NOTĂ INFORMATIVĂ

cu privire la aprobarea regulamentului privind omologarea şi certificarea

autovehiculelor şi a componentelor acestora.

Regulamentul privind omologarea şi certificarea autovehiculelor şi a

componentelor acestora este elaborat în baza Legii nr. 131 – XVI din 07.06.2007
„Privind siguranţa traficului rutier”.
Prezentul regulament stabileşte cerinţele faţă de siguranţa autovehiculelor la
punerea lor în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova şi exploatarea lor indiferent
de locul fabricării lor în scopurile protejării vieţii şi sănătăţii cetăţenilor, protecţiei
mediului ambiant, protecţiei proprietăţii persoanelor fizice şi juridice, patrimoniului
de stat sau municipal şi prevenirii acţiunilor de inducere în eroare a cumpărătorilor
autovehiculelor..
Acest regulament este elaborat în scopul efectuării corecte a procedurilor de
înmatriculare, înregistrare şi admitere în traficul rutier a vehiculelor şi şasiurilor, care
efectuiază numai după efectuarea procedurii de evaluare a conformităţii în formă de
omologare a tipului autovehiculului (şasiului), sau evaluarea conformităţii sub
formă de expertiză tehnică a construcţiei autovehiculului unic, în conformitate cu
cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
Implementarea prevederilor proiectului nominalizat va contribui la ridicarea
nivelului de efectuare a lucrărilor nominalizate şi majorarea siguranţei rutiere pe
drumurile publice în conformitate cu Directivele şi Regulamentele Europene.
Este necesar de menţionat că implementarea activităţi de omologarea şi
certificarea autovehiculelor şi a componentelor acestora va contribui la executarea
prevederilor Consiliului Europei privind reducerea numărului accidentelor rutiere
către anul 2012 cu cca. 50%.

Ministru Anatolie Şalaru

1
 Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE nr._____

din________________2010

Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice privind omologarea şi

certificarea autovehiculelor şi a componentelor acestora.
Întru executarea prevederilor Legii nr. 131 – XVI din 07.06.2007 „Privind siguranţa
traficului rutier”, în scopul asigurării desfăşurării fluente şi în plină siguranţă al traficului
rutier, protecţiei drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice,
apărarea proprietăţii acestora, integrităţii corporale şi a vieţii participanţilor la trafic,
precum şi protecţia mediului înconjurător
.
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Reglementarea tehnică privind omologarea şi certificarea
autovehiculelor şi a componentelor acestora.
2. Evaluarea conformităţii în formă de omologare se efectuează de către organismul
unic de certificare, împuternicit de către organul de specialitate al administraţiei publice centrale.
3. Implementarea, monitorizarea, control omologării şi certificării a
autovehiculelor şi a componentelor acestora se atribuie organului de specialitate al
administraţiei publice centrale.
4. Prezentul Reglementare tehnică intră în vigoare după 6 luni din momentul
publicării în Monitorul Oficial.

PRIM-MINISTRU Vlad FILAT

Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul al economiei Valeriu Lazăr

Ministru transporturilor şi infrastructurii

drumurilor Anatolie Şalaru
Ministru afacerilor interne Victor Catan
Ministru tehnologiilor informaţionale
şi comunicaţiilor Alexandru Oleinic
Ministru al finanţelor Veaceslav Negruţa

Ministru mediului Gheorghe Şalaru

2
 Reglementare tehnică
privind omologarea şi certificarea
autovehiculelor şi a componentelor acestora

I. Generalităţi

1. Prezenta Reglementarea tehnică stabileşte cerinţele faţă de siguranţa autovehiculelor la

punerea lor în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova şi exploatarea lor indiferent de locul
fabricării lor în scopurile protejării vieţii şi sănătăţii cetăţenilor, protecţiei mediului ambiant,
protecţiei proprietăţii persoanelor fizice şi juridice, patrimoniului de stat sau municipal şi prevenirii
acţiunilor de inducere în eroare a cumpărătorilor autovehiculelor. Procedura de înmatriculare,
înregistrare şi admiterea în trafic rutier a vehiculelor şi şasiurilor, se efectuiază numai după efectuarea
procedurii de evaluare a conformităţii în formă de omologare a tipului autovehiculului (şasiului),
sau evaluarea conformităţii sub formă de expertiză tehnică a construcţiei autovehiculului unic, în
conformitate cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice. Plasarea pe piaţă componentelor a
vehiculelor care influenţiază siguranţa traficului şi starea mediului înconjurător se permite numai
după efectuarea procedurii de evaluarere a conformităţi componentelor autovehiculelor sub formă
de certificare a conformităţi în baza cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.
2. Obiectele de reglementare tehnică asupra cărora se răsfrîng prevederile prezentei
Reglementări tehnice sunt următoarele:
- autovehicule cu roţi din categoriile L, M, N şi O, predestinate pentru expluatare pe
drumurile auto de folos public, precum şi şasiurile autovehiculelor;
- componentele autovehiculelor, care acţionează asupra siguranţei autovehiculelor.
3. Obiectele reglementării tehnice se stabilesc în conformitate cu anexa nr.1.
4. Prevederile prezentei Reglementări tehnice nu se extind asupra autovehiculelor:
1) ce au viteza maximă, prevăzută de construcţia lor, nu mai mare de 25 km / h;
2) importate pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă ce nu depăşeşte 6 luni şi
plasate sub regimurile vamale care nu prevăd posibilitatea de înstrăinare;
3) predestinate în exclusivitate pentru participarea la competiţiile sportive;
4) de categoriile L şi M1, de la data de fabricării cărora au trecut 30 de ani şi mai mult, cu
motor, caroserie şi carcasă originale, păstrate sau restaurate până la starea originală;
5) ce aparţin reprezentanţelor diplomatice şi consulare, organizaţiilor internaţionale
(interstatale), ce se bucură de privilegii şi imunităţi în conformitate cu normele dreptului
internaţional şi tratatele internaţionale ale Republicii Moldova.
5. Pentru scopurile prezentei Reglementări tehnice se utilizează noţiunile, care au sensul
următor :
„an model” - perioadă de timp, definită de producător, în decursul căreia el nu efectuează
modificări importante în construcţia autovehiculului şi care poate să nu coincidă cu anul
calendaristic după început, sfârşit şi durată;
„analiza stării de producere” - totalitatea procedurilor de verificare a documentaţiei şi
condiţiilor de producere, necesare pentru fabricarea producţiei, ce corespunde cerinţelor
prezentului prezenta Reglementarea tehnică;
„apărătoare de noroi” - component flexibil, instalat în spatele roţii în partea de jos a şasiului, nivel
de încărcare sau pe manta de protecţie de noroi pe o suprafaţă aproape verticală, şi predestinat pentru
respingerea apei şi micşorarea pericolului, provocat de aruncarea obiectelor mici, captate de pneu;
„autotren” - o combinaţie de autovehiculele, constituite dintr-un tractor şi o semiremorca
sau remorcă (remorci) branşate printr-un dispozitiv (dispozitive) tracţiune-cuplare;
„autovehicul articulat” - autovehicul care constă din 2 sau mai multe secţiuni rigide,
unite articulat între ele;
„autovehicul complet” - autovehicul apt pentru exploatare;
„autovehicul cu construcţie nefinisată – autovehicul, pentru exploatarea căruia este
necesară finalizarea construcţiei;

3
 „autovehicul gol” - autovehicul fără şofer, echipaj, pasageri şi mărfuri, dar cu o rezervă
deplină de combustibil, roată de rezervă şi un set de instrumente;
„autovehicul special” - autovehicul, predestinat pentru a îndeplini funcţii specifice,
pentru care sunt necesare echipamente speciale (automacarale, autoautovehicul e pentru
pompieri, autoturisme, echipate cu dispozitive de ridicare cu platforme de lucru, autoevacuatoare
etc.);
„autovehicul de bază" - autovehicul, care în întregime, sau caroseria lui, sau şasiul au fost
folosite pentru a crea un alt autovehicul;
„autovehicul specializat pentru pasageri” – autovehicul de categoria M2G şi M3G, fabricat
pe şasiu de autovehicul cu capacitate de trecere (carosabilitate) majorată din categoria N 2G sau
N3G;
„autovehicul specializat” - autovehicul, predestinat pentru transportarea anumitor tipuri de
mărfuri (produse petroliere, lichide comestibile, hidrocarburi lichefiate, produse alimentare, etc.);
„autovehicul unic" - autovehicul, fabricat în Republica Moldova în condiţiile producţiei
în serie, în construcţia căruia în mod individual au fost introduse schimbări înainte de punerea în
circulaţie, sau fabricat în Republica Moldova în mod individual dintr-un set de asamblare sau
fiind rezultatul creativităţii individuale tehnice, sau importat în Republica Moldova în mod
individual, sau pus în circulaţie din rândul celor furnizate anterior la comanda de stat în scopuri
de apărare;
„autovehicul” -vehicul autopropulsat, suspendat pe roţi, şenile sau tălpi, destinat
transportului de persoane sau de bunuri de categoriile L, M, N, O, predestinat pentru exploatarea
pe drumurile publice;
„autovehiculele (şasiurile) puse în circulaţie” – autovehiculele (şasiurile), care anterior
n-au fost puse în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova, fabricate în Republica Moldova în
condiţii de producţie în serie şi (sau) în exemplare unice sau importate pentru o perioadă de mai
mult de 6 luni pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de volumul partidei importate şi data
lansării, care este şi data perfectării certificatului de înmatriculare a autovehiculului;
„axă autodirijabilă” - axa, fixată articulat în partea sa centrală astfel încât să poată descrie
un arc în plan orizontal (pentru scopul prezentei Reglementăritehnice - axa, utilată cu roţi de
direcţie, este de asemenea o axă autodirijabilă);
„axă de referinţă” - linia care trece prin axa de simetrie a lămpii cu incandescenţă a
dispozitivului de lumină, sau linia perpendiculară cu planul, atingând suprafaţa dispozitivului în
centrul său geometric, ce determină orientarea direcţiei emanării luminii;
„axă descărcabilă” - axa, pe care încărcătura poate fi schimbată fără detaşarea axei de
suprafaţa de sprijin cu ajutorul dispozitivului de descărcare a axei;
„baza autovehiculului” - distanţa dintre planul vertical transversal, care trece prin axa
roţilor din faţă, şi planul vertical transversal, care trece prin axa roţilor din spate (pentru
semiremorci aceasta este distanţa dintre planul vertical transversal care trece prin pivot şi planul
vertical transversal care trece prin axa roţilor din spate);
„blocarea roţii” – încetarea rotirii roţii la deplasarea ei pe o suprafaţă de sprijin;
„capacitate de funcţionare” – starea, în care autovehicul sau componentele acestuia pot
să-şi îndeplinească funcţiile în conformitate cu documentaţia de proiectare sau de exploatare;
„categoria autovehiculului” – caracteristica de clasificare a autovehiculului, utilizată în
scopurile stabilirii cerinţelor prezentei Reglementări tehnice;
„centru optic” (centru de referinţă) - punctul de intersecţie a axei de referinţă cu suprafaţa
exterioară a dispozitivului de dispersie a luminii (geamului de lampă);
„certificat de conformitate al sistemului de management al calităţii "- document, care
certifică corespunderea sistemului de management al calităţii cerinţelor documentelor normative,
emis de către un organ de certificare, acreditat în modul prevăzut (sistemul de management al
calităţii trebuie să fie certificat pentru conformitatea cu standardele ISO 9001;
„certificat de siguranţa construcţiei autovehiculului” – act, care confirmă corespunderea
haracteristicelor de siguranţe a unui singur autovehicul, cu cerinţele prezentei Reglementări
tehnice;

4
 „ciclul ştergătorului de parbriz”–o singură mişcare pendulară a lamei ştergătorului de
parbriz;
„clasa de protecţie" – indicatorul gradului de rezistenţă a blindajului;
„clasă ecologică” - cod de clasificare, care caracterizează autovehiculul, în funcţie de
nivelul emisiilor substanţelor poluante nocive;
„coeficientul de aderenţă a roţilor cu suprafaţa de sprijin” - raportul dintre rezultanta
forţelor longitudinale şi transversale ale reacţiunilor suprafeţei de sprijin, roţilor care acţionează
în contact cu suprafaţa de sprijin, la mărimea reacţiunei normale a suprafeţei de sprijin la roată;
„componentele autovehiculului” – părţile componente ale construcţiei autovehiculului;
„condiţionare” - asigurarea răcirii reglabile a aerului în salonul şoferului şi în încăperea pentru
pasageri a autovehiculului până la nivelul sau sub nivelul temperaturii mediului ambiant;
„corectorul luminii lămpilor” - dispozitiv pentru reglare pe cale mecanică sau în regim
automat a unghiului de înclinaţie a fascicolului de lumină a fazei scurte şi (sau) lungi în funcţie
de sarcina autovehiculului, profilul drumului şi condiţiile de vizibilitate;
„culoarea de bază” – culoarea învelişului (mantei), ce ocupă cea mai mare parte a
suprafeţei exterioare a autovehiculului;
„descrierea tehnică”- lista parametrilor de bază şi caracteristicilor tehnice ale producţiei,
declarată pentru evaluarea conformităţii cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice;
„dispozitiv cu reflexie” – dispozitiv, care reflectă lumina, emisa de o sursă, ce nu are
legătură cu autovehicul;
„dispozitiv de absorbţie a energiei” - componentul, care formează o parte a carcasei de
protecţie împotriva murdăriei, şi (sau) a flancului exterior, şi (sau) apărătorii de noroi, care
absoarbe energia apei şi reduce stropirea;
„dispozitiv de comandă a frânei” – totalitatea pieselor sistemului de frânare, predestinate pentru
transmiterea dirijată a energiei de la sursa ei la mecanismele de frânare în scopul efectuării frânării;
„dispozitiv de descărcare a osiei” – dispozitiv, predestinat pentru a mări sau micşora sarcina
pe osie (osii) in funcţie de condiţiile rutiere ale circulaţiei autovehiculului pentru a reduce uzura
anvelopelor în cazul când autovehiculul este încărcat parţial, şi (sau) pentru îmbunătăţirea condiţiilor
de pornire a autovehiculului, pe un drum alunecos prin creşterea sarcinii pe osia centrală;
„dispozitiv de protecţie din spate” - o parte a construcţiei autovehiculelor de categoriile
N2, N3, O3 şi O4, predestinată pentru protecţia de nimerire sub ele a autovehiculelor din
categoriile M1 şi N1 la coliziunea din spate;
„dispozitiv de reducere a stropirii” – component al sistemului de protecţie împotriva stropirii,
care poate fi executat ca un dispozitiv de absorbire a energiei sau ca un separator de „aer – apă”;
„dispozitive de iluminare exterioare” - dispozitivele pentru iluminarea drumului,
numărului de înmatriculare de stat, precum şi dispozitivele de semnalizare luminoasă;
„dispozitivul scaunului rabatabil” – dispozitivul, care asigură înclinarea scaunului sau
spătarului scaunului înainte;
„distanţa de frânare” – distanta, parcursa de autovehicul de la începutul şi până la
sfârşitul frânării;
„durata luminescenţei” - perioada de timp în care intensitatea aprinderii semnalului
luminos special depăşeşte 10 la sută din intensitatea maximă a luminii;
„eficienţa de frânare” – măsura frânării, ce caracterizează capacitatea sistemului de
frânare de a crea rezistenţa artificială necesară mişcării autovehiculului;
„expertiza tehnică a autovehiculului”-analiza construcţiei autovehiculului şi
documentaţiei lui tehnice fără efectuarea încercărilor;
„exploatare" - etapă a ciclului de viaţă a autovehiculului, inclusiv intervalul de timp, în
care autovehicul este utilizat după destinaţie, din momentul achiziţionării lui pentru utilizarea
după destinaţie până la momentul utilizării;
„factorul de deteriorare” - coeficientul de corecţie, care caracterizează creşterea
conţinutului emisiilor de substanţe nocive în gazele de eşapament ale autovehiculului, în funcţie
de distanţa parcursă de el;
„fază de drum” – lampa, care serveşte la iluminarea drumului la o distanţă mare în partea
din faţă a autovehiculului;
5
 „fază de întălnire” – lampa, predestinat pentru iluminarea drumului în partea din faţă a
autovehiculului, astfel, încât să nu orbească conducătorii auto ai autovehiculelor ce vin în sens
opus şi alţi participanţi la trafic şi să nu li se provoace disconfort;
„flancul exterior” – component, situat într-un plan apropiat de planul longitudinal
vertical şi paralel al autovehiculului, care poate fi parte componentă a mantei de protecţie de
murdărie sau a caroseriei autovehiculului;
„forţa de frânare specifică” - raportul sumei forţelor de frânare la roţile autovehiculului
la produsul masei autovehiculului la accelerarea căderii libere;
„forţa de frânare” - reacţia suprafeţei de sprijin asupra roţilor autovehiculului, care
provoacă încetinirea autovehiculului şi (sau) a roţilor autovehiculului;
„frâna rece” - mecanismul de frânare, temperatura căruia, măsurată la suprafaţa de
frecare a tamburului de frână sau a discului de frână, este mai mică de 100 C;
„frânarea automată (de urgenţă)” - frânarea remorcii, efectuată de sistemul de frânare
fără acţiunea de comandă din partea conducătorului auto la ruperea conductei de frânare a
dispozitivului de comandă a frânei;
„frânarea” - procesul de creare şi modificare a rezistenţei artificiale circulaţiei autovehiculului;
„geamul de urgenţă” – geamul, predestinat pentru utilizarea de către pasageri în calitate
de ieşire numai în situaţii de avarie;
„geamul dublu (combinat)”- geamul de siguranţă, la împărţirea căruia în 2 sau mai multe
părţi de o suprafaţă sau suprafeţe imaginare se obţin, respectiv, 2 sau mai multe părţi, fiecare dintre
care corespunde cerinţelor privind mărimile şi accesul, înaintate unui geam de siguranţă obişnuit;
„gradul de curăţare a zonei normative” - raportul ariei suprafeţei zonei normative,
curăţate de lamele ştergătorului de parbriz la aria totală a suprafeţei zonei normative
corespunzătoare, exprimată în procente;
„greutate totală” - greutatea autovehiculului, condiţionată de construcţia şi caracteristicile
sale date;
„ieşire de avarie (de urgenţă)” – uşă de siguranţă, geam de siguranţă sau trapă de evacuare;
„indicator de direcţie” – lumina, predestinată pentru semnalizare altor participanţi la
trafic despre intenţiile conducătorului auto de a schimba direcţia de mişcare;
„informaţie despre omologarea oficială privind tipul construcţiei autovehiculului în baza
Regulamentelor CEE/ONU” - act care atestă conformitatea autovehiculului sau a componentei
sale cu cerinţele Regulamentelor Comisiei Economice Europene a Naţiunilor Unite (ulterior -
Regulamentele CEE/ONU);
„injectorul spălătorului de parbriz” – dispozitiv, care canalizează lichidul de spălare pe parbriz;
„încetinirea stabilită” – valoarea medie a încetinirii în timpul frânării din momentul
sfârşitului perioadei de timp a creşterii încetinirii până la începutul descreşterii ei la sfârşitul frânării;
„jocul total al volanului de direcţie” – unghiul rotirii volanului de direcţie din poziţia,
corespunzătoare începutului rotirii roţilor de direcţie într-o direcţie, până la poziţia
corespunzătoare începutului rotirii lor în direcţia opusă faţă de poziţia, care corespunde
aproximativ mişcării liniare a autovehiculului;
„laborator de încercări” - labrator, împuternicit de către organul central de specialitate al
administraţiei publice şi acreditat în conformitate cu lege, care efectuează încercările privind
omologarea oficială a tipului de construcţie al autovehiculului;
„lampa de ceaţă din spate” – lumina, folosită pentru îmbunătăţirea vizibilităţii în spatele
autovehiculului în caz de ceaţă densă;
„lampa de ceaţă faţă” – lumina, folosită pentru a îmbunătăţi iluminarea drumului în
partea din faţă a autovehiculului în caz de ceaţă, zăpadă, ploaie sau furtuni de praf;
„lampa pentru iluminarea plăcii de înmatriculare din spate” – lampa, care serveşte pentru
iluminarea locului, predestinat pentru plăcuţa de înmatriculare din spate şi care poate fi constituit
din mai multe elemente optice;
„lampa pentru mers înapoi” – lampa, care serveşte pentru iluminarea drumului în spatele
autovehiculului şi pentru avertizarea altor participanţi la trafic, atunci când autovehicul circulă
cu mers înapoi sau se pregăteşte pentru o astfel de mişcare;

6
 „lămpi independente”- dispozitive, care au suprafeţe de iluminare (fotogene), surse de
lumină şi carcase separate;
„lămpi combinate” - dispozitive care au suprafeţe separate de iluminare (emiţătoare de
lumină), iar sursa de lumină şi carcasa sunt comune;
„lămpi de contur” – surse de lumină, montate la cea mai mare înălţime posibilă în
punctele extreme privind lăţimea autovehiculului şi destinate pentru indicarea lăţimii lui de
poziţie (lămpile de contur pot completa lămpile de poziţie din faţă şi spate, atrăgând o atenţie
deosebită la gabaritele autovehiculului;
„lămpi de tipul B” – lămpi de ceaţă;
„lămpi de tipul DR, DC, DCR” - lămpi cu sursă de descărcare electrică în gaz a luminii
de categoria D cu fază lungă DR şi cu fază scurtă DC şi cu două regimuri (lungă şi scurtă) DCR
cu lămpi de descărcare electrică în gaz;
„lămpi de tipul HR, HC, HCR” - lămpi cu surse de halogen cu fază lungă HR şi cu fază
scurtă HC şi HCR cu două regimuri (lungă şi scurtă) cu lămpi cu halogen;
„lămpi de tipul R, C, CR” – fază de drum R şi fază de intîlnire C şi CR cu 2 regimuri (de
drum şi de intîlnire) cu lămpi incandescente;
„lumină” - dispozitiv de iluminare a drumului sau de emitere a semnalului luminos pentru
alţi participanţi la trafic, precum şi lămpi de iluminare a numărului de înmatriculare din spate şi
dispozitive reflectorizante;
„lumini combinate” - dispozitive cu diferite sau o singură sursă de lumină, ce
funcţionează în regimuri diferite şi au în totalitate sau parţial suprafeţe comune de iluminare
(fotogene) şi o carcasă comună;
„lumini de parcare" - 2 surse de lumină de culoare albă în faţa şi 2 surse de lumină de
culoare roşie în spatele autovehiculului pentru a indica dimensiunile autovehiculului la
staţionări şi în parcări;
„lumini grupate" – dispozitive, care au suprafeţe separate de iluminare (fotogene ), surse
de lumină, iar corpul general comun;
„luminile de poziţie din faţă” – luminile, predestinate pentru a indica lăţimea de poziţie
a autovehiculului din faţă;
„luminile de poziţie din spate” – luminile, care sunt destinate pentru indicarea lăţimii
autovehiculului din spate;
„manta de protecţie de noroi”- un component rigid sau semirigid, predestinat pentru
respingerea apei, ce este aruncată de anvelope în timpul circulaţiei, executat în întregime sau
parţial ca un tot întreg cu caroseria sau cu alte părţi ale autovehiculului (salonul şoferului,
partea de jos a platformei de încărcare etc.);
„masa autovehiculului în stare echipată” - masa autovehiculului gol cu caroserie şi cu
dispozitiv de cuplare sau masa şasiului cu salonul şoferului şi (sau) cu dispozitiv de cuplare,
determinată de producător. Această masă include pentru categoria M şi N masa lichidului de
răcire, uleiurilor, nu mai puţin de 90 de procente de combustibil, 100 procente de alte fluide de
prelucrare, instrumentelor, conducătorului auto (75 kg), pentru autobuze – masa membrului
echipajului (75 kg), dacă în autovehicul este prevăzut locul pentru el, pentru categoriile M, N şi
O – masa roţii de rezervă (dacă este);
„masa maximă, ce revine dispozitivului de cuplare” - valoarea corespunzătoare sarcinii
statice verticale maxime admise la dispozitivul de cuplare (fără evidenţa sarcinii de la masa
dispozitivului de cuplare al autovehiculului de categoriile M şi N), condiţionată de construcţia
autovehiculului şi (sau) dispozitivului de cuplare;
„masă axială” - masa corespunzătoare sarcinii statice verticale maximă admisă,
transmisă de o axă sau de un grup de axe la suprafaţa de sprijin, condiţionată de construcţia
autovehiculului;
„material de marcare cu reflexie” - suprafaţa sau dispozitivul, de la care în cazul iradierii
provenite de la sursa externă de lumina în direcţia lor se reflectă o parte semnificativă a razelor
de lumină ale iradierii iniţiale;

7
 „mecanismele de frânare a roţilor” – dispozitivele, predestinate pentru a crea o rezistenţă
artificială mişcării autovehiculului din contul frecării dintre părţile care nu se rotesc şi discul de
frână (cilindru);
„modificare” – varietate a autovehiculului sau a unei componente, care se referă,
respectiv, la tipul autovehiculului sau a componentei şi care diferă după criteriile de construcţie
de alte varietăţi, ce aparţin aceluiaşi tip;
„omologarea tipului autovehiculului” – act de recunoaştere oficială, în urma verificării, a
conformităţii autovehiculelor, atribuite la un singur tip, cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice;
„omologarea tipului de şasiu”- act de recunoaştere oficiale, în urma verificării, a
conformităţii şasiurilor, atribuite la un singur tip, cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice;
„organ de acţionare” - elementul constructiv al autovehiculului asupra căruia acţionează
conducătorul auto pentru a schimba funcţionarea autovehiculului sau a părţilor sale;
„osia mobilă” - axa, care cu ajutorul dispozitivului de descărcare a axei poate fi ridicată
deasupra suprafeţei de sprijin în condiţii obişnuite de exploatare a autovehiculului;
„partidă mică de autovehicule (şasiuri) – numărul autovehiculelor, stabilit în funcţie de
categoria autovehiculelor (şasiuri) de acelaşi tip, inclusiv toate modificările. Volumul limită a
partidei mici pentru categoriile L1 - L7, M1, O1 - O2 constituie 150 de bucăţi, pentru categoriile
M2, N1 - N3, O3 - O4 - 100 de bucăţi, pentru categoria M3 - 50 de bucăţi;
„pernă de aer” (dispozitiv de siguranţă) - dispozitiv montat pe autovehicul, care în caz de
coliziune a autovehiculului în mod automat utilizează componentul elastic, predestinat pentru
absorbirea energiei impactului prin comprimarea gazelor conţinute în el;
„plan central longitudinal al autovehiculului” – planul, care e perpendicular pe planul
suprafeţei de sprijin şi trece prin mijlocul ecartamentului autovehiculului;
„pompă de spălare a geamurilor” - dispozitiv pentru pomparea lichidului de spălare din
rezervor pe suprafaţa exterioară a geamului;
„poziţia neutră a volanului de direcţie (roţilor de direcţie) - poziţia volanului (roţilor de
direcţie) care corespunde mişcării liniare a autovehiculului în lipsa unor acţiuni perturbatoare;
„producător” – persoana, care se ocupă de fabricarea autovehiculului (şasiului) sau a
componentelor acestuia cu intenţia de a le pune în circulaţie fie pentru realizare, fie pentru utilizare proprie;
„protecţia blindată” - ansamblul de obstacole blindate, predestinate pentru neutralizarea
totală sau parţială a impactului mijlocelor de lovire;
„protocol centralizator”- protocol, care conţine informaţii despre conformitatea modelului
autovehiculului cu lista cerinţelor, despre rezultatele identificării autovehiculului, care
reprezintă tipul;
„punere în circulaţie (exploatare)” - trecerea autovehiculului (şasiului) sau a
componentelor sale de la producţie în circulaţie, iar referitor la autovehiculele (şasiurile)
importate şi componentelor acestora – data de eliberare a documentelor de înmatriculare;
„puterea specifică la unitatea de masă” - puterea maximă a motorului, redusă la unitatea
de masă totală a autovehiculului, în kW / t;
„raport de transmisie a direcţiei” - raportul unghiului de rotaţie a volanului de direcţie la
unghiul mediu de rotaţie al roţilor de direcţie, care poate fi determinat pentru orice valoare a
unghiului de rotaţie a volanului de direcţie;
„reflectarea (întoarcerea) luminii” – reflectă fluxul de lumină, care se întoarce în direcţia
apropiată direcţiei iradierii sale;
„reprezentantul producătorului" – persoană, care acţionează în temeiul unui acord cu
producătorul şi e autorizată de către producător să-l reprezinte şi să acţioneze în interesele sale în
timpul efectuării procedurilor de evaluare a conformităţii cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice;
„rezistenţa blindată” – stabilitatea protecţiei blindate la impactul mijlocelor de lovire de tip dat;
„roţi autoreglabile” – roţi, care nu sunt puse în funcţiune de sistemul de direcţie al
autovehiculului, dar care pot să se rotească din contul frecării în zona contactului anvelopei cu
suprafaţa de sprijin;
„roţile de direcţie”– roţile puse în funcţiune de sistemul de direcţie al autovehiculului;
„scurgere” - apariţia lichidului pe suprafaţa pieselor sistemelor închise ermetic a
autovehiculelor, percepută prin atingere;
8
 „semnal de alarmă” – declanşarea simultană a tuturor indicatorilor de direcţie pentru
semnalizarea pericolului, pe care îl prezintă la momentul dat autovehicul;
„semnal de frânare” – lumina de semnalizare, predestinată altor participanţi la trafic, ce
se află în spatele autovehiculului, despre activarea frânei de lucru (dispozitivului de încetinire
sau analogic);
„semne de identificare” - reprezentarea grafică a informaţiilor cu privire la apartenenţa
departamentală şi (sau) destinaţia funcţionala a autovehiculului (steme, embleme, logo-uri, etc.);
„separator de „aer - apă” – component, care formează o parte a peretelui lateral exterior
şi (sau) a apărătoarelor de noroi, care poate permite trecerea aerului, concomitent micşorând
împrăştierea apei;
„set de asamblare” - un grup de părţi componente, furnizate de către producătorul
autovehiculului altui producător pentru asamblarea finală a autovehiculelor;
„siguranţa autovehiculului ” – starea, caracterizată de un ansamblu de parametri de
proiectare şi ai stării tehnice a autovehiculului, care asigură inadmisibilitatea sau minimizarea
riscului de afectare a vieţii sau sănătăţii cetăţenilor, proprietăţii persoanelor fizice şi juridice,
patrimoniului de stat sau municipal, mediului ambiant;
„sistem de curăţare” – sistem, constituit dintr-un dispozitiv de curăţare a suprafeţei
exterioare a sticlei, precum şi dispozitive suplimentare şi mecanisme de comandă pentru punerea
în funcţiune şi oprirea dispozitivului;
„sistem de frânare de antiblocare” - sistemul de frânare a autovehiculului cu reglare
automată în procesul de frânare a gradului de alunecare a roţilor autovehiculului în direcţia de
rotaţie a acestora;
„sistem de frânare de lucru” - sistemul de frânare, predestinat pentru a reduce viteza şi
(sau) a opri autovehicul;
„sistem de frânare de parcare” - sistemul de frânare, predestinat pentru a menţine
autovehicul nemişcat;
„sistem de protecţie împotriva stropirii” – dispozitive, predestinate pentru protejarea
împotriva stropirii cu apa aruncată de pneurile autovehiculului aflat în mişcare;
„sistem de spălare” – sistem, compus dintr-un dispozitiv de stocare a lichidului şi
pomparea lui pe suprafaţa exterioară a sticlei, precum şi mecanismele de comandă pentru
punerea în funcţiune şi oprirea dispozitivului;
„sistemul de frânare auxiliar” - sistemul de frânare fără contact sau rezistent la uzură,
predestinat pentru a reduce gradul de încărcare cu energie a mecanismelor de frânare ale
sistemului de frânare activ al autovehiculului;
„sistemul de frânare de urgenţă” - sistemul de frânare, predestinat pentru a reduce viteza
autovehiculului în cazul defecţiunii sistemului de frânare;
„sistemul de frânare” - totalitatea părţilor autovehiculului, predestinate pentru frânarea
lui, acţionând asupra mecanismului de comandă a sistemului de frânare;
„sistemul de neutralizare a gazelor de eşapament” – ansamblu de componente, care asigură
reducerea emisiilor de substanţe poluante cu gazele de eşapament, în timpul funcţionării motorului;
„sistemul grafic în culori” - reprezentarea grafică a compoziţiei, configurării şi relaţiei
compoziţionale a culorii iniţiale, benzilor decorative, semnelor de identificare şi înregistrărilor
informaţionale, aplicate pe suprafaţa exterioară a autovehiculului;
„stabilitatea autovehiculului la frânare” – capacitatea autovehiculului de a se mişca în
timpul frânării în limitele coridorului de circulaţie;
„stabilizarea direcţiei” – proprietatea direcţiei, care constă în întoarcerea independentă a
roţilor de direcţie şi volanului de direcţie, scoase din poziţia neutră, în această poziţie după
eliberarea volanului în timpul mişcării autovehiculului;
„substanţe nocive" - impurităţile, conţinute în aer cu efect negativ pentru sănătatea umană
- monoxid de carbon, dioxidul de azot, oxid de azot, metan, hidrocarburile alifatice saturate,
formaldehidă şi particule dispersate de funingine;
„suporturile geamului din faţă” – suporturile tavanului cabinei cu elementele aderente
netransparente ale uşilor, garniturile de etanşare sau banda netransparentă pe marginile

9
geamurilor lipite (supoertul mediu al geamului din faţă poate să nu fie suportul tavanului
cabinei);
„şasiu" - dispozitiv mecanic terestru cu rulare pe roţi, care nu este dotat cu salonul
şoferului, si (sau) motor, si (sau) caroserie, şi nu este destinat pentru utilizare;
„testări de certificare” – testările unui model (modele) reprezentativ de autovehicul sau
de unui component al autovehiculului, în baza rezultatelor cărora se face concluzia despre
conformitatea cerinţelor prezentei Reglementări tehnice al tipului de autovehicul sau tipului
componentului autovehiculului, care combină modificările incluse în caietul de sarcini tehnice
prezentate de către solicitant la efectuarea testărilor de certificare;
„teste de control” - testarea periodică pentru a confirma stabilitatea caracteristicilor
autovehiculelor fabricate în serie şi a componentelor autovehiculelor , în privinţa tipurilor care au fost
evaluate privind corespunderea cerinţelor prezentului prezenta Reglementarea tehnică;
„timpul de declanşare a sistemului de frânare” - intervalul de timp de la începutul frânării
până la momentul, în care încetinirea autovehiculului ia valoarea stabilită la verificările în
condiţii rutiere sau până la momentul în care forţa de frânare în testele de pe standuri atinge
valoarea maximă sau are loc blocarea roţii autovehiculului pe rolele standului;
„tipul autovehiculului (şasiului) - autovehiculele (şasiurile) cu caracteristici de proiectare
identice, fixate în descrierea tehnică, fabricate de un singur producător;
„trapă de evacuare” - o gaură in podeaua sau acoperişul autovehiculului, predestinată
pentru a fi utilizată de către pasageri în calitate de ieşire doar în situaţii de avarie;
„trecere” – spaţiu pentru asigurarea accesului pasagerilor de la orice scaun sau rând de
scaune la orice alt scaun sau rând de scaune sau de la orice uşă de serviciu şi orice zonă la orice
culoar de intrare pentru pasagerii în picioare;
„unghi de vizibilitate” – unghi în plan orizontal, ce trece prin centrul sursei de radiaţie, în
limitele căruia semnalul luminos, produs de lumina clipitoare pentru circulaţie, nu este ecranat de
detaliile autovehiculului, pe care este instalat;
„unghiul de reglare a fascicolului de lumină a fazei lungă şi lămpilor de ceaţă ale
autovehiculului” - unghiul dintre planul oblic, care conţine partea orizontală a hotarului
clarobscur al fasciculului de lumină a fazei lungă şi lampaui de ceaţă şi planul orizontal, care
trece prin centrul optic al lampaui;
„uşa de serviciu” – uşa, predestinată pentru intrarea şi ieşirea pasagerilor şi
conducătorului auto;
„uşă automată de serviciu” - uşa de serviciu cu acţionare mecanică, care se deschide fără
utilizarea mijlocelor de comandă de avarie după ce mecanismul de conducere este activat, şi care
se închide automat;
„uşă de urgenţă (siguranţă)” – uşa, predestinată pentru a fi utilizată de către pasageri în
calitate de ieşire în cazuri excepţionale, în special în situaţii de avarie;
„ventilaţie” – asigurarea schimbului de aer în salonul şoferului şi în încăperea pentru
pasageri a autovehiculului;
„viteza autovehiculului” - viteza liniară a centrului masei autovehiculului;
„vizibilitate” – proprietatea constructivă a autovehiculului, ce caracterizează posibilitatea
obiectivă şi condiţiile de percepere de către conducătorul auto a informaţiei vizuale, necesară
pentru conducerea sigură şi eficientă a autovehiculului;.
„vizibilitatea din faţă” - vizibilitatea prin geamurile din faţă şi laterale a salonului
şoferului când direcţia liniei privirii de la locul conducătorului auto este paralelă cu suprafaţa
longitudinală medie a autovehiculului;
„zonă curăţată de jivraj (depuneri de gheaţă)” - zona suprafeţei exterioare a parbrizului
sau a geamului din spate, care are o suprafaţă uscata sau o suprafaţă acoperită cu chiciură topită
sau parţial topită, care poate fi îndepărtată de pe suprafaţa exterioară cu ajutorul ştergătorului de
parbriz (aceasta zona nu include suprafaţa geamului, acoperit cu chiciură uscată netopită);
„zonele invizibile neobservate” – zonele cu vizibilitatea din faţă limitată, creată de
elementele netransparente ale construcţiei cabinei, echipamentului interior şi exterior;

10
 II. Cerinţe pentru siguranţa obiectelor reglementării tehnice

6. Se interzice instalarea pe autovehiculele de categoriile M 1 şi N1, inclusiv

autovehiculele cu capacitatea de trecere majorată (categoria G), a părţilor de construcţie
proeminente, fixate la bara de protecţie sau la alte elemente ale părţii din faţă a autovehiculului,
confecţionate din oţel sau din alte materiale cu caracteristici similare. Această cerinţă nu se
răspândeşte asupra grilajelor de metal cu masa mai mică de 0,5 kg, destinate numai pentru
protecţia lampelor.
7. Nu se admite în componenţa aparatelor de condiţionare a aerului, precum şi a
utilajului frigorific, utilizate în autovehiculele, existenţa substanţelor de distrugere a ozonului şi a
materialelor, lista cărora este aprobată de Guvernul Republicii Moldova.
8. Interfiace (totalitatea elementelor, care asigură posibilitatea interacţiunii utilizatorului
cu sistemele electronice, inclusiv primirea de către utilizator a informaţiei vizuale şi vocale şi
introducerea de către utilizator a comenzilor de administrare), precum şi inscripţiile
informaţionale şi de avertizare de pe autovehicul, evaluarea conformităţii căruia se realizează în
formă de omologare a tipului, se efectuează în limba de stat şi/s-au engleză.
Cerinţa indicată se aplică:
- la autovehiculele (şasiurile), care se referă la tipul, ce anterior n-a trecut evaluarea
conformităţii în Republica Moldova - de la data intrării în vigoare a prezentei Reglementări tehnice;
- pentru toate autovehiculelor (şasiurile), puse în circulaţie – de la 1 ianuarie 2011.
9. Construcţia autovehiculului, ţinându-se cont de categoria şi destinaţia sa, asigură:
1) funcţionarea eficientă a sistemului de frânare;
2) funcţionarea eficientă a sistemului de direcţiei, manevrabilitatea şi stabilitatea;
3) minimizarea efectelor traumatizante asupra oamenilor ce se află în autovehicul şi
posibilitatea evacuării lor în urma accidentului rutier;
4) minimizarea impactului fizic asupra altor participanţi la trafic;
5) securitatea antiincendiară;
6) vizibilitatea spaţiului exterior pentru conducătorul auto;
7) măsurarea, înregistrarea şi limitarea vitezei autovehiculului;
8) securitatea electrică;
9) protecţia autovehiculului împotriva utilizării neautorizate;
10) minimizarea emisiilor substanţelor nocive (poluante), precum şi eficienţa energetică,
care este exprimată în minimizarea consumului de carburanţi de către autovehiculele cu motoare
cu ardere internă şi a consumului energiei electrice de către electromobile;
11) minimizarea zgomotului intern şi extern;
12) rezistenţa la acţiunea surselor externe de iradiere electromagnetică şi compatibilitatea
electromagnetică;
13) starea sigură de sănătate a microclimatului în salonul şoferului conducătorului auto şi
în încăperea pentru pasageri şi minimizarea conţinutului de substanţe nocive în aerul din salonul
şoferului conducătorului auto şi în încăperea pentru pasageri a autovehiculului;
14) numărul necesar şi suficient, amplasarea, caracteristicile şi efectele dispozitivelor
tehnice de iluminat şi sonore de semnalizare;
15) amplasarea necesară şi identificarea mecanismelor de conducere şi a autovehiculelor;
16) respectarea restricţiilor de poziţie şi greutate, determinate de particularităţile reţelei
de drumuri naţionale.
10. Construcţia autovehiculelor de categoriile M2 şi M3 asigură respectarea cerinţelor
specifice pentru securitatea autovehiculelor de pasageri de mare capacitate.
11. Îndeplinirea cerinţelor, prevăzute de punctele 9 şi 10 ale prezentei Reglementări
tehnice, este asigurată de realizarea cerinţelor, conţinute în:
1) anexele nr.2, 3 şi 4 - privind tipurile de autovehicul (şasiuri) puse în circulaţie. În cazul
necorespunderii autovehiculelor restricţiilor de poziţie şi (sau) de greutate stabilite, prevăzute de
anexa nr.4 la prezentei Reglementări tehnice, în omologarea tipului de autovehicul se face
înregistrarea despre necesitatea perfectării unui permis special pentru exploatarea acestuia;

11
 2) Anexa nr.5 - privind autovehiculele puse în circulaţie, inclusiv autovehiculele, puse în
circulaţie din rândul celor furnizate anterior la comanda de stat în scopuri de apărare;
3) Anexa nr.6 privind autovehiculele speciale şi specializate, ţinându-se cont de
destinaţia lor funcţională. În ceea ce priveşte autovehiculele speciale cu capacitate de trecere
majorată pentru gospodăriile rurale şi comunale unele cerinţe specifice prevăzute de anexa nr.2
a prezentei Reglementări tehnice nu se aplică;
4) Anexa nr.7 - privind autovehiculele, ce se află în circulaţie, inclusiv după deservirea
tehnică şi reparaţie, precum şi după introducerea schimbărilor în construcţie.
12. Fiecare autovehicul are un număr individual de identificare. Cerinţele pentru marcare şi
pentru asigurarea posibilităţii de identificare a autovehiculelor (şasiurilor), puse în circulaţie, referite
la acelaşi tip, sunt stabilite în conformitate cu anexa nr.8, iar a autovehiculelor unice puse în
circulaţie - conform anexei nr.5 prezentei Reglementări tehnice.
13. Componentele puse în circulaţie ca piese de înlocuire (de schimb) pentru
autovehiculele ce sunt în exploatare, atunci când sunt instalate pe autovehicul nu afectează
siguranţa acestuia în raport cu starea la momentul punerii în circulaţie.
Lista cerinţelor, corespunderea cărora o asigură îndeplinirea alineatului primului punct
dat, este stabilită în anexa nr.9.
Componente puse în circulaţie ca piese de înlocuire (de schimb), pentru autovehiculele
ce se află în exploatare şi livrate la producţia de asamblare a acestor autovehicul sunt considerate
corespunzătoare cerinţei alineatului primului punct cu adevărat în cazul corespunderii
autovehiculului cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
14. Cerinţele, înaintate componentelor, care sunt piese înlocuibile (de schimb) la
autovehiculele, producţia cărora a fost sistată, rămân la nivelul, care era în vigoare la momentul
finalizării producţiei unor asemenea autovehiculele.

III. Evaluarea conformităţii

1. Evaluarea conformităţii tipurilor autovehiculelor (şasiuri) înainte de admiterea lor în

circulaţie

15. Evaluarea conformităţii tipurilor autovehiculelor (şasiuri) se efectuează înainte de

admiterea lor în circulaţie şi se realizează sub formă de omologare a tipului. Subdivizarea
autovehiculelor în tipuri şi modificări în scopul evaluării conformităţii se efectuează conform
anexei nr.10.
Scopul evaluării conformităţii este constatarea faptului, că mostrele autovehiculelor
(şasiului), prezentate de solicitantul, referitoare la tipul declarat pentru efectuarea evaluării
conformităţii, corespunde cerinţelor stabilite de secţeunea II prezentei Reglementări tehnice şi la
fabricarea lor există condiţiile necesare care asigură conformitatea autovehiculelor (şasiurilor)
fabricate cerinţelor stabilite la efectuarea evaluării conformităţii.
Evaluarea conformităţii tipurilor de şasiuri, fabricate pe teritoriul Republica Moldova, se
efectuează în cazul, când se prevede distribuirea ulterioară a responsabilităţilor pentru
respectarea unor cerinţe aparte în ansamblu în baza contractului dintre ei. În cazul în care o astfel
de distribuire a responsabilităţii nu se prevede, responsabilitatea pentru respectarea cerinţelor
prezentei Reglementări tehnice se pune în sarcina producătorului de autovehicul în ansambl.
Evaluarea conformităţii tipurilor de şasiuri, importate pe teritoriul Republicii Moldova, se
efectuează indiferent de scopurile utilizării lor ulterioare.
16. Evaluarea conformităţii în formă de omologare a tipului se efectuează de către
organismul unic de certificare, împuternicit de către organul de specialitate al administraţiei
publice centrale, care are acorduri de cooperare, încheiate cu laboratoarele de încercări şi care
efectuează încercările potrivit complexului de reguli CEE/ONU în conformitate cu anexa nr.2 a
prezentei Reglementări tehnice. Necesitatea acestor acorduri trebuie să fie stabilită în procedurile
de certificare.
17. Evaluarea conformităţii în formă de omologarea tipului se efectuează în felul următor:

12
 1) la organismul de certificare se depune cererea, în care se indică denumirea
solicitantului, rechizitele lui, tipul autovehiculului, informaţiile cu privire la omologarea
anterioară a tipului autovehiculului (mai departe - cerere). La cerere se anexează documentele
din listă conform anexei nr.11;
2) organismul de certificare examinează în termen de 15 zile documentele, prezentate de
solicitant, adoptă hotărârea şi încheie cu solicitantul un contract de executare a lucrărilor privind
evaluarea conformităţii.
Organismul de certificare perfectiază programul de încercări, care este prezentat de către
solicitant laboratorului de încercări acreditat;
3) în laboratorul de încercări, acreditat în ordinea stabilită (în continuare - laborator de
încercări acreditat), se efectuează:
- identificarea modelelor de autovehicul (şasiuri) prezentate;
- încercările lor;
- se întocmesc procese-verbale, cu anexarea descrierei tehnice, întocmită de producător
pentru obţnerea certificatului de evaluare;
4) organismul de certificare verifică cererea şi documentele anexate, care confirmă
îndeplinirea cerinţelor, prevăzute în secţiunea II a prezentei Reglementări tehnice referitor la
tipurile de autovehicul (şasiuri). Lipsa documentelor, care atestă conformitatea produselor oricărei
dintre aceste cerinţe în ceea ce priveşte acest produs, nu împiedică posibilitatea depunerii cererii şi
se ia în considerare de organismul de certificare la primirea deciziei;
5) organismul de certificare eliberează certificate de conformitate a autovehiculului cu
unele cerinţe specifice, prevăzute de anexele nr. 2, 3, 6 şi 9 la prezenta Reglementarea tehnică;
6) organismul de certificare confirmă documentar aplicarea de către producătorul de
autovehicul a metodelor de producţie şi control, care permit a asigura conformitatea produselor,
predestinate pentru punerea în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova, cu cerinţele prezentei
Reglementări tehnice;
7) organismul de certificare întocmeşte o concluzie despre posibilitatea perfectării
omologării tipului autovehiculului (şasiului) în baza îndeplinirii subpunctelor 3 - 5 din punctul
dat;
8) organismul de certificare perfectează omologarea tipului a autovehiculului (şasiului);
9) organul central de specialitate al administraţiei publice examinează şi aprobă
omologarea tipului autovehiculului (şasiului);
10) organismul de certificare efectuează controlul corespunderii autovehiculelor
cerinţelor prezentei Reglementări tehnice în perioada valabilităţii omologării tipului
autovehiculului (şasiului).
18. În calitate de solicitant pentru efectuarea omologării tipului autovehiculelor
(şasiurilor), fabricate în Republica Moldova, poate fi producătorul, înregistrat în conformitate cu
legislaţia în vgoare, fiind rezidentul ei, căruia în ordinea stabilită i s-a atribuit codul internaţional
de identificare al producătorului de autovehicul, sau reprezentatul producătorului, care
acţionează din numele acestuia.
Solicitant pentru efectuarea omologării tipului autovehiculelor (şasiurilor) importate în
Republica Moldova poate fi doar reprezentantul producătorului străin, care îndeplineşte criteriile
prevăzute în punctul 20 al prezentei Reglementări tehnice.
19. Condiţia obligatorie pentru omologarea tipului autovehiculului (şasiului) în baza
rezultatelor evaluării conformităţii în formă de omologare a tipului este existenţa la producătorul
a autovehiculului a:
- sistemului de măsuri organizatorice şi tehnice la etapele de proiectare, fabricare, control,
încercări şi modernizare a producţiei în scopul identificării şi confirmării caracteristicilor de
producţie sau parametrilor procesului de producţie, care influenţează asupra siguranţei producţiei
şi (sau) conformităţii producţiei cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice;
- planurilor de efectuare a verificărilor şi încercărilor periodice a autovehiculelor
(şasiurilor) produse în serie pentru confirmarea corespunderii lor cu cerinţele prezentei
Reglementări tehnice;

13
 - bazei de date, în care se înregistrează rezultatele verificărilor şi încercărilor şi care este
accesibilă pentru organismul de certificare;
- procedurilor de recuperare a conformităţii autovehiculelor (şasiurilor) puse în circulaţie şi,
în caz de necesitate, a celor ce se află în exploatare, cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice în
cazul depistării unor neconcordanţe, descoperite în timpul verificărilor sau încercărilor;
- prescripţiilor, ce se referă la exploatarea autovehiculelor, precum şi la pregătirea de
vânzare, deservirea tehnică şi reparaţii.
În cazul când la fabricarea autovehiculului a fost folosită producţia de la alţi producători,
responsabilităţile fiecărui producător, legate de asigurarea condiţiilor indicate mai sus pot fi
împărţite între ei în baza contractului (protocolului) despre obligaţiile reciproce. În absenţa unui
astfel de contract (protocol), aceste responsabilităţi sunt atribuite producătorul final.
20. Producătorul, care nu este rezidentul al Republicii Moldova, trebuie să aibă un singur
reprezentant în Republica Moldova, care poate fi o persoană juridică, înregistrată în conformitate
cu legislaţia în vgoare, fiind rezident al ei.
Reprezentantul producătorului asigură punerea în circulaţie în Republica Moldova a
producţiei, ce corespunde cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.
Reprezentantul producătorului de autovehicul se menţionează în omologarea tipului
autovehiculului şi omologarea tipului şasiului.
În cazul suspendării mandatului reprezentantului producătorului se suspendă acţiunea
documentelor, ce confirmă corespunderea cerinţelor prezentei Reglementări tehnice, în care este
menţionat reprezentantul producătorului, care şi-a suspendat mandatul.
21. Organismul de certificare îi oferă solicitantului toate informaţiile referitoare la
regulile, procedurile şi cerinţele, legate de evaluarea conformităţii.
22. Organismul de certificare va expedia solicitantului decizia, prevăzută de subpunctul 2
a punctului 17 prezentei Reglementări tehnice, în care se reflectă:
1) suficienţa documentelor, prezentate pentru evaluarea conformităţii cu cerinţele
prezentei Reglementări tehnice.
2) posibilitatea de a recunoaşte documentele prezentate de solicitant;
3) necesitatea efectuării încercărilor în vederea obţinerii materialelor probatorii, ce
lipsesc.
4) necesitatea şi termenii de efectuare a verificării condiţiilor de producţie.
23. După examinarea documentelor prevăzute de anexa nr.11 la prezenta Reglementare
tehnică, cu condiţia ca rezultatele analizei de producţie să fie pozitive, organismul de certificare
întocmeşte un certificat de conformitate al tipului de autovehicul (şasiu) cu unele cerinţe
speciale, prevăzute de anexa nr.2 la prezenta Reglementare tehnică.
La omologarea tipului autovehiculului (şasiului) se introduc numerele certificatelor
indicate.
24. În cazul recunoaşterii de către organismul de certificare a insuficienţei documentelor
prezentate în conformitate cu subpunctul 2 al punctului 17 din prezenta Reglementare tehnică, care
confirmă corespunderea tipului de autovehicul în ansamblu sau a unor modificări ale sale cu cerinţele,
prevăzute de anexele nr.2, 3 şi 6 la prezenta Reglementare tehnică, solicitantul trebuie să prezinte în
laboratorul de încercări acreditat obiectele încercărilor şi informaţia tehnică suplimentară sub formă de
descrieri tehnice detaliate a tipului de autovehicul (şasiu).
25. Laboratorul de încercări, în baza deciziei organismului de certificare efectuează
expertiza descrierilor tehnice, prezentate de solicitant, identificarea modelelor de autovehicul şi
încercarea acestora, întocmeşte acte de încercare, organizează înregistrarea şi evidenţa lor.
Încercările se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei Reglementări tehnice sau
standardele naţionale, incluse în lista standardelor naţionale, aprobate de Guvernul Republicii
Moldova, care conţin normele şi metodele încercărilor şi măsurărilor, inclusiv normele de selectare a
modelelor necesare pentru aplicarea şi executarea prezentei Reglementări tehnice.
Efectuarea încercărilor în laboratoarele de încercare, situate în alte state, se admite cu
participarea reprezentanţilori laboratorului de încercări acreditat, cu acordul organismului de
certificare. Totodată, la procesul-verbal de încercare, întocmit după formularul serviciului tehnic
şi semnat de persoanele responsabile, se aplică certificatul sistemului de management al calităţii
14
laboratorului de încercare pentru conformitatea cu cerinţele standardului conform modelului ISO
9001 şi documentele, care denotă certificarea (verificarea) metrologică a echipamentului, pe
care s-a efectuat încercarea.
La includerea în solicitare a unei serii de modificări ale autovehiculului (şasiului)
încercările se efectuează referitor la modificările autovehiculului, de regulă, cu cei mai slabi
indici aşteptaţi.
Selectarea şi pregătirea modelelor a autovehiculelor, predestinate pentru efectuarea
încercărilor, se efectuează de către solicitant.
După finalizarea încercărilor probele sunt returnate solicitantului.
Laboratorul de încercări acreditat, în urma rezultatelor încercărilor perfectează un proces-
verbal general de încercare şi îl expediază în organismul de certificare. Procesele-verbale ale
încercărilor certificate se păstrează în laboratorul de încercare cel puţin 5 ani.
26. Organismul de certificare efectuează analiza stării de producere conform
anexei nr.12 pentru a confirma disponibilitatea metodelor de producere şi control, care permit a
asigura conformitatea produselor fabricate în serie cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
În calitate de dovadă, care confirmă disponibilitatea condiţiilor de producere, ce asigură
fabricarea produselor cu caracteristici şi indicatori stabili, corespunzători cerinţelor prezentei
Reglementări tehnice, pot fi examinate:
- actul organismului de certificare despre rezultatele verificării condiţiilor de producere;
- certificatul de conformitate a sistemului de management al calităţii privind fabricarea
producţiei, ca obiect al evaluării conformităţii;
- documentele ce confirmă conformitatea producţiei cu cerinţele din Apendicele 2 la
Acordul despre omologarea prescripţiilor tehnice uniforme pentru autovehiculele, echipamentele
şi componentele, care pot fi instalate şi (sau) folosite la autovehiculele şi despre condiţiile
recunoaşterii reciproce a omologărilor oficiale, acordate în baza acestor prescripţii, încheiat la
Geneva la 20 martie anul 1958;
- descrierea, pregătită de solicitant, a condiţiilor de producţie, prevăzută de anexa nr.12 la
prezenta Reglementarea tehnică.
În baza analizei documentelor prezentate de către solicitant organismul de certificare
adoptă decizia cu privire la necesitatea efectuării verificării condiţiilor de producere. Despre
ordinea şi termenii de verificare organismul de certificare informează solicitantul.
Dacă producătorul are un sistem de management al calităţii, certificat privind conformitatea
cu cerinţele standardelor ISO 9001, verificarea condiţiilor de producţie poate să nu se efectueze.
Verificarea condiţiilor de producţie a autovehiculelor (şasiurilor), producătorii cărora nu
sunt înregistraţi în ţările - membre ale Acordului despre omologarea prescripţiilor tehnice
uniforme pentru autovehiculele, echipamentele şi componentele, care pot fi instalate şi (sau)
folosite la autovehiculele şi despre condiţiile recunoaşterii reciproce a omologărilor oficiale,
acordate în baza acestor prescripţii, încheiat la Geneva la 20 martie anul 1958, este obligatorie.
Rezultatele analizei stării de producere sunt prezentate în concluzie.
27. La evaluarea conformităţii autovehiculului (şasiul), ce se referă la tipul de autovehicul
(şasiu), care anterior n-a fost evaluat privind conformitatea în Republica Moldova, pot fi aplicate
procedurile, prevăzute în punctul 28 din prezenta Reglementarea tehnică.
28. Referitor la unele cerinţe aparte, prevăzute de anexa nr.2 la prezenta Reglementarea
tehnică, iar în cazul autovehiculelor speciale şi specializate-de anexa nr.6, în calitate de
materiale probatorii pot fi prezentate rezultatele încercărilor şi măsurărilor, efectuate independent
de către producător în procesul fabricării autovehiculelor (şasiurilor). Se admite a nu prezenta
modelul autovehiculului pentru identificare.
În privinţa autovehiculelor din categoriile M2 şi M3 se permite efectuarea încercărilor şi
măsurărilor numai cu participarea unui laborator de încercări independent de producător.
Efectuarea încercărilor şi măsurărilor trebuie să se realizeze în conformitate cu prezenta
Reglementarea tehnică sau standardele naţionale, incluse în lista standardelor naţionale, aprobată
de Guvernul Republicii Moldova, care conţin normele şi metodele cercetărilor (încercărilor) si
măsurărilor, inclusiv normele de selectare a modelelor, necesare pentru aplicarea şi executarea
prezentei Reglementari tehnice.
15
 Solicitantul este în drept a invita pentru participarea la efectuarea încercărilor şi
măsurărilor, indicate în alineatul întâi a prezentului punct, reprezentanţii organismului de
certificare şi (sau), laboratorul de încercări acreditat.
Organismul de certificare are dreptul să expedieze procesele verbale ale încercărilor şi
măsurărilor, prezentate de solicitant, în laboratorul de încercări acreditat pentru efectuarea
expertizei tehnice.
Procesele verbale ale încercărilor şi măsurărilor, menţionate în acest punct, se examinează în
calitate de material probatoriu la evaluarea conformităţii pentru perfectarea omologării tipului
autovehiculului (şasiului), cu termenul de validitate până la un an sau la o partidă mică de
autovehicul e (şasiu) fără limitarea termenului de valabilitate a omologării tipului autovehiculului
(şasiului).
Rezultatele încercărilor şi măsurătorilor, specificate în primul alineat al acestui punct, pot
fi prezentate de producătorii, care întrunesc următoarele condiţii:
înregistrarea pe teritoriul ţării, care este parte contractantă la Acorduldespre omologarea
prescripţiilor tehnice uniforme pentru autovehiculele, echipamentele şi componentele, care pot fi
instalate şi (sau) folosite la autovehiculele şi despre condiţiile recunoaşterii reciproce a omologărilor
oficiale, acordate în baza acestor prescripţii, încheiat la Geneva la 20 martie anul 1958 ;
- disponibilitatea sistemului de management al calităţii, certificat privind conformitatea
cu cerinţele standardelor ISO 9001 ;
- coordonarea cu organismul de certificare a planului de efectuare a încercărilor de
control în scopul confirmării conformităţii autovehiculelor produse în serie.
Omologarea tipului autovehiculului, perfectată pentru o partidă mică de autovehiculele, în
cazul schimbării cerinţelor prevăzute în anexa nr.2, trebuie reperfectată.
Procedura de evaluare a conformităţii tipului autovehiculului, specificată în acest punct,
se utilizează numai o singură dată.
29. La evaluarea conformităţii tipurilor autovehiculelor, fabricate în regim de asamblare
industrială, în calitate de materiale probatorii se admite prezentarea omologării tipului
autovehiculului (şasiului) a autovehiculelor (şasiurilor) – analoage, fabricate în condiţiile altei
producţii, cu condiţia prezentării documentelor, ce confirmă acordul producătorului
autovehiculelor (şasiuri) – analoage.
Organismul de certificare în funcţie de gradul de conformitate a procesului tehnologic,
adoptat la uzina de asamblare, şi de tehnologia fabricării, folosita de producătorul a
autovehiculelor-analoage, este în drept să solicite dovezi suplimentare, pentru confirmarea
conformităţii cu cerinţele stabilite de prezenta Reglementarea tehnică şi bazate pe rezultatele
încercărilor de control a autovehiculelor, evaluarea conformităţii cărora a fost anterior efectuată
în condiţiile altei producţii. Astfel de încercări pot fi realizate de reprezentanţii organismului de
certificare sau a laboratorului de încercări acreditat, la producătorii a autovehiculelor, care sunt
fabricate în regim de asamblare industrială.
Termenul de validitate omologării tipului autovehiculelor primare, perfecţionată pentru
autovehiculele fabricate în regim de asamblare industrială, este de 1 an.
În termenul indicat trebuie să fie prezentate materialele probatorii, care să ateste
conformitatea autovehiculelor, fabricate în regim de asamblare industrială, cu cerinţele prezentei
Reglementari tehnice.
30. La evaluarea conformităţii tipurilor autovehiculelor, livrate la comanda de stat în
scopuri de apărare, în calitate de materiale probatorii sunt prezentate rezultatele încercărilor şi
măsurărilor, efectuate independent de către producător în procesul de proiectare a
autovehiculului, sau rezultatele încercărilor de recepţie (de stat), efectuate în laboratorul de
încercări acreditat.
31. La evaluarea conformităţii autovehiculelor, fabricate pe baza sau pe şasiul altor
autovehicul e, solicitantul prezintă materiale probatorii, care confirmă respectarea restricţiilor,
stabilite de către producătorul autovehiculului de bază (şasiu) cu privire la finalizarea
construcţiei lui.
32. La evaluarea conformităţii tipurilor autovehiculelor, fabricate pe baza sau pe şasiul altor
autovehiculele, evaluate anterior privind conformitatea în forma omologării tipului autovehiculului
16
(şasiului), solicitantul poate prezenta documentele pentru a dovedi că între producătorul
autovehiculelor lor şi producătorul autovehiculelor (şasiurilor) de bază (chassis) este delimitată
responsabilitatea pentru asigurarea siguranţei autovehiculelor menţionate. În acest caz, organismul
de certificare utilizează omologarea tipului autovehiculului (şasiului), eliberate pentru
autovehiculele (şasiurile) de bază ca materiale probatorii privind cerinţele faţă siguranţa
autovehiculelor, responsabilitatea pentru respectarea cărora este asigurată de producătorul lor.
33. Conform rezultatelor studierii tuturor materialelor probatorii necesare, organismul de
certificare întocmeşte un aviz despre posibilitatea înregistrării sau despre refuzul privind
înregistrarea omologării tipului autovehiculului (şasiului), care conţine o argumentare motivată a
suficienţei materialelor probatorii prezentate pentru evaluarea conformităţii tipului
autovehiculului (şasiu), precum şi un aviz despre posibilitatea extinderii rezultatelor încercărilor
efectuate asupra modificărilor autovehiculelor (şasiurilor), incluse în cerere.
În baza avizului despre posibilitatea perfectării omologării tipului autovehiculului
(şasiului), organismul de certificare perfectează omologarea tipului autovehiculului (şasiului).
34. Forma de omologării tipului autovehiculului este prevăzută în anexa nr.13 la prezenta
Reglementarea tehnică. Forma omologării tipului şasiului este prevăzută în anexa nr.14 la
prezenta Reglementarea tehnică.
În omologarea tipului autovehiculului (şasiului), perfectată pentru o partidă mică, pot fi
incluse numerele de identificare a autovehiculelor (şasiurilor).
În lipsa posibilităţii de identificare a autovehiculelor (şasiurilor) din partidele mici,
omologarea tipului autovehiculului (şasiului), perfectată pentru această partidă mică, nu i se
eliberează solicitantului şi rămâne la păstrare în organismul de certificare. Organismul de
certificare ţine evidenţa numărului autovehiculelor (şasiurilor) produse (importate), şi în baza
adresării solicitantului îi eliberează copiile certificate ale omologării tipului autovehiculului
(şasiului), în care se indică numerele de identificare a autovehiculelor (şasiurilor).
În cazul în care omologarea tipului şasiului a fost eliberată fără evaluarea conformităţii
privind eficienţa sistemelor de frânare, direcţiei, cantităţii, locului amplasării, caracteristicilor şi
funcţionării dispozitivelor tehnice de iluminare şi de semnalizare sonoră, în omologarea tipului
şasiului se introduce înregistrarea despre interdicţia deplasării şasiului de acest tip de sine stătător.
La omologarea tipului şasiului autovehiculului de categoriile N 2 şi N3, echipat cu salonul
şoferului cu motor, se introduce înregistrarea despre posibilităţile deplasării unui asemenea şasiu
de sine stătător pe drumurile publice.
35. Omologarea tipului autovehiculului şi omologarea tipului şasiului pot fi perfectate
pe un termen de maximum 3 ani, dacă punctele 28 şi 29 nu prevăd altceva. Certificatele de
conformitate cu unele cerinţe aparte, indicate în lista, prevăzută în anexa nr.2, iar în cazul
autovehiculelor speciale şi specializate-în privinţa cerinţelor aprobate, ţinându-se cont de
destinaţia unor asemenea autovehicule, prevăzute în anexa nr.6, pot fi perfectate pe un termen nu
mai mare de 4 ani.
36. Termenul de valabilitate a omologării tipului autovehiculului pentru autovehiculele
fabricate cu folosirea autovehiculelor (şasiurilor) de bază puse în circulaţie şi care au omologarea
tipului autovehiculului (şasiului), nu poate depăşi un an de la data intrării în vigoare a cerinţelor,
prevăzute de anexa nr.2 la prezenta Reglementarea tehnică.
37. Organismul de certificare prezintă omologarea tipului autovehiculului (şasiului)
organului central de specialitate al administraţiei publice care într-un termen de 10 zile verifică
corectitudinea şi justeţea perfectării omologării tipului autovehiculului (şasiului). În cazul
depistării încălcărilor omologarea tipului autovehiculului (şasiului) se înapoiază organismului de
certificare.
38. Organul central de specialitate al administraţiei publice efectuează înregistrarea şi ţine
registrul omologărilor tipului autovehiculului şi omologărilor tipului şasiului.
39. Organismul de certificare eliberează solicitantului omologarea tipului autovehiculului
(şasiului) .
Documentaţia, care se referă la perfectarea omologării tipului autovehiculului (şasiului)
trebuie să se păstreze în organismul de certificare nu mai puţin de 5 ani de la data perfectării
omologării tipului autovehiculului (şasiului).
17
 40. Organismul de certificare efectuează controlul conformităţii obiectelor, referitor la care s-
a efectuat evaluarea conformităţii cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice, la etapa de producere.
La indicaţia organismului de certificare şi în ordinea stabilită de el la efectuarea
controlului participă laboratorul de încercări acreditat, care desfăşoară încercările de control ale
producţiei, menţionată în primul alineat al acestui punct.
41. Controlul poate fi planificat şi neplanificat.
Periodicitatea efectuării controlului planificat pentru fiecare tip de autovehicul se
stabileşte nu mai des decât 1 dată în 2 ani.
Controlul neplanificat se efectuează în cazurile, în care organismul de certificare sau
organul central de specialitate al administraţiei publice primeşte:
- avizul organelor controlului (supravegherii) de stat despre faptele relevate de încălcare
a cerinţelor Reglementări tehnice;
- adresarea organului competent privind rezultatele examinării cauzelor şi condiţiilor de
apariţie a accidentelor rutiere, rezultatelor generalizării datelor de efectuare a reviziilor tehnice
de stat;
- informaţii, bazate pe date concrete despre neconformitatea producţiei cu cerinţele
Reglementări tehnice şi cu documentele, care confirmă conformitatea cu cerinţele Reglementări
tehnice;
- informaţii despre schimbările esenţiale ale structurii organizatorice a producătorului sau
a condiţiilor de fabricare a producţiei.
42. În procesul de control poate fi analizată desfăşurarea încercărilor de control a
autovehiculelor cu fixarea substituirei componentelor cu durata de funcţionare limitată şi
evaluarea periodică a parametrilor de proiectare în procesul exploatării.
43. Controlul se realizează conform planului elaborat de verificare a anumitor tipuri de
producţie, aprobat de organismul de certificare.
În cazul în care producătorul prevede efectuarea unui şir de operaţiuni tehnologice (de
exemplu, cu privire la completarea suplimentară sau marcarea producţiei), în organizaţiile
antrenate de el, controlul corespunzător poate fi efectuat în aceste organizaţii.
44. Producătorul şi solicitantul (în cazul în care el nu este producător) asigură condiţiile
necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv accesul nestingherit al inspectorilor la obiectele
de control conform planului de control, precum şi le prezintă documentaţia solicitată.
Eschivarea producătorului de la îndeplinirea prezentului punct poate servi drept temei
pentru decizia organismului de certificare despre încetarea valabilităţii (anularea) documentelor,
care certifică conformitatea cu cerinţele Reglementării tehnice.
45. Producătorul participă la efectuarea controlului obiectelor de evaluare a conformităţii
în organizaţiile, antrenate de el pentru efectuarea operaţiilor tehnologice, precum şi la
producătorii de componente, în cazul în care organul de certificare a luat decizia despre
necesitatea verificării condiţiilor de producţie în aceste organizaţii.
46. În cadrul controlului se analizează:
1) rezultatele controlului (supravegherii) de stat al produselor puse în circulaţie;
2) rezultatele acţiunilor de corecţie efectuate, elaborate de către producător în baza
rezultatelor verificărilor anterioare ale condiţiilor de producţie sau controlului;
3) rezultatele evaluării conformităţii produselor în cazul includerii în proiectarea lor a
modificărilor, care influenţează asupra parametrilor de securitate;
4) datele de identificare a modelelor de producţie pentru conformitatea cu descrierea
tehnică aprobată;
5) volumul şi rezultatele încercărilor, efectuate pentru confirmarea conformităţii
produselor cu cerinţele Reglementării tehnice.
6) rezultatele încercărilor pentru confirmarea menţinerii parametrilor în procesul
exploatării, verificaţi la evaluarea conformităţii;
7) rezultatele controlului calităţii producţiei la etapele procesului tehnologic, care
determină conformitatea acesteia cu cerinţele Reglementării tehnice ;
8) informaţii despre reclamaţiile în privinţa calităţii produselor, inclusiv datele despre
refuzuri şi defecţiunile, rezultate în urma deservirii tehnice şi reparaţiei.
18
 47. În cadrul controlului se efectuează identificarea producţiei.
Identificarea constă în stabilirea identităţii marcajului de uzină, disponibil pe autovehicul
şi componentele sale, şi a datelor, conţinute în omologarea de tip a autovehiculului (omologarea
de tip a şasiului), precum şi a datelor produselor, prezentate de producător sau de reprezentantul
acestuia nemijlocit pentru identificare.
Identificarea produselor în scopuri de control poate fi efectuată atât la producător, cât şi
în întreprinderile comerciale.
Identificarea autovehiculului(şasiului) se efectuează fără demontarea lui.
48. La efectuarea controlului pot fi selectate aleatoriu modelele pentru testarea în
laboratorul producătorului sau un laboratorul de încercări acreditat.
Încercărilor, de regulă, sunt supuse modificările, cu cele mai rele rezultate aşteptate ale
încercărilor.
49. Dacă, conform rezultatelor de identificare, produsele sunt evaluate ca
necorespunzătoare tipurilor, care au fost supuse procedurii de evaluare a conformităţii, sau (în
baza încercărilor efectuate în cadrul controlului), ca necorespunzătoare cerinţelor Reglementării
tehnice, faptele stabilite de necorespundere se documentează, iar producătorului i se eliberează o
prescripţie despre înlăturarea necorespunderilor identificate.
50. Rezultatele controlului se perfectează printr-un act.
Rezultatele controlului sunt recunoscute pozitive, dacă se stabileşte că:
- produsele corespund tipurilor, care au fost supuse procedurii de evaluare a
conformităţii;
- au fost prezentate documentele corespunzătoare (înregistrările controlului tehnic,
rezultatele încercărilor de control, etc.), care confirmă conformitatea stabilă a produselor cu
cerinţele Reglementării tehnice.
Rezultatele pozitive ale controlului produselor servesc drept temelie pentru păstrarea
termenului de validitate (iar în cazul autovehiculelor de asemenea şi pentru prelungirea) a
documentelor, care confirmă conformitatea cu cerinţele Reglementării tehnice.
Rezultatele controlului sunt recunoscute negative, în cazul în care se stabileşte că:
- nu s-au înlăturat necorespunderile omologării tipului autovehiculului (omologării
tipului şasiului) sau a certificatelor de conformitate la componentele, identificate în timpul
verificărilor anterioare a condiţiilor de producţie sau controlului, precum şi în cazul când
acţiunile de corecţie n-au dat rezultatul necesar.
- fără coordonarea cu organismul de certificare în documentaţia tehnică (de proiectare,
tehnologică, de exploatare), sau în proiectarea produselor au fost introduse modificări, care au
dus la necorespunderea ei cu tipurile, care au fost supuse evaluării conformităţii;
- au fost relevate faptele, care denotă utilizarea de către producător a componentelor, ce
n-au fost supuse confirmării conformităţii în ordinea, prevăzută de punctele 81-93 ale prezentei
Reglementări tehnice;
- nu s-au efectuat în volumul necesar încercările de control.
În cazul necesităţii efectuării acţiunilor de corectare actul trebuie să conţină
recomandările corespunzătoare.
Rezultatele negative ale controlului sau refuzul producătorului de a-l efectua pot fi un
temei de anulare de către organul de certificare a validităţii documentelor, care confirmă
conformitatea cu cerinţele prezentei Reglementari tehnice.
51. În baza rezultatelor controlului producătorul elaborează un plan de măsuri corective
necesare pentru a înlătura neconcordanţele identificate cu termeni concreţi de realizare a lui şi în
termen de 10 zile de la data înmânării producătorului actului perfectat, prezintă un astfel de plan
în organismul de certificare.
Organismul de certificare examinează planul prezentat şi în caz de necesitate expediază
producătorului observaţiile sale, precum şi stabileşte procedura de verificare a îndeplinirii
acestor măsuri.
La expirarea termenilor stabiliţi de comun acord cu organismul de certificare în planul
măsurilor corective necesare pentru a elimina neconcordanţele, producătorul prezintă un
certificat despre acţiunile corective şi preventive efectuate cu evaluarea rezultatelor lor.
19
 52. În cazul primirii de către organismul de certificare a rezultatelor negative ale
controlului, precum şi în cazul primirii altor informaţii despre neconformitatea produselor cu
cerinţele prezentei Reglementari tehnice, organismul de certificare, care a perfectat omologarea
tipului autovehiculului(omologarea tipului şasiului) sau certificatul de conformitate, trebuie în
termenul de 30 de zile să expedieze producătorului şi reprezentantului producătorului o
notificare oficială în scris, care va conţine cererea despre omologarea măsurilor necesare de
restabilire a conformităţii şi unele recomandări, inclusiv recomandări referitoare la retragerea
produsului.
La primirea notificării menţionate producătorul trebuie să expedieze în termen de 10 zile
organismului de certificare informaţia despre măsurile luate pentru a restabili conformitatea,
inclusiv un program de acţiuni corective.
Organismul de certificare trebuie în termen de 10 zile să examineze şi să coordoneze
programul de acţiuni corective, propus de producător, şi să asigure controlul pentru îndeplinirea lui.
53. În cazul în care organismul de certificare recunoaşte măsurile luate insuficiente,
atunci peste 30 de zile după expedierea notificării oficiale în scris producătorului şi
reprezentantului producătorului, organismul de certificare suspendă sau încetează valabilitatea
certificatelor perfectate de conformitate cu cerinţele tehnice ale prezentei Reglementări tehnice,
despre care informează neîntârziat producătorul şi reprezentantul producătorului, Organul central
de specialitate al administraţiei publice şi organele de control (supraveghere) de stat.
Organul central de specialitate al administraţiei publice în baza deciziei organismului de
certificare despre încetarea valabilităţii certificatelor de conformitate anulează omologarea tipului
autovehiculului (omologarea tipului şasiului), despre care notifică organismul de certificare.
Despre încetarea valabilităţii omologării tipului autovehiculului (şasiului), organismul de
certificare în termen de o săptămână notifică producătorul şi reprezentantul producătorului,
precum şi organele de control (supraveghere) de stat, perfectând şi expediindu-le o notificare de
anulare a documentului care certifică conformitatea cu Reglementarea tehnică privind siguranţa
autovehiculelor, după forma, prevăzută în anexa nr.17 la prezenta Reglementarea tehnică.
Informaţia despre perfectarea notificării privind încetarea valabilităţii (anularea)
documentului, care certifică conformitatea cu Reglementarea tehnică privind siguranţa
autovehiculelor, se publică în ediţiile oficiale.
Organul central de specialitate al administraţiei publice efectuează înregistrarea şi ţine
registrul notificărilor despre încetarea valabilităţii (anularea) documentului, care atestă
conformitatea cu Reglementarea tehnică privind siguranţa autovehiculelor.
54. Evaluarea conformităţii în formă de omologare tipului p în cazul încetării valabilităţii
omologării tipului autovehiculului (şasiului) eliberate anterior, se efectuează în bază generală în
modul prevăzut de prezenta Reglementarea tehnică.
55. Titularul omologării tipului autovehiculului (şasiului) în perioada validităţii ei este
obligat să informeze organismul de certificare cu privire la orice modificări planificate în domeniul
proiectării autoautovehiculelor (şasiurilor), pentru care omologările tipului autovehiculului
(şasiului) sunt în vigoare, şi care modifică informaţiile, prevăzute în descrierea tehnică şi (sau) în
oricare dintre descrierile tehnice ale tipului de autovehicul privind unele cerinţe, prevăzute în
anexa nr.2 la prezenta Reglementarea tehnică.
Titularul omologării tipului autovehiculului (şasiului) poate prezenta, de asemenea,
materiale probatorii, care ar certifica conformitatea autovehiculului cu modificările introduse în
proiectarea sa cu cerinţele prezentei Reglementaritehnice.
Pe baza evaluării acestor modificări, organismul de certificare ia decizia despre
posibilitatea păstrării validităţii (acţiunii) omologărilor tipului autovehiculului (şasiului)
eliberate privind autovehiculele (şasiurile) cu modificările introduse. Despre decizia sa
organismul de certificare informează titularul omologării tipului autovehiculului (şasiului), care,
în caz de necesitate, depune cererea pentru evaluarea conformităţii produselor cu modificările
introduse în construcţia lor.
Decizia despre necesitatea identificării modelelor în cazul extinderii validităţii omologării
tipului autovehiculului (şasiului) asupra modificării tipului de autovehicul (şasiu) cu schimbările
incluse în construcţia lui este adoptată de organismul de certificare.
20
 56. Cererea de extindere a omologării tipului autovehiculului (şasiului) se depune la
organismul de certificare, care i-a perfectat versiunea iniţială. Solicitantul prezintă în organismul
de certificare cererea şi noile versiuni ale documentelor, depuse anterior în organismul de
certificare, care reflectă schimbările apărute.
57. În cazul când rezultatul examinării tuturor materialelor probatorii prezentate este
pozitiv, organismul de certificare pregăteşte concluzia, care conţine argumentarea motivată a
suficienţei materialelor probatorii pentru extinderea validităţii omologării tipului autovehiculului
(şasiului), în baza căreia perfectează o nouă versiune a documentului.
În numărul de înregistrare al documentului este introdus codul de extindere în modul
prevăzut de organul central de specialitate al administraţiei publice. Data expirării termenului de
validitate a noii versiunii a documentului poate fi diferită de data expirării versiunii anterioare,
dar termenul de validitate a documentului nu poate depăşi 3 ani.
De la data începerii acţiunii versiunii noi a documentului cu cod de extindere, versiunea
anterioară a documentului se anulează.
58. Introducerea rectificărilor în omologarea tipului autovehiculului (şasiului) la
depistarea inexactităţilor în perfectarea acesteia se efectuează la iniţiativa organismului de
certificare, care a perfectat documentul iniţial sau la cererea titularului omologării tipului
autovehiculului (şasiului) în modul prevăzut de punctele 56 şi 57 ale prezentei Reglementari
tehnice.
La perfectarea versiunii noi a documentului în numărul lui de înregistrare se introduce
codul de rectificare în modul prevăzut de organul central de specialitate al administraţiei publice.
De la data începerii acţiunii versiunii noi a documentului cu cod de rectificare, versiunea
anterioară a documentului se anulează.
59. Extinderea validităţii omologării tipului autovehiculului (şasiului) pe un termen nou
se efectuează în baza cererii de extindere a validităţii omologării tipului autovehiculului
(şasiului).
Pentru extinderea omologării tipului autovehiculului (şasiului) solicitantul prezintă
organismului de certificare, care i-a perfectat documentul primar, o cerere cu anexarea
următoarelor documente şi informaţii:
- scrisoare despre lipsa modificărilor sau cu lista modificărilor, introduse în proiectarea
autovehiculului(şasiului), ce n-au fost confirmate în ordinea prevăzută de punctele 55 - 57 ale
prezentei Reglementari tehnice;
- copiile proceselor verbale (sinteza rezultatelor) ale încercărilor periodice (de control),
măsurărilor periodice ale parametrilor, înregistraţi la evaluarea conformităţii autovehiculului
(şasiului) cu cerinţele prezentei Reglementari tehnice, efectuate de către producător pe perioada
acţiunii omologării tipului autovehiculului(şasiului);
- descrierea modificărilor procesului de producţie a autovehiculului(şasiului) pe durata
validităţii omologării tipului autovehiculului(şasiului), dacă ele au avut loc;
- informaţii privind acţiunile corective întreprinse la iniţiativa producătorului şi
organismului de certificare;
- informaţii (dacă există) despre reclamaţiile în privinţa calităţii autovehiculelor
(şasiurilor) primite în perioada termenului de validitate a omologării tipului autovehiculului
(şasiului), precum şi în procesul desfăşurării măsurilor de înlăturare a defectelor depistate;
- în caz de necesitate lista modificărilor noi ale autovehiculelor (şasiurilor), asupra
cărora se propune suplimentar a extinde validitatea omologării tipului autovehiculului (şasiului),
cu descrierea tehnică corespunzătoare şi anexarea materialelor probatorii.
60. Organismul de certificare anexează la documentele menţionate în punctul 59 a
prezentei Reglementari tehnice:
1) copiile omologărilor tipului autovehiculului(şasiului), eliberate anterior;
2) protocolul verificării condiţiilor de producţie înainte de eliberarea omologării tipului
autovehiculului(şasiului) sau certificatelor de conformitate;
3) actele privind rezultatele controlului produselor cu privire la care s-a efectuat evaluarea
conformităţii cu cerinţele Reglementarii tehnice , şi a încercărilor de control, care au fost efectuate în
perioada validităţii omologării tipului autovehiculului(şasiului).
21
 61. Organismul de certificare, reieşind din analiza documentelor prezentate, poate ajunge
la concluzia, că conformitatea produsului cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice fie se
păstrează, fie se solicită prezentarea materialelor probatorii suplimentare.
62. În cazul recunoaşterii materialelor probatorii suficiente organul de certificare
elaborează concluzia, ce conţine argumentarea extinderii termenului de valabilitate a omologării
tipului autovehiculului (şasiului) pentru următorul termen şi în caz de necesitate extinderea
acestora asupra noilor modificări, şi în baza ei perfectează o nouă omologare tipului
autovehiculului (şasiului).
La perfectarea unei versiuni noi a documentului în numărul său de înregistrare se
introduce codul de extindere în modul prevăzut de organul central de specialitate al
administraţiei publice.
Decizia despre necesitatea identificării modelelor în cazul extinderii termenului de
validitate a omologării tipului autovehiculului (şasiului), precum şi a unor certificate de
conformitate o ia organismul de certificare.
Extinderea termenului de validitate a omologării tipului autovehiculului (şasiului) se
efectuează pe un termen de maximum 3 ani. Extinderea termenului de validitate a documentelor
se poate efectua în mod repetat.
Validitatea omologării tipului autovehiculului (şasiului), precum şi a unor certificate de
conformitate poate fi încetată înainte de termen în baza adresării corespunzătoare a solicitantului
în organismul de certificare.
63. Validitatea omologării tipului autovehiculului (şasiului) se extinde numai asupra
autovehiculelor (şasiurilor), puse în circulaţie în perioada acţiunii ei, indiferent de durata
realizării lor ulterioare.
Validitatea omologării tipului autovehiculului (şasiului), perfectată pentru o partidă mică
de autovehicule (şasiuri) se extinde numai asupra autovehiculelor (şasiurilor), incluse în partida
dată.
64. Numărul omologării tipului autovehiculului (şasiului) este inclus în certificat de
înmatriculare autovehiculului (şasiului) fiecărui autovehicul (şasiu), care se referă la tipul cu
privire la care este stabilită conformitatea cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice. În
certificatul de înmatriculare autovehiculului (şasiului) se introduc toate menţionările speciale
privind limita utilizării autovehiculului (şasiului), care se conţin în omologarea tipului
autovehiculului (şasiului).
Prezenţa în certificat de înmatriculare autovehiculului (şasiului) a numărului omologării
tipului autovehiculului (şasiului) este condiţia necesară pentru punerea autovehiculului (şasiului)
în circulaţie.

2. Evaluarea conformităţii autovehiculelor

unice înainte de admiterea lor în circulaţie

65. Evaluarea conformităţii autovehiculelor unice înainte de admiterea lor în circulaţie se

efectuează de către organismul de certificare după identificarea fiecărui autovehicul în mod de
expertiză tehnică a construcţiei autovehiculului şi în cazul necesităţii efectuarea încercării lui.
Evaluarea conformităţii se efectuează numai la autovehiculele complete.
Scopul evaluării conformităţii este constatarea că autovehicul unic corespunde cerinţelor
prevăzute de anexa nr.5 la prezentul prezenta Reglementarea tehnică.
66. Evaluarea conformităţii autovehiculului unic se efectuează conform următoarei
proceduri:
1) în organismul de certificare se depune cererea, în care se indică: denumirea
solicitantului, informaţiile necesare pentru încheierea unui contract cu el privind desfăşurarea
lucrărilor de evaluare a conformităţii, denumirea şi simbolul convenţional al autovehiculului,
numărul de identificare a autovehiculului, denumirea producătorului autovehiculului; (mai
departe - cerere). La cerere se anexează documentele din listă conform anexei nr.11;
- identificarea autovehicululuiunic;

22
 - verificarea îndeplinirii cerinţelor, prevăzute de punctele 6-8 din prezenta Reglementarea
tehnică şi de anexele nr.4, 5, 6, 7 la prezenta Reglementarea tehnică, prin intermediul efectuării
expertizei tehnice a construcţiei acestui autovehicul;
- perfectarea programului de încercări (în cazul necesităţii), pentru laboratorul de
încercări acreditat, privind efectuarea încercărilor necesare a autovehiculului;
- pregătirea procesului-verbal expertizei tehnice a construcţiei autovehiculului, care
include şi rezultatele încercărilor efectuate (după caz);
- perfectarea certificatului de siguranţa a construcţiei autovehiculului.
67. În calitate de solicitant poate fi persoana fizică sau juridică care importă autovehiculul
pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă mai mare de 6 luni.
68. Organismul de certificare este obligat să-i ofere solicitantului toată informaţia
necesară cu privire la regulile, procedurile şi cerinţele, înaintate pentru evaluarea conformităţii.
69. În calitate de materiale probatorii, care adeveresc conformitatea autovehiculului unic
cu cerinţele, prevăzute de anexele nr.4, 5, 6, 7 la prezenta Reglementarea tehnică, pot fi
prezentate procesele-verbale ale încercărilor, efectuate în laboratorul de încercări acreditat.
70. Laboratorul de încercări acreditat coordonează cu solicitantul termenii şi condiţiile
efectuării expertizei tehnice a construcţiei autovehicululuişi în caz de necesitate a încercărilor lui.
71. În caz de necesitate laboratorul de încercări acreditat pentru evaluarea corespunderii
autovehiculului cerinţelor anexelor nr.4, 5, 6, 7, 8 la prezenta Reglementarea tehnică, efectuează
încercările şi măsurările necesare pentru expertiza tehnică a construcţiei autovehiculului. În urma
efectuării încercărilor şi măsurării se perfectează Raportul de încercări.
72. Documentaţia referitoare la evaluarea conformităţii autovehiculului unic se păstrează
în arhivele organismului de certificare minimum 3 ani.
73. În urma examinării tuturor materialelor probatorii necesare organismul de certificare
întocmeşte o concluzie, care conţine o argumentare motivată a suficienţei materialelor probatorii,
prezentate pentru evaluarea conformităţii autovehiculului unic, perfectează şi eliberează
solicitantului certificatul de siguranţa a construcţiei autovehiculului, în care în caz de necesitate
se introduc menţionările despre restricţiile utilizării autovehiculului. Forma documentului indicat
este prevăzută de anexa nr.15 la prezenta Reglementarea tehnică.

3. Evaluarea conformităţii autovehiculelor, aflate în exploatare,

în cazul introducerii unor modificări în construcţia lor

74. Evaluarea conformităţii autovehiculelor, aflate în exploatare, în cazul introducerii

unor modificări în construcţia lor se efectuează în formă de verificare a stării lor tehnice după
identificarea fiecărui autovehicul.
Scopul verificării stării tehnice a autovehiculului cu modificările incluse în construcţia sa,
este constatarea, că autovehiculul corespunde cu cerinţele, prevăzute de anexa nr.7 la prezenta
Reglementarea tehnică.
Lista modificărilor, incluse în construcţia autovehiculului, pentru care evaluarea
conformităţii nu este necesară, este prevăzută de anexa nr.18 la prezenta Reglementarea tehnică.
Particularităţile evaluării conformităţii autovehiculelor, furnizate la comanda de stat în
scopuri de apărare, se stabileşte de Guvernul Republicii Moldova.
75. Obiectele evaluării conformităţii sunt autovehiculele unice, puse în circulaţie şi
supuse înregistrării de stat, la care:
- sunt modificaţi parametrii de construcţie, care influenţează asupra caracteristicii
autovehiculului, prevăzuţi de punctele 9 şi 10 din prezenta Reglementarea tehnică;
- sunt înlocuite componentele scoase din producţie cu componentele care sunt în
producţie, pentru a creşte resursele autovehiculului.
Nu este o introducere a modificărilor în construcţie înlocuirea unor componente cu
componentele care nu sunt furnizate la uzina de asamblare, dar sunt admise de producătorul a
autovehiculelor pentru instalarea pe autovehicul de tip corespunzător.
76. Introducerea modificărilor în construcţia autovehiculului şi evaluarea ulterioară a
conformităţii acestuia se efectuează cu acordul şi sub controlul organismuli de certificare.
23
 Aautovehiculului, în cazul depistării modificărilor în construcţie, în cadrul reviziei
tehnice de stat, cu excepţia modificărilor prevăzute în anexa nr.18, de către organismul de
certificare se eliberează certificat, după forma prevăzută de anexa nr.16 la prezenta
Reglementarea tehnică.
77. În baza rezultatelor examinării documentelor prezentate, organismul de certificare,
înregistrează şi eliberează solicitantului certificatul de siguranţă a construcţiei autovehiculului cu
schimbările incluse în construcţia lui cu cerinţele de securitate după forma prevăzută de anexa nr.
16 la prezenta Reglementarea tehnică, sau îi refuză eliberarea cu indicarea motivelor.
78. Numărul certificatului de conformitate a autovehiculului cu schimbările incluse în
construcţia lui cu cerinţele de securitate se introduce în certificat de înmatriculare
autovehiculului. În certificat de înmatriculare autovehiculului se includ de asemenea toate
menţiunile speciale privind restricţionarea utilizării autovehiculului, care se conţin în certificatul
de conformitate al autovehiculului cu modificările incluse în construcţia lui cu cerinţele de
securitate.
79. Prezenţa în certificat de înmatriculare autovehiculului numărului a certificatului de
conformitate a autovehiculului cu modificările efectuate în construcţie cu cerinţele de securitate
este o condiţie necesară pentru autorizaţia de exploatare a lui.

4. Evaluarea conformităţii tipurilor de componente ale

autovehiculelor înainte de punerea lor în circulaţie

80. Evaluarea conformităţii tipurilor de componente ale autovehiculelor înainte de

punerea lor în circulaţie se efectuează în formă obligatorie.
Scopul evaluării conformităţii este constatarea faptului, că toate componentele produse în
serie, referitoare la tip, prezentate pentru evaluarea conformităţii, corespund cerinţelor, prevăzute
de punctul 14 din prezenta Reglementarea tehnică.
Evaluarea conformităţii nu se realizează pentru componentele care deja au fost în uz.
Evaluarea conformităţii, de asemenea, nu se efectuează pentru componentele restabilite,
cu excepţia anvelopelor reşapate.
Evaluarea conformităţii se face în formă de certificare a conformităţii sau prin declarare a
conformităţii.
Evaluarea conformităţii se efectuează în corespundere cu Regulamentele CEE ONU, iar
in lipsa lor – în corespundere cu lista standardelor naţionale, în rezultatul aplicării cărora pe baza
liberului consimţământ se asigură respectarea cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.
Realizarea încercărilor şi măsurărilor trebuie să se efectueze în conformitate cu
prevederile prezentei Reglementări tehnice, iar in lipsa lor – în conformitate cu standardele
naţionale, incluse în lista standardelor naţionale, aprobată de Guvernul Republicii Moldova, care
conţin normele şi metodele de încercări şi măsurări, inclusiv normele de selectare a modelelor
necesare pentru aplicarea şi executarea prezentei Reglementări tehnice.
Formele şi schemele de evaluare a conformităţii în funcţie de tipul componentelor sunt
prevăzute de anexa nr.9 la prezenta Reglementarea tehnică. Descrierea schemei de evaluarea a
conformităţii şi recomandările pentru alegerea lor sunt prevăzute de anexa nr.19 la prezenta
Reglementarea tehnică.
Componentele prezentate pentru evaluarea conformităţii pot fi fabricate conform
documentaţiei tehnice a producătorului de autovehicule corespunzătoare sau a producătorului de
componente.
81. În calitate de solicitant poate fi producătorul de componente sau reprezentantul său
autorizat, care acţionează din numele acestuia. În cazul în care se depune cererea pentru
evaluarea conformităţii unei partide de componente, fabricate în afara Republicii Moldova, în
calitate de solicitant poate fi importatorul ei. În acest caz autorizaţia de la producător nu este
necesară.

24
 Solicitantul, care este producător de piese de înlocuire (de schimb), sau reprezentantul
autorizat al acestuia, are dreptul de a alege orice formă şi schemă de evaluare a conformităţii din
numărul prevăzut pentru componentele concrete (anexa nr.9 la prezenta Reglementarea tehnică).
În cazul în care solicitantul nu se referă la persoanele menţionate, el nu este în drept să
declare conformitatea, dar are dreptul a depune cerere pentru efectuarea certificării obligatorii a
pieselor de înlocuire (de schimb). Organismul de certificare ia decizia despre efectuarea
certificării obligatorii după o anumită schemă de certificare din numărul prevăzut pentru
componentele concrete (anexa nr.9 la prezenta Reglementarea tehnică).
82. Declararea conformităţii se efectuează de către solicitant prin emiterea declaraţiei de
conformitate pe baza dovezilor proprii, precum şi a dovezilor, obţinute cu participarea unei terţe
(organismul de certificare).
Dovezile proprii se formează de către solicitant în forma unui set de documentaţie
tehnică. În set pot fi incluse:
- documentele principale de proiectare, referitoare la component în ansamblu (condiţiile
tehnice, descrierea tehnică, desenele de tip general, specificarea (caietul de sarcini);
- ghidul sau instrucţia de exploatare;
- lista Regulamentelor CEE/ONU, şi standardelor naţionale care au fost folosite pentru
verificarea conformităţii cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice;
- certificatul de conformitate a sistemului de management al calităţii. Domeniul de
certificare a sistemului de management al calităţii trebuie să includă produse, supuse evaluării
conformităţii;
- rezultatele calculelor de proiectare, verificărilor efectuate, procesele-verbale ale
încercărilor, care confirmă conformitatea indicilor de securitate a produselor cu cerinţele
prezentei Reglementări tehnice;
- certificatele de conformitate a produselor, primite anterior, cu cerinţele internaţionale şi
(sau) naţionale.
Procesul-verbal al încercărilor tipului trebuie să conţină caracteristicile produsului,
descrierea tipului de produse direct sau în formă de trimitere la condiţiile tehnice sau alt
document similar, precum şi concluzia cu privire la conformitatea modelului cu documentaţia
tehnică, după care este produs.
Solicitantul are dreptul a invita pentru a participa la efectuarea cercetărilor şi încercărilor
reprezentanţii organismului de certificare şi (sau), laboratorul de încercări acreditat.
83. Solicitantul emite declaraţia de conformitate în modul prevăzut de actele normative în
vigoare. La emiterea declaraţiei de conformitate, solicitantul indică în ea conformitatea deplină a
produsului, cerinţelor prezentei Reglementări tehnice. Declaraţiile de conformitate emise de
producători înregistraţi în afara Republicii Moldova nu sunt valabile pe piaţa internă a Republicii
Moldova.
Termenul de valabilitate al declaraţiei de conformitate nu poate depăşi 4 ani. Pentru o
partidă de producţie termenul de valabilitate a declaraţiei de conformitate nu se stabileşte. În
cazul perfectării declaraţiei de conformitate la o partidă de componente acţiunea ei se extinde
numai asupra unei partide concrete, volumul căreia este indicat în declaraţia de conformitate şi
este stabilit de documentele de livrare. Declaraţia de conformitate împreună cu documentele în
baza cărora a fost emisă se păstrează de către producător nu mai puţin de cinci ani după
fabricarea ultimului lot de produse, dar la decizia emitentului perioada de păstrare poate fi
prelungit.
Înregistrarea declaraţiei de conformitate este baza pentru punerea în circulaţie a
produselor, conformitatea căreia ele o confirmă.
Înregistrarea declaraţiei de conformitate se efectuează în ordinea, stabilită de actele
normative în vgoare.
84. Evaluarea conformităţii componentelor în formă de certificare obligatorie în funcţie
de schema de certificare, prevăzută de anexa nr.19 la prezentei Reglementări tehnice, poate
include în sine:
1) identificarea modelului (modelelor) componentelor;

25
 2) verificarea îndeplinirii cerinţelor prezentei Reglementări tehnice pe modelele de
produse, care sunt reprezentative pentru tipul de componente;
3) confirmarea faptului, că la întreprinderea de fabricare a producţiei se aplică metode de
producţie şi control, care permit a asigura conformitatea producţiei fabricate în serie,
predestinată pentru punerea în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova, cu cerinţele prezentei
Reglementări tehnice şi cu tipurile, care au fost supuse evaluării conformităţii;
4) perfectarea certificatului de conformitate şi transmiterea acestuia solicitantului;
5) Controlul de către organismul de certificare a tipurilor de componente certificate, în
cazul în care el este prevăzut de schema de certificare.
85. Lissta documentelor, prezentate de către solicitant în organismul de certificare în
scopurile confirmării conformităţii, este prevăzut de anexa nr.11 la prezenta Reglementarea tehnică.
Organismul de certificare este obligat să furnizeze solicitantului toată informaţia necesară
cu privire la regulile, procedurile şi cerinţele, prezentate la evaluarea conformităţii.
86. Organismul de certificare examinează cererea pentru evaluarea conformităţii tipurilor
de componente a autovehiculelor şi adoptă decizia cu privire la posibilitatea efectuării
certificării. Motivul pentru refuzul efectuării certificării poate fi prezentarea în organismul de
certificare a setului de documente incomplet.
Organismul de certificare pe baza materialelor probatorii, prezentate de solicitant, despre
conformitatea producţiei cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice ia decizia cu privire la
efectuarea certificării după o schemă concretă de certificare din numărul celor prevăzute pentru
componentele concrete.
Lipsa materialelor probatorii, care confirmă conformitatea produselor cu oricare din
cerinţele, stabilite de reglementarea tehnică referitor la aceste produse, nu împiedică depunerea
cererii şi se ia în considerare de organismul de certificare la omologarea deciziei cu privire la
cerere.
87. În urma examinării documentelor prezentate de către solicitant, organismul de
certificare expediază solicitantului o decizie, în care se reflectă:
1) suficienţa documentelor prezentate pentru confirmarea conformităţii cu cerinţele
prezentul prezentei Reglementăritehnice;
2) schema aplicată şi condiţiile necesare de efectuare a confirmării conformităţii;
3) posibilitatea recunoaşterii materialelor probatorii, prezentate de solicitant;
4) necesitatea efectuării încercărilor în scopul obţinerii materialelor probatorii, care
lipsesc.
88. În cazul în care efectuarea încercărilor în scopurile obţinerii materialelor probatorii ce
lipsesc este considerată necesară, organismul de certificare coordonează cu solicitantul şi
laboratorul de încercări acreditat termenii şi condiţiile efectuării lor şi informează solicitantul cu
privire la necesitatea prezentării informaţiei tehnice suplimentare.
Informaţia menţionată, necesară pentru efectuarea încercărilor de certificare în scopurile
evaluării conformităţii cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice este prezentată de solicitant
sub formă de descriere tehnică detaliată a tipului componentului autovehiculului(şasiului) în
conformitate cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice şi cu documentele, care conţin metode
de încercări.
89. Încercările modelului-tip (modelelor-tip) al componentului autovehiculului (şasiului)
se efectuează în laboratorul de încercări acreditat la cererea organismului de certificare.
Încercările se efectuează pe modelele componentelor autovehiculului(şasiului), construcţia
şi compoziţia cărora trebuie să fie identice cu cele ale componentelor puse în circulaţie.
Solicitantul trebuie să prezinte cantitatea de produse, care este necesară pentru desfăşurarea
procedurii de confirmare a conformităţii.
În cazul în care prevederile prezentei Reglementări tehnice sau standardele naţionale,
care conţin, inclusiv, normele de selectare a modelelor nu prevăd altceva, atunci selectarea
modelelor componentelor pentru încercări se efectuează de către reprezentantul organismului de
certificare, laboratorului de încercări acreditat, care este o terţă parte pentru producător şi
cumpărătorul de produse. Selectarea modelelor se face în prezenţa solicitantului prin metoda
selectării la întâmplare. La selectarea modelelor pentru efectuarea încercărilor în laboratorul de
26
încercări acreditat se efectuează identificarea lor şi se întocmeşte actul de selectare a modelelor,
care conţine semnele lor de identificare. Actul de selectare a modelelor se semnează de către
solicitant.
Încercările pot fi efectuate de către reprezentanţii laboratorului de încercări acreditat la
producător şi (sau) la cumpărătorul de produse cu utilizarea mijlocelor de încercări, certificate
(verificate) în ordinea stabilită.
La finalizarea încercărilor, indiferent de rezultat, laboratorul de încercări acreditat
întocmeşte procesele-verbale de încercări şi le transmite organismului de certificare.
Modelele componentelor încercate sau alte materiale (fotografii, înregistrări video, etc.),
care confirmă efectuarea încercărilor şi rezultatele obţinute, se păstrează în laboratorul de
încercări acreditat pe durata de valabilitate a certificatelor de conformitate.
Documentaţia, referitoare la efectuarea încercărilor, se păstrează în arhivele laboratorului
de încercări acreditat minimum 5 ani.
90. În cazul în care acest fapt se prevede de schema de certificare, organismul de
certificare efectuează o analiză a condiţiilor de producţie pentru a confirma că la întreprinderea
de fabricare a produsului se aplică metodele de producţie şi control, care permit a asigura
conformitatea produselor fabricate în serie cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice şi cu
tipurile, care au fost supuse evaluării conformităţii.
Organismul de certificare trebuie să evalueze planurile documentate şi metodele de
control existente la producător, precum şi disponibilitatea condiţiilor, care îi permit
producătorului a efectua la un interval stabilit încercările şi verificările, în baza cărora
producătorul se asigură de păstrarea conformităţii producţiei fabricate cu cerinţele prezentei
Reglementări tehnice.
Lista aspectelor principale, examinate în cadrul analizei stării de producţie, precum şi
ordinea verificării condiţiilor de producţie, sunt prevăzute de anexa nr.12 la prezenta
Reglementarei tehnică.
În calitate de materiale probatorii, ce confirmă existenţa condiţiilor de producţie, care
asigură fabricarea producţiei cu caracteristici şi indicatori stabili corespunzători cerinţelor
prezentei Reglementări tehnice, pot fi examinate:
- actul de verificare a condiţiilor de producţie, efectuată de un organul de certificare;
- certificatul de conformitate a sistemului de management al calităţii. Domeniul de
certificare a sistemului de management al calităţii trebuie să includă produse, supuse evaluării
conformităţii.
Rezultatele analizei stării de producţie sunt perfectate printr-o concluzie.
Rezultatele analizei stării de producţie sunt luate în considerare la stabilirea periodicităţii
şi elaborarea planului de control al obiectelor de evaluare a conformităţii.
91. Dacă schema de certificare prevede certificarea calităţii sistemului de management al
calităţii, solicitantul în cererea de certificare indică standardul sau alt document pentru
conformitatea căruia se va efectua certificarea sistemului de management al calităţii
producătorului.
Sistemul de management al calităţii trebuie să asigure conformitatea produselor fabricate
cu documentaţia tehnică şi cerinţele prezentei Reglementări tehnice. Solicitantul trebuie să
îndeplinească cerinţele, care decurg din dispoziţiile sistemului certificat de management al
calităţii, şi să menţină funcţionarea acestuia în modul corespunzător.
Certificarea sistemului de management al calităţii este efectuată de organul de certificare
a sistemelor de management al calităţii. În cazul rezultatelor pozitive ale certificării se eliberează
un certificat pentru sistemul de management al calităţii.
Certificarea sistemului de management al calităţii nu se efectuează, în cazul în care
solicitantul a prezentat certificatul de conformitate cu cerinţele standardelor ISO 9001 sau
standardelor similare pentru sistemul de management al calităţii, eliberat de organul de
certificare a sistemelor de management al calităţii, acreditat în ordinea stabilită.
92. Pe baza tuturor materialelor probatorii necesare, organismul de certificare întocmeşte
concluzia cu privire la posibilitatea eliberării solicitantului certificatului de conformitate pentru
tipurile de produse declarate şi perfectează certificatul de conformitate.
27
 Certificatul de conformitate poate avea o anexă, ce va conţine lista produselor concrete şi
(sau) a părţilor lor componente, asupra cărora el se extinde.
Termenul de validitate a certificatului de conformitate nu poate depăşi 4 ani. În cazul în
care certificatul de conformitate se eliberează pentru o partidă concretă de produse termenul de
validitate a acesteia nu se stabileşte, iar validitatea lui se extinde numai pentru partida
specificată. Totodată, în certificatul de conformitate se indică caracteristicile distinctive ale
partidei de produse - numerele de identificare, informaţiile cu privire la contractul de livrare etc.
În cazul în care în contractul de furnizare nu se specifică numărul şi tipurile articolelor concrete,
termenul de validitate al certificatului de conformitate poate fi stabilit în conformitate cu
contractul de furnizare, dar nu mai mult de 1 an.
Validitatea certificatului de conformitate poate fi reziliată înainte de termen pe baza
adresării corespunzătoare a solicitantului la organismul de certificare.
Informaţiile despre certificatele de conformitate eliberate şi despre încetarea valabilităţii
certificatelor de conformitate eliberate se transmit în registrul unic al certificatelor de
conformitate şi în organele controlului (supravegherii) de stat în ordinea, prevăzută de Guvernul
Republicii Moldova.
93. Organismul de certificare efectuează controlul conformităţii componentelor, referitor
la care s-a efectuat confirmarea conformităţii cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice, în
cazul în care un astfel de control este prevăzut de schema de certificare la uzina, care fabrică
produsele, predestinate pentru punerea în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a
obţine dovezi obiective, că producătorul:
- asigură conformitatea componentelor autovehiculelor (şasiurilor) cu cerinţele prezentei
Reglementări tehnice şi cu certificatele de conformitate eliberate;
- de sine stătător sau cu atragerea laboratorului de încercări acreditate periodic şi în
volum suficient efectuează verificările şi încercările componentelor produse în serie a
autovehiculelor (şasiurilor) pentru confirmarea conformităţii lor cu cerinţele prezentei
Reglementări tehnice;
- asigură înregistrarea rezultatelor verificărilor sau încercărilor şi accesibilitatea pentru
organul de certificare a documentelor corespunzătoare;
- analizează rezultatele verificărilor sau încercărilor pentru a asigura stabilitatea
caracteristicilor componentelor autovehiculelor (şasiurilor), ţinându-se cont de devierile, admise
în condiţiile producţiei industriale;
- asigură în cazul depistării necorespunderii, descoperite la efectuarea unei verificări sau
încercări la orice selecţie de modele, efectuarea unei noi selecţii de modele şi repetarea verificării
sau încercării corespunzătoare, precum şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru restabilirea
conformităţii componentelor autovehiculelor (şasiurilor), puse în circulaţie.
Controlul conformităţii componentelor, cu privire la care s-a efectuat confirmarea
conformităţii cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice, se efectuează în ordinea prevăzută de
punctele 41 - 50, 52 şi 53.
94. Organismul de certificare poate prelungi acţiunea certificatului de conformitate
eliberat anterior pentru un alt termen prin eliberarea unui nou certificat la depunerea cererii
corespunzătoare pe baza examinării efectuate a documentaţiei prezentate şi, în caz de necesitate,
luând în considerare concluzia laboratorului de încercări acreditat. Drept temei pentru eliberarea
certificatului de conformitate pentru un nou termen servesc procesele-verbale ale încercărilor de
control, rezultatele analizei stării producţiei, precum şi alte documente, perfectate în baza
rezultatelor certificării şi controlului tipurilor de componente certificate. La certificarea
producţiei pe un nou termen decizia despre alegerea schemei de certificare obligatorii şi volumul
de lucru o ia organismul de certificare pe baza informaţiilor acumulate despre produsele
certificate şi starea fabricării lor.
95. Producătorul autovehiculului (şasiului) sau reprezentantul producătorului, care
îndeplineşte cerinţele prevăzute de punctul 20 prezentei Reglementări tehnice are dreptul la
obţinerea certificatului de conformitate pentru componentele originale şi livrate de furnizorii
oficiali ai producătorului de autovehicule (şasiuri), pe baza rezultatelor pozitive ale evaluării
conformităţii autovehiculului (şasiului).
28
 Pentru componentele, care sunt furnizate ca piese de înlocuire (de schimb) pentru
deservirea post-vânzare a autovehiculelor de la producător, care este furnizor de componente
pentru autovehiculele, pentru care s-a eliberat omologarea tipului autovehiculului (şasiului), sau
distribuitorul autorizat al acestuia, poate fi perfectat certificatul de conformitate în temeiul
rezultatelor evaluării conformităţii autovehiculului (şasiului).
Condiţiile pentru perfectarea unor astfel de certificate de conformitate sunt:
- identitatea componentelor, furnizate pentru uzinele de asamblare a autovehiculelor, şi a
componentelor furnizate pentru deservirea post-vânzare a autovehiculelor (şasiurilor);
- prezentarea scrisorii producătorului de autovehicul, care confirmă faptul, că producătorul
de componente, furnizate în calitate de piese de schimb, este furnizor de componente pentru
autovehicul (şasiuri), sau a declaraţiei producătorului de componente sau a distribuitorului
autorizat al acestuia despre furnizarea lor la uzinele de asamblare a autovehiculului (şasiului),
pentru care este eliberată omologarea de tip a autovehiculului (şasiului).
Decizia privind aplicabilitatea materialelor probatorii, prezentate în scopul evaluării
conformităţii autovehiculului (şasiului), privind confirmarea conformităţii anumitor grupuri de
piese de înlocuire (de schimb), în fiecare caz concret este luată de organismul de certificare.
În cazul încetării fabricării autovehiculului şi, corespunzător, expirării termenului de
valabilitate a omologării tipului autovehiculelor poate fi depusă cererea pentru obţinerea
certificatului de conformitate a componentelor, livrate în calitate de piese de înlocuire (de
schimb), cu termenul de valabilitate de maximum 4 ani. Certificatul de conformitate poate fi
eliberat în conformitate cu nivelul de cerinţe, care sunt în vigoare la momentul finalizării
fabricării autovehiculului, cu condiţia rezultatului pozitiv al analizei stării producţiei
componentelor, pentru certificarea cărora s-a depus solicitarea.
La certificarea pieselor de înlocuire (de schimb) pentru autovehicule (şasiuri), fabricarea
(punerea în circulaţie) cărora este încetată şi pentru care omologarea tipului autovehiculului
(şasiului) nu s-a eliberat, organismul de certificare poate utiliza în calitate de materiale probatorii
documentele prevăzute de anexa nr.11 la prezenta Reglementre tehnică, care confirmă
conformitatea autovehiculului şi componentelor autovehiculului (şasiului) cu cerinţele în vigoare
la momentul finalizării producţiei (punerii în circulaţie) autovehiculului (şasiului).

IV. Controlul (supravegherea) de stat pentru respectarea cerinţelor prezentei

Reglementări tehnice

96. Controlul (supravegherea) de stat pentru respectarea cerinţelor stabilite de prezentul

prezenta Reglementare tehnică referitor la autovehiculele (şasiurile) puse în circulaţie şi
componentele autovehiculelor (şasiurilor), cu excepţia celor furnizate la comanda de stat în
scopuri de apărare, este efectuat de către organul central de specialitate al administraţiei publice.
97. Controlul (supravegherea) de stat pentru respectarea cerinţelor stabilite de prezenta
Reglementare tehnică referitor la autovehiculele puse în circulaţie pe teritoriul Republicii
Moldova este efectuat de către Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova.
98. Controlul (supravegherea) de stat pentru respectarea cerinţelor stabilite de prezenta
Reglementare tehnică referitor la autovehiculele (şasiurile) şi componentele autovehiculelor,
furnizate la comanda de stat în scopuri de apărare, este efectuat de către Ministerul Apărării.
99. Desfăşurarea măsurilor de control de stat (supraveghere), se efectuează în
conformitate cu legislaţia Republica Moldova.
100. Controlul (supravegherea) de stat se realizează prin intermediul verificării arbitrare a
conformităţii proprietăţilor şi caracteristicilor modelului autovehiculului (şasiului) sau
componentei autovehiculului, selectat aleatoriu, cu unele cerinţe separate, prevăzute de secţiunea
II a prezentei Reglementări tehnice.
Dacă verificarea este legată de efectuarea încercărilor, atunci ea trebuie să se efectueze în
laboratoarele de încercări acreditate. În cazul în care cerinţele regulamentului tehnic se conţin în
Regulamentele CEE/ONU, efectuarea încercărilor trebuie să se efectueze numai în conformitate cu
Regulamentele CEE/ONU. În privinţa celorlalte cerinţe ale regulamentului tehnic efectuarea
încercărilor trebuie să se efectueze în conformitate cu standardele naţionale, incluse în lista
29
standardelor naţionale, aprobată de Guvernul Republicii Moldova, care conţine normele şi metodele
cercetărilor (încercărilor) şi măsurărilor, inclusiv normele de selectare a modelelor, necesare pentru
aplicarea şi utilizarea prezentei Reglementări tehnice. Rezultatele verificărilor sunt perfectate prin
procese-verbale ale încercărilor şi prin concluzia laboratorului de încercări acreditat.
Vânzătorul, precum şi producătorul şi solicitantul (în cazul în care solicitantul era
reprezentantul producătorului) indicaţi în documentele, care confirmă conformitatea cu prezentei
Reglementări tehnice, sunt notificaţi cu privire la efectuarea unei astfel de verificări şi au dreptul
de a fi prezenţi la efectuarea ei.
101. Autovehicul (şasiul) pus în circulaţie, care are omologarea de tip a autovehiculului
(şasiului) este considerat necorespunzător cerinţelor reglementării tehnice în următoarele cazuri:
1) cel puţin o caracteristică a autovehiculului indicat (cel puţin una dintre componentele
sale), cu privire la care sunt stabilite cerinţele, nu corespunde acestor cerinţe;
2) parametrii şi caracteristicile de proiectare ale autovehiculului (şasiului) diferă de cele
stabilite în omologarea de tip a autovehiculului (şasiului). Excepţii fac modificările, incluse în
construcţia autovehiculelor (şasiurilor), despre care solicitantul a informat organismul de
certificare şi privitor la care organismul de certificare a luat decizia de păstrare a validităţii
documentelor eliberate, care confirmă conformitatea cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
102. Componentele autovehiculelor, puse în circulaţie, pentru care au fost eliberate
certificate de conformitate sau declaraţii de conformitate, se consideră a fi necorespunzătoare cu
cerinţele prezentei Reglementări tehnice, în următoarele cazuri:
1) cel puţin o caracteristică a componentului, pentru care au fost stabilite cerinţele, nu
corespunde acestor cerinţe;
2) caracteristicile şi parametrii de proiectare ale componentului diferă de cei stabiliţi în
certificatul de conformitate sau declaraţia de conformitate. Excepţii fac devierile, care se află în
limitele admise ale devierilor de la cerinţele nominale, dacă asemenea sunt prevăzute de unele
cerinţe aparte ale prezentei Reglementări tehnice.
103. În cazurile rezultatelor nesatisfăcătoare ale verificării organul de control
(supraveghere) de stat în termen de 10 zile notifică despre aceasta:
- producătorul;
- solicitantul (în cazul în care solicitantul este reprezentantul producătorului);
- organul de certificare, care a perfectat documentele, ce confirmă conformitatea cu
cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
La primirea notificării persoanele menţionate acţionează în conformitate cu punctele 51 şi
52 din prezenta Reglementare tehnică.
Despre acţiunile şi măsurile, luate pentru restabilirea conformităţii producţiei, persoanele
menţionate informează în modul prevăzut organul controlului (supravegherii) de stat.
Organul central de specialitate al administraţiei publice este în drept de a face apel în
instanţă cu o plângere privind retragerea forţată a unei partide concrete de autovehiculele
(componente).
104. În cazul depistării, în timpul efectuării controlului (supravegherii) de stat, a
neconformităţii autovehiculului aflat în exploatare cu cerinţele prevăzute de anexa nr.7 la
prezenta Reglementare tehnică, exploatarea acestuia este interzisă.

V. Dispoziţii tranzitorii

105. Omologarea tipului autovehiculului şi certificatele de conformitate, perfectate

referitor la autovehicule şi la componentele acestora până la intrarea în vigoare a prezentei
Reglementări tehnice îşi păstrează valabilitatea până la expirarea termenului, pentru care au fost
eliberate.

30
 Anexa nr. 1
la Reglementrea tehnică privind
omologarea şi certificarea a autovehiculelor
şi a componentelor acestora

LISTA
OBIECTELOR REGLEMENTĂRII TEHNICE, ASUPRA CĂRORA SE EXTINDE
ACŢIUNEA REGLEMENTĂRII TEHNICE DESPRE SIGURANŢA
AUTOVEHICULELOR

1. Autovehiculele
1.1. Clasificarea autovehiculelor după categorii

Nr. Obiectele reglementării tehnice Poziţia tarifară

1. Categoria L autovehiculele cu autopropulsie
1.1. Mopede, ciclomotoare, mokiki, inclusiv: 871110
Categorie L1 – autovehiculele cu două roţi, viteza maximă constructivă a 871390
cărora de maximum 50 km / h, echipate:
în cazul motorului cu ardere internă – cu o capacitatea cilindrică a motorului, de
maximum 50 cm3 sau
în cazul motorului electric – cu o putere nominală maximă în regim de încărcare
continuă, care de maximum 4 kW.
Categoria L2 – autovehiculele cu trei roţi cu orice amplasare a roţilor,
viteza maximă constructivă a cărora de maximum 50 km / h, şi echipate:
în cazul motorului cu ardere internă cu aprindere prin scânteie – cu o capacitatea
cilindrică a motorului, de maximum 50 cm3, sau
în cazul motorului cu ardere internă de alt tip – de o putere maximă efectivă, care
de maximum 4 kW, sau
în cazul motorului electric – de o putere maximă netă continuă, de maximum 4
kW.
1.2. Motociclete, scutere, mototricicluri (mototriciclete), inclusiv: 871120
Categoria L3 – autovehiculele cu două roţi, capacitatea cilindrică a 871130
motorului cărora (în cazul motorului cu ardere internă) peste 50 cm3 (sau) 871140
viteză maximă constructivă (pentru orice motor) peste 50 km / h. 871150
Categoria L4 –autovehiculele cu trei roţi amplasate asimetric în raport cu 871190
planul longitudinal mediu, capacitatea cilindrică a motorului cărora (în
cazul motorului cu ardere internă) peste 50 cm3 şi (sau) viteză maximă
constructivă (pentru orice motor) peste 50 km/h.
Categoria L5 - autovehiculele cu trei roţi amplasate simetric în raport cu
planul longitudinal al autovehiculului, capacitatea cilindrică a motorului
cărora (în cazul motorului cu ardere internă) peste 50 cm3 şi (sau) viteza
maximă constructivă (pentru orice motor) peste 50 km/h.
1.3. Cvadricicluri, inclusiv: 871110
Categoria L6 — autovehiculele cu patru roţi, a căror masă fără
încărcătură de maximum 350 kg, exclusiv masa acumulatoarelor (în cazul
autovehiculului electric) având viteza maximă constructivă, de maximum
50 km/h şi echipate:
în cazul motorului cu ardere internă cu aprindere prin scânteie–cu o capacitatea
cilindrică a motorului, de maximum 50 cm3, sau
în cazul motorului cu ardere internă de alt tip - de o putere maximă netă a
motorului, de maximum 4 kW, sau
31
 în cazul motorului electric- de o putere efectivă maximă continuă a motorului,
de maximum 4 kW.
Categoria L7 - autovehiculele cu patru roţi, altele decât autovehiculele din
categoria L6, masa fără încărcătură de maximum 400 kg (550 kg pentru
autovehiculele, destinate transportului de mărfuri), exclusiv masa
acumulatoarelor (în cazul autovehiculele cu tracţiune electrică), având
putere maximă efectivă a motorului de maximum 15 kW
2. Categoria M – autovehiculele, care au nu mai puţin de patru roţi, utilizate
pentru transportul de pasageri
2.1. Autoturisme, inclusiv: 870210
Categoria M1 - autovehiculele, utilizate pentru transportul de pasageri,
care au, in afara scaunului conducătorului auto, cel mult opt locuri pe
scaune.
2.2. Autobuze, troleibuze, autovehiculele de pasageri specializate şi şasiurile 870210
lor, inclusiv: 870290
Categoria М2 - autovehiculele, utilizate pentru transportul de pasageri,
care au, in afara scaunului conducătorului auto, mai mult de opt locuri pe
scaune si o masa maxima ce nu depăşeşte 5 tone;
Categoria M3 - autovehiculele, utilizate pentru transportul de pasageri,
care au, in afara scaunului conducătorului auto, mai mult de opt locuri pe
scaune si o masa maxima ce depăşeşte 5 tone.
3. Categoria N – autovehiculele, utilizate pentru transportul de mărfuri - 870410
camioanele şi şasiurile lor, inclusiv: 870421
Categoria N1 – autovehiculele, utilizate pentru transportul de mărfuri, 870422
având o masă maximă, care nu depăşeşte 3,5 tone. 870423
Categoria N2 – autovehiculele, utilizate pentru transportul de mărfuri, 870431
având o masă maximă mai mare de 3,5 tone, dar nu mai mare de 12 tone. 870490
Categoria N3 – autovehiculele, predestinate pentru transportul de mărfuri,
având o masă maximă mai mare de 12 tone.
4. Categoria O - Remorci (semiremorci) pentru autoturisme şi camioane, 871610
motociclete, scutere şi cvadricicluri, inclusiv: 871620
Categoria O1 - Remorci, masa maximă a cărora nu depăşeşte 0,75 tone; 871631
Categoria O2 - Remorci, masa maximă a cărora depăşeşte 0,75 tone, dar 871639
nu depăşeşte 3,5 tone; 871640
Categoria O3 - Remorci, masa maximă a cărora depăşeşte 3,5 tone, dar nu
depăşeşte 10 tone;
Categoria O4 - Remorci, masa maximă a cărora depăşeşte 10 tone.

Notă:
1. Autovehicul , destinat pentru transportul de pasageri şi mărfuri, se referă la categoria:
М, în cazul în care produsul dintre numărul de pasageri, prevăzut de construcţie, şi masa
convenţională a unui pasager (75 kg) depăşeşte masa mărfii transportate concomitent cu
pasagerii.
N, în cazul în care această condiţie nu se îndeplineşte.
2. In cazul unei semiremorci sau al unei remorci cu axă(ele) centrală(e), sub noţiunea a masei
maxime se subînţelege sarcina verticală statică transmisă la sol prin axă/axe de la semiremorca
sau de la remorca cuplată cu autotractor cu axă centrală, şi încărcată cu sarcina maximă.

1.2. Autovehiculele de teren (categoria G)

1.2.1. La autovehiculele de teren (categoria G) pot fi referite autovehiculele de categoria M şi

N, dacă ele satisfac următoarelor cerinţe:

32
 1.2.1.1. Autovehiculele din categoria N1, având o masă totală ce nu depăşeşte 2 tone, precum
şi autovehiculele din categoria M1 sunt considerate autovehicul e de teren dacă au:
1.2.1.1.1. Cel puţin o axă faţă şi cel puţin o axă spate, construite pentru a fi motoare simultan,
inclusiv autovehiculele la care antrenarea unei axe poate fi decuplată,
1.2.1.1.2. Cel puţin un dispozitiv de blocare a diferenţialului sau un mecanism care asigură
un efect similar şi
1.2.1.1.3 Dacă pot (în cazul unui autovehicul fără remorcă) urca o pantă de 30%,.
1.2.1.1.4. Ele de asemenea trebuie să satisfacă cel puţin cinci din următoarele şase condiţii:
1.2.1.1.4.1. Unghiul de abordare va fi de cel puţin 25°;
1.2.1.1.4.2 Unghiul de degajare va fi de cel puţin 20°;
1.2.1.1.4.3. Unghiul de rampă va fi de cel puţin 20°;
1.2.1.1.4.4. Garda la sol sub axa din faţă va fi de cel puţin 180 mm ;
1.2.1.1.4.5 Garda la sol sub axa din spate va fi de cel puţin 180 mm;
1.2.1.1.4.6. Garda la sol dintre axe va fi de cel puţin 200 mm.
1.2.1..2. Autovehiculele din categoria N1, având o masă totală ce depăşeşte 2 t, sau din
categoriile N2, M2 sau M3, având o masă totală care nu depăşeşte 12 t, sunt considerate
autovehiculele de teren dacă toate roţile lor sunt concepute pentru a fi simultan motoare,
inclusiv, autovehiculele, la care una dintre axe este decuplabilă, sau in cazul in care satisfac
cerinţelor următoare când:
1.2.1..2. 1. Cel puţin o axă faţă şi o axă spate concepute pentru a fi simultan axe motoare,
inclusiv şi autovehiculele , la care una dintre axe este decuplabilă;
1.2.1..2.2. Există, cel puţin, un dispozitiv de blocaj al diferenţialului sau un mecanism care
asigură un efect similar;
1.2.1..2.3. Autovehiculele (în cazul unui autovehicul fără remorcă) pot urca o rampă de 25%.
1.2.1.3. Autovehiculele din categoria M3, având o masă maximă care depăşeşte 12 t şi
autovehiculele din categoria N3 sunt considerate autovehiculele de teren in cazul in care sunt
echipate cu roţi concepute pentru a fi simultan motoare, inclusiv autovehiculele , la care una
dintre axe poate fi decuplată, sau in cazul in care satisfac următoarelor condiţii:
1.2.1.3.1. Cel puţin jumătate din axe să fie motoare;
1.2.1.3.2. Să fie echipate cel puţin cu un dispozitiv de blocare a diferenţialului sau cu un
mecanism care asigură un efect similar;
1.2.1.3.3. Autovehiculele (în cazul unui autovehicul fără remorcă) pot urca o pantă de 25%;
1.2.1.3.4. Se respectă, cel puţin, patru din următoarele şase condiţii:
1.2.1.3.4. 1. Unghiul de abordare va fi de cel puţin 25°;
1.2.1.3.4. 2Unghiul de degajare va fi de cel puţin 25°;
1.2.1.3.4. 3. Unghiul de rampă va fi de cel puţin 25°;
1.2.1.3.4. 4. Gardă la sol sub axa faţă va fi de cel puţin 250 mm;
1.2.1.3.4. 5. Gardă la sol dintre axe va fi de cel puţin 300 mm;
1.2.1.3.4. 6. Garda de sol sub axa spate, va fi de cel puţin 250 mm.
1.2.2. Autovehiculele speciale şi specializate, fabricate pe baza (şasiului) autovehiculelor din
categoria G, de asemenea fac parte din categoria G;
1.2.3. La notarea categoriei autovehiculelor de teren simbolul G trebuie să se combine cu
simbolurile M sau N (de exemplu, N1G).
Notă:
1. La efectuarea verificării în scopurile clasării autovehiculelor la categoria G autovehiculele din
categoria N1, masă maximă a cărora nu depăşeşte 2 t, şi autovehiculelor din categoria M1 trebuie
să fie in stare de exploatare, adică să fie alimentate cu lichid de răcire, lubrifianţi, carburant,
scule, roată de rezervă, precum şi trebuie să fie luată în consideraţie masa conducătorului auto,
admisă egală cu 75 kg. Alte autovehiculele trebuie să fie încărcate la masa maximă tehnic
admisibilă, declarată de uzina-producătoare .
2. Capacitatea autovehiculului de urcare a valorii stabilită a rampelor cerute (25 % şi 30 %) se
dovedeşte prin metoda de calcul; in mod excepţional serviciul tehnic poate solicita prezentarea
unui autovehicul de tipul respectiv pentru o încercare practică.

33
3. La măsurarea unghiurilor atac (consolei din faţă), şi de degajare (consolei din spate), precum
şi a unghiului de rampă, dispozitivele de protecţie antiimpănare nu sunt luate in considerare.
4. Se aplică următoarele definiţii pentru unghiurile consolei din faţă (atac), şi consolei din spate
(de degajare), precum şi pentru unghiul de rampă şi garda la sol.
Unghiul de abordare – conform standardului internaţional ISO 612 (1), punctul 6.10 (vezi
fig. 1)
Unghiul de degajare - conform standardului internaţional ISO 612, punctul 6.11 (vezi fig. 2)
Unghiul de rampă - conform standardului internaţional ISO 612, punctul 6.12 (vezi fig. 3)
Garda la sol dintre axe - cea mai mică distanţă dintre planul de sprijin şi punctul fix cel
mai coborât al autovehiculului, care se află pe elementul lui rigid. Cărucioarele cu axele multiple
se consideră ca fiind cu o singură axă (vezi fig. 4).
Prin garda la sol sub o axă se înţelege distanţa dintre punctul superior al arcului de cerc,
care trece prin mijlocul suprafeţei portante a roţilor unei axe (a roţilor interioare ale axei in cazul
pneurilor jumelate) şi care atinge punctul fix cel mai coborât al autovehiculului intre roţi, fixat
rigid între roţi şi planul de sprijin (fig.5). Nici o parte rigidă a autovehiculului nu trebuie să
pătrundă, parţial sau total, in segmentul haşurat al figurii 5.

Figura 1. Unghiul de atac Figura 2. Unghiul de degajare

Figura 3. Unghiul de rampă Figura 4. Garda la sol dintre axe

Figura 5. Garda la sol sub o axă

1.3 Autovehicule speciale şi specializate, în privinţa

cărora se înaintează cerinţe suplimentare de securitate

Nr. Obiectele reglementării tehnice Poziţia

tarifară
1. Autopompă de beton 870590
2. Autobetonieră 870540
3. Gudronator (maşină de asfaltat) 870590
4. Automacara şi autovehiculele echipate cu macarale – manipulator 870510
870520
6. Ambulanţe 870321
870322
34
 870323
870324
870331
870332
870332
870333
870390
7. Basculante 870410
8. Camion-cisternă pentru ciment 870590
10. Complexe medicale pe şasiurile autovehiculelor 870210
870290
870600
870400
11. Maşină pentru stingerea incendiilor (de pompieri) 870530
12. Autovehiculele pentru serviciile de urgenţă şi poliţie 870210
870290
870400
13. Autovehiculele pentru utilităţi şi întreţinere a drumurilor 870600
14. Autovehiculele pentru deservirea sondelor de petrol şi gaze naturale 870600
15. Autovehiculele pentru transporturi încasărilor băneşti şi mărfurilor 870600
de valoare
16. Autovehiculele pentru transporturi copiilor 870210
870290
17. Autovehiculele pentru transporturi încărcăturilor de lungime 870600
18. Autovehiculele pentru transporturi produselor petroliere 870600
19. Autovehiculele pentru transporturi de lichide alimentare 870600
20. Autovehiculele pentru transporturi gazelor petroliere lichefiate la 870600
presiuni de până la 1,8 MPa
21. Autovehiculele pentru serviciul de urgenţă de transportare a 870210
persoanelor în stare de arest 870600
22. Autovehiculele echipate cu mecanism de ridicare cu platforme de 870600
lucru
23. Autovehiculele - furgoanete pentru transportarea produselor 870400
alimentare. 870600

2. Componentele autovehiculelor

Nr. Obiectele reglementării tehnice Poziţia

tarifară
1. Motoare cu piston cu aprindere prin scânteie 840731
840732
840733
840734
840790
840991

35
2. Motoare cu aprindere prin compresie 840820

3. Utilaj pentru alimentarea motorului cu combustibil gazos (gaz 848110

natural comprimat - GNC, gaz petrolier lichefiat - GPL, gaz natural 902810
lichefiat – GNL, eter dimetilic de combustibil EDMc): 730441
- Butelie de gaz; 841950
- Echipamente auxiliare pentru butelie;
- Reductoare pentru gazel;
- Schimbătoare de căldură;
- Amestecătoare de gaz;
- dispozitive de dozare a gazelor;
- Supape electromagnetice;
- Echipament de consum-umplere şi de măsurare-control;
- Filtre de gaz;
- Furtunuri flexibile;
- Conductă de combustibil;
- Unităţi electronice de control
4. Sisteme de neutralizare a gazelor de eşapament, inclusiv 842139
neutralizatori catalitici schimbabili
5. Sisteme schimbabile de evacuare a gazelor de eşapament, inclusiv 870892
amortizoare de zgomot şi rezonatoare
6. Rezervoare de combustibil, guri de umplere şi buşoane ale 730990
rezervorului de combustibil 731000
7. Ansambluri de saboţi cu garnituri pentru frânele cu disc şi tambur, 870830
garnituri de fricţiune pentru frânele cu disc şi tambur; 681320
Dispozitive de frânare cu transmisie hidraulica (Sistem de frânare 681381
cu acţionare hidraulică); 681389
Dispozitive de frânare asamblate; 871493
Piese şi subansambluri ale sistemului de frânare cu acţionare 871494
mecanică; 848110
Discuri şi tamburi de frână; 848120
848130
Dispozitive de frânare cu acţionare pneumatică;
848140
Camere de frânare pneumatice (inclusiv cu acumulator de energie
848180
cu arc) cilindri de frână pneumatici.
8. Ţevi şi furtunuri, inclusiv, furtunuri răsucite (inclusiv cu utilizarea 730300
materialelor pe bază de poliamid 11 şi 12) ale sistemelor de frânare 730441
cu acţionare hidraulică, ambreiajului şi unităţii de direcţie, elemente 730449
de conexiune a conductelor şi furtunurilor (manşoane de reducţie, 730451
duze, racorduri cu trei căi, piuliţe olandeze) 730716
730721
730722
730791
730792
830710
830790
400911
400912
400921
400922
400931

36
 400932
400941
400942
9. Compresoare 841480
841490
10. Subansambluri şi piese ale direcţiei automobilelor: volane de 870894
direcţie, mecanisme de direcţie, amplificatoare de direcţie, pompe
hidraulice, acumulatoare de presiune, distribuitori şi cilindri de forţă
ai amplificatoarelor de direcţie, coloane de direcţie, reductor
unghiular, axele volanului, bare de direcţie, sprijine intermediare ale
sistemului de direcţie şi pârghii, pivotul fuzetei.
11. Ghidoane de tip motocicletă 871499
12. Articulaţii sferice ale suspensiei şi sistemului de direcţie şi 870894
elementele lor
13. Roţi 848130
870870
14. Anvelope pneumatice (pneuri) pentru autoturisme şi remorcile 848130
acestora 401110
15. Anvelope pneumatice (pneuri) pentru camioane, autobuze şi 848130
remorcile acestora 401120
16. Anvelope pneumatice (pneuri) pentru motociclete şi mopede 848130
401140
17. Anvelope pneumatice (pneuri) pentru roţile de rezervă de utilizare 848130
temporară 401199
18. Anvelope pneumatice reşapate pentru autoautovehicul e şi 848130
remorcile acestora 401211
401212
401213
401219
401220
19. Dispozitive de cuplare (cuplare şi tracţiune, de cuplare şi remorcare 870899
(cu şa), şi de remorcare).
20. Mecanisme hidraulice de basculare la basculante: 841350
- cilindri hidraulici telescopici cu acţiune unilaterală; 841360
- distribuitor hidraulic cu comandă manuală la distanţă 841370
841391
21. Mecanisme hidraulice de basculare a cabinelor 841350
autovehiculelor : 841360
- cilindrii hidraulici ai mecanismului hidraulic de răsturnare a 841370
cabinelor; 841391
- pompele mecanismului hidraulic de răsturnare a cabinelor.
22. Bare de protecţie, arcuri, dispozitive de protecţie spate şi laterale ale 870810
camioanelor şi remorcilor
23. Scaunele automobilelor 940120
940320
24. Centuri de siguranţă 870710
870790
870810
870821
870829
25. Airbaguri (Perne de aer de siguranţe) 870710
870790

37
 870829
26. Dispozitive de reţinere pentru a copiilor 940120
940320
27. Sticlă securit 700711
700721
700729
870710
870790
870829
28. Oglinzi retrovizoare 700910
29. Ştergătoare de parbriz, dispozitive antigivraj şi de dezaburire 851240
851290
30. Ştergătoare pentru lampăuri şi piesele de schimb ale acestora 851240
(motoreductoare) 851290
31. Fază de drum şi fază de întâlnire; 940560
Dispozitive de iluminare a plăcii de înmatriculare spate; 940591
Lampă indicatoare de direcţie; 940592
Lămupi de gabarit, de contur, de stop; 940599
Lampă de ceaţă;
Lămpile de mers în spate ale autovehiculelor;
Lampă de avarie;
Lampă de staţionare;
Lămpi pentru circulaţie diurnă;
Lămpi de poziţie laterale.
32. Lămpi cu incandescenţă pentru lămpi şi echipamente de iluminat 853910
853921
853929
33. Dispozitive de iluminare şi semnalizare luminoasă a motocicletelor 940560
şi cvadriciurilor; 940591
Lampă pentru moped; 940592
Lampă pentru motocilete; 940599
Fază de drum şi fază de întâlnire pentru moped;
34. Lampă halogenă HSB; 853921
Lampă pentru motociclete halogene HS;
Lampă pentru motociclete halogene HS2;
35. Lampă echipate cu surse de lumină cu descărcare in gaz; 853932
Surse luminoase cu descărcare in gaz.
36. Instalaţii de semnalizare sonoră 853110
851230
37. Vitezometre, traductorii lor şi combinaţiile aparatelor, care includ 902920
vitezometrele
38. Limitatoare de viteză (dispozitive de limitare a vitezei) 902920
39. Tahograf 902910
40. Sisteme de alarmă, dispozitive antifurt şi de pază auto 853110
851230
853010
853110
41. Acumulatoare electrice 850710
850720
850730
850740

38
 850780
850790
42. Cablaj 854411
854419
854420
854430
854442
854449
854460
43. Cabluri de înaltă tensiune a sistemului de aprindere 854430
44. Indicatori şi traductori ai stărilor de urgenţă 851220
851230
45. Turbocompresoare 841480
46. Piese ale grupei cu cilindru şi piston, ale mecanismului de distribuţie 840991
a gazelor, arbori cotiţi, cuzinet de lagăr, biele. 840999
848310
848330
848320
47. Sistem de injecţie a combustibilului motoarelor cu aprindere prin 840991
scânteie şi elementele lor. 840999
848310
848330
848320
48. Filtre de aer 842131
842139
49. Filtre de ulei şi elementele lor de schimb 842123
50. Filtre de curăţare a combustibilului motoarelor diezel şi elementele 842123
lor de schimb
51. Filtrele de curăţare a combustibilului motoarelor cu aprindere prin 842123
scânteie şi elementele lor de schim
52. Pompe de combustibil de presiune înaltă, injectoarele şi 841330
pulverizatorii injectoarelor
53. Schimbători de căldură 841520
841861
841950
54. Pompe ale sistemelor de răcire lichidă 841330
55. Ambreiajele şi componentele lor 870893
56. Transmisiile cardanice, arborii de acţionare, articulaţiile vitezelor 848360
unghiulare egale şi neegale.
57. Punţi conducătoare cu diferenţial asamblate 870850
848340
58. Elemente flexibile ale suspensiei (arcuri lamelare, resorturi, bară de 870899
torsiune a suspensiei, stabilizatoare ale stabilităţii transversale,
elemente flexibile pneumatice)
59. Elemente de amortizare ale suspensiei (amortizoare, suportul de 870880
amortizare şi mandrine pentru suporturile de amortizare)
60. Sisteme de suspensie (pârghii, tije reactive, bolţii ei, articulaţii de 870880
rezină şi metal, rulmenţi ai bucşei suportului, limitatori ai mişcării 848320
suspensiei, detalii ale instalării elementelor flexibile) 848330
61. Capace (inclusiv, decorative) ale butucului. Elemente de fixare a 830230
roţilor. Încărcături de echilibrare a roţilor 848130
62. Aparate şi dispozitive electrice de aprindere sau de pornire pentru 851110
39
 motoare cu aprindere prin scînteie sau prin compresie (de exemplu, 851120
magnetouri, dinamuri–magnetou, bobine de aprindere, bujii de 851130
aprindere sau de încălzire, demaroare); generatoare (de exmplu, 851180
dinamuri, alternatoare) şi conjunctoare–disjunctoare utilizate cu 851190
astfel de motoare:
63. Bujie cu scânteie; bujie incandescentă 851110
64. Generatoare electrice, blocuri redresoare, motoare electrice 851140
(transmisia ventilatoarelor, pompelor de benzină, spălătorilor de 851150
geam, mecanismului de manevrat geamul, încălzitorilor, comenzii 850110
oglinzilor, blocării uşilor) 850120
850131
850132
850133
850134
850140
850151
850152
850153
850161
850300
65. Demaroare, dispozitivul de acţionare şi releul demaroarelor 851140
66. Aparatură de comutare, protecţie şi de instalare a circuitului de 853510
alimentare cu energie electrică, demarorului, aprinderii, 853521
dispozitivelor exterioare luminoase şi sonore, ştergătorilor de 853529
parbriz, sistemelor de alimentare cu combustibil, îmbinării 853530
demontabile 853590
853610
853620
853630
853641
853649
853650
853690
67. Piese decorative, zăbrelele, deflectoarele şi chenarul lampăurilor; 830210
Mânere, balamale de uşă, butoane exterioare de deschidere a uşilor 830220
şi portbagajelor. 830230
68. Încuietori de uşi 830120
69. Piese de protecţie din cauciuc şi din cauciuc şi metal (căpăcele, 401693
huse, inele de etanşare, garnitura acţionării hidraulice a frânelor şi 401699
angrenajului, huse pentru articulaţiile sistemului de direcţie, 848410
suspensiile arborilor cardanici) 848420
848490
681389
70. Garnituri de etanşare a chiulaselor, colectorilor, aparaturii pentru 401693
buteliile de gaz, inele de etanşare, inclusiv materiale pentru ele. 401699
450490
71. Subansamblul lagărului cuplajului de debreiere şi de decuplare a 870893
butucului roţii
72. Încălzitori cu aer-lichid; răcitor integral; încălzitori-răcitori; 732290
dispozitive de distribuţie pentru alimentarea cu aer; instalaţii 841520
frigorifice cu compresoare sau de alte tipuri 821581
841582
841583
40
 73. Preîncălzitoarele-încălzitoarele independente cu aer şi lichid cu 732181
acţiune automată, care funcţionează de la reţeaua de bord cu 732182
combustibil lichid şi gazos, inclusiv şi preîncălzitoarele cu pornire
anterioară
74. Cricuri hidraulice, cu pârghie 842542
842549
75. Lanţuri, dispozitive de întindere a lanţurilor şi părţile lor 731511
731512
731519
731520
731581
731582
731589
731590
76. Curele trapezoidale şi semitrapezoidale de sincronizare de ventilaţie 401031
pentru motoarele autovehiculelor ; curele dinţate ale mecanismului 401032
de distribuţie a gazelor motoarelor automobilelor. 401033
401034
401035
401036
401039

Anexa nr.2
la Reglementrea tehnică privind
omologarea şi certificarea a autovehiculelor
şi a componentelor acestora
Lista
cerinţelor, stabilite la tipurile autovehiculelor
(şasiuri), puse în circulaţie
îndeplinirea cerinţelor (perioada aplicării lor)

Conţinutul Formele evaluării

Note
Aplicabilitatea privind categoriile autovehiculelor
Elementele şi proprietăţile obectelor reglementării
tehnice, în privinţa cărora se stabilesc cerinţele

cerinţei conformităţii
Actele,confor-mitatea cărora o asigură
la aplicarea pct. 29 din reglementarea tehnică
în caz general

41
1) Acţiunea 1. Eficacitatea C C M1, N1, Regulamentul
eficientă a sistemelor de O CEE/ONU nr. 13-10,
sistemului de frânare inclusiv suplimentele
frânare 1-5 (până la 31
decembrie 2015)
M2, M3, Regulamentele
N, O CEE/ONU nr. 13-11,
inclusiv suplimentul 2
(până la 2 ianuarie
2016)
M1, N1 Regulamentele
CEE/ONU nr. 13H- 6)
00, inclusiv
suplimentele 1-9
L Regulamentele
CEE/ONU nr. 78-02,
inclusiv suplimentele
1-3
(până la 31 decembrie
2013)
Regulamentele
CEE/ONU nr. 78-03,
inclusiv suplimentul 1
(până la 1 ianuarie
2014)
2) Acţiunea 1. Sistem de C I M, N, Regulamentele 4)
eficientă a direcţie O CEE/ONU nr. 79-01,
sistemului de inclusiv suplimentele
direcţie, 1-3
manevrabilitatea
şi stabilitatea 2. Manevrabili- C I M, N, Pct. 4, Anexa 3 la 12),
tate şi O prezenta 16)
stabilitatea Reglementarea
tehnică
3. Echiparea cu C C M, N, Regulamentele
anvelope O, L6, CEE/ONU nr. 30-02,
L7 inclusiv suplimentele
1-15.

Regulamentele
CEE/ONU nr. 54-00,
inclusiv suplimentele
1-16
C C M1, Regulamentele
N1, CEE/ONU nr. 64-00,
inclusiv suplimentele
1-2 (până la 31
decembrie 2011)

Regulamentele
CEE/ONU nr. 64-01,
( de la 1 ianuarie
2012)

42
 C C L Regulamentele
CEE/ONU nr. 75-00,
inclusiv suplimentul
1-12

Regulamentele
CEE/ONU nr. 88-00,
inclusiv suplimentul 1
4. Aderenţa C C M1, N1, Regulamentele
anvelopelor pe O1, O2 CEE/ONU nr. 117-01,
învelişul umed ( de la 1 ianuarie
2014)
5. Echiparea cu C C (la M, N, Regulamentele 20)
dispozitive de componente) O CEE/ONU nr. 55-01
cuplare şi I
6. Echiparea cu C C (la N 2 , N 3, Regulamentele 20)
dispozitive de componente) O3, O4 CEE/ONU nr. 102-00
cuplare scurtate şi I
3) Minimizarea 1. Siguranţa C I M 1, N 1 Regulamentele 16),
impactului sistemului de CEE/ONU nr. 12-03, 22)
traumatizant direcţie privind inclusiv suplimentele
asupra oamenilor traumele 1-3
aflaţi în 2. Locurile C I M, N, Regulamentele 2),
autovehicul şi ancorajelor L6 , L7 CEE/ONU nr. 14-03 4)
posibilitatea centurilor de (până la 31 decembrie
evacuării lor siguranţă 2011)
după accident 4)
rutier Regulamentele
CEE/ONU nr. 14-04
(de la 1 ianuarie
2012 până la 31
decembrie 2013
2),
Regulamentele
4)
CEE/ONU nr. 14-06,
inclusiv suplimentele
1-4 (de la 1 ianuarie
4)
2014)

43
3. Cerinţe C C M, N, Regulamentele
privind centurile L6 , L7 CEE/ONU nr. 16-04,
de siguranţă şi inclusiv suplimentele
echiparea cu 1-7 (până la 31
sisteme de decembrie 2013)
reţinere
4)
C C Regulamentele
(la CEE/ONU nr. 16-04,
componente) inclusiv suplimentele
şi I 1-11 (de la 1 ianuarie
2012 până la 31
decembrie 2011)
4)
Regulamentele
CEE/ONU nr. 16-04,
inclusiv suplimentele
1-14, 16 (de la 1
ianuarie 2014 până la
31 decembrie 2014)
2).
Regulamentele 4)
CEE/ONU nr. 16-05,
inclusiv suplimentul 1
(de la 1 ianuarie
2015)
4. Rezistenţa C I M1 Regulamentele 16)
scaunelor şi CEE/ONU nr. 17-05,
fixarea lor (până la 31 decembrie
2013)
2),
M1, M2, Regulamentele 16),
M1, N1, CEE/ONU nr. 17-08, 19)
N2, N3 (de la 1 ianuarie
M2, M3 2014) 5),
19)
Regulamentele
CEE/ONU nr. 80-01,
inclusiv suplimentele
1-3
5. Rezemătoare C C M1, M2, Regulamentele 11)
de cap (cu CEE/ONU nr. 25-04
masa
maximă
până la
3,5 t),
N1
6. Proprietăţile C I N Regulamentele
de protecţie a CEE/ONU nr. 20-01,
cabinelor inclusiv suplimentele
1-3 (de la 1 ianuarie
2014)
7. Rezistenţa C I M2, M3 Regulamentele
părţii superioare (clasa CEE/ONU nr. 66-00,
a construcţiei II, III) (până la 31 decembrie
caroseriei 2013)

Regulamentele
CEE/ONU nr. 66-01,
inclusiv suplimentul 1
(de la 1 ianuarie
2014)

44
 8. Securitatea C I M1 Regulamentele 2),
echipamentului CEE/ONU nr. 21-01, 16)
interior privind inclusiv suplimentele
traumele 1-3 (de la 1 ianuarie
2014)
9. Protecţia C I M1 Regulamentele 1),
şoferului şi CEE/ONU nr. 94-01, 16),
pasagerilor în inclusiv suplimentele 22)
caz de coliziune 1-3
frontală
10. Protecţia C I M1 Regulamentele 1),
şoferului şi CEE/ONU nr. 95-02, 16),
pasagerilor în inclusiv suplimentul 1 22)
caz de coliziune
laterală
11. Echiparea cu C C M1, N, Regulamentele 3),
geamuri de O, L6, CEE/ONU nr. 43-00, 4),
securitate L7 inclusiv suplimentele 22)
1-6 (până la 31
decembrie 2013)

C C (la M, N, Regulamentele 2),

componente) O, L6, CEE/ONU nr. 43-00, 3),
şi I L7 inclusiv suplimentele 4),
1-12 (de la 1 ianuarie 22)
2014)
12. Balamale şi С I M1, N1 Regulamentele 4),
încuietori pentru CEE/ONU nr. 11-02, 16)
uşi inclusiv suplimentul 1
(până la 31 decembrie
2013)
M1, N1 Regulamentele 4),
CEE/ONU nr. 11-03, 16)
inclusiv suplimentul 1
(de la 1 ianuarie
2014)
4) Minimizarea 1.Securitatea C I M 1, Regulamentele 4),
impacturilor proeminenţelor CEE/ONU nr. 26-02, 16)
fizice asupra exterioare (până la 31 decembrie
altor participanţi privind traumele 2013)
la trafic 2),
Regulamentele 4),
CEE/ONU nr. 26-03, 16)
inclusiv suplimentul 1
(de la 1 ianuarie
2014)

N Regulamentele
CEE/ONU nr. 61-00,
inclusiv suplimentul 1
2.Asigurarea С I M1,M 2, Regulament tehnic 2)
protecţiei N1, N2 mondial nr. 9 (de la 1
pietonilor ianuarie 2016)
3.Echiparea cu С I N2, N3, Regulamentele
dispozitive de O 3, O 4 CEE/ONU nr. 58-01,
protecţie spate a (până la 31 decembrie
camioanelor 2013)
2)
Regulamentele
CEE/ONU nr. 58-02,
(de la 1 ianuarie
2014)

45
 4. Echiparea cu С I N2, N3, Regulamentele
dispozitive de O3, O4 CEE/ONU nr. 73-00,
protecţie inclusiv suplimentul 1
laterale a
camioanelor
5. Echiparea cu С I N2, N3 Regulamentele 2)
dispozitive de CEE/ONU nr. 93-00,
protecţie faţă a (de la 1 ianuarie
camioanelor 2012)

(de la 1 ianuarie
2014)
6. Dispozitive С I М1 Punctul 10 din Anexa
de protecţie la 3 la prezenta 2),
împroşcare de Reglementarea 16)
sub roţi tehnică (de la 1
ianuarie 2014)
6. Dispozitive С I N2, Punctul 9 din Anexa 3 2)
de protecţie la N 3, O la prezenta
împroşcare de Reglementarea
sub roţi tehnică (de la 1
ianuarie 2014)
5) Siguranţa 1. Siguranţa С I M1 Regulamentele
contra contra CEE/ONU nr. 34-01,
incendiilor incendiilor (până la 31 decembrie
2013)
M, N, Regulamentele
O CEE/ONU nr. 34-02, 2)
inclusiv suplimentele
1-3 (de la 1 ianuarie
2014)
2. Utilarea С I M, N Regulamentele
autovehiculelor CEE/ONU nr. 67-01,
cu sisteme de inclusiv suplimentele
alimentare cu 1-8 (de la 1 ianuarie
gaz petrolier 2014)
lichefiat (GPL)
3. Echiparea С С M, N Regulamentele
autovehiculelor CEE/ONU nr. 110-00,
cu sisteme de inclusiv suplimentele
alimentare cu 1-8
gaz natural
comprimat
(GNC)
4.Proprietăţile С M3 Regulamentele
antiincediare (clasele CEE/ONU nr. 118-
ale interiorului II şi III ) 01(de la 1 ianuarie 2)
2014)

(de la 1 ianuarie
2016)
6) Vizibilitatea 1. Vizibilitatea С I M1 Regulamentele 7),16)
spaţiului exterior înainte CEE/ONU nr. 125-00
pentru
conducătorul M 2, Pct.5, Anexa 3 la 7),23)
auto М 3, N prezenta reglementare
tehnică

46
 2.Echiparea C C (la M, N, Regulamentele
cu dispozitive componente) L6, L7 CEE/ONU nr. 46-01,
pentru şi I inclusiv suplimentele
vizibilitatea 1-4 (până la 31
indirectă decembrie 2013)

Regulamentele 2)
CEE/ONU nr. 46-02,
inclusiv suplimentele
1-4 (de la 1 ianuarie
2014)

L1-L5 Regulamentele
CEE/ONU nr. 81-00,
inclusiv suplimentele
1-2
3. Dispozitive de C I M1 Pct. 7, anexa 3 la
dejivrare şi prezenta reglementare
dezaburire a tehnică
parbrizului (de la 1 ianuarie 2),
2012) 16)
(de la 1 ianuarie 16)
2014)
4. Dispozitive de С I M1 Pct. 8, anexa 3 la
spălare şi ştergere a prezenta reglementare
parbrizului tehnică
(de la 1 ianuarie 2),
2012) 16)
(de la 1 ianuarie 16)
2014)
7)Măsurarea, 1. Mecanisme С I M, N, Regulamentele 4)
înregistrarea şi de măsurare a L3, L4, CEE/ONU nr. 39-00,
limitarea vitezei vitezei L5, L 7 inclusiv suplimentele
autovehiculului 1-5
2. Dispozitive С I M, N Regulamentele 20)
de limitare a CEE/ONU nr. 89-00,
vitezei maxime inclusiv suplimentul 1
8) Securitatea 1. Securitatea С С M, N Regulamentele
electrică electrică a CEE/ONU nr. 100-00,
autovehiculelor inclusiv suplimentul 1
electrice cu
acumulatoare
9) Protecţia 1. Protecţia С I M, N, Regulamentele 4)
autovehiculelor autovehiculelor L6, L 7 CEE/ONU nr. 18-02,
împotriva împotriva (până la 31 decembrie
utilizării utilizării 2013)
nesancţionate nesancţionate M2, M3, 2),
N2, N3, Regulamentele 4),
L6, L7. CEE/ONU nr. 18-03,
inclusiv suplimentele
1-2 (de la 1 ianuarie
2014)

M1, N1, Regulamentele 2),13)

CEE/ONU nr. 116-00, , 16),
inclusiv suplimentele 21)
1-2 (de la 1 ianuarie
2014)

L1, L2, Regulamentele

L3, L4, CEE/ONU nr. 62-00,
L5 inclusiv suplimentele
1-2 (de la 1 ianuarie
2014)
47
10) Minimizarea 1.Emisiile C C M, N Regulamentul tehnic
emisiilor substanţelor „Cu privire la emisiile
substanţelor nocive de către tehnica auto
nocive (poluante); pusă în circulaţie pe
(poluante); teritoriul FR a
eficacitatea substanţelor nocive
energetică (poluante)” (omologat
(minimizarea prin decizia
consumului de Guvernului FR din 12
combustibil de octombrie 2005, nr.
către 609
autovehiculele Regulamentele
cu motoare cu L3, L4, CEE/ONU nr. 40-01,
ardere internă şi L5, L6, inclusiv, suplimentul
consumului L7, 1.
energiei electrice
de către L1, L2, Regulamentele
electromobile) CEE/ONU nr. 47-00,
inclusiv, suplimentul
1.
L6, L7, Regulamentele
CEE/ONU nr. 24-03,
inclusiv, suplimentele
1-3.
2. Consumul de C I M1, N1 Regulamentele 2),
combustibil şi CEE/ONU nr. 101- 16),
emisiile 00, inclusiv 22)
dioxidului de suplimentele 1-8 (de
carbon. la 1 ianuarie 2014)
Consumul
energiei
electrice şi
autonomia
electromobilelor
11)Minimizarea 1. Zgomotul C C L2, L4, Regulamentele
zgomotului exterior L5, L6, CEE/ONU nr. 9-06,
interior şi L7, inclusiv suplimentul 1
exterior
L3 Regulamentele
CEE/ONU nr. 41-03,
inclusiv suplimentul 1
M, N Regulamentele 14)
CEE/ONU nr. 51-02,
inclusiv suplimentele
1-4, 6

L1 Regulamentele
CEE/ONU nr. 63-01,
inclusiv suplimentul 1
2. Nivelul C C M1, N1, Regulamentele
zgomotului de O1, O2 CEE/ONU nr. 117-1,
la rularea
pneurilor M2, M3, Regulamentele
N2, N3. CEE/ONU nr. 117-1 (
O3, O4 de la 1 ianuarie 2012)
3. Zgomotul C I M, N Pct. 2, anexa 3 la
interior prezenta reglementare
tehnică

48
12) Rezistenţa la 1. Rezistenţa la C I M, N, Regulamentele
impactul surselor impactul O, L CEE/ONU nr. 10-02,
exterioare ale surselor inclusiv suplimentele
iradierii exterioare ale 1-2
electromagnetice iradierii (până la 31 decembrie 2)
şi electromagnetic 2011),
compatibilitatea e şi (până şa 31 decembrie
electromagnetică compatibilitatea 2013)
electromagnetic
ă Regulamentele
CEE/ONU nr. 10-03
(de la 1 ianuarie 2)
2012)
(de la 1 ianuarie
2014)
2. Paraziţii M3 Pct. 11, anexa 3 la
radio-electrici (troleib prezenta reglementare
(industriali) uze) tehnică
de la troleibuze
13) Starea 1. Sistemele de C I M, N Regulamentele
inofensivă pentru încălzire CEE/ONU nr. 122-00,
sănătate a inclusiv suplimentul 1
microclimatului (de la 1 ianuarie 2)
din salonul 2012)
şoferului (de la 1 ianuarie
conducătorului 2014)
auto şi salonul 2. Ventilaţia, C I M, N Pct. 6, anexa 3 la
pasagerilor şi încălzirea şi prezenta reglementare
minimizarea climatizarea tehnică
conţinutului de 3. Conţinutul C I M, N Pct. 3, anexa 3 la
substanţe nocive substanţelor prezenta reglementare
în aerul din nocive în aerul tehnică
salonul şoferului din salonul
conducătorului şoferului
auto şi salonul conducătorului
pasagerilor auto şi salonul
autovehiculelor pasagerilor
autovehiculelor

14) Numărul, 1. Numărul, C C (pentru M, N, O Regulamentele 15)

amplasarea, amplasarea, componente) şi CEE/ONU nr. 48-03,
I inclusiv suplimentele
caracteristicile şi caracteristicile 1-3 (până la 31
efectele şi efectele decembrie 2013)
instalaţiilor instalaţiilor Regulamentele 15),
tehnice de tehnice de CEE/ONU nr. 48-04, 17)
iluminare şi iluminare şi inclusiv suplimentele
1-3 (de la 1 ianuarie
semnalizare semnalizare 2014)
luminoasă şi luminoasă
sonoră L3 Regulamentele 15)
CEE/ONU nr. 53-01,
inclusiv suplimentele
1-9

L2, L4, Pct.1, anexa 3 la

L5, L6, prezenta
L7 reglementare tehnică

Regulamentele
L1 CEE/ONU nr. 74-01, 15)
inclusiv suplimentele
1-6

49
2. Cerinţe C C M, N, L Regulamentele
privind unele CEE/ONU nr. 1-02
(În Regulamentele
instalaţii de funcţia CEE/ONU nr. 8-05,
iluminare şi de tipul
semnalizare lampăul
luminoasă: ui)
Lampăurile şi Regulamentele
CEE/ONU nr. 20-03,
lampăurile şi
lampăuri cu Regulamentele
fază de CEE/ONU nr. 31-02,
întâlnire (faza inclusiv suplimentele
lungă şi scurtă) 1-7

Regulamentele
CEE/ONU nr. 56-01

Regulamentele
CEE/ONU nr. 57-02

Regulamentele
CEE/ONU nr. 72-01

Regulamentele
CEE/ONU nr. 76-01

Regulamentele
CEE/ONU nr. 82-01

Regulamentele
CEE/ONU nr. 98-00,
inclusiv suplimentele
1-11
Regulamentele
CEE/ONU nr. 112-00,
inclusiv suplimentele
1-10
Catadioptri C C M, N, Regulamentele
O, L CEE/ONU nr. 3-02,
inclusiv suplimentele
1-10
Instalaţii de C C M, N, O Regulamentele
iluminare a plăcii CEE/ONU nr. 4-00,
de înmatriculare inclusiv suplimentele
spate 1-14
Lampăuri C C M, N, Regulamentele
indicatoare de O, L CEE/ONU nr. 6-01,
direcţie inclusiv suplimentele
1-17
lămpi de C C M, N, Regulamentele 4)
O, L CEE/ONU nr. 7-02,
gabarit, Lămpi inclusiv suplimentele
de stop 1-14)
Lampăuri ceaţă C C M, N, Regulamentele 4)
faţă L3, L4, CEE/ONU nr. 19-03,
L5, L7 inclusiv suplimentul 1
Lămpi de mers C C M, N, O Regulamentele
în spate CEE/ONU nr. 23-00,
inclusiv suplimentele
1-15

50
 Lămpi de C C M, N, Regulamentele
incandescenţă O, L CEE/ONU nr. 4-00,
inclusiv suplimentele
1-14
Lampăuri de C C M, N, Regulamentele 4)
ceaţă spate O, L3, CEE/ONU nr. 38-00,
L4, L5, inclusiv suplimentele
L7 1-14
Lămpi de poziţie C C L Regulamentele
(faţă, spate), Lămpi CEE/ONU nr. 50-00,
de stop , lămpi inclusiv suplimentele
indicatoare de 1-12
direcţie, instalaţii
de iluminare a
plăcii de
înmatriculare spate
Lămpi de C C M, N Regulamentele
staţionare CEE/ONU nr. 77-00,
inclusiv suplimentele
1-12
Lămpi pentru C C M1 Regulamentele 20)
circulaţie diurnă CEE/ONU nr. 87-00,
inclusiv suplimentele
1-13
Lămpi de poziţie C C M, N, O Regulamentele
laterale CEE/ONU nr. 91-00,
inclusiv suplimentele
1-11
Surse de lumină cu C C M, N Regulamentele
descărcare în gaz CEE/ONU nr. 99-00,
inclusiv suplimentele
1-4
Lampăuri C C M1 Regulamentele 20)
unghiulare CEE/ONU nr. 119-00,
inclusiv suplimentele
1-4
3. Lămpi speciale C C M, N Regulamentele
de avertizare CEE/ONU nr. 65-00,
inclusiv suplimentele
1-6
4. Marcaje C C N2, N3, Regulamentele
reflectorizante O3, O4 CEE/ONU nr. 104-00,
inclusiv suplimentele
1-5
5. Numărul, C C (pentru N3, O Regulamentele
componente) şi CEE/ONU nr. 70-01,
amplasarea,
I inclusiv suplimentele
caracteristici 1-6
le plăcii de
înmatriculare
spate pentru
autovehiculele
spate
autovehicul e
grele şi/sau
lungi
6. Dispozitive de C C (pentru M, N, Regulamentele
semnalizare sonoră componente) şi L3, L4, CEE/ONU nr. 28-00,
I L5, L6, inclusiv suplimentele
L7 1-3

15)Amplasarea 1. Amplasarea C I M1 Regulamentele 16)

şi identificarea pedalelor direcţiei CEE/ONU nr. 35-00,
inclusiv suplimentul 1
51
organelor de 2. Dispozitive de C I L1, L3 Regulamentele
conducere ale comandă ale CEE/ONU nr. 60-00,
mopedelor şi inclusiv suplimentele
autovehiculului motocicletelor cu 1-3
două roţi
3. Dispozitive de C I M, N, Regulamentele
comandă ale L6, L7 CEE/ONU nr. 121-00,
autovehiculelor – inclusiv suplimentele
identificarea 1-2
(de la 1 ianuarie 2),
2014) 4),
16),
(de la 1 ianuarie 4),
2016) 16)
16)Cerinţele 1. Cerinţe generale C I M2, M3 Regulamentele 8)
privind de securitate CEE/ONU nr. 36-03,
privind inclusiv suplimentele
autovehiculele autovehiculele cu 1-12
de pasageri de capacitatea ce
capacitate mare depăşeşte 22 de
pasageri
2. Cerinţe generale C I M2, M3 Regulamentele 9)
de securitate CEE/ONU nr. 53-01,
privind inclusiv suplimentele
autovehiculele cu 1-9
capacitatea ce nu
depăşeşte 22 de
pasageri
3. Cerinţe generale C I M2, M3 Regulamentele 10).
de securitate CEE/ONU nr. 107-02, 18),
privind inclusiv suplimentele 2)
autovehiculele de 1-3 (de la 1 ianuarie
pasageri 2014)
17) Restricţii de Restricţii de C I M3, N3, Anexa 4 la prezenta
poziţie şi poziţie şi O reglementare tehnică
greutate greutate

Note:
a) Formele de evaluare a conformităţii: C - certificare obligatorie, – încercări şi măsurări,
efectuate în mod independent de către producător în procesul de proiectare a autovehiculului
(şasiului).
b) Dacă termenul de intrare în vigoare nu este specificat, atunci cerinţele se aplică de la
data intrării în vigoare a prezentei reglementărei tehnice.
c) Se permite aplicarea alternativă a cerinţelor de un nivel mai ridicat înainte de termenii
stabiliţi în Tabel.

1) Cerinţele se aplică la tipurile autovehiculelor, punerea în circulaţie a cărora în Republica

Moldova început după 4 ianuarie, 2008.
2) Cerinţele nu se aplică la tipurile autovehiculelor, puse în circulaţie în Republica Moldova,
până la data punerii în aplicare a acestei cerinţe.
3) Cerinţele privind cvadriciclurile se aplică în cazul existenţei geamurilor.
4) Cerinţele nu se aplică la cvadriciclurile cu conducere de motocicletă (adică cu rezervorul între
picioare).
5) Ca alternativă pentru autovehiculelor din categoria Ms se permite a aplica prevederile
Regulamentului CEE/ONU nr. 17.
6) Până la 1 ianuarie 2014 se aplică alternativ Regulamentele CEE/ONU nr. 13-10 şi 13-11. De
la 01.01.2014 se stabileşte aplicarea obligatorie.
7) Cerinţele nu se extind asupra autovehiculelor cu caroserii, producţia cărora a fost începută
până la 1 ianuarie 1977
52
8) În privinţa autovehiculelor de pasageri specializate cerinţele punctelor 5.1, 5.3, 5.6.1.1,
5.7.5—5.7.8, 5.10 a Regulamentelor CEE/ONU nr. 36-03 nu se aplică.
9) Cu privire la autovehiculelor de pasageri specializate cerinţele punctelor 5.1, 5.3, 5.6.1.1,
5.6.3.1, 5.7.1.1—5.7.1.7, 5.7.5—5.7.8, 5.9, 5.10 a Regulamentului CEE/ONU nr. 52-
01 nu se aplică.
10) Cu privire la autovehiculele de pasageri specializate cerinţele punctelor 7.2, 7.6.1.1,
7.6.3.1, 7.7.1.1—7.7.1.7, 7.7.5—7.7.8, 7.11, 7.12 din anexa 3 la Regulamentul
CEE/ONU nr. 107 nu se aplică.
11) În calitate de materiale probatorii atare se admit cu privire la scaune, în cazul în care acestea
din urmă au fost supuse încercărilor împreună cu rezemătoare de cap.
12) La evaluarea conformităţii sunt recunoscute „informaţia despre omologarea oficială privind
tipul construcţiei autovehiculului în baza Regulamentelor CEE/ONU” conform Regulamentului
CEE/ONU nr. 111.
13) La prezentarea „informaţie despre omologarea oficială privind tipul construcţiei
autovehiculului în baza Regulamentelor CEE/ONU” conform Regulamentului CEE/ONU nr.
116, „informaţie despre omologarea oficială privind tipul construcţiei autovehiculului în baza
Regulamentelor CEE/ONU” conform Regulamentului CEE/ONU nr. 18 nu este necesară.
14) Pentru autovehiculele cu mecanism de acţionare pe toate roţile (4x4) din categoriile
М2G, М3G, N2G şi N3G se permite aplicarea Regulamentului CEE/ONU nr. 51-01 la
efectuarea încercărilor după metoda Regulamentului CEE/ONU nr. 51-02.
15) La prezenţa „informaţie despre omologarea oficială privind tipul construcţiei autovehiculului
în baza Regulamentelor CEE/ONU ” cu privire la Reglementarea prezentă prezentarea copiilor
„informaţie despre omologarea oficială privind tipul construcţiei autovehiculului în baza
Regulamentelor CEE/ONU” la unele dispozitive de iluminare şi semnalizare luminoasă, precum
şi marcaje reflectorizante nu este obligatorie.
16) Pentru autorulote, ambulanţe, autoautovehicul e funerare din categoriile M 1, M2, M3 nivelul
cerinţelor înaintate trebuie să corespundă nivelului cerinţelor privind autovehiculele de bază.
17. Instalarea lămpilor pentru circulaţie diurnă şi lampăurilor de colţi este facultativă, însă, în
cazul instalării acestora, ele trebuie să corespundă prescripţiilor stabilite de Regulamentele
CEE/ONU.
18) Cerinţele pot fi aplicate alternativ cu cerinţele Regulamentelor CEE/ONU nr. 36 şi 52.
19) Cerinţele se aplică în funcţie de tipul scaunelor.
20) Se aplică în cazul instalării pe autovehicul .
21) La evaluarea conformităţii sunt recunoscute „informaţie despre omologarea oficială privind
tipul construcţiei autovehiculului în baza Regulamentelor CEE/ONU” cu privire la Regulamentul
CEE/ONU nr. 97.
22) Cerinţele nu se aplică la autovehiculele , utilate cu protecţie blindată, conformitatea cărora cu
cerinţele tehnice normative este omologată în ordinea stabilită.
23) Cerinţele nu se aplică în privinţa autovehiculelor, predestinate pentru transportul încasărilor
băneşti şi mărfurilor valoroase.

Anexa nr. 3
la Reglementrea tehnică privind
omologarea şi certificarea a autovehiculelor
şi a componentelor acestora

Cerinţe tehnice
cu privire la unele elemente şi proprietăţi ale obiectelor reglementării tehnice pentru
evaluarea conformităţii tipurilor autovehiculelor (şasiuri)

1. Cerinţe privind motoautovehiculele cu trei si patru roţi cu privire la numărul,

amplasarea, caracteristicile şi acţiunile dispozitivelor de iluminare şi semnalizare
luminoasă

53
1.1. Dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoasă trebuie să fie instalate în aşa fel, ca în
condiţii obişnuite de exploatare şi vibrare, cărora ele pot fi supuse, să-şi păstreze caracteristicile,
stabilite de punctul 1 din prezenta Anexă, iar autovehicul să satisfacă cerinţele punctului 1 din
prezenta Anexă.
1.2. Faza de drum, faza de întâlnire şi lampăurile de ceaţă trebuie să fie instalate în aşa mod, ca
să fie posibilă reglarea direcţiei razelor de lumină.
1.3 Axele de referinţă a tuturor dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă, instalate pe
autovehiculele, trebuie să fie paralele cu suprafaţa de sprijin al autovehiculului pe drum. În
alampăă de aceasta, pentru dispozitivele reflectorizante aceste axe trebuie să fie perpendiculare
pe suprafaţa medie longitudinală a autovehiculului, iar pentru toate celelalte dispozitive de
semnalizare – paralele cu ea.
În fiecare direcţie se permite o abatere, egală cu ±30. Totodată , trebuie să fie respectate
condiţii tehnice concrete de instalare, dacă asemenea sunt prevăzute de producătorul de
dispozitive de iluminare şi semnalizare luminoasă.
1.4. Înălţimea şi orientarea luminilor se verifică pe autovehicul la gol, amplasat pe o suprafaţă
plană şi orizontală, totodată suprafaţa mediană longitudinală a autovehiculului trebuie să fie
poziţionată vertical, iar direcţia trebuie să fie în poziţia de a merge înainte. Presiunea din pneuri
trebuie să corespundă cu cea prevăzută de producător.
1.5. Luminile din aceeaşi pereche, care au aceeaşi destinaţie, trebuie:
1.5.1. să se instaleze pe autovehicul simetric în raport cu suprafaţa medie longitudinală;
1.5.2. să fie simetrice una faţă de cealaltă, în raport cu suprafaţa medie longitudinală;
1.5.3. să îndeplinească aceleaşi cerinţe colorimetrice;
1.5.4. să aibă caracteristici fotometrice practic identice.
1.6. în cazul în care nu se stipulează altceva mai jos în secţiunea dată, luminile cu diversă
destinaţie pot fi independente sau grupate, combinate sau unite în unul şi acelaşi dispozitiv, cu
condiţia ca fiecare din lămpile utilizate să-şi îndeplinească cerinţele sale.
1.7. Nici o lumină nu trebuie să fie clipitoare, cu excepţia lămpilor indicatoare de direcţie şi de
avarie.
1.8. Nici o lumină roşie nu trebuie să se vadă în faţă şi nici o lumină albă nu trebuie să se vadă în
spate, cu excepţia lămpii de mers în spate.
1.9. Circuitul electric funcţional trebuie să fie conceput astfel, încât lămpile de poziţie faţă şi
spate şi lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare din spate să poată fi conectate şi deconectate
simultan.
1.10. Conexiunile electrice trebuie să fie astfel concepute, încât fază de drum şi fază de întâlnire
(fază lungă şi scurtă) şi lampăul de ceaţă faţă să poată fi conectate numai în acel caz, când sunt
conectate de asemenea lămpile, indicate în punctul 1.9. Totodată, această condiţie nu este
necesară pentru fază de drum şi fază de întâlnire, dacă semnalele lor luminoase sunt predestinate
pentru conectarea şi deconectarea multiplă sau de scurtă durată a fazei drum şi fazei de întâlnire
sau pentru conectarea alternativă de scurtă durată a lampăurile cu fază de drum şi lampăurile cu
lumină de întâlnire.
1.11. Semnale luminoase de control.
1.11.1. Fiecare semnal luminos de control trebuie să fie clar vizibil pentru conducătorul auto.
1.11.2. Semnalul de control de conectare poate fi înlocuit cu semnalul de control de funcţionare.
12. Culorile luminilor.
Lămpile, lampăurile, lămpile indicatoare de direcţie, catadioptrii trebuie să aibă culorile, indicate
în tabelul 1.1
Tabelul 1.1.

Denumirea luminilor Culoarea

- fază de drum şi fază de întâlnire, lampa de iluminare a albă
plăcei de înmatriculare din spate şi lampa de poziţie faţă
- lampi indicatoare de direcţie, lampa de avarie, catadioptri Galben auto

54
netriunghiulari laterală
- lampă de stop, lampă de poziţie spate, lampă de ceaţă roşie
spate.
Lampă de ceaţă faţă albă sau galbenă selectiv, mai puţin
pronunţată

 Notă: Determinarea culorii luminilor trebuie să fie conforme cu Anexa 5 din Convenţia privind
circulaţia rutieră (1968).

1.13. Mopede cu trei roţi şi cvadricilurile din categoria L 2 şi L6 trebuie să fie echipate cu
următoarele dispozitive de iluminare şi de semnalizare luminoasă, în următoarele cantităţi:
- fază de întâlnire - 1 sau 2;
- lampă de poziţie (lumină de poziţie) faţă şi spate – 1 sau 2 de fiecare. În cazul în care lăţimea
totală a autovehicululuidepăşeşte 1300 mm, sunt necesare două lămpi de poziţie;
- catadioptri netriunghiulari spate - 1 sau 2. În cazul în care lăţimea totală a
autovehicululuidepăşeşte 1000 mm, sunt necesare doi catadioptri spate;
- reflectorizant de pedală, în cazul în care există pedale - 4;
- lampă de stop - 1 sau 2. În cazul în care lăţimea totală a autovehicululuidepăşeşte 1300 mm,
sunt necesare două Lămpi de stop;
- indicatori de direcţie pentru mopede cu trei roţi cu caroserie închisă - câte 2 pe fiecare parte.
1.14. Ele, de asemenea, pot fi echipate cu următoarele dispozitive de iluminare şi de semnalizare
luminoasă, în următoarele cantităţi:
- fază de drum - 1 sau 2;
- lămpi indicatoare de direcţie pentru mopedele cu trei roţi cu caroserie deschise – câte 2 pe
fiecare parte;
- dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare – 1;
- lampă de avarie.
1.15. Instalarea oricăror altor dispozitive de iluminat şi de semnalizare luminoasă, cu excepţia
cazurilor prevăzute la punctele. 1.13 şi 1.14, este interzisă.
1.16. Motociclete cu ataş de categoria L4 trebuie să fie echipate cu următoarele dispozitive de
iluminat şi de semnalizare luminoasă, în următoarele cantităţi:
- fază de drum - 1 sau 2;
- fază de întâlnire - 1 sau 2;
- lampă indicatoare de direcţie - 2 pe fiecare parte;
- - 2 sau 3 (dintre care unul este situat pe remorca laterală);
- lampă de poziţie faţă şi spate - 2 sau 3 fiecare (câte una de fiecare situate pe remorca laterală);
- lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare – 1;
- catadioptri netriunghiulari spate - 2.
1.17. Ele, de asemenea, pot fi echipate cu următoarele dispozitive de iluminat şi de semnalizare
luminoasă, în următoarele cantităţi:
- lampă de ceaţă faţă - 1 sau 2;
- lumina de ceaţă spate - 1 sau 2;
- lampă de avarie;
- catadioptri netriunghiulari laterali - câte 1 sau 2 pe fiecare parte.
1.18. Instalarea oricăror altor dispozitive de iluminat şi de semnalizare luminoasă, cu excepţia
cazurilor prevăzute în p. 1.16 şi 1.17, este interzisă.
1.19. Triciclurile şi cvadriciclurile din categoriile L5 şi L7 trebuie să fie echipate cu următoarele
dispozitive de iluminare şi de semnalizare luminoasă, în următoarele cantităţi:
- fază de drum - - 1 sau 2. În cazul în care lăţimea totală a autovehicululuidepăşeşte 1300 mm,
sunt necesare două lampăuri fază lungă (de întâlnire);
- fază de întâlnire - 1 sau 2. În cazul în care lăţimea totală a autovehicululuidepăşeşte 1300 mm,
sunt necesare două lampăuri fază scurtă;

55
- lampa indicatoare de direcţie - 2 pe fiecare parte. Se admite câte un indicator de direcţie lateral
pe fiecare parte;
- lampă de stop - 1 sau 2. În cazul în care lăţimea totală a autovehicululuidepăşeşte 1300 mm,
este necesar pentru a instala două lămpi de frână;
- lampă de poziţie faţă şi spate - 1 sau 2 de fiecare. În cazul în care lăţimea de poziţie a
autovehicululuidepăşeşte 1300 mm, este necesar a instala câte două lămpi de gabarit;
- lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare - 1;
- catadioptri netriunghiulari spate - 1 sau 2. În cazul în care lăţimea totală a autovehicululuieste
mai mare de 1000 mm, sunt necesari doi catadioptri netriunghiulari spate;
- lămpi de avarie.
1.20. Ele, de asemenea, pot fi echipate cu următoarele dispozitive de iluminat şi de semnalizare
luminoasă, în următoarele cantităţi:
- Lampă de ceaţă faţă - 1 sau 2;
- Lampă de ceaţă spate - 1 sau 2;
- Lampă de mers în spate - 1 sau 2;
- catadioptri netriunghiulari laterale - 1 sau 2 pe fiecare parte.
1.21. Instalarea oricăror altor dispozitive de iluminare şi de semnalizare luminoasă, cu excepţia
celor, prevăzute în punctele. 1.19 şi 1.20, este interzisă.
1.22. La motoautovehiculele cu trei şi patru roţi pot fi instalate dispozitive de iluminare şi de
semnalizare luminoasă, atât în conformitate cu punctul 1 din prezenta Anexă, cât şi în
conformitate cu cerinţele Regulamentelor CEE/ONU privind autovehiculele din categoriile M1
şi N1.
1.23. Lămpile pe autovehicul e trebuie să fie instalate astfel, încât înlocuirea surselor de lumină
să se efectueze fără a folosi instrumente speciale, cu excepţia instrumentelor, care sunt furnizate
de către producător împreună cu autovehicul.

2. Cerinţe pentru autovehicule privind zgomotul lor intern

2.1. Nivelurile admisibile privind zgomotul intern al autovehiculelor sunt prezentate în tabelul
2.1.
Tabelul 2.1.

Nr. Autovehicul Nivelul admisibil al

sunetului, dBA
Până la 1 După 1
ianuarie ianuarie
2014 2014
1. Autovehiculele din categoria M1, cu asamblarea caroseriei, care prevede 78 77
un compartiment separat pentru motor (la amplasarea motorului în faţă)
sau un compartiment separat pentru bagaje (în cazul altei amplasări a
motorului), în partea din faţă a salonului pentru pasageri.
2. Autovehiculele din categoria M1, cu asamblarea caroseriei, cu 80 79
excepţia cazurilor prevăzute în punctul 1.
3. Autovehiculele din categoriile M2 şi M3, cu amplasarea motorului 80 79
în faţă sau la acelaşi nivel cu locul conducătorului auto în raport cu
axa longitudinală a autovehiculului, inclusiv autobuzele speciale,
fabricate pe şasiu de camioane – la locul de lucru al şoferului şi în
salonul de pasageri.
4. Autovehiculele din categoriile M2 şi M3, cu excepţia celor 78 77
prevăzute în punctul 3 – la locul de lucru al conducătorul auto
5. Autovehiculele din categoriile M2 şi M3, cu excepţia celor 80 79
prevăzute în punctul 3, care se referă la clasele II şi III în
conformitate cu Regulamentele CEE/ONU nr. 36 sau la clasa B, în
conformitate cu Regulamentele CEE/ONU nr. 52 - în salonul de

56
 pasageri
6. Autovehiculele din categoriile M2 şi M3, cu excepţia celor 82 81
prevăzute în punctul 3, referitoare la clasa I în conformitate cu
Regulamentele CEE/ONU nr. 36 sau la clasa A în conformitate cu
Regulamentele CEE/ONU nr. 52 - în salonul de pasageri
7. Troleibuzele (categoria M3) – la locul de lucru al conducătorul auto 78 77
8. Troleibuzele (categoria M3) – în salonul de pasageri 82 81
9. Semiremorcile (categoria O), destinate pentru transportul de 80 79
pasageri
10. Autovehiculele din categoria N1, cu masa totală ce nu depăşeşte 2 80 79
tone
11. Autovehiculele din categoria N1, cu excepţia celor prevăzute în 82 81
punctul 10
12. Autovehiculele din categoriile N2 şi N3, în cazul existenţei locului 80 78
pentru pat în salonul şoferului
13. Autovehiculele din categoriile N2 şi N3, cu excepţia celor 82 81
prevăzute în punctul 12
14. Cvadriciclurile (categoria L6, L7), cu caroseria închisă 86 86

Note:
1. Pentru autovehiculele de teren cu transmisiune integrală din categoria M1G se admite
depăşirea nivelurilor de zgomot admisibil maxim cu 2 dBA.
2. Pentru autovehiculele de teren cu transmisiune integrală din categoriile M2G, M3G, N1G, N2G,
N3G se admite de la 1 ianuarie 2014 depăşirea nivelurilor admisibile de zgomot maxim cu 1 dB
A.
3. Pentru autovehiculele din categoria M1 cu masa totală de până la 2 tone cu puterea specifică la
o unitate de masă mai mare de 75 kW /t m în regim de accelerare se admite depăşirea nivelurilor
de zgomot admisibil maximum cu 4 dB A.
Pentru autovehiculele din categoria M1, cu puterea specifică la o unitate de masă mai mare de
125 kW / t nivelurile de zgomot admisibile se stabilesc doar pentru regimul de circulaţie
experimental la viteză constantă.
Nivelurile de zgomot, măsurate în timpul accelerării, în cazul depăşirii celor admisibile, se
stipulează în documentaţia de însoţire a automobilului, oferită cumpărătorului (de exemplu,
„Îndrumar pentru exploatare”).
Autovehiculele , care îndeplinesc cerinţele din tabelul 2.1, ţinându-se cont de stipulările,
menţionate în acest punct, nu se pot aplica pentru utilizarea publică (de exemplu, taxi), care, de
asemenea, se stipulează în documentaţia de însoţire a automobilului, oferită cumpărătorului.
4. Pentru autovehiculele cu destinaţie specială (autorulote, autovehicul e blindate, autovehicul e
pentru servicii funerare, ambulanţe, etc.) din categoriile MC şi NC, nivelul sunetului nu trebuie
să depăşească nivelurile admisibile, stabilite pentru autovehicul de bază.
2.2. La sfârşirea aerului din aparatele pneumatice din salonul şoferului (salonului de pasageri), a
autovehicululuinivelul sunetului nu trebuie să depăşească 70 dBA.
2.3. La verificarea nivelului zgomotului intern în autovehicul, efectuată la controlul obiectelor de
evaluare a conformităţii, se admite depăşirea nivelurilor admisibile de zgomot, stipulaţi în tabelul
2.1 maximum cu 1 dB A.

        3. Cerinţe pentru autovehicule privind conţinutul de substanţe nocive în aerul din
salonul şoferului conducătorului auto şi salonul de pasageri

Nomenclatura substanţe nocive, care urmează a fi verificate, depinde de tipul motorului, montat
pe autovehicul şi combustibilul utilizat. Conţinutul de substanţe nocive în aerul din salonul
şoferului conducătorului auto şi salonul de pasageri al autovehiculului, nu trebuie să depăşească
limitele de concentraţii, prezentate în tabelul 3.1.

57
 Tabelul 3.1.

Substanţe nocive Concentraţia limită în aerul Tipurile de motoare, referitor

din salonul conducătorului la care se efectuează
auto şi salonul de pasageri al verificarea
autovehiculului, mg/m3
monoxid de carbon CO 5,000 1, 2, 3
dioxid de azot NO2 0,2 1, 2, 3
oxid de azot NO 0,400 1, 2, 3
metan CH4 50,000 3
hidrocarburi alifatice limită 50,000 1
C2-C7
formaldehidă CH2O 0,035 2

Note:
Tipuri de motoare, stipulate în tabelul 3.1:
- motoare cu aprindere prin scânteie, care funcţionează cu benzina si (sau) gaz petrolier lichefiat
(GPL);
2 - motoare cu aprindere prin compresie;
3 - motoare cu aprindere prin scânteie, care funcţionează pe bază de gaz natural comprimat
(GNC).

4. Cerinţe pentru autovehicul e privind manipularea şi stabilitatea lor

Notă: Cerinţele punctului 4 din Anexa dată nu se extind:

- Asupra autovehiculelor din categoria O, destinate pentru transportul încărcăturilor indivizibile,
cu masa de 20 de tone şi mai mult;
- Asupra autovehiculelor cu viteză maximă constructivă mai mare de 40 km / h.
4.1. Cerinţele privind stabilizarea direcţiei pentru autovehiculele din categoriile M şi N.
4.1.1. Unghiul de rotire a volanului de direcţie, după eliberarea sa, nu trebuie să se mărească.
4.1.2. Roţile de direcţie şi volanul trebuie să revină de sine stătător în poziţia neutră.
4.1.3. Mărimea maximă a unghiului de rotire al volanului de direcţie, care n-a ajuns în poziţia
neutră în timp de 6 secunde după eliberarea sa, nu trebuie să depăşească 30 la sută din mărimea
unghiului de rotire a volanului, corespunzătoare deplasării autovehicululuiîn raza cercului de 50
m.
4.1.4. Procesul de returnare a volanului în poziţia neutră, nu trebuie să fie oscilator. La
efectuarea unei curse de încercare se admite o trecere a volanului prin poziţie neutră.
4.2. Cerinţele privind stabilitatea statică transversală a autovehicululuiîn timpul încercărilor la
răsturnare pe standul pentru autovehiculele din categoriile M, N, O (referitor la M 1 - numai
pentru autovehiculele din categoria G, referitor la M 2 şi M3 – numai până la intrarea în vigoare a
Regulamentelor CEE/ONU nr107. Cu privire la semiremorci cerinţele se aplică când ele se află
în componenţa autotrenului).
4.2.1. Sub unghi de stabilitate statică  (ss) se înţelege unghiul de înclinaţie a suprafeţei de sprijin
 a platformei basculante în raport cu planul orizontal, la care s-a produs detaşarea tuturor roţilor
de pe o parte a unui autovehicul unic sau a tuturor roţilor de pe o parte a unui element a
autotractorului cu şa de la suprafaţă de sprijin a platformei. Mărimea unghiului obţinută în
rezultatul încercărilor trebuie să nu fie mai mică, decât valoarea normativă  n, care depinde de
coeficientul qs stabilităţii transversale a autovehiculului şi se determină după următoarele
formule:

н= (–2,4+42,4 qs), grade, la 0,55≤ qs ≤ 1,0 (4.1)

н = (15+25 qs), grade, la qs > 1,0 (4.2)
н ≥ 21º, la qs<0,55 (4.3)
58
 4.2.2. Sub unghi de înclinare a maselor suspendate  se înţelege unghiul dintre suprafaţa
de sprijin a platformei basculante şi osia transversală a maselor suspendate, care trece prin
centrul maselor autovehiculului, obţinut în rezultatul înclinării autovehiculului asupra platformei
basculante.
Unghiul de înclinare a maselor suspendate  se determină în cazul când unghiul de
înclinare a platformei, la care se produce detaşarea tuturor roţilor de pe o parte a unui
autovehicul unic sau a tuturor roţilor unei verigi de tren de la suprafaţa de sprijin. Valoarea
maxim admisibilă a unghiului  în centrul maselor autovehiculului, obţinută în rezultatul
încercărilor, nu trebuie să depăşească valorile n, care depind de coeficientul stabilităţii
transversale qs şi se determină după următoarele formule:

n = (10,8 - 4,3 qs), grade, la QS ≤ 1,0 (4.4)

n = 6,5 grade, la qs = > 1,0 (4,5)

Note:
1. Coeficientul stabilităţii transversale qs se determină după formula:
qs = 0,5b (4.6)
h
unde:
b – ecartamentul, redus la secţiunea transversală a autovehicululuiîn planul, care trece prin
centrul maselor sale (vezi fig. 4.1), mm;
h - înălţimea centrului maselor pe suprafaţa de sprijin, mm.
Mărimea ecartamentului se calculează ca media dintre centrele roţilor exterioare ale osie
spate ale (camionului), tractorului şi centrele osiei roţilor exterioare ale (camionului),
semiremorcii.
2. Înălţimea centrului maselor se determină din formula:

h = 0,5b — hîs* tg (ss) – Δ + hîs

tg  * cos  + sin

unde:
hîs – înălţimea osiei de înclinare pe suprafaţa de sprijin în secţiune transversală, care se produce
prin centrul maselor, mm;
Δ - deplasarea laterală a centrului maselor, determinată în baza rezultatelor măsurătorilor
deformării laterale a anvelopelor, mm;
 (ss) - unghiul înclinării suprafeţei de sprijin la răsturnarea a autovehiculului;
 - unghiul înclinării maselor suspendate.
În lipsa datelor concrete valoarea hîs poate fi admisă egală cu raza statică a roţilor
autovehiculului.

59
Figura 4.1. Schema determinării valorii reduse a ecartamentului „b”.

4.3. Cerinţe privind stabilitatea la încercările „smucitura volanului” pentru autovehiculele

din categoriile M şi N.
4.3.1. Unghiurile de rotire a volanului pentru autovehiculele din categoriile M 1, M2 şi N1
trebuie să fie în limitele stabilite în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1.

Valoarea stabilită a Raza traiectoriei, m Unghiul rotirii volanului, raza

accelerării laterale (informativ) minim maxim
(m/s2)
1 500 (0,21L+0,2)is×10-2 (0,21L+1,3)is×10-2
2 250 (0,42L+0,4)is×10-2 (0,42L+2,6)is×10-2
4 125 (0,84L+0,48)is×102 (0,84L+5,0)is×10-2
L – baza autovehiculului, m;
is – raportul de demultiplicare mediu al volanului;

4.3.2. Unghiurile de rotire ale volanului pentru autovehiculele din categoriile M3, N2 şi
N3 trebuie să fie în limitele, stabilite în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2

Valoarea stabilită a Raza Unghiul rotirii volanului, raza

accelerării laterale traiectoriei, m minim maxim
2
(m/s ) (informativ)
1 280 (0,36L + 0,1)is×10–2 (0,36L + 1,3)is×10–2
2 140 (0,72L – 0,2)is×10–2 (0,72L + 2,6)is×10–2
L – baza autovehiculului, m;
is – raportul de demultiplicare mediu al volanului;

60
 4.3.3. Creşterea vitezei unghiulare ψ1 a autovehiculului (depăşirea vitezei unghiulare
faţă de valoarea ei de regim stabil, care apare la trecerea de la mişcarea rectilinie la mişcarea în
cerc) faţă de valoarea ei de regim stabil nu trebuie să depăşească valorile, indicate în tabelul 4.3.
Tabelul 4.3

Categoria Valoarea creşterii vitezei unghiulare ψ1, % nu mai mult

autovehiculului Valoarea stabilită a accelerării laterale ay, (m/s2)
2 4
M1, M2, N1 30 80
M3 , N2 , N3 10 —

4.3.4. Timpul reacţiei de 90% [t90] - intervalul de timp dintre momentele realizării a 50
% din valoarea de regim stabil a unghiului de rotire a volanului de direcţie şi 90 procente din
valoarea de regim stabil a vitezei unghiulare a autovehicululuila efectuarea controlului cursei de
testare la încercările „smucitura volanului” în intervalul acceleraţiilor laterale de la 2 m/c2 până
la 4 m/c2 nu trebuie să depăşească:
- 0,3 s - pentru autovehiculele din categoriile M1, M2, N1;
- 2,0 s - pentru autovehiculele din categoriile M3 , N2 , N3.
Punerea în aplicare a p. 4.3. se efectuează în următorii termeni:
a) cu privire la autovehiculele , referitoare la tipul, care anterior n-a fost supus evaluării
conformităţii în Republica Moldova– de la 1 ianuarie 2011;
b) cu privire la toate tipurile de autovehicul e – de la 1 ianuarie 2013;
4.4. Cerinţe privind manevrabilitate şi stabilitate la încercările „direcţie” şi „deplasare”
pentru autovehiculele din categoriile M, N şi O (categoria O în componenţa autotrenului)
4.4.1. Viteza maximă a autovehicululuila efectuarea manevrei (ulterior viteza manevrei
Vm) se determină ca valoarea medie aritmetică a vitezelor a trei curse cu cea mai mare viteză, la
care n-a existat nici ieşire dincolo de limitele marcării sau nici o detaşare a uneia dintre roţile
autovehicululuide suprafaţa carosabilă. Valorile Vm, obţinute la încercări, nu trebuie să fie mai
mici decât valorile normative ale Vm, indicate în tabelul 4.4. Pentru autoturismele cu
capacitatea cilindrică a motorului de maxim 1200 de cm3 şi autovehiculele specializate valorile
normative ale Vm se reduc cu 5 procente. În cazul în care valoarea Vm pentru autovehicul
supus încercărilor e mai mică decât valorile normative ale Vm, dar nu depăşeşte 10 la sută,
laboratorul de încercări acreditat perfectează concluzia despre viteză maximă posibilă a
autovehicululuiîn timpul funcţionării acestuia pe drumurile publice. În cazul în care valoarea Vm
pentru autovehicul supus încercărilor e mai mică decât valorile normative ale Vm, depăşind 10
procente, laboratorul de încercări acreditat perfectează concluzia despre inadmisibilitatea
exploatării unui asemenea autovehicul pe drumurile publice.

Tabelul 4.4.
Valorile normative ale Vm vitezelor de
îndeplinire a manevrelor de încercare, km/h
Categoria autovehiculului „direcţieul” „deplasarea” Deplasarea pe
cu raza de 35 pe lungimea lungimea de 16
cm de 20 m km
M1 72 83 70
M1 cu numărul locurilor pe scaun mai mare 65 76 65
de 5 (inclusiv conducătorul auto) şi (sau) cu
masa maximă de 2,2 tone
M1G 67 74 62
M1+O 65 69 59
M2 60 71 59
M3 cu lungimea totală ce nu depăşeşte 8 m 56 63 53
61
M3 cu lungimea totală de la 8 până la 12 m 51 56 48
M3 cu lungimea totală mai mare de 12 m 48 52 42
N1 60 70 59
N1G 60 66 56
N2 50 59 49
N3 cu masa maximă de 20 tone 49 56 46
N3 cu masa totală de 20 tone 46 54 44
N2+O (cu semiremorci) 42 48 42
N2+O (cu remorci) 42 47 41
N3+O (cu semiremorci) 42 52 44
N3+O(cu remorci) 42 50 43

4.4.2. La efectuarea manevrelor pe autovehiculele din categoria M1, nu trebuie să se

producă detaşarea tuturor roţilor de pe aceeaşi parte de suprafaţa carosabilului.
4.4.3. La efectuarea manevrei „direcţie” nu trebuie să apară oscilaţii neamortizate de curs
la toate autovehiculele .

5. Cerinţe pentru autovehicule privind vizibilitatea lor în faţă

5.1. Vizibilitatea din faţă este caracterizată de (vezi figura 5.1):

- mărimile şi amplasarea zonelor normative A şi B pe suprafaţa exterioară a parbrizului;
- gradul de curăţare a zonelor normative A şi B;
- zonele invizibile create de elementele netransparente a parbrizului;
- câmpul normativ de vizibilitate P;
- zonele invizibile în câmpul normativ de vizibilitate P.
5.2. Cerinţe privind mărimile şi amplasarea zonelor normative A şi B pe suprafaţa exterioară a
parbrizului.
5.2.1. Mărimile şi amplasarea zonelor normative A şi B sunt determinate de unghiuri în
conformitate cu tabelul 5.1.
5.2.2. Distanţa dintre hotarele părţii transparente a parbrizului şi zona normativă B pe întreg
conturul trebuie să fie de cel puţin 25 mm.
5.2.3. Pentru autovehiculele de tip vagon din categoria M 2G şi categoria N1G cu salonul
deasupra motorului, pus în producţie înainte de 1 ianuarie 2005, se admite distanţa dintre
hotarele părţii transparente a parbrizului şi zona normativă B mai mică de 25 mm. Totodată zona
B nici într-un punct nu trebuie să iasă în afara zonei transparente a parbrizului.
5.3. Cerinţe privind gradul de curăţare a zonelor normative A şi B se stabilesc în conformitate cu
tabelul 5.2.
5.4. Cerinţele privind zonele invizibile create de elementele netransparente a parbrizului.
5.4.1. Numărul montanţilor laterali nu trebuie să fie mai mare de doi. Pentru autovehiculele,
care nu se referă la categoria M1, se admite un al treilea montant la mijloc.
5.4.2. Mărimile unghiulare ale zonelor invizibile se stabilesc în conformitate cu tabelul 5.3.

62
Denumirile: 1 – extremităţile părţii transparente a geamului lateral stânga; 2 – montantul lateral stânga al parbrizului; 2 – conturul de
curăţare a parbrizului; 4 – hotarul zonei normative A; 5 – hotarul zonei normative B; 6. - hotarele părţii transparente a geamului
lateral; 7 – montantul lateral dreapta a parbrizului; 8. – hotarul părţii transparente a geamului lateral dreapta, 9 – amprentele
planurilor, care sunt hotare ale câmpului normativ de vizibilitate P.

Figura 5.1. Amplasarea zonelor normative A şi B a parbrizului şi a câmpului normativ de vizibilitate P.

Tabelul 5.1

Categoria Unghiul normativ, grade, nu mai puţin

Asamblarea autovehiculului
autovehicul zona
după poziţia motorului jos
ului sus stânga dreapta
М1 Toate variantele А 3 1 13 20
B 7 5 17 +
М2 Cu capotă А 3 1 13 20
B 7 5 17 +
Cu semicapotă A 7 4 15 20
B 12 8 19 +
Cu vagon A 7(5)* 4 15(13)* 20
B 12(5)* 11 19(13)* +
M3 Cu capotă A 6 3 15 20
B 9 7 19 +
Cu semicapotă A 9 15(8)* 20 20
B 10 21(8)* 22 +
Cu vagon A 9 15 20 20
B 10 21 22 +
N1 Cu capotă A 3 11 13 20
B 7 5 17 +
Cu semicapotă A 5 2 14(13)* 20
B 8 6 18 +
Cu salonul şoferului deasupra A 5 2 14(13)* 20
motorului
B 8(5)* 6 18(13)* +
N2 Toate variantele A 6 3 15 16
B 9 7 18 +
N3 Toate variantele A 6 7 15 16
B 7(6**)* 10 18 +

Note: + - hotarul dreapta a zonei normative B este simetric cu hotarul stânga în raport cu planul
longitudinal mediu al autovehiculului;
- Valorile, indicate în paranteze, se aplică la autovehiculele, puse în producţie până la 1 ianuarie
2005.
** - Valoarea se aplică la autovehiculele asamblate cu capotă cu parbriz compus şi montanţi
despărţitori laterali.

Tabelul 5.2.

Construcţia geamului faţă Gradul de curăţare, %, nu mai puţin, după zonele

normative

63
 A B
Categoria autovehiculului
M2, M3, N1, N2,
М2, N1 M3, N2, N3
N3
Fără montantul de mijloc 98 (84)* 100 80 (70)*
Cu montantul de mijloc 97 100 70
Rama basculantă a geamului 84 84 70

Note: * - valorile, indicate în paranteze, se aplică autovehiculelor din categoria M2 de tip vagon
şi din categoria N1 cu salonul şoferului de-asupra motorului, puse în producţie până la 1 ianuarie
2005.

Tabelul 5.3.

Unghiurile, formate de montanţi, grade, nu mai mult

Categoria autovehiculului Lateral Mijloc
M2 , N1 6 (9)* 4
M3, N2, N3 7 4

 Notă: * - valorile, indicate în paranteze, se aplică autovehiculelor din categoria M2 de tip

vagon şi din categoria N1 cu salonul şoferului de-asupra motorului, puse în producţie până la 1
ianuarie 2005.
5.5 Hotarele câmpului normativ de vizibilitate P sunt caracterizate de următoarele poziţii:
5.5.1. Câmpul normativ de vizibilitate P se află înaintea planului, care e paralel cu X (ZY)
si trece prin punctul de V1 şi V2 (vezi figura 5.2).
Din punctele V1 şi V2 pe geamurile laterale (pereţii cabinei) se imprimă amprentele planului
indicat, care mărgineşte câmpul normativ de vizibilitate P în sectorul de 180 ° faţă.
5.5.2. Partea de sus a câmpului normativ de vizibilitate P este mărginită de un plan orizontal
care trece prin V1.
Din punctul V1 pe geamuri şi montanţi se aplică amprenta planului orizontal, care mărgineşte
câmpul normativ de vizibilitate P de sus, până la intersecţia cu amprentele, care mărginesc
câmpul normativ de vizibilitate P în sectorul de 180 ° faţă.
5.5.3. De jos câmpul normativ de vizibilitate P este mărginit de trei planuri care trec prin V2 şi
sunt înclinate în jos spre planul orizontal, paralel cu Z (XY) sub unghiul .
Primul plan este perpendicular pe planul Y (XZ) şi este înclinat înainte. Al doilea plan este
perpendicular pe X (ZY) şi este înclinat spre stânga. Al treilea plan este perpendicular pe X
(ZY) şi este înclinat spre dreapta.

Figura 5.2. – Amplasarea planurilor, care sunt hotare ale câmpul normativ de vizibilitate P.

Valorile unghiurilor  pentru diferite categorii de autovehicul e sunt prezentate în tabelul 5.4
64
 Tabelul 5.4

Variantele asamblărilor
Categoria autovehiculului , grade
motoarelor pe autovehicul
M2 Cu capotă 4
Cu semicapotă 6
Cu vagon 9
M3 Cu capotă 6
Cu semicapotă şi vagon 17 (6)
N1 Cu capotă 4
Cu semicapotă şi salonul 5
şoferului deasupra motorului
N2 Toate variantele 6
N3 8

Notă: Valoarea, indicată în paranteze este numai pentru autovehiculele din categoria M 3 cu
asamblare semicapotă. Această valoare este valabilă pentru tipurile de autovehicul e, puse pentru
prima dată în circulaţie până în 1 ianuarie 2005.
5.6. Cerinţe privind zonele invizibile în câmpul normativ de vizibilitate P
5.6.1. În câmpul normativ de vizibilitate P nu trebuie să fie zone invizibile cu excepţia celor
create de:
- pilonii de mijloc şi laterali al parbrizului;
- pilonii despărţitori ai geamurilor laterale;
- ramele geamurilor de ventilaţie;
- oglinzile retrovizoare;
- ştergătorul parbrizului;
- radioantene exterioare;
- volan şi panoul de dispozitive, cu condiţia ca punctul de sus a volanului sau panoului de
dispozitive să nu nimerească în zona A;
- conductorii antenelor de radio, care nu depăşesc în lăţime următoarele valori: conductori turnaţi
în sticlă - 0,5 mm, conductori aplicaţi pe sticlă - 1,0 mm. Astfel, în zona normativă A trebuie să
treacă nu mai mult de trei conductori antene radio, menţionaţi mai sus, iar lăţimea fiecăruia
dintre ei nu trebuie să depăşească 0, 5 mm;
- elementele de încălzire cu cablu pentru dezgheţarea şi uscarea geamului faţă, de obicei în formă
de zigzag sau sinusoidală, dacă lăţimea lor maximă nu depăşeşte 0,03 mm, iar densitatea maximă
a cablurilor, care trec pe verticală - 8 buc/cm2, şi pe orizontală - 5 buc/cm2.
5.6.2. Pentru autovehiculele din categoriile M 3, N3, se admit montanţii despărţitori laterali la
geamul faţă în număr nu mai mare de doi.
5.6.3. Pentru autovehiculele din categoria M3 de tip vagon se admite nimerirea în câmpul
normativ de vizibilitate P :
- a elementelor de caroserie ale construcţiei cu ramele canaturilor uşilor aderente la ele,
amplasate în partea dreaptă a sensului direcţiei, dacă amprenta planului, imprimat pe geamul
lateral dreapta, care limitează câmpul normativ de vizibilitate P în sectorul de 180° faţă,
nimereşte în golul pentru pătrunderea luminii al canatului, sau, cel puţin, există încă un gol
pentru pătrunderea luminii, amplasat nu departe de amprenta planului menţionat. În orice cazuri,
valorile unghiulare ale zonelor obturate, formate din elementele indicate ale construcţiei, nu
trebuie să depăşească 7°;
- Elementelor opace de construcţie în zona de vizibilitate prin geamul lateral amplasat pe partea
dreapta în sensul direcţiei, cu condiţia că micşorarea suprafeţei câmpului de vizibilitate necesar
prin geamul dreapta nu depăşeşte 20 % pentru autovehiculele , puse în producţie până la 1
ianuarie 2003, 10 procente pentru autovehiculele , puse în producţie începând cu 1 ianuarie
2003;

65
- Elementelor opace de construcţie în zona de vizibilitate prin geamul lateral, amplasat pe partea
dreapta în sensul direcţiei, cu condiţia că micşorarea suprafeţei câmpului de vizibilitate necesar
prin geamul dreapta nu depăşeşte: 20 % pentru autovehiculele , care au primit prima
„Omologare de tip a unui autovehicul ” până la 1 ianuarie 2003, sau echipate cu oglindă
retrovizoare de clasa V, care asigură câmpul de vizibilitate lateral dreaptă, şi 10 % pentru alte
autovehicul.
5.6.4. În zonele invizibile, create de elementele de construcţie, specificate mai sus în punctele
5.6.1 - 5.6.3, se admite nimerirea altor elemente de construcţie, cu condiţia că zonele obturate nu
se măresc.
5.6.5. În câmpul normativ de vizibilitate P se admite nimerirea mijlocelor tehnice, amplasate în
interiorul cabinei, în cazul când se îndeplinesc următoarele condiţii:
- construcţia mijlocelor tehnice trebuie să permită şoferului fără dificultăţi, fără a se distrage de
la conducere, să elibereze de ele câmpul normativ de vizibilitate P;
- punctele de fixare a mijlocelor tehnice nu trebuie să se afle în zonele normative A, B şi în
câmpul normativ de vizibilitate P.

6. Cerinţe pentru autovehicule privind ventilaţia, încălzirea şi condiţionarea aerului

6.1. Cerinţe privind sistemul de ventilaţie

6.1.1. Sistemul de ventilaţie în cazul funcţionării independente sau a funcţionării în componenţa
sistemelor de încălzire şi condiţionare a aerului trebuie să asigure fluxul de aer proaspăt
(exterior) în salonul şoferului şi în salonul de pasageri reieşind de necesităţile a unei persoane:
- nu mai puţin de 30 de m3/ h (cu excepţia saloanelor de pasageri ale autobuzelor, care se
referă la clasa I în conformitate cu Regulamentul CEE/ONU nr. 36, cu salonul conducătorului
auto separat);
- nu mai puţin de 7 m3/ h – în saloanele de pasageri ale autobuzelor, care fac parte din clasa

I în conformitate cu Regulamentul CEE/ONU nr. 36, cu salonul conducătorului auto separate.

6.1.2. La temperatura mediului ambiant mai mare de 17 C, aerul, care alimentează salonul
şoferului şi salonul de pasageri nu trebuie să se încălzească cu mai mult de 2 C în raport cu
temperatura mediului ambiant.
6.1.3. Vitezele fluxurilor de aer la ieşirea din sistemul de ventilaţie nu trebuie să depăşească 12
m / sec.
6.1.4. Sistemul de ventilaţie trebui să asigure:
- mobilitatea aerului în salonul şoferului şi salonul de pasageri în zona capului şi centurii
conducătorului auto de 0,5 - 1,5 m/s;
- variaţia dintre temperatura aerului exterior şi temperaturile în salonul şoferului şi salonul
de pasageri, în zona capului conducătorului auto (pasageri), la temperatura mediului ambiant de
25 C nu mai mult de 3 C.
6.2. Cerinţe privind sistemul de încălzire
6.2.1. Sistemul de încălzire trebuie să asigure mobilitatea aerului în salonul şoferului în zona
capului şi centurii conducătorului auto 0,6 m / sec.
6.2.2. Temperatura suprafeţelor interioare a salonului şoferului, încălzită de surse de căldură, nu
trebuie să depăşească:
- Plus 45 C - la funcţionarea sistemului de încălzire (totodată se admite creşterea
temperaturilor suprafeţelor exterioare ale conductelor de aer până la 70 C);
- Plus 35 C - în cazul în care sistemul de încălzire este oprit.
6.2.3. Temperatura aerului la ieşirea din sistemul de încălzire nu trebuie să depăşească 80C.
6.3. Cerinţe privind sistemul de climatizare
6.3.1. Construcţia sistemului de condiţionare a aerului trebuie să excludă posibilitatea răcirii
aerului în zona capului omului (şoferului, pasagerului), mai mult de 8C în raport cu
temperatura mediului ambiant.

66
6.3.2.Viteza fluxului de aer la ieşirea din sistemul de climatizare a aerului nu trebuie să
depăşească 12 m/s, iar temperatura aerului nu trebuie să fie sub 0 C.
6.3.3. Viteza aerului în zona capului conducătorului auto (pasagerilor) în timpul funcţionării
sistemului de climatizare nu trebuie să depăşească 0,5 m/sec.
6.3.4. Umiditatea relativă a aerului în salonul şoferului şi salonul de pasageri trebuie să varieze
în limitele de la 30 până la 60 de procente.
6.3.5. Temperatura suprafeţelor exterioare ale conductelor de aer pentru aerul rece nu trebuie să
fie mai joasă de 15 C.

7. Cerinţe pentru autovehicul e privind sistemele de dejivrare şi dezaburire a parbrizului

7.1. Cerinţe privind sistemul de dejivrare a parbrizului
Eficacitatea sistemului este determinată de zona parbrizului, curăţată, după pornirea motorului,
de jivrajul, care s-a format pe autovehicul , aflat într-o cameră frigorifică cel puţin 10 de ore cu
motorul oprit la următoarele temperaturi, menţionate mai jos, stabilite de uzina-producătoare:
minus 8 ± 2 C sau minus 18 ± 3C.
7.1.1. Peste 20 de minute de la începerea încercărilor zona normativă A, ale cărei dimensiuni
pentru categoria de autovehicul e M1 sunt stabilite în conformitate cu punctul 5 din prezenta
Anexă, trebuie să fie curăţată de jivraj pe o suprafaţă de 80 %;   
7.1.2. Peste 25 de minute de la începerea încercărilor suprafaţă curăţată a parbrizului de pe partea
pasagerului trebuie să fie comparată cu suprafaţa similară de pe partea conducătorului auto;
7.1.3. Peste 40 de m