raportul se păstrează timp de 3 ani şi poate fi prezentat organelor de control pentru analiza
corectei achitări a taxei de folosire a drumurilor şi determinării stării tehnice a vehiculului.
36. Primul exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului reprezintă o parte
integrantă a ecusonului cu numărul de serie analogic şi la exploatare trebuie să fie prezent la
bordul vehiculului, pentru a fi prezentat organelor de control la cererea lor.
37. Raportul de control tehnic conţine următoarele capitole obligatorii pentru completare,
la o imprimantă laser:
а) două rînduri orizontale de sus trebuie să conţină informaţia despre denumirea staţiei de
control tehnic, codul ei, adresa şi telefonul de contact;
b) rubrica “Data” trebuie să conţină data de eliberare a raportului de control tehnic;
c) capitolul I “Datele vehiculului “ trebuie să conţină informaţia, înregistrată din certificatul
de înmatriculare a vehiculului:
1) codul VIN;
2) numărul de înregistrare;
3) numărul (fără serie) certificatului de înmatriculare;
4) marca şi modelul;
5) tipul caroseriei;
6) tipul vehiculului;
7) caroseria (dacă există);
8) şasiul sau ataş (dacă există);
9) anul producerii;
10) culoarea;
11) parcursul la momentul controlului (se includ indicaţiile odometrului luate nemijlocit de
pe tabloul de bord al autovehiculului),
Notă: Nu se completează pentru remorci şi semiremorci;
12) baza de impozitare pentru folosirea drumurilor, corectitudinea perceperii taxei pentru
folosirea drumurilor (vezi capitolul XIV “Taxa pentru folosirea drumurilor”).
d) capitolul II “Proprietarul” trebuie să conţină date despre proprietar, completate din
certificatul de înregistrare de bază al vehiculului, şi anume: numele, prenumele, codul personal,
adresa – pentru persoanele fizice, şi denumirea întreprinderii, codul de identificare, adresa
juridică – pentru persoanele juridice. Îndeplinirea acestui capitol nu este obligatorie, dacă sunt
respectate cerinţele prevăzute în pct. 38 lit.e);
e) capitolul III “Mandat, Locaţiune, Comodat” trebuie să conţină date despre persoana de
încredere, completate din certificatul de înmatriculare al vehiculului, care acordă dreptul de
utilizare a unităţii de transport, şi anume: numele, prenumele, codul personal, adresa – pentru
persoanele fizice şi denumirea întreprinderii, codul de identificare, adresa juridică – pentru
persoanele juridice. În absenţa certificatului de înmatriculare al vehiculului, care permite dreptul
de utilizare şi în prezenţa unui act autentificat notarial, care permite minim dreptul de utilizare,
datele despre persoana de încredere pot fi luate din permisul de conducere sau buletinul de
identitate. Completarea capitolului dat nu este obligatorie, dacă sunt respectate cerinţele
prevăzute în pct. 38 lit. d);
f) capitolul IV “Datele despre plăţi şi asigurări” trebuie să conţină date despre plata pentru
trecerea controlului (primul rînd), achitarea taxei pentru folosirea drumurilor (al doilea rînd) şi
asigurarea răspunderii civile a vehiculului (al treilea rînd), al patrulea rînd este de rezervă şi nu
necesită să fie îndeplinit.
Primul rînd se îndeplineşte de către staţia de control tehnic în formă liberă şi serveşte în
mare măsură pentru evidenţa internă şi statistică.
În rîndul doi la rubrica „suma plăţii” se indică suma, achitată în calitate de taxa pentru
folosirea drumurilor, la rubrica „data achitării” se indică data achitării sumei indicate; la rubrica
„seria şi numărul documentului” se indică numărul chitanţei sau a ordinului de plată; la rubrica
„termenul de asigurare” se indică ultima dată calendaristică a anului pentru care a fost achitată
taxa pentru folosirea drumurilor; la rubrica „denumirea agentului financiar de asigurare” se
indică prin intermediul cărei bănci a fost efectuată plata.
În rîndul trei la rubrica „asigurarea răspunderii civile” se indică suma, achitată pentru
asigurarea răspunderii civile, dacă există o informaţie veridică despre aceasta; la rubrica „data
achitării” se indică data intrării în vigoare a poliţei de asigurare; la rubrica „seria şi numărul
documentului” se indică seria şi numărul poliţei de asigurare; la rubrica „termenul de asigurare”
se indică data finisării acţiunii a poliţei de asigurare; la rubrica „denumirea agentului financiar de
asigurare” se indică denumirea companiei de asigurare.
g) capitolul V “Menţiuni” trebuie să conţină date despre parametrii sistemelor vehiculului
depistaţi care nu corespund şi alte neajunsuri. În acest capitol în coloană se enumără codurile
defecţiunilor şi comentarii pentru ele. Îndeplinirea acestui capitol este necesară numai pentru
raportul provizoriu. Acest capitol se îndeplineşte pentru informarea proprietarului vehiculului
despre acele defecţiuni, care urmează a fi înlăturate în perioada de valabilitate a raportului
provizoriu şi serveşte pentru expert ca o informaţie ce va fi obligatoriu verificată la efectuarea
controlului tehnic repetat.
Pentru rapoartele de control tehnic a vehiculului cu eliberarea ecusonului, se permite
imprimarea ştampilei “Corespunde cerinţelor tehnice”.
h) capitolul VI “Concluzie” trebuie să conţină una din cele două formulări standarde:
- „A trecut controlul tehnic cu eliberarea ecusonului”;
- „A trecut controlul tehnic fără eliberarea ecusonului”.
Detalii despre stabilirea concluziilor se prezintă în capitolul VIII “Procesul verbal şi
stabilirea rezultatelor. Formarea concluziei.”;
i) rîndul “Expert” în partea de jos a raportului urmează a fi completat cu numele,
prenumele, codul personal, semnătura personală şi ştampila personală a expertului de control
tehnic, care a eliberat raportul de control tehnic, fiind responsabil pentru îndeplinirea corectă a
raportului, formarea concluziilor, efectuarea plăţilor şi veridicitatea datelor incluse;
j) în partea stîngă de jos a raportului se imprimă ştampila staţiei de control tehnic;
k) la eliberarea raportului de control tehnic, proprietarul vehiculului trebuie să facă
cunoştinţă cu conţinutul raportului şi se va semna pentru primirea lui în partea din dreapta de jos;
l) în capitolul V „Menţiuni” al raportului de control tehnic, trebuie să fie amplasată
fotografia vehiculului, care se află pe standul de verificare al frînelor (vezi capitolul X
“Fotografia”). Fotografia trebuie imprimată concomitent cu îndeplinirea raportului de control
tehnic, iar numărul de înmatriculare al vehiculul de pe ea trebuie să fie lizibil. Această cerinţă se
răspîndeşte şi asupra vehiculelor autopropulsate.
38. La schimbarea numărului de înregistrare şi/sau a proprietarului vehiculului, în capitolul
V „Menţiuni” se înscrie informaţia actualizată. În caz de pierdere a raportului de control tehnic,
nu se eliberează un duplicat al acestuia, urmînd ca vehiculul să fie supus unui nou control tehnic
la orice staţie de control tehnic cu prezentarea dovezii achitării taxei pentru folosirea drumurilor
pentru anul curent.
IV. Cerinţe faţă de staţiile de control tehnic
39. Staţia de control tehnic trebuie să dispună de echipamentul necesar pentru efectuarea
programei depline de testări ale vehiculului în corespundere cu lista obiecţiilor de control din
procesul verbal. Lista echipamentului este prezentată în punctul 41.
40. Staţia de control tehnic trebuie amenajată şi dotată cu următoarele:
a) canal de vizitare (cu adîncime corespunzătoare) cu instalaţie de iluminare (lampă
portabilă de 12 V sau 24 V), prevăzut cu platforme culisante pentru verificarea jocurilor în
articulaţii care să permită minim 4 mişcări liniare;
b) instalaţie pentru evacuarea gazelor arse;
c) stand de frînare cu role;
Standul de frînare cu role trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de sesizare a alunecării
relative la o valoare de 24% a acesteia şi un dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală
(preferabil fără cablu de legătură). Diametrul rolelor trebuie să fie de minim 160 mm, iar
coeficientul de frecare dintre rolă şi pneu trebuie să fie de min. 0,6 în stare umedă.
Standul de frînare cu role pentru controlul tehnic trebuie să aibă viteza periferică a rolelor
de minim 5 km/h, iar standul de frînare cu role universale de min. 2,5 km/h.
Standul de frînare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe
monitor) sau cu indicatoare analogice. Afişajul analogic trebuie amplasat astfel încît să permită
vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziţia ansamblului de vehicule pe stand.
Standul de frînare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, forţei de
frînare, forţei de apăsare la pedală şi presiunii în instalaţia de frînare pneumatică şi să permită
aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frînare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de
24%.
Preciziile care trebuie asigurate pentru mărimile măsurate sunt:
- pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frînare: ±3 %;
- pentru forţa de apăsare la pedală: ± 2 %;.
Programul standului de frînare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a
coeficientului de frînare pentru frîna de serviciu şi pentru frîna de staţionare, dezechilibrului
între forţele de frînare la roţile aceleiaşi punţi pentru frîna de serviciu şi pentru frîna de
staţionare.
Standul de frînare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o
imprimantă;
d) analizor cu 4 gaze (pentru CO şi λ) cu precizie de minim:
±0,06 % pentru CO;
±0,5 % pentru C02;
±0,1 % pentru O2;
±12 ppm pentru HC.
Pentru analizoare de gaze, timpul de răspuns nu trebuie să depăşească 15 s. Ele trebuie
dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei
motorului şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator;
e) opacimetru, care trebuie să permită măsurarea în flux parţial cu o precizie de
min ± 0,3 m-1;
Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.
Opacimetrul trebuie prevăzut cu instrumente adecvate măsurării temperaturii de intrare a
gazelor cu posibilitatea de a afişa valoarea echivalentă a opacităţii la temperatura de 100° C,
dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului
(încît să poată măsura turaţia motorului indiferent de diametrul conductelor de injecţie montate)
şi imprimantă. De asemenea trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
Sonda de prelevare a gazelor trebuie să aibă o lungime care să nu depăşească 1 m şi un
diametru de 10 mm;
f) aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă;
g)dispozitiv de măsurare a presiunii în pneuri cu o precizie de ± 0,25 atm;
h)dispozitiv de măsurare a adîncimii profilului pneurilor cu o precizie de ± 0,1 mm;
i) cîntar pentru măsurarea maselor (integrat în cadrul standului de frînare sau separat) cu o
precizie de minim ± 2% din valoarea măsurată;
j) dispozitiv pentru verificarea suspensiilor prevăzut cu excitator la 15 Hz pentru liniele de
control destinate controlului tehnic a vehiculelor din categorii M1, M2, N1, N2;
k) dispozitiv de măsurare a jocului volanului cu o precizie de ±0,5o;
l) aparat de verificare a gradului de umbrire a geamurilor;
m)indicator al lichidului de frînă;
n) camera-foto cu conectarea la reţeaua locală de calculatoare.
41. Utilajul prevăzut la pct. c), d), e), f), g), h), i), j), k), şi l) trebuie să fie certificat de către
Serviciul de Standardizare şi Metrologie.
42. Utilajul de măsurare trebuie să fie periodic atestat, drept corespunzător, prin buletine de
verificare metrologică.
43. Staţia de control tehnic trebuie completată cu utilaj de calcul conectat la o reţea locală
de calculatoare, ce ar permite monitorizarea procesului tehnologic. Datele acumulate trebuie
sintetizate în dările de seamă zilnice, care urmează a fi transmise, în formă electronică, pe
serverul Ministerului Dezvoltării Informaţionale.
44. Denumirea fiecărei staţii de control tehnic trebuie să fie constituită din cuvintele “Staţie
de control tehnic” şi adăugat la ele numărul de cod al staţiei de control tehnic, atribuit de către
organul competent. De exemplu “Staţie de control tehnic 002”.
V. Acreditarea staţiilor de control tehnic
45. Persoanele juridice pot presta activitatea de control tehnic în staţii autorizate, nu se
permite prestarea de servicii de comercializare şi exploatare a vehiculelor.
46. Durata de valabilitate a certificatului de acreditare este de 3 ani şi este condiţionat de
asigurarea respectării de către titular a condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii de control
tehnic. Cu 30 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate persoana juridică va solicita
organului competent reacreditarea staţiei de control tehnic. Pe durata valabilităţii certificatului de
acreditare, titularul acestuia poate solicita încetarea activităţii, restrîngerea sau extinderea
domeniului de acreditare. Certificatul de acreditare cu termenul de valabilitate depăşit devine
nul.
47. Acreditarea staţiilor de control tehnic deţinute de persoanele juridice se face de către
organul competent pe baza cererii de acreditare (modelul cererii este prezentat în anexa 5).
Certificatul de acreditare se eliberează de organul competent conform rezultatelor obţinute de
comisia formată din cel puţin 5 persoane numite de organul competent, precum că staţia
respectivă totalmente corespunde cerinţelor impuse faţă de staţiile de control tehnic conform
prezentei reglementări tehnice. Organul competent va include în componenţa comisiei de
acreditare reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Ecologiei şi Resurselor
Naturale şi Serviciului de Standardizare şi Metrologie.
48. Acreditarea se acordă persoanelor juridice care deţin, cu caracter permanent şi exclusiv,
în proprietate sau în baza unui contract, spaţii corespunzătoare activităţii de control tehnic,
întrunesc toate condiţiile stabilite în pct. 41, au personal atestat pentru activitatea de control
tehnic.
49. Boxa de control tehnic trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor
de vehicule pentru care se solicită acreditarea. Fluxul de efectuare al controlului tehnic trebuie să
fie continuu.
50. Incinta staţiei de control tehnic trebuie să asigure funcţionarea corespunzătoare a
aparaturii din dotare.
51. Staţia de control tehnic trebuie să dispună de:
a) spaţii de parcare suficiente care să permită staţionarea vehiculelor rutiere în aşteptarea
efectuării controlului tehnic sau în aşteptarea eliberării documentelor;
b) spaţii sociale pentru personal (vestiare, grup social etc);
c) spaţii sociale accesibile clienţilor (spaţii de aşteptare, grup social etc).
52. Pe certificatul de acreditare eliberat se vor menţiona categoriile de vehicule rutiere
pentru care a fost acreditată staţia de control tehnic.
53. Dacă persoana juridică deţine mai multe staţii de control tehnic, organul competent va
elibera cîte un certificat de acreditare pentru fiecare staţie de control tehnic în parte.
54. În vederea acreditării, persoanele juridice, vor depune la organul competent, pentru
fiecare staţie de control tehnic câte un dosar de acreditare.
Dosarul de acreditare va conţine următoarele documente:
1) cerere tip de acreditare a staţiei de control tehnic (conform modelului din anexa nr. 5),
în care sunt prezentate principalele date de identificare a persoanei juridice şi a staţiei de control
tehnic;
2) copia certificatului de înregistrare a întreprinderii eliberat de Camera de Înregistrare de
Stat;
3) copia statutului persoanei juridice;
4) copiile certificatelor de atestare ale personalului care efectuează controlul tehnic;
5) lista aparatelor şi utilajelor din dotarea staţiei;
6) copiile certificatelor de conformitate ale aparatelor, eliberate de Institutul Naţional de
Standardizare şi Metrologie;
7) copiile buletinelor de verificare metrologică şi buletinelor de măsurare ale aparatelor;
8) certificatul organului teritorial fiscal privind datoriile faţă de buget;
9) schiţa staţiei, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi utilajelor din dotarea staţiei,
parcarea, vecinătăţi.
VI. Atestarea personalului care efectuează controlul tehnic
55. Atestarea personalului, care efectuează controlul tehnic, se face după absolvirea unui
curs de specializare organizat de către organul competent sau de către centrele de instruire, care
deţin licenţa de a efectua instruirea şi reciclarea personalului nominalizat, conform legislaţiei în
vigoare, în urma căruia se eliberează certificatul de expert control tehnic (conform modelului
cuprins în anexa nr. 6). Programul de instruire a experţilor control tehnic, în vederea
controlului ecologic, va fi coordonat cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.
56. Termenul de valabilitate a certificatului de expert control tehnic este de 12 luni şi
ulterior poate fi prelungit pe 24 luni.
57. Pe durata valabilităţii certificatului de expert control tehnic se pot organiza, de către
organul competent, cursuri de reciclare profesionale a experţilor control tehnic.
58. În vederea atestării ca expert control tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta
la organul competent sau unui centru de instruire, abilitat de către organul competent de a
efectua instruirea şi reciclarea unui anumit personal, un dosar care va conţine următoarele
documente:
a) cerere de atestare;
b) copia diplomei de studii sau certificatului de calificare;
c) copia permisului de conducere;
d) în cazul persoanelor cu calificarea de profil mecanic, copie parţială a cărţii de muncă
din care să rezulte că are o vechime de minimum 3 ani în activitatea de întreţinere auto, reparaţii
auto sau că a efectuat, în termen de 6 luni, stagierea de expert control tehnic la oricare din
staţiile de control tehnic;
e) declaraţia de onorabilitate pe propria răspundere;
f) cazier judiciar (numai la obţinerea unui certificat nou).
59. Fără a depăşi termenul de valabilitate al certificatului, expertul control tehnic va solicita
reatestarea, prin intermediul unei cereri din partea persoanei juridice unde va urma să-şi
desfăşoare activitatea.
60. Reatestarea se acordă în aceleaşi condiţii ca şi atestarea.
61. Certificatul de expert control tehnic se anulează în cazul în care:
a) în decurs de un an se constată, de către organele abilitate, două neconformităţi privind
confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul rutier care nu
îndeplineşte cerinţele tehnice;
b) se certifică starea tehnică a vehiculului rutier în lipsa acestuia;
c) se certifică starea tehnică a vehiculului rutier în perioada în care utilajul specific
necesar efectuării controlului tehnic nu îndeplineşte cerinţele specificate anterior.
62. Obţinerea unui nou certificat de expert control tehnic se face în conformitate cu
prevederile pct. 58.
63. Persoana căreia i s-a anulat certificatul de atestare a doua oară nu mai are dreptul să
efectueze controlul tehnic.
VII. Procesul verbal şi stabilirea rezultatelor. Formarea concluziei
64. La verificarea funcţionării a oricărui sistem, în corespundere cu lista obiecţiilor de

control din procesul verbal, datele primite se compară cu valorile normative, şi se formează o
concluzie, dacă acest sistem corespunde sau nu normelor tehnice.
65. La perfectarea concluziei, că sistemul, supus testării, corespunde normelor tehnice, în
procesul verbal de control tehnic al vehiculului în coloana “corespunde” (A) la intersecţia cu
rîndul care determină sistemul sus-indicat, se pune semnul în formă de “Х”.
La perfectarea concluziei, că sistemul, supus încercării, nu corespunde normelor
tehnice, în procesul verbal de control tehnic al vehiculului în coloana “nu corespunde” (B) la
intersecţia cu rîndul care determină sistemul sus-indicat, se pune semnul în formă de “Х”.
66. După controlul tuturor sistemelor supuse controlului obligatoriu, în corespundere cu
lista obiecţiilor de control din procesul verbal, expertul, care eliberează raportul de control
tehnic, analizează rezultatele. În urma analizării rezultatelor se formează concluzia în
corespundere cu punctul 70.
67. În lipsa în procesul verbal de control tehnic a menţiunilor cu simbolul “Х” la coloana
“Nu corespunde” (B), se formează o decizie despre corespunderea totală a vehiculului normelor
tehnice şi se formează concluzia “A trecut controlul tehnic cu eliberarea ecusonului”.
Prezenţa în procesul verbal de control tehnic a cel puţin unei menţiuni cu simbolul “Х”
la coloana “Nu corespunde” (B), se formează o decizie despre corespunderea parţială a
vehiculului normelor tehnice şi se formează concluzia “A trecut controlul tehnic fără eliberarea
ecusonului”.
68. Pentru vehiculele, care au primit concluzie “A trecut controlul tehnic cu eliberarea
ecusonului”, se eliberează primul exemplar al raportului de control tehnic cu imprimarea
procesului verbal pe verso şi se eliberează ecusonul în corespundere cu punctul 28. Analogic se
completează al doilea exemplar al raportului de control tehnic, la care se ataşează: procesului
verbal completat manual, buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante
şi buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a eficacităţii sistemului de frînare şi chitanţa
originală (ordinul de plată) despre plata taxei de folosire a drumurilor, necesită a fi arhivat la
staţiile de control tehnic pe un termen de 3 ani.
69. Pentru vehiculele, care au primit concluzie “A trecut controlul tehnic fără eliberarea
ecusonului”, se eliberează un raport provizoriu (vezi capitolul V “Raportul de control tehnic”).
70. Persoana, care a prezentat vehiculul la controlul tehnic are dreptul să nu fie de acord cu
rezultatele controlului tehnic şi concluziile. Divergenţele existente vor fi examinate în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
71. Procesul verbal de control tehnic al vehiculului urmează, în mod obligatoriu, a fi salvat
pe serverul staţiei de control tehnic.
VIII. Procesul tehnologic şi obiectele de control
72. Procesul tehnologic conţine lista sistemelor şi a altor obiecte de control ale vehiculului,
supuse controlului obligatoriu. Lista obiecţiilor de control din procesul verbal este prezentată în
anexa 4.
73. Normele tehnice stabilite, asupra sistemelor şi altor obiecte de control a vehiculului,
supuse controlului în mod obligatoriu, sunt expuse în anexa 7.
74. Răspunderea pentru respectarea operaţiilor procesului tehnologic o duce expertul
control tehnic, care nemijlocit a efectuat operaţia concretă, cît şi conducătorul staţiei de control
tehnic.
75. În cadrul staţiei de control tehnic nu se admite efectuarea de operaţiuni de întreţinere şi
reparaţii în timpul programului de efectuare a controlului tehnic. Utilajele staţiei de control
tehnic pot fi utilizate pentru diagnosticarea şi pentru verificarea calităţii reparaţiilor şi reglajelor
efectuate în cadrul atelierelor de reparaţii.
IX. Fotografia
76. Întru suplimentarea informaţiei vizînd mijloacele de transport supuse controlului tehnic
se efectuează fotografierea din faţă a vehiculului, amplasat pe standurile de frînare.
77. Fotografia trebuie să fie inclusă în baza de date a staţiei de control tehnic şi să se
păstreze împreună cu rezultatele testării a autovehiculului respectiv şi imprimarea automată pe
raportul de control tehnic în capitolul V „Menţiuni”. Dimensiunile fotografiei inserate pe
raportul de control tehnic trebuie să fie de 70мм х 50мм. Pe fotografie trebuie să fie indicat
timpul şi data efectuării controlului.
78. Vehiculul de pe fotografie trebuie să fie vizibil, iar numărul de înregistrare din faţă uşor
de identificat.
79. Orice raport de control tehnic este considerat nevalabil în lipsa fotografiei vehiculului
respectiv şi poate fi anulat sau extras de către organele de control.
80. Expertul control tehnic, care a eliberat raportul de control tehnic cu încălcarea
punctelor 78-80, urmează a fi tras la răspundere în conformitate cu capitolul XIII “Răspunderea”.
81. Cerinţele vizînd prezenţa fotografiei nu se răspîndesc asupra remorcilor şi
semiremorcilor.
X. Controlul şi supravegherea
82. Pentru verificarea în timp a menţinerii capacităţii tehnice a staţiei de control tehnic,
organul competent va efectua supravegherea activităţii acesteia.
83. De asemenea, în afară de organul competent, colaboratorii Inspectoratului Fiscal sau
Curţii de Conturi pot efectua controlul asupra respectării condiţiilor de plată a taxei pentru
folosirea drumurilor. Acest control poate fi efectuat în bază de mandat vizat de organul
competent. Conform rezultatelor controlului în mod obligatoriu se întocmeşte un proces verbal
cu prezentarea ulterioară a lui organului competent.
84. În urma activităţii de supraveghere, organul competent poate adopta una din
următoarele măsuri:
a) restrîngerea activităţii. Această măsură se adoptă pe perioada cînd nu mai sunt
îndeplinite condiţiile necesare efectuării controlului tehnic pentru anumite categorii de vehicule
rutiere cuprinse în certificatul de acreditare eliberat;
b) suspendarea activităţii. Această măsură se adoptă pe perioada cînd pentru toate
categoriile de vehicule rutiere cuprinse în certificatul de acreditare eliberat nu mai sunt
îndeplinite condiţiile necesare efectuării controlului tehnic ;
c) anularea acreditării. Această măsură se adoptă în cazurile cînd anterior a fost primită
decizia de suspendare a a activităţii şi în termen de 2 luni nu s-au luat măsuri întru îndeplinirea
condiţiilor necesare efectuării controlului tehnic;
85. În cazul suspendării activităţii, se întocmeşte procesul verbal de suspendare a activităţii
cu includerea obligatorie a numerelor rapoartelor de control tehnic la ziua suspendării. În cazul
anulării acreditării staţiei, se procedează identic ca şi în cazul suspendării activităţii, ridicîndu-se
certificatul de acreditare a staţiei de control tehnic de către organul competent.
86. Efectuarea controlului tehnic la staţii de control tehnic neautorizate, cu acreditarea
suspendată, anulată sau cu termenul de valabilitate depăşit, atrage măsuri de sancţionare conform
prevederilor legislaţiei în vigoare.
XI. Evidenţa şi darea de seamă
87. Datele de identificare şi rezultatele controlului tehnic se înregistrează pe serverul staţiei

de control tehnic cu transmiterea ulterioară zilnică pe serverul Ministerului Dezvoltării
Informaţionale, în regim de confirmare al recepţiei.
88. Darea de seamă zilnică reprezintă lista parametrilor şi valorile lor în formatul „dbf”,
pentru fiecare vehicul, care a fost supus controlului tehnic. Darea de seamă zilnică se va perfecta
conform formei din anexa 5.
89. Exemplarul doi al raportului de control tehnic se va arhiva în pachete cu respectarea
consecutivităţii numărului de ordine şi se va păstra nu mai puţin de 3 ani. Primul şi al doilea
exemplar al rapoartelor de control tehnic anulate, din cauza îndeplinirei incorecte, imprimării
necalitative etc. de asemenea se vor arhiva. Ambele exemplare cu ecuson se vor capsa împreună
într-un pachet, cu respectarea consecutivităţii numărului de ordine.
90. În caz de imposibilitate a expedierii dării de seamă zilnice de către staţiile de control
tehnic pe serverul organului competent, din cauza nefuncţionării temporare a conexiunii Internet,
se admite livrare datelor, incluse în darea de seamă zilnică, nemijlocit Ministerului Dezvoltării
Informaţionale pe orice purtator digital, nu mai tîrziu de 5 zile calendaristice.
XII. Răspunderea
91. Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ştampilei şi
semnăturii care certifică promovarea controlului tehnic, de către personal neatestat, sau de către
personalul atestat, dar fără efectuarea în prealabil a controlului tehnic, atrage, după caz,
răspunderea administrativă, disciplinară, materială.
92. Conducerea societăţii, autorizate să efectueze controlul tehnic, va lua măsuri de
supraveghere şi sancţionare a persoanelor care se fac vinovate de abaterile descrise în pct. 94.
93. Falsificarea înscrisurilor care atestă starea corespunzătoare a unui vehicul în urma unui
control tehnic, precum şi utilizarea unui astfel de înscris conştientizînd că acesta este fals,
constituie încălcare şi se pedepseşte în conformitate cu legislaţia în vigoare.
94. Activitatea agentului economic care prestează servicii de antreprenoriat, inclusiv şi de
control tehnic, poate fi suspendată numai prin hotărîrea judecătorească.
Reluarea activităţii a staţiei de control tehnic se efectuează în temeiul hotărîrei instanţei de
judecată la cererea agentului economic a cărui activitate a fost sistată anterior.
XIII. Taxa pentru folosirea drumurilor
95. Achitarea taxei pentru folosirea drumurilor reprezintă o condiţie obligatorie pentru
trecerea controlului tehnic în scopul primirii raportului de control tehnic, independent de
concluzia, care poate fi formată în rezultatul controlului.
96. Taxa pentru folosirea drumurilor se achită pînă la momentul trecerii controlului tehnic
prin achitare integrală conform tarifelor stabilite, indiferent de volumul de utilizare a drumurilor
naţionale în anul calendaristic curent.
97. Taxa pentru folosirea drumurilor se achită totalmente indiferent de data achitării lui pe
perioada anului calendaristic.
98. Cota taxei pentru folosirea drumurilor se va percepe în dependenţă de categoriile
vehiculelor şi caracteristicilor tehnice a lor.
99. Cota taxei pentru folosirea drumurilor se stabileşte şi se aprobă de organul competent
suprem în domeniul impozitării pentru fiecare an calendaristic individual.
100. Achitarea taxei pentru folosirea drumurilor se efectuează de către proprietarul
vehiculului sau de către persoana de încredere, cu indicarea obligatorie a numărului de
înregistrare al vehiculului în chitanţa de achitare (pentru persoanele fizice) sau ordinul de plată
trezorerial (pentru persoanele juridice). La achitarea taxei pentru folosirea drumurilor de către
persoanele juridice prin transfer, în ordinul de plată trezorial, în mod obligatoriu, se indică în
capitolul “Destinaţia plăţii” numerele de înregistrare ale vehiculelor, pentru care este achitată
taxa, cu descifrarea sumelor pentru fiecare vehicul. De exemplu: “С ТР 578 – 360 lei, С ЕА 136
– 1008 lei, С РА 555 – 54 lei”.
101. În caz de supraplată de către persoana juridică a taxei pentru folosirea drumurilor
pentru perioadele anterioare, se permite folosirea în loc de ordinul de plată trezorerial a unui
certificat al inspectoratului fiscal teritorial, a persoanei juridice, la care vehiculul se află la
balanţă. Acest certificat trebuie să conţină informaţia care confirmă, că suma totală a supraplăţii
se micşorează la cota taxei pentru folosirea drumurilor, care trece în cont pentru vehiculul
concret (numărul de înregistrare a lui) pentru anul calendaristic concret.
102. La eliberarea primului exemplar al raportului de control tehnic cu eliberarea
ecusonului, chitanţa originală care confirmă plata taxei pentru folosirea drumurilor pentru
vehiculul respectiv se ataşează la exemplarul doi al raportului de control tehnic, pentru arhivarea
ulterioară în scopul efectuării verificărilor în conformitate cu capitolul XI “Controlul şi
supravegherea”.
103. La eliberarea raportului de control tehnic provizoriu, chitanţa originală care confirmă
achitarea taxei pentru folosirea drumurilor pentru vehiculul respectiv, se ataşează la raportul
provizoriu de control tehnic, cu înmînarea posterioară persoanei care a prezentat vehiculul la
controlul tehnic. În aşa fel, la trecerea controlului tehnic fără eliberarea ecusonului, chitanţa
pentru taxa de folosire a drumurilor nu se sustrage, lăsîndu-i posibilitatea se treacă controlul
tehnic din nou la staţia de control tehnic respectivă sau trecerea completă a controlului tehnic la
oricare altă staţie, fără achitarea dublă a taxei pentru folosirea drumurilor pentru anul curent.
104. În caz de trecere a controlului tehnic mai mult de o dată în anul calendaristic respectiv
sau în cazul schimbării raportului de control tehnic cu ecuson (schimbarea parbrizului sau
numărului de înregistrare), în calitate de chitanţă sau ordin de plată despre achitarea taxei de
folosire a drumurilor trebuie să fie ataşat la raportul de control tehnic, care urmează a fi anulat în
rezultatul acestor operaţii. În aşa fel raporturi care urmează va fi anulat şi cel nou eliberat trebuie
să conţină codul VIN identic, iar în rîndul „Încasări în fondul rutier” în capitolul IV „DATELE
DESPRE PLĂŢI ŞI ASIGURĂRI” al raportului, ambele rapoarte trebuie să fie identic
îndeplenite.
XIV. Dispoziţii finale şi tranzitorii
105. Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor efectuează generalizarea şi

analiza informaţiei privind desfăşurarea şi rezultatele controlului tehnic a vehiculelor pentru
optimizarea reţelei staţiilor de control tehnic.
106. Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor în comun cu Ministerul
Ecologiei şi Resurselor Naturale vor elabora şi vor pune în aplicare normativele naţionale
ecologice şi tehnice în domeniul transportului în conformitate cu acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
107. Ministerul Dezvoltării Informaţionale:
(1) va elabora un program unic de acumulare şi prelucrare a informaţiei privind vehiculele
supuse controlului tehnic la staţiile de control tehnic, cu asigurarea accesului centralizat la banca
de date Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor
şi Biroului Naţional de Statistică;
(2) va organiza confecţionarea, repartizarea ecusoanelor de control tehnic, altor blanchete şi
executarea controlului strict asupra evidenţei acestora.
108. Dotarea şi documentarea staţiilor de control tehnic, care practică activitatea în baza
certificatului de acreditare de model vechi, trebuie ajustate la cerinţele prezentei Reglementări
Tehnice nu mai tîrziu de următorul termen de acreditare din momentul intrării în vigoare a
prezentei reglementări tehnice.
109. Prezenta Reglementarea Tehnică intră în vigoare după 6 luni de zile din momentul
publicării în Monitorul Oficial.
110. Anexele nr. 1 – 13 sunt parte integrantă a prezentei Reglementări Tehnice.
111. Modificările şi completările ce se operează în Anexa la Hotărîrea Guvernului nr. 920
din 30 august 2005, la compartimentul II „Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor”
cu punctul:
a) Rubrica nr. 2 – Certificat de acreditare a staţiei de control tehnic,
b) Rubrica nr. 3 – 3 ani,
c) Rubrica nr. 4 – Fără plată.
Anexa 1 la Reglementarea Tehnică nr.1
privind admiterea vehiculelor rutiere la trafic
în vederea corespunderii normelor tehnice stabilite.
Al doilea exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului.

„Raport de control tehnic al vehiculului” reprezintă o blanchetă de strictă evidenţă,
confecţionată din hîrtie de culoare nisipie, format A4, densitate 120 g/m2, cu vilozităţi în calitate
de elemente de protecţie şi se completează în conformitate cu conţinutul anexei 8.
Fig 1. Al doilea exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului.

Definirea categoriilor de vehicule.

Categoriile de vehicule rutiere sunt definite după cum urmează:
1. Categoria L – AUTOVEHICULE CU DOUĂ SAU TREI ROŢI

1.1. Categoria L1 – mopede, respectiv vehicule cu două roţi a căror viteză maximă prin
construcţie nu depăşeşte 45 km/h şi care sunt echipate cu un motor cu ardere internă cu cilindru
de cel mult 50 m3 sau cu un motor electric a cărui putere nominală continuă este de cel mult 4
kW.
1.2. Categoria L2 – Mopede, respectiv vehicule cu trei roţi a căror viteza maximă prin
construcţie nu depăşeşte 45 km/h şi care sunt echipate cu un motor cu aprindere prin scînteie a
cărui cilindru este de cel mult 50 cm3, sau cu un alt motor cu ardere internă a cărui putere
maximă netă este de cel mult 4 kW, sau cu un motor electric a cărui putere nominală continuă
este de cel mult 4 kW.
1.3. Categoria L3 – Motociclete, respectiv vehicule cu două roţi fără ataş, echipate cu un
motor cu ardere internă cu capacitatea cilindrică mai mare de 50 cm3 şi/sau a căror viteză
maximă prin construcţie depăşeşte 45 km/h.
1.4. Categoria L4 – Motociclete, respectiv vehicule cu două roţi cu ataş, echipate cu un
motor cu ardere internă cu capacitatea cilindrică mai mare de 50 cm3 şi/sau a căror viteză
maximă prin construcţie depăşeşte 45 km/h.
1.5. Categoria L5 – Mototricicluri, respectiv vehicule prevăzute cu trei roţi simetrice şi
echipate cu un motor cu ardere internă cu capacitatea cilindrică mai mare de 50 cm3 şi/sau a
căror viteză maximă prin construcţie depăşeşte 45 km/h.
1.6. Categoria L6 – Cvadriculuri uşoare, respectiv autovehicule cu patru roţi a căror masă
proprie este de cel mult 350 kg, exclusiv masa acumulatorului în cazul vehiculelor cu tracţiune
electrică, avînd viteza maximă constructivă de cel mult 45 km/h. Ele sunt echipate cu un motor
cu aprindere prin scînteie cu capacitatea cilindrică de cel mult 50 cm3, sau cu un alt motor cu
ardere internă cu o putere maximă netă de cel mult 4 kW, sau cu un motor electric a cărui putere
nominală continuă este de cel mult 4 kW. Aceste vehicule trebuie să corespundă condiţiilor
tehnice aplicabile mopedelor cu trei roţi din categoria L2, cu excepţia cazurilor cînd prin
condiţiile tehnice existente se prevede altfel.
1.7. Categoria L7 - Cvadriculuri, respectiv autovehicule cu patru roţi, altele decît
cvadriculile uşoare, avînd masă proprie de cel mult 400 kg (550 kg pentru vehiculile destinate
transportului de mărfuri), exclusiv masa acumulatorului în cazul vehiculelor cu tracţiune
electrică, şi echipate cu un motor cu o putere maximă netă de cel mult 15 kW. Aceste vehicule
trebuie să corespundă condiţiilor tehnice aplicabile mototriciclurilor din categoria L5, cu
excepţia cazurilor cînd prin condiţiile tehnice existente se prevede altfel.
2. Categoria M – AUTOVEHICULE DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE,

CARE AU CEL PUŢIN PATRU ROŢI SAU AU TREI ROŢI CÎND MASA TOTALĂ
DEPĂŞEŞTE O TONĂ
2.1. Categoria M1: Vehicule destinate transportului de persoane şi care nu au mai mult de 8
locuri pe scaune în plus faţă de locul conducătorului auto;
2.2 Categoria M2: Vehicule destinate transportului de persoane şi care au mai mult de 8 locuri
pe scaune în plus faţă de locul conducătorului auto şi avînd o masă totală care nu depăşeşte 5
tone;
2.3 Categoria M3: Vehicule destinate transportului de persoane care au mai mult de 8 locuri pe
scaune în plus faţă de cel al conducătorului auto şi au o masă totală care depăşeşte 5 tone.
3. Categoria N – AUTOVEHICULE DESTINATE TRANSPORTULUI DE MARFĂ ŞI
CARE AU CEL PUŢIN PATRU ROŢI SAU AU TREI ROŢI CÎND MASA TOTALĂ
DEPĂŞEŞTE O TONĂ
3.1 Categoria N1: Vehicule destinate transportului de marfă şi care au o masă totală care nu
depăşeşte 3,5 tone;
3.2 Categoria N2: Vehicule destinate transportului de marfă şi care au o masă totală care
depăşeşte 3,5 tone, dar care nu depăşeşte 12 tone;
3.3 Categoria N3: Vehicule destinate transportului de marfă şi care au o masă totală care
depăşeşte 12 tone;
4. Categoria T – TRACTOARE AGRICOLE ŞI FORESTIERE

Tractor agricol şi forestier – orice vehicul cu motor, cu roţi sau şenile, avînd cel puţin două axe,
a cărui funcţionare este în mod esenţial legată de forţa sa de tracţiune şi care este destinat, prin
construcţie, pentru tractarea, împingerea, purtarea sau acţionarea anumitor utilaje, maşini ori
remorci destinate să fie folosite în agricultură sau în economia forestieră. Poate fi amenajat şi
pentru transportul unei sarcini şi al unor însoţitori. Directivele UE sau regulamentele ECE – UN
se aplică numai la tractoarele definite mai sus, montate pe roţi, avînd două axe şi o viteză
maximă, prin construcţie cuprinsă între 6 şi 40 km/h.
4.1 Categoria T1 – tractoare pe roţi, a căror viteză maximă, prin construcţie, nu depăşeşte 40
km/h, al căror ecartament minim pentru cel puţin o axă este egal sau mai mare de 1150 mm,
masa proprie este mai mare de 600 kg şi garda la sol este mai mică sau egală cu 1000 mm.
4.2 Categoria T2 - tractoare pe roţi, a căror viteză maximă, prin construcţie, nu depăşeşte 40
km/h, al căror ecartament minim este mai mic de 1150 mm, masa proprie este mai mare de 600
kg şi garda la sol este mai mică sau egală cu 600 mm; totuşi, dacă înălţimea centrului de
greutate al tractorului (măsurată în raport cu solul), raportată la media ecartamentelor minime ale
fiecărei axe, este mai mare de 0.90, viteza maximă constructivă este limitată la 30 km/h.
4.3 Categoria T3 - tractoare pe roţi, a căror viteză maximă, prin construcţie, nu depăşeşte 40
km/h, iar masa proprie este mai mică de 600 kg.
Categoria T4 - alte tractoare pe roţi, a căror viteză maximă constructivă nu depăşeşte 40 km/h.
a. Categoria T4.1 – tractoare, supraînălţate, concepute pentru a lucra în culturi înalte, dispuse
liniar, cum sunt culturile viticole. Ele sunt caracterizate prin şasiu sau o parte a şasiului
supraînălţată, astfel încît să poată circula paralel cu liniile de cultură. Ele sunt concepute pentru a
purta sau pentru acţiona utilaje care pot fi fixate în faţă, în spate sau pe o platformă. Atunci cînd
tractorul este în poziţie de lucru, garda la sol, măsurată în planul vertical a liniilor de cultură, este
mai mare de 1000 mm. Dacă înălţimea centrului de greutate al tractorului (măsurată în raport cu
solul), raportată la media ecartamentelor minime ale fiecărei axe, este mai mare de 0.90, viteza
maximă constructivă este limitată la 30 km/h.
b. Categoria T4.2 – tractoare de gabarit mare, care se caracterizează prin dimensiuni mari,
destinate îndeosebi lucrărilor pe suprafeţe agricole de dimensiuni mari.
5. Categoria O - remorci (inclusiv semiremorci):

5.1 Categoria O1: remorci cu o masă maximă care nu depăşeşte 0,75 tone;
5.2 Categoria O2: remorci cu o masă maximă care depăşeşte 0,75 tone, dar nu depăşeşte 3,5
tone;
5.3 Categoria O3: remorci cu o masă maximă care depăşeşte 3,5 tone, dar nu depăşeşte 10 tone;
5.4 Categoria O4: remorci cu o masă maximă care depăşeşte 10 tone.
CERERE
pentru autorizarea staţiei de control tehnic a vehiculelor.
Nr ............. din ............
Persoana juridică.............................................................................................................................
cu sediul în ....................... ................... str......................................... nr...........................................
cod poştal ................... ........telefon........ ...............................................fax....................................
solicită eliberarea autorizaţiei pentru staţia de control tehnic
din ..................................................... str ........................ .................nr...........................................
cod poştal ................... ........telefon .......... ............................................fax.......................... ..........
pentru controlul tehnic următoarelor categorii de vehicule rutiere .................................................
Anexăm:
1) chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice;
2) copiea certificatului de înregistrare a întreprinderii eliberat de Camera de Înregistrare
de Stat;
3) copie a statutului persoanei juridice;
4) copii ale certificatelor de expert control tehnic;
5) lista aparatelor şi utilajelor din dotarea staţiei;
6) copii ale certificatelor de conformitate ale aparatelor emise de Serviciul Standardizare
şi Metrologie;
7) copii ale buletinelor de verificare metrologică şi buletinelor de măsurare ale
aparatelor;
8) schiţa staţiei, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi utilajelor din dotarea staţiei,
parcare, vecinătăţi;
Programul de lucru al staţiei de control tehnic este
În zilele ............ orele...............................

şi în zilele . ...... orele ..............................
Ne obligăm ca pe timpul funcţionării staţiei de control tehnic să respectăm întocmai toate
prevederile legale privitoare la controlul tehnic.
DIRECTOR
Modelul ecusonului de control tehnic.

Ecusonului de control tehnic reprezintă un semn holografic confecţionat pe o peliculă cu
dimensiuni 60 x 60 mm.
Fig 1. Ecusonul de control tehnic
Menţiuni:
1. Termenul de valabilitate a ecusonului de control tehnic expiră corespunzător cu găurile
perforate în rubricile „anul” (orizontal) şi „luna” (vertical), asemeni exemplului prezentat
în Fig. 1 – luna iunie a anului 2009;
2. Ecusonului de control tehnic prezentat la figura are numărul de serie 055610.
Cifre Nr. d-o.
Cifre 001-099 Staţia de control.
Notă:
Unde:
ll – luna;
aa – anul.
Cifre 00000001 Numărul raportului.
Format de dată 20.02.2003 Data eliberării.
Cifre, litere 20 poziţii VIN.
T- controlul tehnic:
dd- data controlului;

Cifre, litere 8 poziţii Nr. de înregistrare.
Cifre 10 poziţii Certificat de înmatriculare.
Litere 20 poziţii. Marca automobilului.
_________________________
sss-codul staţiei de control tehnic;

Litere 20 poziţii. Modelul.
Rezervat.
Litere 20 poziţii Tipul caroseriei.
Litere 20 poziţii Tipul vehiculului.
Litere 20 poziţii Tipul motorului.
Cifre, litere 20 poziţii Rezervat.
Denumirea fişierului prezenta va avea următoarea structură:

Cifre, litere 20 poziţii Caroseria.
Cifre, litere 20 poziţii. Şasiul (ataş).
Litere 4 poziţii. Anul producerii.
Litere 20 poziţii. Culoarea.
Cifre 8 poziţii. Indicaţia odometrului.
Litere 20 poziţii. Numele deţinătorului.
Litere 20 pozitii Prenumele deţinătorului.
Cifre 10 poziţii. Plata pentru control.
Cifre 10 poziţii. Încasări în fondul rutier.
Cifre 10 poziţii. Asigurarea răspunderii civile.

FORMA
Cifre 10 poziţii. Asigurarea transportului.
Cifre 100 poziţii, separate prin virgulă. Codul defecţiunilor tehnice şi neajunsurilor.
Litere 25 poziţii. Concluzii.

Litre 20 pozitii Nume Expert.
Litere 20 poziţii. Prenume Expert.
Cifre, litere 20 poziţii Baza de impozitare.

Ora, minute 5 poziţii. Ora controlului
Obligatorie =1, benevolă = 2;
Tipul controlului.
Conţinutul elementelor toxice în gazele de

Cifre, % 12 poziţii.
eşapament.
Litere 20 poziţii. Farurile.
Cifre % 12 poziţii. Jocul volanului.

Coieficientul de frînare sumar.
De prezentare a informaţiei cu privire la unităţile de transport supuse controlului tehnic.
Cifre 20 poziţii.
- Dezechilibrul maxim pe axe

- Rezervat
- Rezervat
- Rezervat
- Rezervat
- Timpul de declanşare a sistemului de acţionare a frânei
- Dezechilibrul frinei de stationare maxim pe axe

- Forţa aplicată la pedalele frînelor
- Coeficientul de frânare sumar a frînei de staţionare.
- Înălţimea riziduală a profilului benzii de rulare.

Model de certificat al expertului control tehnic.
„Certificat” reprezintă un formular de formatul A5 cum este prezentat în figurile 1 şi 2.
Fig. 1. Model de certificat al expertului control tehnic (faţă)
Fig. 2. Model de certificat al expertului control tehnic (verso)

Primul exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului.

confecţionată din hîrtie de culoare cenuşie, format A4, densitate 120 g/m2, cu vilozităţi în calitate
de elemente de protecţie şi se completează în conformitate cu conţinutul anexei 8.
Fig 1. Primul exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului

Primul exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului completat.

confecţionată din hîrtie de culoare cenuşie, format A4, densitate 120 g/m2, cu vilozităţi în calitate
de elemente de protecţie şi se completează după cum este prezentat în figurile 1 şi 2 din prezenta
anexă.
Fig 1. Primul exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului este completat pentru
autovehiculele din categoriile M şi N
Fig 2. Primul exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului este completat pentru
vehiculele din categoriile L3, L4, L5, L6 şi O
Raportul de control tehnic al vehiculului provizoriu.

„Raport de control tehnic al vehiculului” provizoriu reprezintă o blanchetă confecţionată
din hîrtie de culoare albă, format A4, densitate 80-120 g/m2, fără elemente de protecţie după cum
este prezentat în figura 1 din prezenta anexă.
Fig 1. Raportul de control tehnic al vehiculului provizoriu

Modelul certificatului de acreditare al staţiei de control tehnic.
„Certificat de acreditare al staţiei de testare” reprezintă o blanchetă de strictă evidenţă, confecţionată din
hîrtie de culoare albă, format A4, densitate 250 g/m2, după cum este prezentat în figura 1 a prezentei anexe.
Fig. 1. Certificat de acreditare al staţiei de control tehnic

TARIFELE
pentru efectuarea controlului tehnic obligatorii al vehiculelor .
Suma
Nr Obiectul controlului (lei / unitate)*
d/o
1. Motociclete 30
2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică:
a) de pînă la 1500 cm³ inclusiv; 50
b) de la 1501 la 2000 cm³ inclusiv; 100
c) de la 2001 pînă la 2500 cm³ inclusiv; 150
d) de peste 2501 cm³. 200
3. Remorci cu masa totală autorizată înscrisă în certificatul de
înmatriculare:
a) de pînă la 0,75 tone inclusiv; 30
b) de la 0,76 la 3,5 tone inclusiv; 50
c) de la 3,6 pînă la 10 tone inclusiv; 100
d) de peste 10 tone. 150
4. Semiremorci cu masa totală autorizată înscrisă în certificatul
de înmatriculare:
a) de pînă la 20 tone inclusiv; 100
b) de la 20,01 la 30,0 tone inclusiv; 150
c) de peste 30,01 tone. 200
5. Autoremorchiere 200
6. Autocamioane, autobasculante şi alte autovehicule de
transport marfă cu masa totală autorizată încrisă în
certificatul de înmatriculare:
a) de pînă la 1,5 tone inclusiv; 70
b) de la 1,6 la 5 tone inclusiv; 100
c) de la 5,1 pînă la 10 tone inclusiv; 150
d) de peste 10 tone. 200
7. Microbuze şi autobuze (autocare) cu o capacitate:
a) de pînă la 20 locuri, inclusiv locul şoferului; 150
b) de la 21 la 40 locuri, inclusiv locul şoferului; 200
c) de peste 40 locuri, inclusiv locul şoferului. 250
Notă: Participanţii la cel de-al doilea război mondial şi persoanele asimilate

acestora, participanţii la războiul din Afganistan, la conflictul transnistrean,
la lichidarea urmărilor avariei de la Cernobîl şi invalizii de grupele I şi II
sînt scutiţi de plata taxelor pentru controlul tehnic obligatoriu a
autovehiculelor şi remorcilor acestora la staţiile de control tehnic.
Proces verbal de control tehnic al vehiculului. Anexa 12 la Reglementarea Tehnică nr.1
Data. Nr. înreg. Ind. vitezometrului.
Cod. Lista parametrilor supuşi controlului tehnic A B Cod. Lista parametrilor supuşi controlului tehnic A B
Grupul I.Identificarea, echiparea.
504 Coeficientul de frînare sumar.1,2 %
101 Concordanţa dintre vehiculul prezentat şi
505 Dezechilibrul la acţiunea roţilor pe axe a
datele din certificatul de înmatriculare. %
forţei de frînare (maxim).1,2
102 Fabricarea sau reutilarea în corespundere 506 Dezechilibrul la acţiunea roţilor pe axe a %
cu standardelor în vigoare. frînei de staţionare (maxim).1,2
103 Numerele de înregistrare (stare, amplasare). 507 Coeficientul de frînare sumar a frînei de
%
104 Semnul distinctiv al statului. staţionare.1,2
105 Prezenţa mijloacelor de avertizoare 508 Mecanismul de fixare (clichetul) a frînei de
luminoase, sonore speciale şi mijloace de staţionare.5
telecomunicaţie radioelectronice pentru 509 Manometrul sistemului pneumatic sau
mijloacele de transport speciale. pneumohidraulic (pentru camioane).2,3,5
106 Penele pentru asigurarea staţionării, în cazul Grupul VI. Roţile şi pneurile.
în care acestea sînt prevăzute de cerinţe. 2,5
601 Pneuri (stare, montare, uzură, dimensiuni).
107 Trusă medicală. 2,5 mm
Înălţimea reziduală a profilului benzii de
108 Stîngătorul de incendiu.2,5 rulare.1
109 Triunghiul de presemnalizare sau lampa 602 Jante (stare, fixare, montare).
potrivită cu lumină roşie intermitentă.2,5 Grupul VII. Vizibilitatea. 5
Grupul II. Control ecologic.5
201 Emisii poluante.1,2 CO m-1
701 Parbrizul. 2
702 Oglinzele retrovizoare.
202 Pierderi de combustibil, gurile de umplere a
cisternelor şi rezervuarelor de carburanţi. 703 Geamurile laterale.2
203 Pierderi de lubrifiant. 704 Dispozitivul de spălare şi ştergere a parbrizului.2
204 Dispozitivul de evacuare al gazelor de Grupul VIII. Suspensie.
eşapament şi amortizare a zgomotului.5
Grupul III. Dispozitivele de iluminare, semnalizare 801 Eficacitatea suspensiei (coeficientul de
%
luminoasă şi sonoră. cuplare minim).1,2,4,5,6
802 Dezechilibrul suspensiei pe axa.1,2,4,5,6 %
301 Farurile.5 803 Amortizoare, braţe oscilante, arcuri, bare
302 Lămpile de poziţie. stabilizatoare, perne de aer, bolţuri arc, plăculiţe
303 Avertizorul de avarie. reazem (stare, fixare, joc).
304 Indicătoarele de direcţie. Grupul IX. Alte elemente constructive.
305 Faruri şi lămpile de ceaţă. 901 Închizătoarele portierelor şi siguranţele obloanelor de
306 Lampa mersului înapoi. 2 la platforma caroseriei.2,3
902 Mecanismul de reglare a banchetei conducătorului.2,5
307 Iluminarea numărului de înregistrare
903 Dispozitivele ce pun în funcţie uşile de avarie,
308 Lămpile de frînare. dispozitivul de acţionare asupra uşilor.2,5
309 Catadioptri.3 904 Dispozitivele pentru ventilaţie şi încălzirea spaţiului
310 Clacsonul.5 destinat conducătorului şi pasagerilor.2,5
Grupul IV. Sistemul de direcţie. 5 905 Dispozitivul de cuplare al remorcherului sau al
remorcii.2,3
401 Jocul volanului.1,2 0
906 Dispozitivul de siguranţă (cablul) a remorcii, care
402 Volan, coloană de direcţie, leviere, bare, prin construcţie nu este dotat cu frînă autonomă.2,3,4
pivoţi, mecanizm de direcţie (stare, fixare). 907 Şasiu, caroserie, cabină (coroziuni avansate a
403 Servodirecţie (funcţionare, etanşeitate).2,5 elementelor de rezistenţă).
Grupul V. Sistemele de frînare. 908 Centurile de siguranţă.2,5
909 Elementele de cuplare ale ataşului motocicletei
501 Ansamblurile şi piesele sistemului de (stare, fixare, joc).3,4,5
frînare, construcţia sistemelor de frînare 910 Barele de protecţie, aripi de protecţie, apărătorile de
(stare, fixare, funcţionare). noroi.
502 Circuite de frînare, organe de comandă şi 911 Arcurile de protecţie, suporturile pentru picioare,
acţionare (etanşeitate). şamînerul de susţinere pentru pasager (la
503 Lichidul de frînare (stare).5 motociclete).3,4,5
912
Remarca. A Corespunde, B Nu corespunde.
1
Se indica valorile.
Comandă ambreiaj, cutie viteze, arbore cardanic,
2
Nu se comlectează pentru categoria L. punţi motoare (stare, fixare, funcţionare).5
3
Nu se comlectează pentru categoria M.
4
Nu se comlectează pentru categoria N.
Control tehnic se efectuiază făra demontare, starea şi uzura pieselor inaccesibile nu se controlează.
5
Nu se comlectează pentru categoria O. Defectarea vehiculuilui în timpul controlului tehnic, datorită stării tehnice sau viciilor ascunse nu implică răspunderea SCT.
6
Nu se comlectează pentru categoria M3. În cazul depăşirii termenului de 30 zile calendaristice admis pentru remedierea defectiunelor, se va efectua un nou control tehnic.
L. Ş. Expert _______________________
semnătura
Valorile şi normele tehnice, metodele şi condiţiile de încercare
Grupul I. Identificarea, echiparea

Cod 101 Concordanţa dintre vehiculul prezentat şi datele din certificatul de înmatriculare.
1. Prima operaţie impune în mod obligatoriu efectuarea identificării vehiculul rutier

prezentat, adică verificarea corespunderii numărului caroseriei şi/sau şasiului (cadrului).
În cazul necorcodanţei sau depistării falsificării numerelor de identificare, expertul
control tehnic trebuie să acţioneze conform pct. 22 din prezenta Reglementare Tehnică.
2. Verificarea corespunderii datelor din certificatul de înmatriculare cu parametrii
vehiculului prezentat, şi anume: numărul de înregistrare, marca, modelul, tipul
vehiculului, culoarea. În cazul necorcodanţei, certificatul de înmatriculare sau vehicul
trebuie să fie aduse în corespundere (corcordanţă).
Cod 102 Fabricarea sau reutilarea în corespundere cu standardele în vigoare.
Verificarea corespunderii datelor din certificat de înmatriculare cu parametrii vehiculului

prezentat:
1. tipul caroseriei;
2. prezenţa ilegală a instalaţiilor de alimentare alternativă;
3. numărul scaunelor pentru pasageri, fixarea şi amplasarea lor;
4. absenţa separatoarelor de protecţie dintre secţiile marfare şi de pasageri;
5. alte modificări ale construcţiei vehiculului, care n-au trecut procedură de omologare.
Cod 103 Numerele de înregistrare (stare, amplasare).
1. Numerele de înregistrare de stat pe vehicule trebuie să fie instalate şi fixate în locuri

prevăzute de producător.
2. Scrisurile la numerele de înregistrare de stat trebuie să fie lizibile şi citibile, inclusiv şi pe
timp de noapte.
3. Culorile la numerele de înregistrare de stat trebuie să fie identice cu culorile stabilite.
4. Numărul de înregistrare de stat spate trebui să aibă iluminare, pentru folosirea în condiţii
reduse de vizibilitate.
Cod 104 Semnul distinctiv al statului.
1. Semnul distinctiv al statului trebuie să fie amplasat în spate pe vehiculele înmatriculate

în Republica Moldova şi care participă în trafic internaţional.
2. Semnul distinctiv al statului reprezintă o elipsă (oval) cu dimensiunea axei mari de 165
mm, axei mici – 105 mm, de culoare albă, cu conturul de culoare neagră (lăţimea
conturului 5 mm), pe fonul căruia este aplicată inscripţia „MD” de culoare neagră.
3. Se interzice prezenţa semnului distinctiv al altui stat.
Cod 105 Prezenţa mijloacelor de avertizoare luminoase, sonore speciale şi mijloace de

telecomunicaţie radioelectronice pentru mijloacele de transport speciale.
Dotarea vehiculului cu semnale sonore speciale, girofaruri de culoare roşie,

albastră şi galbenă fără o permisiune specială nu se admite.
Cod 106 Penele pentru asigurarea staţionării, în cazul în care acestea sînt prevăzute de
cerinţe.
Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roţilor, amplasate într-un loc

uşor accesibil pe vehicul, după cum urmează:
a) o cală de blocare pentru:
- autovehicule cu o masă totală maximă autorizată de peste 3,5 tone;
- remorci cu 2 axe, cu excepţia semiremorcilor cu şa, cu o masă totală maximă autorizată
de peste 0,75 tone.
b) două cale de blocare pentru:
- vehicule cu trei sau mai multe axe;
- semiremorci;
- remorci cu axă simplă sau dublă avînd distanţa dintre axe de cel mult 1,00 m cu o
masă totală maximă autorizată de peste 0,75 tone;
- remorci cu două axe cu o masă totală maximă autorizată de peste 7,5 tone.
Cod 107 Trusă medicală.
1. Trusa medicală trebuie să fie prezentă la bordul vehiculelor din categorii M şi N.

2. Termenul de păstrare a medicamentelor să fie util.
3. Componenţa trusei medicale:
 Acid acetilsalicilic 0,5 g;
 Analgină 0,5 g;
 Levomicetină 0,25 g;
 Carbosem 0,2 g;
 Nitroglicirin 0,06 g;
 Faşă de sifon nesterilă;
 Tinctură de odolean sau comprimate cu extract de odolean;
 Acid boric;
 Soluţie de amoniac 10%;
 Soluţie alcoolică de verde de brilliant 1% sau soluţie alcoolică de iod 5%;
 Băiţă oculară;
 Degetar de cauciuc;
 Garou hemostatic;
 Emplastru bactericid;
 Vată medicinală;
Cod 108 Stingătorul de incendiu.
1. Stingătorul(re) de încendiu trebuie să fie prezent(e) la bordul vehiculului şi fixat(e) la

locuri prevăzute de producător sau uşor accesibile.
2. Termenul de valabilitate a stingătorului de încendiu trebuie să fie util.
3. Cerinţele faţă de stingătorul de încendiu în dependenţă de categorii de vehicule:
 categoria L – prezenţa stingătorului de încendiu nu este obligatorie;
 categoria M1 - prezenţa obligatorie a unui stingător de încendiu cu masa min 1 kg;
 categoria M2 - prezenţa obligatorie a două stingătoare de încendiu cu masa min 2 kg;
 categoria M3 - prezenţa obligatorie a a unui stingător de încendiu cu masa min 2 kg şi un
al doilea stingător de încendiu cu masa min 6 kg;
 categoria N1 - prezenţa obligatorie a unui stingător de încendiu cu masa min 1 kg;
 categoria N2 - prezenţa obligatorie a unui stingător de încendiu cu masa min 2 kg;
 categoria N3 - prezenţa obligatorie a unui stingător de încendiu cu masa min 2 kg şi un al
doilea stingător de încendiu cu masa min 6 kg;
 categoria O – prezenţa stingătorului de încendiu nu este obligatorie;
Cod 109 Triunghiul de presemnalizare sau lampa potrivită cu lumină roşie intermitentă.
1. Triunghiul de presemnalizare şi/sau lampa potrivită cu lumină roşie intermitentă trebuie

să fie prezent(e) la bordul vehiculului şi fixat(e) la locuri prevăzute de producător.
2. Triunghiul de presemnalizare trebuie să prezinte în sine un panou triunghiular plat cu
suport pentru aşi păstra stabilitatea verticală la rafale de vînt temporare. Panoul
triunghiular trebuie să fie în formă de triunghi echilateral reflectorizant cu lungimea
laturilor de 420 mm şi lăţimii minimale a laturilor de 30 mm.
3. Lampa potrivită cu lumină roşie intermitentă trebuie să fie cu alimentare proprie.
4. Prezenţa triunghiului de presemnalizare nu este obligatorie pentru vehiculele din
categoriile L şi O.
Grupul II. Control ecologic

Cod 201 Emisii poluante.
Verificarea emisiilor poluante se verifică în dependenţa de modul de aprindere a
combustibilului şi prezenţa catalizatorului în sistemul de eşapament, după cum urmează:
a) Verificarea gazelor de evacuare la autovehicule cu m.a.s. fără catalizator tricomponent şi
sondă lambda.
Verificarea se efectuează cu analizorul de gaze pentru CO la turaţia de mers în gol încet, la
regimul termic normal de funcţionare.
Prin turaţia de mers în gol încet se înţelege turaţia minimă de funcţionare stabilă a
motorului stabilită de constructor, cu comanda acceleraţiei în poziţia de repaus, cu consumatorii
electrici deconectaţi, cu cutia de viteze în poziţia neutră şi ambreiajul cuplat (în cazul cutiilor de
viteze mecanice sau semiautomate) sau cu cutia de viteze în poziţia "N" sau "P " (în cazul
cutiilor de viteze automate).
Prin regim termic normal se înţelege condiţia termică a unui motor în concordanţă cu
specificaţiile constructorului (în orice caz cu temperatura uleiului din motor mai mare de 60° C).
Se recomandă să se respecte următoarele condiţii ambientale:
- temperatura: 5 - 30° C;
- presiunea atmosferică: 850 -1025 mbar
Verificarea propriu-zisă
Se verifică dacă toba de eşapament este completă şi etanşă (se verifică dacă la obturarea
evacuării se creează contrapresiune). Dacă toba de eşapament este incompletă sau neetanşă, nu
se mai efectuează verificarea emisiilor poluante, datorită nerespectării condiţiilor de măsurare
impuse.
Se aduce motorul autovehiculului la regimul termic normal.
Se verifică turaţia de mers în gol încet măsurată, cu cea stabilită de către constructor.
Dacă turaţia măsurată nu este cea stabilită de constructor, nu se mai efectuează măsurarea CO,
datorită nerespectării condiţiilor de măsurare impuse. Dacă valoarea turaţiei de mers în gol încet
stabilită de către constructor nu este disponibilă, se va avea în vedere ca turaţia măsurată să nu
depăşească 1000 rot/min. Dacă turaţia măsurată este mai mare, nu se mai efectuează măsurarea
CO, datorită nerespectării condiţiilor de măsurare impuse.
Se pregăteşte analizorul de gaze în conformitate cu instrucţiunile de utilizare. Se
introduce sonda de prelevare a gazelor în ţeava de evacuare cel puţin 300 mm. Se măsoară
valorile stabilizate ale CO timp de minim 20 de secunde.
Dacă dispozitivul de evacuare este format din mai multe ţevi de evacuare independente,
se va lua în considerare media valorilor măsurate la fiecare ţeavă.
Dacă aparatul are posibilitatea de a măsura şi CO corectat (CO cor.) se va considera ca rezultat
al măsurătorii această valoare.
Se verifică respectarea condiţiei privind valoarea maximă admisă pentru CO şi se va
opera în mod corespunzător în procesul verbal de control tehnic.
Se tipăresc rezultatele.
b) Verificarea gazelor de evacuare la autovehicule cu m.a.s. cu catalizator tricomponent şi sondă
lambda.
Verificarea se efectuează cu analizorul de gaze pentru CO şi lambda (λ), la turaţia de mers în gol
încet şi la turaţia de mers în gol accelerat, la regimul termic normal de funcţionare.
motorului stabilită de constructor, cu comanda acceleraţiei în poziţie de repaus, cu consumatorii
electrici deconectaţi, cu cutia de viteze în poziţia neutră şi ambreiajul cuplat (în cazul cutiilor de
viteze mecanice sau semiautomate) sau cu cutia de viteze în poziţia "N" sau "P " (în cazul
cutiilor de viteze automate).
Prin turaţia de mers în gol accelerat se înţelege turaţia de funcţionare stabilă a motorului
specificată de către constructor (minim 2000 rot/min), cu comanda acceleraţiei în poziţia de
funcţionare la turaţia respectivă, cu consumatorii electrici deconectaţi, cu cutia de viteze în
poziţia neutră şi ambreiajul cuplat (în cazul cutiilor de viteze mecanice sau semiautomate) sau cu
cutia de viteze în poziţia "N " sau "P " (în cazul cutiilor de viteze automate).
specificaţiile constructorului (în orice caz cu temperatura uleiului din motor mai mare de 60°C).
- temperatura: 5 - 30 ° C;
- presiunea atmosferică: 850 -1025 mbar
Verificarea propriu-zisă
evacuării se creează contrapresiune). Dacă toba de eşapament este incompletă sau neetanşă, nu
se mai efectuează verificarea emisiilor poluante, dat fiind faptul nerespectării condiţiilor de
măsurare impuse.
Se verifică turaţia de mers în gol încet măsurată, cu cea stabilită de către constructor.
Dacă turaţia măsurată nu este cea stabilită de constructor, nu se mai efectuează măsurarea CO,
datorită nerespectării condiţiilor de măsurare impuse. Dacă valoarea turaţiei de mers în gol încet
stabilită de către constructor nu este disponibilă, se va avea în vedere ca turaţia măsurată să nu
depăşească 1000 rot/min. Dacă turaţia măsurată este mai mare, nu se mai efectuează măsurarea
CO, dat fiind faptul nerespectării condiţiilor de măsurare impuse.
Se pregăteşte analizorul de gaze în conformitate cu instrucţiunile de utilizare.
Se introduce sonda de prelevare a gazelor în ţeava de evacuare cel puţin 300 mm.
Se măsoară valorile stabilizate ale CO timp de minim 20 de secunde.
Se accelerează motorul la turaţia de mers în gol accelerat stabilită de constructor.
Dacă această valoare nu este disponibilă, se accelerează motorul la o turaţie de
minim 2000 rot/min.
Se măsoară valorile stabilizate ale CO şi λ.
Dacă dispozitivul de evacuare este format din mai multe ţevi de evacuare
independente, se va lua în considerare media valorilor măsurate la fiecare ţeavă.
Se va considera ca rezultat al măsurătorii valoarea CO corectat (CO cor).
Se verifică îndeplinirea condiţiilor privind valoarea maximă admisă pentru CO şi
λ şi se va opera în mod corespunzător în procesul verbal de control tehnic.
c) Verificarea gazelor de evacuare la autovehicule cu m.a.c.

Procedura nu se efectuează la autovehicule cu parcurs mai puţin de 1000 km, în acest caz are loc
prezumţia corespunderii.
Verificarea se efectuează cu opacimetrul prin accelerare liberă între turaţia de mers în gol încet şi
turaţia de mers în gol maximă (de regulator), la regimul termic normal de funcţionare.
motorului stabilită de către constructor, cu comanda acceleraţiei în poziţia de repaus, cu
consumatorii electrici deconectaţi, cu cutia de viteze în poziţia neutră şi ambreiajul cuplat (în
cazul cutiilor de viteze mecanice sau semiautomate) sau cu cutia de viteze în poziţia "N" sau "P"
(în cazul cutiilor de viteze automate).
Prin turaţia de mers în gol maximă (de regulator) se înţelege turaţia de funcţionare stabilă
maximă a motorului stabilită de constructor, cu comanda acceleraţiei acţionată în poziţie
extremă, cu consumatorii electrici deconectaţi, cu cutia de viteze în poziţia neutră şi ambreiajul
cuplat (în cazul cutiilor de viteze mecanice sau semiautomate) sau cu cutia de viteze în poziţia
"N" sau "P" (în cazul cutiilor de viteze automate).
specificaţiile constructorului (în orice caz cu temperatura uleiului din motor mai mare de 60°C).
- temperatura: 5 - 30° C;
- presiunea atmosferică: 945 -1025 mbar.
Verificarea propriu-zisă.
evacuării se creeaza contrapresiune). Dacă toba de eşapament este incompletă sau neetanşă, nu
se mai efectuează verificarea emisiilor poluante, datorită nerespectării condiţiilor de măsurare
impuse.
Înainte de efectuarea măsurătorilor pentru curăţirea sistemului de evacuare se efectuează cel
puţin 1 accelerare pînă la turaţia de mers în gol maximă (de regulator) care se menţine un timp
de cel puţin 2s. Dacă există date disponibile, cu această ocazie se verifică prin măsurarea turaţiei,
dacă motorul respectiv respectă valoarea stabilită de constructor pentru turaţia maximă (de
regulator). Dacă turaţia măsurată nu respectă turaţia maximă (de regulator) stabilită de
constructor, nu se mai efectuează măsurarea indicelui de opacitate, datorită nerespectării
condiţiilor de măsurare impuse. Se pregăteşte opacimetrul în conformitate cu instrucţiunile de
utilizare.
Se introduce sonda de prelevare a gazelor în ţeava de evacuare cel puţin 300 mm (între 3 şi 6
diametre ale ţevii), astfel încît extremitatea sa să fie amplasată într-o secţiune rectilinie a ţevii.
Cu motorul funcţionînd la regimul de mers în gol încet se acţionează progresiv şi rapid, comanda
acceleraţiei pentru a obţine debitul maxim al pompei de injecţie. Această poziţie se va menţine
pînă la intervenţia regulatorului de turaţie conform instrucţiunilor de utilizare a opacimetrului.
După ce a fost obţinut acest regim, se eliberează comanda acceleraţiei, motorul revenind la
regimul de mers în gol încet, care se menţine cel puţin 3 s sau conform instrucţiunilor de
utilizare a opacimetrului.
Se efectuează minim 3 măsurări ale opacităţii la accelerare liberă. Indicele de opacitate obţinut
reprezintă media aritmetică a minim trei măsurări ale indicelui de opacitate în accelerare liberă
care îndeplinesc următoarele condiţii:
- sunt mai mici decît valoarea admisă a indicelui de opacitate corespunzătoare motorizării;
- timpul de bază pentru fiecare măsurare nu depăşeşte valoarea specificată;
- între turaţiile minime măsurate la fiecare măsurare nu există diferenţe semnificative;
- între turaţiile maxime măsurate la fiecare măsurare nu există diferenţe semnificative;
- între indicii de opacitate măsuraţi la fiecare măsurare nu există diferenţe mai mari de 0,5 m-1.
Se verifică îndeplinirea condiţiei privind valoarea maximă admisă pentru indicele de opacitate
mediu şi se va opera în mod corespunzător în procesul verbal de control tehnic.
Cod 202 Pierderi de combustibil, gurile de umplere a cisternelor şi rezervuarelor de

carburanţi.
1. Se înterzice scurgeri de carburant din sistemul de alimentare al autovehiculului şi

cisternele pentru transportarea fluidelor.
2. Capacul rezervorului de carburant trebuie să se află la locul stabilit (gurile de
umplere a rezervoarelor) şi în stare de funcţionare.
Cod 203 Pierderi de lubrifiant.
Căderea picăturilor de ulei şi lichide de lucru ale motorului, cutiei de viteze, reductoarelor
de bord, axei din spate, ambreaj, bateria de acumulatoare, sistemul de răcire şi condiţionare a
aerului şi mecanisme hidraulice suplimentare instalate pe vehicul nu se admite.
Cod 204 Dispozitivul de evacuare al gazelor de eşapament şi amortizare a zgomotului.
1. Nu se admite lipsa elementelor dispozitivului de evacuare al gazelor de eşapament şi

amortizare a zgomotului şi sistemului de recirculare a gazelor carter.
2. Nu se admit fixări sau montări necorespunzătoare, deformări importante, coroziuni
excessive şi neetanşeităţi.
Grupul III. Dispozitivele de iluminare, semnalizare luminoasă şi sonoră

1. Nu se admite ca nici o lampă, cu excepţia lămpilor indicatoare de direcţie şi a semnalului
de avarie, să emită o lumină intermitentă.
2. Conexiunile electrice trebuie să fie astfel realizate încît lămpile de poziţie faţă şi spate,
lămpile de gabarit (dacă există), lămpile de poziţie laterale(dacă există), precum şi
lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate să nu poată fi aprinse şi stinse decît
simultan.
3. Conexiunile electrice trebuie să fie astfel realizate încît farurile cu lumină de drum şi
lumină de întîlnire precum şi farurile de ceaţă faţă să nu poată fi aprinse decît dacă
lămpile de poziţie faţă şi spate, lămpile de gabarit (dacă există), lămpile de poziţie
laterale(dacă există), precum şi lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate sunt
aprinse. Mascarea parţială sau totală a lămpilor este interzisă, cu excepţia farurilor cu
lumină de drum, farurilor cu lumină de întîlnire şi a farurilor de ceaţă faţă, care pot fi
mascate dacă nu sunt în funcţiune.
4. Se permite de instalat numai dispozitive de iluminare destinate pentru modelul de vehicul
respectiv, cu excepţia cazurilor pentru modele scoase din fabricare şi în lipsa
dispozitivelor de iluminat analogice.
5. Se permite utilizarea lămpilor cu becuri de putere prevăzute de producător, cu excepţia
farurilor cu lumină de drum, farurilor cu lumină de întîlnire şi farurilor de ceaţă faţă.
6. Se permite utilizarea lămpilor şi farurilor fără fisuri străpunse şi fără prezenţa obiectelor
ori lichidelor străine în interiorul lămpii.
7. Acţionarea unui dispozitiv luminos nu trebuie să aducă la activarea ocazională a oricărui
alt dispozitiv.
8. Diferenţa puterii iluminării între lămpile simetrice nu trebuie să fie mai mare de două ori
una în raport cu alta.
9. Culorile luminii emise de lămpi trebuie să fie următoarele:
a) far cu lumină de drum - alb;
b) far cu lumină de întîlnire - alb;
c) farurile de ceaţă faţă - alb sau galben;
d) lampă de mers înapoi - alb;
e) lampă indicatoare de direcţie - galben;
f) semnal de avarie - galben;
g) lampă de stop - roşu;
h) lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate - alb;
i) lampă de poziţie faţă - alb;
j) lampă de poziţie spate - roşu;
k) lampă de ceaţă spate - roşu;
l) lampă de staţionare - alb în faţă, roşu în spate, galben dacă sunt încorporate în lămpile
laterale indicatoare de direcţie sau în lămpile de poziţie laterale;
m) lampă de poziţie laterală - galben, totuşi, poate fi roşu dacă cea mai din spate lampă
de poziţie laterală este grupată sau combinată sau încorporată mutual cu lampa de poziţie spate,
cu lampa de gabarit spate, cu lampa de ceaţă spate, cu lampa de stop sau dacă este grupată sau
are o parte a suprafeţei iluminante comună cu catadioptrul spate;
n) lampă de gabarit - alb în faţă, roşu în spate;
o) catadioptru spate ne-triunghiular - roşu;
p) catadioptru spate triunghiular - roşu;
r) catadioptru faţă ne-triunghiular - identică cu lumina incidentă;
s) catadioptru lateral ne-triunghiular - galben; totuşi, poate fi roşu dacă cel mai din spate
catadioptru lateral este grupat sau are o parte a suprafeţei iluminante comună cu lampa de poziţie
spate, lampa de gabarit spate, lampa de ceaţă spate, lampa de stop sau cu cea mai din spate lampă
de poziţie laterală roşie.
Cod 301 Farurile.
1. Farurile cu lumină de drum trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) prezenţa două sau patru fări este obligatorie la autovehicule şi interzisă la remorci. În
cazul în care un vehicul este echipat cu patru faruri cu lumină de drum disimulabile, se permite
instalarea a încă două faruri cu lumină de drum doar în vederea semnalizării luminoase pe timpul
zilei. Pentru vehicule din categorii L prezenţa a unui far este obligatorie;
b) farurile trebuie orientate înainte în regim de lucru, în afară cazurilor cînd există două
perechi de faruri, o pereche formată din faruri ce au doar lumină de drum. Se admite că această
pereche să se rotiască în jurul unei axe sensibil verticală, în funcţie de unghiul de bracaj al
direcţiei. Reglajul trebuie să fie realizat prin intermediul unui dispozitiv care acţionează asupra
poziţiei relative dintre far şi vehicul pentru respectarea caracteristicii de lumină;
c) farurile trebuie să fie aprinse simultan sau pe perechi şi numai în cazul aprinderii
lămpilor de poziţie. Pentru trecerea de la lumină de întîlnire la lumină de drum trebuie aprinsă
cel puţin o pereche de faruri cu lumină de drum. Pentru trecerea de la lumină de drum la lumină
de întîlnire trebuie stinse simultan toate farurile cu lumină de drum. Se admit cazuri în care
lumina de întîlnire rămîne aprinsă în acelaşi timp cu lumină de drum;
d) intensitatea maximă totală a fasciculelor farurilor care pot fi aprinse simultan nu
trebuie să depăşească 225000 cd. Această intensitate maximă se obţine prin însumarea
intensităţilor maxime individuale.
2. Farurile cu lumină de întîlnire trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) prezenţa două fări este obligatorie la autovehicule şi interzisă la remorci. Pentru
vehicule din categorii L prezenţa a unui far este obligatorie;
b) comanda trecerii pe lumină de întîlnire trebuie să declanşeze stingerea simultană a
tuturor farurilor cu lumină de drum. Se admit cazuri în care lumină de întîlnire rămîne aprinsă în
acelaşi timp cu lumină de drum;
Caracteristicile luminiscente ale farurilor cu lumină de întîlnire şi cu lumină de drum.
1. Caracteristicile de iluminare a farurilor trebuie să corespundă după luminiscenţă în

punctele de control pe panoul vertical de control, amplasat la distanţa de 25 m de la suprafaţa
luminoasă.
2. Se permite folosirea unui dispozitiv optic special de verificare ce simulează folosirea
panoului descris la anexа 2.
3. Caracteristicile de iluminare a farurilor se evaluează conform formelor identice ale
figurii proiectate pe ecran şi etalonul amplasat în figura 1 pentru far cu lumină de întîlnire şi în
figurile 2 şi 3 pentru far cu lumină de drum, şi conform luminiscenţei punctelor de control pe
panoul vertical cu indicatorii de etalonare amplasate în tabelele 1, 2:
a) pentru lumină de întîlnire -
Figura nr. 1. Imaginea de referinţă pe panoul vertical de control pentru far cu lumină de întîlnire.
Notă. Toate dimensiunile sunt arătate în centimetri.
Tabelul Nr. 1. Caracteristicile de iluminare a punctelor de control iluminate de farurile cu

lumină de întîlnire amplasate la figura 1.
Indicaţiile Direcţia de măsurare Caracteristicile de iluminare

convenţionale pentru far cu lumină de întîlnire,
a punctelor lux
pe panoul
vertical de sus jos stînga dreapta C, CR HC, HCR
control
Zona III - 0o 0o ≤ 0,7 ≤ 0,7
B50L 0o35' - 3o25' - ≤ 0,3 ≤ 0,4
o
75R 0 35' - 1o10' 6,5 ≥ 12,0
75L 3o25' - - ≤ 12,0
o
50R - 1 45' ≥ 7,0 ≥ 12,0
50L 0o50' 3o25' - - ≤ 15,0
- o
50V 0 - - -6,0
25R 1o45' - ≥ 1,5 ≥ 2,0
25L 9o00' -
Zona IV 0o50' 5o10' ≥ 2,0 ≥ 3,0
1o45'
5D-2R 5o00' - 2o00' ≤ 8,0 -
- 25o ÷ 90o* - 0o ≤ 4,0 -
Zona I - - - - ≤ 20,0 ≤ 2×E50R**
Note: * Iluminare sub unghiurile de la 250 pînă 900 se măsoară la o distanţă de 5 m de la axa
de referinţă.
** E – valoarea iluminării măsurată în punctul 50R.
b) pentru lumină de drum –
Figura nr. 2. Caracteristicile de iluminare a punctelor de control iluminate de farurile cu lumină

de drum la autovehiculele produse după anul 1980.
Note: 1) Toate valorile sunt arătate în procente.
2) valoarea maximă a iluminării în punctul „H” (E max) trebuie să constituie min - 120 lux şi max – 240 lux.
Figura nr. 3. Imagine de referinţă pe panoul vertical de control pentru far cu lumină de drum la
autovehiculele produse pînă la anul 1980.
Notă. Toate dimensiunile sunt arătate în centimetri.
Tabelul Nr. 2. Caracteristicile de iluminare a punctelor de control iluminate de farurile cu
lumină de drum desenate la figura 3.
Indicaţiile convenţionale Direcţia de măsurare Caracteristicile de iluminare

a punctelor pe panoul pentru far cu lumină de întîlnire,
vertical de control lux
jos stînga dreapta R, CR HR, HRC

H 0o ≥ 0,9×Emax ≥ 0,8×Emax
H-2,5L 2o30' - ≥ 16 ≥ 24
o o
H-2,5R 0 2 30'
H-5L 5o00' - ≥4 ≥6
o
H-5R - 5 00'
Emax - - - ≥ 32 48 ÷ 240
Notă: * E max – valoarea maximă a iluminării.
Condiţiile de încărcare ale vehiculelor pentru verificare înclinaţiei fasciculului luminos

emis de farurile cu lumină de întîlnire
Pentru următoare încercările masa pasagerilor este calculată la 75 kg de persoană.

1. Înclinaţia fasciculului luminos emis de farurile cu lumină de întîlnire pentru vehicule
din categoria M1 este determinată pentru următoarele condiţii de încărcare:
a) o persoană pe scaunul conducătorului auto;
b) conducătorul auto, plus un pasager pe scaunul din faţă cel mai îndepărtat de
conducătorul auto;
c) conducătorul auto, un pasager pe scaunul din faţă cel mai îndepărtat de conducătorul
auto, toate locurile cele mai îndepărtate spre spate ocupate;
d) toate scaunele ocupate;
e) toate scaunele ocupate, plus o încărcare echilibrată a portbagajului, astfel încît să
atingă sarcina admisă pe puntea din spate, sau pe puntea faţă dacă portbagajul este situat în faţă.
Dacă vehiculul posedă un portbagaj în faţă şi un portbagaj în spate, sarcina suplimentară trebuie
să fie repartizată corespunzător, astfel încît să se atingă sarcinile admisibile pe punţi. Cu toate
acestea, dacă masa maximă admisă este atinsă înainte de sarcina admisă pe una dintre punţi,
atunci încărcarea portbagajului (portbagajelor) se limitează la valoarea care permite să se atingă
această masă;
f) conducătorul auto, plus o sarcină echilibrată în portbagaj, astfel încît să se atingă
sarcina admisă pe puntea corespunzătoare.
Cu toate acestea, dacă masa maximă admisă este atinsă înainte de sarcina admisă pe
punte, încărcarea portbagajului (portbagajelor) se limitează la valoarea care permite să se atingă
această masă. În determinarea condiţiilor de încărcare de mai sus, se ţine cont de toate restricţiile
privind încărcarea prevăzute de constructor.
din categoria M2 şi M3 este determinată pentru următoarele condiţii de încărcare:
a) vehicul gol şi o persoană pe scaunul conducătorului auto;
b) vehicul încărcat astfel încît fiecare punte să suporte sarcina maximă tehnic admisă sau
pînă cînd masa maximă admisă a vehiculului este atinsă prin încărcarea punţilor faţă şi spate
proporţional cu sarcinile lor maxime tehnic admise, oricare condiţie se realizează prima.
din categoria N cu suprafeţe de încărcare este determinată pentru următoarele condiţii de
încărcare:
b) în cazul unei platforme de încărcare la spatele vehiculului: conducătorul auto plus o
încărcătură distribuită astfel încît să rezulte sarcina maximă tehnic admisibilă pe puntea sau pe
punţile spate sau masa maximă admisă a vehiculului, oricare se realizează prima, fără a se depăşi
o sarcină pe puntea faţă calculată ca suma sarcinii pe puntea a vehiculului gol plus 25% din
sarcina utilă maximă admisă pe puntea faţă. Aceeaşi procedură se aplică, mutatis mutandis atunci
cînd platforma de încărcare este în faţă.
din categoria N care se referă la vehicule tractoare pentru semiremorci, şi este determinată pentru
următoarele condiţii de încărcare:
a) vehicul gol fără sarcină pe şaua de cuplare şi o persoană pe scaunul conducătorului
auto;
b) o persoană pe scaunul conducătorului auto şi sarcina tehnic admisă pe scaunul
atelajului într-o poziţie a scaunului corespunzătoare celei mai mari încărcări pe puntea spate.
din categoria N care se referă la vehicule tractoare pentru remorci, şi este determinată pentru
următoarele condiţii de încărcare:
b) o persoană pe scaunul conducătorului auto şi toate celelalte locuri din cabina
conducătorului auto fiind ocupate.
Indicaţia reglajului iniţial declarat de producător
Figura nr. 4. Exemplu al simbolului standard pentru far cu lumina de întîlnire.

Note:
1. Înclinarea iniţială declarată, în acest exemplu, corespunde valorii de 1,2% înclinaţiei fasciculului.
2. Dimensiunile simbolului şi ale caracterelor sunt lăsate la latitudinea producătorului.
Cod 302 Lămpile de poziţie.
1. Lampă de poziţie faţă trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) prezenţa a două lămpi este obligatorie la toate autovehiculele, la remorcile cu lăţime
mai mare de 1600 mm şi opţională la remorcile cu lăţime egală cu sau mai mică de 1600 mm.
Pentru vehicule din categorii L prezenţa a unei lampi este obligatorie;
b) prezenţa martorului de conectare este obligatorie. Acest martor trebuie să lumineze
continuu şi nu este obligatorie dacă lumina tabloului de bord se aprinde doar simultan cu lămpile
de poziţie faţă.
2. Lămpile de poziţie spate trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) prezenţa a două lămpi este obligatorie la toate vehiculele. Pentru vehicule din categorii
L prezenţa a unei lampi este obligatorie;
b) lămpile trebuie să fie aprinse doar simultan cu lămpile de poziţie faţă.
3. Lampă de poziţie laterală trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) prezenţă este obligatorie pentru vehiculele produse după anul 1996 cu lungimea mai
mare de 6 m, cu excepţia şasiurilor-cabină, opţională pentru vehiculele cu o lungime care nu
depăşeşte 6 m (lungimea remorcilor este calculată incluzînd şi bara de remorcare);
b) număr minim pe fiecare parte laterală - astfel încît regulile referitoare la amplasarea în
lungime să fie respectate;
c) lampa trebuie amplasată pe o parte laterală la înălţime min 350 mm şi max 1500 mm,
sau max 2100 mm dacă structura vehiculului nu permite să se respecte limita de 1500 mm. Cel
puţin o lampă trebuie să fie amplasată pe treimea mijlocie a vehiculului, lampa cea mai din faţă
nefiind mai departe de 3 m de partea din faţă a vehiculului (la remorci, pentru măsurarea acestei
distanţe, se ţine cont de lungimea barei de tractare). Distanţa dintre 2 lămpi succesive nu trebuie
să depăşească 3 m, în cazul în care structura vehiculului nu permite satisfacerea unei astfel de
cerinţe, această distanţă poate fi mărită la 4 m. Distanţa dintre lampa de cea mai din spate şi
spatele vehiculului nu trebuie să depăşească 1 m. Totuşi, în cazul vehiculelor a căror lungime nu
depăşeşte 6 m şi pentru şasiuri-cabină, este suficient să existe o lampă amplasată pe prima treime
şi/sau una pe ultima treime a lungimii vehiculului;
e) lampa trebuie fi aprinsă doar simultan cu lămpile de poziţie faţă şi spate;
g) în situaţia în care cea mai din spate lampă de poziţie laterală este combinată cu lampa
de poziţie spate mutual încorporată cu lampa de ceaţă spate sau este mutual încorporată în
această lampă, caracteristicile fotometrice ale lămpii de poziţiile laterale se admite de a se
modifica în timpul funcţionării lămpii de ceaţă spate.
4. Lampă de gabarit trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) prezenţa două lămpi faţă şi două lămpi spate la vehiculele care au o lăţime mai mare de
2,10 m este obligatorie, la vehiculele care au o lăţime între 1,80 m şi 2,10 m este opţională;
d) lampa faţă şi spate trebuie să fie aprinsă doar simultan cu lămpile de poziţie.
Cod 303 Avertizorul de avarie.
1. Semnal de avarie trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) prezenţa semnalului este obligatorie la autovehiculele şi remorci în număr conform
cerinţelor pentru lămpi indicatoare de direcţie;
b) acţionarea semnalului trebuie realizată printr-o comandă distinctă care să permită
funcţionarea sincronă a tuturor lămpilor indicatoare de direcţie. În cazul în care un autovehicul
este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda semnalului de avarie trebuie să acţioneze şi
lămpile indicatoare ale remorcii;
c) semnalul de avarie trebuie să funcţioneze indiferent de dispozitivul care comandă
pornirea sau oprirea motorului.
Cod 304 Indicatoarele de direcţie.
1. Lampa indicatoare de direcţie trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) prezenţa două lămpi din spate este obligatorie la remorci şi două lămpi faţă, două
lămpi spate, două lămpi laterale obligatorie la autovehicule. În cazul instalării oricărui dispozitiv
care combină funcţiile unei lămpi indicatoare faţă şi a unei lămpi indicatoare laterale, pot fi
instalate suplimentar două lămpi laterale indicatoare de direcţie pentru a se satisface cerinţele de
vizibilitate. Se permite dublarea lămpilor spate;
b) aprinderea lămpilor trebuie să fie independentă de celelalte lămpi. Toate lămpile aflate
pe aceeaşi parte a vehiculului trebuie se aprind şi se sting prin aceeaşi comandă şi trebuie să
clipească sincron. În cazul în care un autovehicul este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda
lămpilor indicatoare de direcţie ale vehiculului tractor trebuie să acţioneze şi lămpile indicatoare
de direcţie ale remorcii;
c) lumina emisă trebuie să fie o lumină intermitentă, pulsînd de 90 + 30 ori pe minut.
Acţionarea comenzii de semnal luminos trebuie urmată în maxim o secundă de o emisie de
lumină şi în maxim o secundă şi jumătate de prima întrerupere a semnalului luminos;
d) lămpile trebuie să funcţioneze numai dacă maneta de includere a lămpilor indicatoare
de direcţie este într-o poziţie de conectare şi dispozitivul care porneşte şi/sau opreşte motorul
este într-o poziţie care permite funcţionarea motorului;
e) maneta de includere a lămpilor indicatoare de direcţie trebuie să se fixeze în orice
poziţie şi să se întoarce într-o poziţie neutră automat cînd manevra de schimbare a direcţiei este
finisată;
f) lămpile trebuie să emită o lumină cu putere:
- faţă min 175 cd şi max 700 cd;
- spate min 50 cd şi max 200 cd;
- laterale min 0,3 cd şi max 200 cd.
Cod 305 Faruri şi lămpile de ceaţă.
1. Farurile de ceaţă faţă trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) prezenţa a două lămpi este opţională la autovehicule şi interzisă la remorci;
b) lămpile trebuie să poată fi aprinse numai în cazul aprinderii lămpilor de poziţie şi
trebuie să poată fi aprinse şi stinse separat de farurile cu lumină de drum sau de farurile cu
lumină de întîlnire;
2. Lampă de ceaţă spate trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) prezenţa unei lămpi este obligatorie pentru vehiculele produse din anul 1992, a doua
lampă fiind opţională;
b) cînd există o singură lampă de ceaţă spate, ea trebuie amplasată în spatele vehiculului
pe partea din stînga. În cazul prezenţei a două lămpi, ele trebuie amplasate în spatele vehiculului
pe ambele părţi: stînga şi dreapta;
c) funcţionarea lămpii trebuie să fie posibilă numai la acţionarea lămpilor de poziţie şi
realizată independent de funcţionarea farurilor cu lumină de întîlnire, farurilor cu lumină de
drum sau farurile de ceaţă faţă, cît şi dispozitivului care comandă pornirea sau oprirea motorului.
Cod 306 Lampa mersului înapoi.
1. Lampa de mers înapoi trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) prezenţa unei sau două lămpi este obligatorie vehiculele din categorii M, N şi opţională
la vehiculele din categorii L, O;
b) lampa trebuie să fie aprinsă decît dacă treapta de mers înapoi este cuplată şi dacă
dispozitivul care comandă pornirea sau oprirea motorului se găseşte într-o poziţie care permite
funcţionarea motorului.
Cod 307 Iluminarea numărului de înregistrare
1. Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate trebuie să corespundă

următoarelor cerinţe:
a) prezenţa lămpilor este obligatorie pentru autovehicule şi remorci.
b) numărul, amplasarea, orientarea şi vizibilitatea geometrică lămpilor trebuie să asigure
iluminarea plăcii de înmatriculare spate astfel încît ca aceasta să poată fi citită la o distanţă de 15
m pe timp de noapte;
c) lampa trebuie să fie aprinsă doar simultan cu lămpile de poziţie.
Cod 308 Lămpile de stop.
1. Lampa de stop trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) prezenţa a două lămpi este obligatorie la vehiculele din categorii M, N şi O, dar pe
vehiculele din categoria M1 produse din anul 1997 este obligatorie prezenţa celei de-a treia
lămpi de stop. Se permite instalarea facultativă a lămpilor de stop pe autovehicule şi remorci.
Prezenţa a unei lămpi este obligatorie la autovehiculele din categorii L;
b) lămpile trebuie să se aprindă doar cînd se acţionează frîna de serviciu şi dacă
dispozitivul care porneşte şi/sau opreşte motorul este într-o poziţie care permite funcţionarea
motorului.
Cod 309 Catadioptri.
1. Catadioptrul spate netriunghiular trebuie să corespundă următoarelor cerinţe-

prezenţa două catadioptre este obligatorie pe autovehicule şi opţională la remorci, cu
condiţia ca acestea să fie grupate împreună cu celelalte dispozitive de semnalizare
luminoasă spate;
2. Catadioptrul spate triunghiular trebuie să corespundă următoarelor cerinţe- prezenţa
două catadioptre este obligatorie la remorci şi interzisă la autovehicule;
3. Catadioptrul faţă netriunghiular trebuie să corespundă următoarelor cerinţe - prezenţa
două catadioptre este obligatorie la remorci şi opţională la autovehicule;
4. Catadioptrul lateral netriunghiular trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) prezenţa catadioptrilor este obligatorie pentru toate remorcile şi autovehiculele cu
lungimea mai mare de 6 m, este opţională pe autovehiculele a căror lungime nu depăşeşte 6 m;
b) catadioptrul trebuie amplasat pe o parte lateral la înălţime min 350 mm şi max 900 mm
deasupra solului sau 1500 mm dacă structura vehiculului nu permite să se respecte limita de 900
mm. Cel puţin un catadioptru trebuie să se afle pe treimea mijlocie a vehiculului, catadioptrul
lateral cel mai avansat nu trebuie să fie la mai mult de 3 m de faţă, la remorci, pentru măsurarea
acestei distanţe, se ţine seama de lungimea barei de tractare. Distanţa dintre 2 catadioptri laterali
succesivi nu trebuie să depăşească 3 m., în cazul în care structura vehiculului nu permite
satisfacerea unei astfel de cerinţe, această distanţă poate fi mărită la 4 m. Distanţa dintre
catadioptrul lateral cel mai din spate şi spatele vehiculului nu trebuie să depăşească 1 m. Cu toate
acestea, în cazul autovehiculelor a căror lungime nu depăşeşte 6 m, este suficient să existe un
catadioptru lateral montat pe prima treime şi/sau unul pe ultima treime a lungimii vehiculului;
Cod 310 Claxonul.
1. Claxonul terbuie să emită un semnal sonor stabil continuu, sunetul nu trebuie să fie
similar cu sunetul semnalului special.
2. Butonul de activizare a claxonului trebuie să fie situat pe spaţiul a volanului sau pe
manetă de includere a lămpilor indicatoare de direcţie. Plasare butonului trebuie să
excludă activizarea claxonului întîmplător.
Grupul IV. Sistemul de direcţie

Cod 401 Jocul volanului.
1. Cerinţele privind jocul volanului se verifică pe vehiculul aflat în staţionare cu utilizarea

dispozitivelor pentru determinarea jocului sumar în mecanismul de direcţie, unghiurilor
de fixare a rotirii volanului şi începerea virării roţilor de direcţie.
2. Încercările trebuie să se execute cu roţile de direcţie amplasate pe o suprafaţă asfaltată sau
mortar.
3. Roţile de direcţie trebuie să fie din timp aduse în poziţia corespunzătoare deplasării
dreptliniare, iar motorul vehiculului echipat cu amplificator a mecanismului de direcţie
trebuie să fie în funcţionare.
4. Jocul sumar a mecanismului de direcţie se verifică în modul următor:
- volanul se roteşte pînă în poziţia care corespunde începerii rotirii roţilor de direcţie a
vehiculului într-o parte, iar apoi – în altă parte pînă la poziţia corespunzătoare începerii
virării roţilor de direcţie în sens contrariu;
- în aşa fel se verifică unghiul între poziţiile indicate limite a volanului, care este jocul
sumar în mecanismul de direcţie;
- se permite o eroare maximală a jocului sumar verificat nu mai mult de 10. Vehiculul se
consideră că a susţinut încercarea dacă jocul sumar nu este mai mare de valori limite.
5. Jocul sumar al mecanismului de direcţie nu trebuie să depăşească următoarele valori
limite admisibile:
- vehicule de categorii M1 cu masa totală admisibilă care nu depăşeşte 2600 kg.....10o;
- vehicule de categorii M1 cu masa totală admisibilă care depăşeşte 2600 kg......... 15o;
- vehicule de categorii N1 cu masa totală admisibilă care nu depăşeşte 2600 kg .... 10o;
- vehicule de categorii N1 cu masa totală admisibilă care depăşeşte 2600 kg ......... 15o
- vehicule de categorii M2 .........................................................................................15o;
- vehicule de categorii N2 cu masa totală admisibilă care nu depăşeşte 7500 kg......20 o;
- vehicule de categorii N2 cu masa totală admisibilă care depăşeşte 7500 kg...........25 o
- vehicule de categorii M3..........................................................................................20o;
- vehicule de categorii N3...........................................................................................25o.
Cod 402 Volan, coloană de direcţie, leviere, bare, pivoţi, mecanism de direcţie (stare, fixare).
1. Sistemul de direcţie se verifică la vehiculul aflat în staţionare cu motorul pornit prin

intermediul rotirii consecutive a volanului la un unghi maximal în fiecare direcţie.
2. Schimbarea forţei la rotirea volanului trebuie să fie lentă pe tot diapazonul unghiului
său de virare.
3. Virarea maximală a mecanismului de direcţie trebuie să fie limitată numai de
dispozitivele prevăzute de construcţia vehiculului.
4. Mobilitatea coloanei de direcţie în planurile care trec prin axa ei, volanului în direcţie
axială a carterului mecanismului de direcţie, detaliilor mecanismului de acţionare
referitor unul faţă de altul sau suprafeţei de reazem nu se permite. Conexiunile
filetate trebuie să fie strînse şi fixate. Jocul sumar în conexiunile braţurilor tîrîtoare
rotitoare şi articulaţiilor barelor de direcţie nu se permite. Dispozitivul de fixare a
coloanei de direcţie cu poziţionarea reglabilă a volanului trebuie să fie în stare bună
de funcţionare.
5. Deplasarea axială şi pendularea volanului, pendularea coloanei de direcţie se
efectuează prin anexarea la volan a forţelor alternative în direcţia axei arborelui de
direcţie şi în planul volanului perpendicular coloanei, cît şi momentelor forţelor
alternative în două planuri perpendiculare, care trec prin axa coloanei de direcţie.
6. Deplasarea comună a detaliilor dispozitivului de rulare, fixarea carterului
mecanismului de direcţie şi manetelor pivoţilor de rotire se verifică prin rotirea
volanului referitor la amplasarea neutră la 40-600 în fiecare direcţie şi anexarea
nemijlocită la detaliile dispozitivului de rulare a forţei alternative. Pentru evaluarea
vizuală a stării articulaţiilor se utilizează standuri pentru verificarea dispozitivului de
rulare.
7. Buna funcţionare a mecanismelor de fixare a poziţionării coloanei de direcţie se
verifică prin aducerea lui în funcţionare şi pendularea posterioară a coloanei de
direcţie la amplasarea fixată a ei prin anexarea forţelor alternative la volan în planul
volanului perpendicular coloanei în ambele planuri perpendiculare care trec prin axa
coloanei de direcţie.
Cod 403 Servodirecţie (funcţionare, etanşeitate).
1. Amplificatorul direcţiei trebuie să fie în stare de funcţionare la autovehiculele dotate

de către producător.
2. Autovirarea volanului cu amplificator a mecanismului de direcţie de la poziţia neutră
la staţionarea vehiculului şi la funcţionarea motorului nu se admite.
Grupa V. Sistemele de frînare
Cod 501 Ansamblurile şi piesele sistemului de frînare, construcţia sistemelor de frînare

(stare, fixare, funcţionare).
1. Ansamblurile şi piesele sistemului de frînare nu trebuie să fie deteriorate, fisurate,

uzate sau corodate excesiv, fixate sau montate necorespunzător, cu funcţionare
necorespunzătoare.
2. Regulatorul forţei de frînare în funcţie de sarcină (dacă a fost prevăzut de
producător) trebuie să fie prezent, în stare de funcţionare şi reglat corect.
3. Se interzice modificarea sau improvizarea construcţiei sistemului de frînare.
Cod 502 Circuite de frînare, organe de comandă şi acţionare (etanşeitate).
1. Prezenţa locurilor vizibile de uzare, de corozie, detereorărilor mecanice, îndoiturilor

sau dereglării ermeticităţii conductelor sau conexiunilor în dispozitivul de frînare,
scurgerea lichidului de frînă, detaliilor în dispozitivul de frînare cu fisuri şi
deformarea remanentă nu se permite.
2. Furtunurile elastice de frînare, care transmit presiunea aerului comprimat sau
lichidului de frînare mecanismelor de frînare ale roţilor, trebuie să fie îmbinate unul
cu altul fără elemente suplimentare de trecere (pentru vehiculele fabricate după
01.01.1981). Amplasarea şi lungimea furtunurilor elastice de frînare trebuie să
asigure ermeticitatea conexiunilor luînd în consideraţie deformaţiile maximale ale
elementelor rigide ale suspensiei şi unghiurilor de virare a roţilor vehiculului.
Dilatarea furtunurilor sub presiune, fisuri şi prezenţa pe ele a locurilor vizibile de
uzare nu se permite.
Cod 503 Lichidul de frînare (stare).
Starea lichidului de frînare se determină cu ajutorul unui indicator. Verificările se

efectuează conform îndrumarului (instrucţiunilorl) pentru exploatarea indicatorului lichidului de
frînare.
Cod 504 Coeficientul de frînare sumar a frînei de serviciu.
1. Pentru verificarea pe standuri a vehiculului, consecutiv se instalează roţile fiecărei

axe pe rolele standului. Motorul se decupează de la transmisie, axele conducătoare
suplimentare şi se deblochează diferenţialele de transmisie, se porneşte motorul şi se
instalează o frecvenţă minimală a rotaţiei arborelui cotit. Verificările se efectuează
conform îndrumarului (instrucţiunilor) pentru exploatarea standului cu role. Pentru
standurile cu role, care nu asigură cîntărirea masei, adusă la roţile vehiculului, se
folosesc instalaţii de măsurare a greutăţii sau date informaţionale despre masa
vehiculului. Verificarea şi înregistrarea indicilor pe stand se efectuează pentru fiecare
axă a vehiculului şi se calculă indicii coeficientului de frînare şi dezechilibrul la
acţiunea roţilor pe axe a forţei de frînare.
2. Coeficientul de frînare reprezintă raportul între suma forţelor de frînare la roţile pe
care acţionează frîna a cărei eficacitate se verifică şi greutatea vehiculului rutier
prezentat la controlul tehnic.
unde:
F - suma forţelor de frînare la roţile pe care acţionează frîna de serviciu, N;
G – greutatea de încercare a vehiculului prezentat la controlul tehnic, N.
Tabelul 3. Valori minime admisibile ale coeficientului de frînare pentru frîna de

serviciu cu folosirea pneurilor fără mijloacele antiderapante.
FRÎNA DE SERVICIU
CATEGORIA
VEHICULULUI EFORTUL DE COEFICIENT DE
RUTIER ACŢIONARE MAX. FRÎNARE MIN.
ADM.
forţa, daN presiunea, ADMISIBIL, %
M1 şi N1 50 bar - 50
M2 şi M3 70 6,5 50
N2 şi N3 70 6,5 50
O1 Se admite lipsirea sistemului de frînare de serviciu.
O2 50 - 50
O3 şi O4 (remorci) 70 6,5 50
O3 şi O4 (semiremorci)* 70 6,5 45
* Coeficientul de frînare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punţile

semiremorcii.
3. În cazul vehiculelor ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea
eficacităţii sistemului de frînare pe standul de frînare cu role, această verificare se va
efectua prin probe funcţionale în parcurs.
Cod 505 Dezechilibrul la acţiunea roţilor pe axe a forţei de frînare.
Dezechilibrul între forţele de frînare la roţile aceleiaşi punţi se determină prin relaţia:
unde:
Fmax - reprezintă forţa de frînare la roata ce înregistrează forţa de frînare superioară, N;
Fmin - reprezintă forţa de frînare la roata ce înregistrează forţa de frînare inferioară, N.
Tabelul 4. Valori maxime admisibile ale dezechilibrului

între forţele de frînare la roţile aceleiaşi punţi pentru frîna
de serviciu.
FRĂNA DE SERVICIU
CATEGORIA DEZECHILIBRU
VEHICULULUI MAX. ADMISIBIL,
RUTIER
Toate categoriile %
20
Cod 506 Dezechilibrul la acţiunea roţilor pe axe a frînei de staţionare.
Dezechilibrul între forţele de frînare la roţile aceleiaşi punţi se determină prin relaţia:
unde:
Fmax - reprezintă forţa de frînare la roata ce înregistrează forţa de frînare superioară, N;
Fmin - reprezintă forţa de frînare la roata ce înregistrează forţa de frînare inferioară, N.
Tabelul 5. Valori maxime admisibile ale dezechilibrului între forţele

de frînare la roţile aceleiaşi punţi pentru frîna de staţionare.
FRĂNA DE STAŢIONARE
CATEGORIA DEZECHILIBRU
VEHICULULUI MAX. ADMISIBIL,
RUTIER Dacă % frîna de Dacă frîna de
staţionare nu este staţionare este şi
şi frînă de frînă de
securitate securitate
Toate categoriile 50 20
Cod 507 Coeficientul de frînare sumar a frînei de staţionare.
Coeficientul de frînare reprezintă raportul între suma forţelor de frînare la roţile pe care
acţionează frîna de staţionare şi greutatea maximă autorizată a vehiculului prezentat la controlul
tehnic.
unde:
Fmax - suma forţelor de frînare la roţile pe care acţionează frîna de staţionare, N;
G - greutatea maximă autorizată a vehiculului, N.
Tabelul 6. Valori minime admisibile ale coeficientului de frînare pentru frîna de staţionare
cu folosirea pneurilor fără mijloace antiderapante.
FRÎNA DE STAŢIONARE
EFORTUL DE COEFICIENT DE FRÎNARE MIN.
CATEGORIA ACŢIONARE ADMISIBIL, %
VEHICULULUI MAX. ADM.
forţa la forţa la Dacă frîna de Dacă frîna de
RUTIER manetă, N pedală, N staţionare nu staţionare este şi
este şi frînă de frînă de securitate
securitate
M1 şi N1 40 50 securitate16 25
M2 şi M3 60 70 16 25
N2 şi N3 60 70 16 22
O1 şi O2 40 60 16 -
O3 şi O4 60 - 16 -
semiremorci*
Cod 508 Mecanismul de fixare (clichetul) a frînei de staţionare.
1. Maneta mecanismului frînei de staţionare trebuie să se deplăseze cu efortul de activizare

de maximum 40 N la vehiculele din categoriile M1, N1 şi analogic de maximum 60 N la
vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3.
2. Pedala mecanismului frînei de staţionare trebuie să se deplăseze cu efortul de activizare
de maximum 50 N la vehiculile din categoriile M1, N1 şi analogic de maximum 70 N la
vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3.
3. Maneta sau pedala mecanismului de acţionare a frînei de staţionare trebuie să se fixeze în
poziţiile zero şi de activizare maximală, şi dacă este prevăzută de producător şi în poziţiile
intermediare.
4. Acţiunea la maneta sau pedala mecanismului de acţionare a frînei de staţionare, trebuie să
se aducă la activizarea continue a efortului de frînare.
Cod 509 Manometrul sistemului pneumatic sau pneumohidraulic.
Sistemul de semnalizare şi control al sistemelor de frînare, manometrele pneumatice şi

pneumohidraulice ale dispozitivului de frînare, mecanismului de fixare a organului de conducere
a sistemului de frînare de parcare, trebuie să fie în stare bună de funcţionare.
Grupa VI. Roţile şi anvelopele

Cod 601 Pneuri (stare, montare, uzură, dimensiuni). Înălţimea reziduală a profilului benzii
de rulare.
1. Nu se permite montarea, pe o axă, a anvelopelor cu diferite modele a profilului benzilor de

rulare.
2. Pneul nu se admite a fi exploatat în caz de ivire a unui indicator de uzură (proeminenţe pe
fundul şanţului a benzii de rulare, înălţimea cărora corespunde înălţimei minimale
admisibile a protectorului anvelopei) la uzarea uniformă sau a doi indicatori în fiecare din
două secţiuni la uzarea neuniformă a benzii de rulare.
3. Nu se permit deteriorări locale a pneului (spărturi, umflături, tăieturi străpunse şi
nestrăpunse , care dezbracă cordul, cît şi dezmembrări locale a protectorului.
4. Vehiculele trebuie să fie completate cu pneuri în corespundere cu cerinţele producătorului
conform documentaţiei de exploatare a producătorului sau regulilor de exploatate a
pneurilor vehiculelor privind dimensiunile lor.
5. Cerinţele de uzură admisibilă se verifică prin măsurarea înălţimii reziduale a profilului
benzii de rulare cu ajutorul calibrelor speciale sau riglă.
6. Înălţimea benzii de rulare la o uzare uniformă a protectorului anvelopei se măsoară pe
sector limitat de un dreptunghi, lăţimea căruia nu este mai mare de jumătate din lăţimea
benzii de rulare a protectorului, iar lungimea este egală cu 1/6 din lungimea circumferinţei
anvelopei (corespunde lungimii arcului, hoarda căreia este egală cu raza anvelopei),
amplasat în mijlocul benzii de rulare, iar la o uzare uniformă – în diferite sectoare cu
diferită uzare, suprafaţa sumară al căruia are aceiaşi valoare.
7. Înălţimea benzii de rulare se verifică în locurile cu uzare mai mare a protectorului, dar nu
pe sectoarele de amplasare a indicatoarelor de uzare, semipodurilor şi scărilor la baza
benzii de rulare:
- uzarea admisibilă a anvelopelor, care dispun de indicatoare de uzură, se fixează la o
uzare uniformă a benzii de rulare la ivirea unui indicator, iar la o uzură neuniformă – la
ivirea a două indicatoare în fiecare din două secţiuni a anvelopei;
- înălţimea reziduală a profilului benzii de rulare, care au un flanc compact pe centrul
benzii de rulare, se măsoară la marginile acestui flanc.
8. Înălţimea reziduală a profilului benzii de rulare a anvelopelor nu trebuie să fie mai mică de
următoarele valori limite admisibile:
- vehicule din categorii L ..................0,8 mm;
- vehicule din categorii M1...............1,6 mm;
- vehicule din categorii M2 şi M3.....2,0 mm
- vehicule din categorii N1............... 1,6 mm;
- vehicule din categorii N” şi N3.......1,0 mm;
- vehicule din categorii O ....adîncimea ca la remorcher.
Cod 602 Jante (stare, fixare, montare).
1. Lipsa cel puţin a unui bulon sau a unei piuliţe de fixare a discurilor şi jantei roţilor, cît şi
atenuarea stîngerii lor nu se permite.
2. Prezenţa fisurilor pe discuri şi jantele roţilor nu se admit.
3. Detereorări vizibile a formei şi dimensiunilor orificiilor de fixare în discurile roţilor nu
se admit.
Grupa VII. Vizibilitatea

Cod 701 Parbrizul.
1. Nu se admit:
- prezenţa fisurilor pe parbrizul vehiculului în zona de curăţire de către ştergător pe
jumătatea de geam amplasată din partea conducătorului auto;
- prezenţa fisurilor pe parbrizul vehiculului care intersectează jumătatea de geam amplasată
din partea pasagerului din faţă
2. Nu se permite prezenţa obiectelor suplimentare sau acoperirea, care deminuează
vizibilitatea din locul conducătorului auto (cu excepţia oglinzilor retrovizoare, detaliilor
ştergătoarelor de parbriz, antenelor radio exterioare şi amplasate sau încorporate în geam,
elementelor de încălzire, instalaţiilor de dezgheţare şi uscare a parbrizului).
3. În partea de sus a parbrizului se permite fixarea unei benzi cu peliculă colorată
transparentă cu lăţimea nu mai mare de 140 mm, iar la vehiculele din categoriile M3, N2,
N3 – lăţimea să nu fie mai mare decît distanţa minimală dintre marginea de sus a
parbrizului şi graniţa zonei de curăţire cu ştergătorul de parbriz.
4. Gradul de transparenţă se determină cu aparatul de măsurare transparenţei (Luxmetru).
Verificările se efectuează conform îndrumarului (instrucţiilor) pentru exploatarea
aparatului. Gradul de transparenţă a parbrizului trebuie să fie nu mai puţin de 70 %.
Cod 702 Oglinzele retrovizoare.
1. Prezenţa unei oglinzi este obligatorie pentru vehiculele din categoria L, folosirea mai
multor oglinzi este opţională.
2. Prezenţa unei oglinzi exterioare din partea şoferului şi unei interioare este obligatorie
pentru vehicule din categorii M1, folosirea a mai multor oglinzi este opţională. Prezenţa
celei dea doilea oglinzi exterioare din partea opusă a şoferului este obligatorie pentru
vehicule din categorii M1 în caz dacă geamul din spate este umbrit sau se folosesc
jaluzele şi în cazul prezenţei mecanizmului de cuplare cu remorcă.
3. Prezenţa cel puţin a unei oglinzi exterioare laterale din ambele părţi ale vehiculului este
obligatorie pentru vehicule din categorii M2, M3, N1, N2 şi N3.
4. Plasarea, forma şi fixarea oglinzilor trebuie să fie în aşa mod cum este prevăzută de
producător.
5. Suprafaţa oglinzii nu trebuie să conţină crăpături sau obiecte ce micşorez vizibilitate
retrovizoare.
Cod 703 Geamurile laterale.
1. Ca geam lateral se înţelege orice suprafaţa de sticlă situată pe o parte laterală a

vehiculului.
2. Gradul de transparenţă a geamurilor laterale ce sunt situate mai inainte de reazemul
scaunului conducătorului auto în poziţia cea mai deplăsată de la volan, inclusiv a celor
acoperite cu pelicule colorate transparente, trebuie să să fie nu mai puţin de 75 %.
3. Gradul de transparenţă a geamurilor laterale, care nu sunt menţionate în punctul 2 al
acestui capitol, nu se reglementează.
4. Pe geamurile laterale şi din spate a autobuselor din clasa III se permite folosirea
perdelelor.
5. Folosirea vehiculului în calitate de vehicul special trebuie efectuată cu respectarea
cerinţelor punctului 2 din acest capitol.
Cod 704 Dispozitivul de spălare şi ştergere a parbrizului.
1. Buna funcţionare a ştergătoarelor de parbriz şi spălătoarelor de geam se verifică vizual în

procesul de lucru cu motorul vehiculului la relanti.
2. Spălătoarele de geam trebuie să asigure debitarea lichidului în zona de curăţare a
parbrizului.
3. La verificarea ştergătoarelor de parbriz cu dispozitivul electric trebuie să fie aprinse
farurile cu faza de drum. Frecvenţa de deplasare a lamelor pe parbrizul umed în regim de
viteză maximală al ştergătorului de parbriz şi trebuie să fie nu mai mică de 35 curse duble
pe minut. La încercare se utilizează un măsurător universal de timp cu citirea de la 1 pînă
la 60 s (ceas, secundometru etc.), şi cu valoarea segmentului maximum de 1 secundă.
4. După deconectarea ştergătoarelor de parbriz periile trebuie automat să se reîntoarcă în
poziţia îniţială.
Grupa VIII. Suspensie

Cod 801 Eficacitatea suspensiei după metoda EUSAMA (coeficientul de cuplare minim).
1. Coeficientul de cuplare se determină la standul de încercare, cu vehiculul gata de drum cu

o persoană la locul conducătorului auto. La încercare presiunea anvelopelor trebuie să fie
aceia recomandată de producător, acţiunea sistemelor de frînare esta dezactivată.
Coeficientul dat caracterizează funcţionarea suspensiei ca sistem, unde funcţionarea
fiecărui element influenţează la valoarea totală.
2. Coeficientul de cuplare reprezintă raportul între greutatea minimală dinamică şi greutatea
statică a vehiculului rutier prezentat la controlul tehnic.
unde:
G din - greutatea minimală dinamică a vehiculului prezentat la verificare, N;
G stat - greutatea statică a vehiculului prezentat la verificare, N.
Tabelul 7. Valori ale coeficientului de cuplare.
CATEGORIA VEHICULULUI VALORI ALE COEFIECIENTUL
DE CUPLARE, %
RECOMANDATE MIN ADMISIBILE
M1 40 - 100 25
M2 cu masa totală mai puţin de 3,5 tone 40 - 100 25
N1 40 - 100 25
3. Pentru verificarea pe standuri a vehiculului, consecutiv se instalează roţile fiecărei

axe pe platforme de cîntărire a standului. Verificările se efectuează conform
îndrumarului (instrucţiunilor) pentru exploatarea standului. Verificarea şi
înregistrarea indicilor pe stand se efectuează pentru fiecare roată a vehiculului şi se
calculă indicii coeficientului de cuplare şi dezichilibrul.
Cod 802 Dezechilibrul suspensiei pe axa.
1. Dezechilibrul între coeficientele de cuplare la roţile aceleiaşi punţi se determină

prin relaţia:
unde:
Kmax - reprezintă coeficientul de cuplare la roata ce înregistrează coeficientul de cuplare
superioară, N;
Kmin - reprezintă coeficientul de cuplare la roata ce înregistrează coeficientul de cuplare
inferioară, N.
2. Valori maxime admisibile ale dezechilibrului între coeficientele de cuplare la roţile

aceleiaşi punţi constituie 15%.
Cod 803 Amortizoare, braţe oscilante, arcuri, bare stabilizatoare, perne de aer, bolţuri arc,
plăculiţe reazem (stare, fixare, joc).
Nu se admite:
a) diferenţa vizibilă privind înălţimea autovehicului pe cele două laturi ale aceleiaşi
punţi;
b) amortizoare sau arcuri defecte, fixate sau montate necorespunzător, foi arc rupte,
bare deformate, bucşe uzate, articulaţii cu jocuri pronunţate;
c) lipsa amortizoarelor, foaia principală arc ruptă, elemente fisurate, perna burduf
spartă;
d) lipsa bolţuri arc, plăculiţe reazem, articulaţii rupte.
Grupa IX. Alte elemente constructive

Cod 901 Închizătoarele portierelor şi siguranţele obloanelor de la platforma caroseriei.
Închizătoarele portierelor şi siguranţele obloanelor de la platforma caroseriei trebuie să

funcţioneze şi să se fixeze sigur ca în timpul deplasării vehiculului să nu se deschidă.
Cod 902 Mecanismul de reglare a banchetei conducătorului.
a. Mecanismul de reglare a banchetei conducătorului trebuie să funcţioneze şi automat

să se blocheze după finisarea reglărilor.
b. Nu se acceptă fixarea banchetei conducatorului cu ajutorul dispozitivelor
improvizate.
Cod 903 Dispozitivele ce pun în funcţie uşile de avarie, dispozitivul de acţionare asupra
uşilor.
1. Dispozitivele ce pun în funcţie uşile de avarie, dispozitivul de acţionare asupra uşilor

trebuie să functioneze atît din interiorul vehiculului cît şi din exterior.
2. Uşile de avariere nu trebuie să fie blocate sau limitat accesul.
Cod 904 Dispozitivele pentru ventilaţie şi încălzirea spaţiului destinat conducătorului şi

pasagerilor.
1. Dispozitivele pentru ventilaţie şi încălzirea spaţiului destinat conducătorului şi

pasagerilor trebuie să fie în stare de funcţionare la toate regimurile selectate.
2. Se interzice de folosit pentru încălzirea spaţiului destinat conducătorului şi pasagerilor
conductele dispozitivului de evacuare a gazelor de esapament.
Cod 905 Dispozitivul de cuplare al remorcherului sau al remorcii.
1. Dispozitivul de cuplare al remorcherului sau al remorcii trebuie să fie montat şi fixat

corect în stare de funcţionare fară uzură şi jocuri pronunţate.
2. Se interzice montarea si exploatarea dispozitivului de cuplare reparat prin sudură.
3. Modelul şi tipul dispozitivului de cuplare trebuie să fie adecvat sarcinii de tractiune şi
sprijin.
4. Zăvorul scaunului atelajului a autotractoarelor cu şa de cuplare trebuie după cuplare să
se închidă automat. Blocarea manuală şi automată a scaunului atelajului trebuie să
prevină autodecuplarea remorcherului şi semiremorcii. Fisuri şi detereorări locale ale
mecanismelor de cuplare nu se admit.
5. Diametrul articulaţiei barei de cuplare pentru autoturisme trebuie să fie în limitele de
la nominal, egal cu 50,0 mm, pînă la limitele admisibile de 49,6 mm.
Cod 906 Dispozitivul de siguranţă (cablul) a remorcii, care prin construcţie nu este dotat cu
frînă autonomă.
1. Remorcile care prin construcţie nu sînt dotate cu frînă autonomă trebuie să fie
asigurate cu dispozitiv de siguranţă.
2. Dispozitiv de siguranţă poate servi un lanţ sau cablu metallic.
3. Lungimea lanţurilor de protecţie (cablu metalic) trebuie să prevină contactul cu
dispozitivul de cuplare şi suprafaţa drumului şi să asigure în aşa mod manipularea
remorcii în caz de rupere (deteriorare) a barei de cuplare. Lanţurile de protecţie (cablu
metalic) trebuie să fie fixate la detaliile dispozitivul de cuplare.
Cod 907 Şasiu, caroserie, cabină (coroziuni avansate a elementelor de rezistenţă).
1. Nu se admit fisuri, ruperi, coroziuni avansate, deformări importante sau sudări

necorespunzătoare a elementelor de rezistenţă a şasiului, caroseriei şi cabinei.
2. Nu se admit coroziuni ale şasiului, caroseriei, cabinei şi caroseriei în locuri unde sînt
fixate alte elemente constructive care duce la slabirea fixării acestor elemente.
3. Se interzice exploatarea vehiculului cu deformari sau rupturi ale elementelor caroseriei
(aripi, uşi, capota) din urma impactului care prezintă pericol pentru pietoni sau
micşorează gradul de securitate la impact cu pietonii.
4. Capota şi uşile trebuie să aibă posibilitate de deschidere accidentală.
5. Nu se admit coroziuni străpunse la podea, pasajele roţilor sau praguri.
Cod 908 Centurile de siguranţă.

1. Centurile de siguranţă trebuie să fie în stare de funcţionare şi fără rupturi.
2. Centură de siguranţă trebuie să fie cu prindere în trei puncte pentru banchetele din
faţă.
3. Reglarea automată şi dispozitivele de blocare a centurii ( vehicule produse după anii
1980) trebuie să fie în stare de funcţionare.
Cod 909 Elementele de cuplare ale ataşului motocicletei (stare, fixare, joc).
1. Elementele de cuplare ale ataşului motocicletei trebuie să fie într-o stare bună, fixate
rijid şi fără jocuri.
2. Nu se acceptă elementele neconstructive sau modificarea construcţiei.
Cod 910 Barele de protecţie, aripi de protecţie şi apărătorile de noroi.
Barele de protecţie, aripi de protecţie şi apărătorile de noroi la vehiculele pentru care

montarea lor este prevăzută prin construcţie trebuie să fie prezente.
Cod 911 Arcurile de protecţie, suporturile pentru picioare, şamînerul de susţinere pentru
pasager (la motociclete).
Arcurile de protecţie, suporturile pentru picioare şi şamînerul de susţinere pentru pasager

trebuie să fie prezente şi bine fixate.
Cod 912 Comandă ambreiaj, cutie viteze, arbore cardanic, punţi motoare (stare, fixare,
funcţionare).
1. Comandă ambreiaj, cutia de viteze, arborele cardanic, punţile motoare trebuie să fie
bine fixate şi în stare de funcţionare.
2. Elementele de fixare trebuie sa fie în stare bună fară rupturi sau deformaţii.
3. Crucea cardanică nu trebuie să aibă jocuri sau uzură.

Reglamentare Tehnică Privind Admitirea Vehicurilor La Trafic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Reglamentare Tehnică Privind Admitirea Vehicurilor La Trafic

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

NOTĂ INFORMATIVĂ

cu privire la aprobarea Reglementării tehnice.

Reglementarea Tehnică nr. 1 privind admiterea vehiculelor rutiere la trafic,

Ministru Vasile URSU

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Privind aprobarea Reglementării Tehnice nr. 1

1. Se aprobă Reglementarea Tehnică nr.1 privind admiterea vehiculelor

1. Prezenta Reglementare Tehnică se aplică vehiculelor rutiere înmatriculate în Republica

II. Cerinţe generale pentru procesul de efectuare a controlului tehnic

9. Termenul pentru efectuarea primului control tehnic se consideră de la data primei

III. Modul de manipulare cu ecusonul

24. Ecusonul se eliberează vehiculului numai la:

35. Există trei tipuri de rapoarte de control tehnic al vehiculului:

IV. Cerinţe faţă de staţiile de control tehnic

V. Acreditarea staţiilor de control tehnic

VI. Atestarea personalului care efectuează controlul tehnic

VII. Procesul verbal şi stabilirea rezultatelor. Formarea concluziei

64. La verificarea funcţionării a oricărui sistem, în corespundere cu lista obiecţiilor de

XI. Evidenţa şi darea de seamă

87. Datele de identificare şi rezultatele controlului tehnic se înregistrează pe serverul staţiei

XIII. Taxa pentru folosirea drumurilor

XIV. Dispoziţii finale şi tranzitorii

105. Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor efectuează generalizarea şi

Al doilea exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului.

Fig 1. Al doilea exemplar al raportului de control tehnic al vehiculului.

Definirea categoriilor de vehicule.

1. Categoria L – AUTOVEHICULE CU DOUĂ SAU TREI ROŢI

2. Categoria M – AUTOVEHICULE DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE,

4. Categoria T – TRACTOARE AGRICOLE ŞI FORESTIERE

5. Categoria O - remorci (inclusiv semiremorci):

Nr ............. din ............

Programul de lucru al staţiei de control tehnic este

În zilele ............ orele...............................

Modelul ecusonului de control tehnic.

Fig 1. Ecusonul de control tehnic

Format de dată 20.02.2003 Data eliberării.

Cifre, litere 20 poziţii VIN.

dd- data controlului;

Cifre 10 poziţii Certificat de înmatriculare.

Litere 20 poziţii. Marca automobilului.

sss-codul staţiei de control tehnic;

Litere 20 poziţii Tipul caroseriei.

Litere 20 poziţii Tipul vehiculului.

Litere 20 poziţii Tipul motorului.

Cifre, litere 20 poziţii Rezervat.

Denumirea fişierului prezenta va avea următoarea structură:

Cifre, litere 20 poziţii. Şasiul (ataş).

Litere 4 poziţii. Anul producerii.

Litere 20 poziţii. Culoarea.

Cifre 8 poziţii. Indicaţia odometrului.

Litere 20 poziţii. Numele deţinătorului.

Litere 20 pozitii Prenumele deţinătorului.

Cifre 10 poziţii. Plata pentru control.

Cifre 10 poziţii. Încasări în fondul rutier.

Cifre 10 poziţii. Asigurarea răspunderii civile.

Cifre 10 poziţii. Asigurarea transportului.

Litere 25 poziţii. Concluzii.

Litere 20 poziţii. Prenume Expert.

Cifre, litere 20 poziţii Baza de impozitare.

Conţinutul elementelor toxice în gazele de

Litere 20 poziţii. Farurile.

Cifre % 12 poziţii. Jocul volanului.

- Dezechilibrul maxim pe axe

- Timpul de declanşare a sistemului de acţionare a frânei

- Dezechilibrul frinei de stationare maxim pe axe