Republica Moldova

GUVERNUL

HOTĂRÎRE Nr. HG1518/2003

din 17.12.2003

despre crearea Sistemului informaţional automatizat

"Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale
şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei"

Publicat : 01.01.2004 în MONITORUL OFICIAL Nr. 1-5 art. 2 Data intrării în vigoare

MODIFICAT

HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18

NOTĂ:

cuvintele „Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al străzilor din localitățile de

pe teritoriul Moldovei”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Registrul de stat al
unităților administrativ-teritoriale și al adreselor”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „cooperativa de construcție a garajelor”, la orice formă gramaticală, se exclud;

cuvîntul „stradă”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „arteră de circulație” ,

la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „liniile axiale ale străzilor” se substituie cu cuvintele „axele arterei de circulație”;

cuvintele „segment de stradă” , la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele

„segmentul arterei de circulație”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „conturul clădirii”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „punctul de

adresă al clădirii” , la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „punct de referință al adresei construcției”, la orice formă gramaticală, se substituie

cu cuvintele „punctul de adresă al clădirii”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „punct de referință al adresei încăperii izolate”, la orice formă gramaticală, se

substituie cu cuvintele „adresa încăperii izolate”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „numărul poștal”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „numărul de

adresă”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale”, la orice formă gramaticală, se

substituie cu cuvintele „Administrația de Stat a Drumurilor”, la forma gramaticală corespunzătoare
prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18
 Întru executarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998 şi în
conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1415 din 19 decembrie 2001 cu privire la aprobarea
Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu pînă în anul 2005,
precum şi în scopul creării unei baze unice organizaţionale şi informaţionale pentru evidenţa şi
identificarea centralizată şi uniformă a unităţilor administrativ-teritoriale, localităţilor, străzilor şi
adreselor obiectelor din teritoriul Moldovei, pentru utilizarea ulterioară a informaţiei în sistemele
informaţionale de stat, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Conceptul tehnic al Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al unităţilor

administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei”, conform anexei nr.1;

Regulamentul cu privire la Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor

din localităţile de pe teritoriul Moldovei”, conform anexei nr.2.

Planul de acţiuni şi mijloacele financiare pentru crearea Sistemului informaţional automatizat

"Registrul de stat a1 unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul
Moldovei", conform anexei 3.

2. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru:

va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea în termen a acţiunilor planificate,

prezentînd, semestria1, Guvernului informaţia de rigoare;

în perioada 2010-2013, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, vor organiza

lucrările de întocmire a planurilor hotarelor întovărăşirilor pomicole şi ale coope rativelor de
construcţie a garajelor şi înregistrarea acestora.

3. Autorităţile administraţiei publice locale, în termen de trei luni de la solicitarea deţinătorului

Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul
Moldovei, vor prezenta decizia privind instituirea denumirii străzilor şi planul de adresă, întocmit în
modul stabilit.

PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV

Contrasemnată:

Viceprim-ministru,

ministrul agriculturii

şi industriei alimentare Dmitrii TODOROGLO

Ministrul finanţelor Zinaida GRECIANÎI

Ministrul justiţiei Vasile DOLGHIERU

Chişinău, 17 decembrie 2003.

Nr. 1518.
 Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului nr. 1518

din 17 decembrie 2003

Conceptul tehnic al

Sistemului informaţional automatizat

„Registrul de stat al unităţilor administrativ teritoriale şi al străzilor

din localităţile de pe teritoriul Moldovei”

Introducere

Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova serveşte drept bază pentru

stabilirea adreselor poştale tradiţionale şi este un sistem uzual de identificare a obiectelor şi
subiectelor. Tradiţional, adresa reprezintă o totalitate a denumirilor ţării, unităţii administrativ-
teritoriale, localităţii, străzii, numărului clădirii şi apartamentului (încăperii izolate). În acest mod
adresa se utiliza în fişierele ţinute manual. Totodată, pentru fiecare obiect de evidenţă în parte,
adresa se scria pe deplin şi citeţ. Aceasta însemna că:

numărul clădirii se dubla pentru toate apartamentele (oficii, încăperi izolate etc.);

denumirea străzii se dubla pentru toate apartamentele clădirilor amplasate pe strada

respectivă;

denumirea localităţii se dubla pentru toate apartamentele şi construcţiile separate din

localitate;

denumirea unităţii administrativ-teritoriale se dubla pentru toate apartamentele şi construcţiile

separate din localităţile unităţii administrativ-teritoriale;

denumirea ţării se dubla pentru toate apartamentele şi construcţiile separate ale tuturor
localităţilor.

Reprezentarea adreselor în sistemele informaţionale a evoluat de la reproducerea directă a

cartotecii „manuale” tradiţionale pînă la utilizarea clasificatorilor special elaboraţi.

În primul caz, ca şi în cartotecile ţinute pe suport de hîrtie, exista un surplus de date. La

introducerea adreselor în bazele de date ale sistemelor automatizate, practic, era imposibilă scrierea
lor uniformă, ceea ce făcea irealizabilă căutarea completă a înscrierilor despre o singură clădire,
stradă, localitate sau unitate administrativ-teritorială.

Trecerea la utilizarea clasificatorilor a permis, concomitent, înlăturarea surplusului de date şi

obţinerea unei uniformităţi în scrierea adreselor şi, în baza caracterului unitar de prezentare a
adreselor, căutarea completă a înscrierilor.

S-au răspîndit clasificatorii cu structură ierarhică. Structura ierarhică permite prezentarea

adresei complete prin următoarea totalitate de cîmpuri informaţionale:

codul de identificare al străzii + numărul construcţiei + numărul apartamentului.

 Selectarea structurii ierarhice pentru clasificatorii de străzi ai localităţilor a fost dictată de
organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Clasificatorii de acest tip sînt concreţi,
siguri, simpli şi economi în proiectare şi exploatare. Însă au un singur neajuns: sînt nestabili la
modificările din structurile descrise. De aceea, la selectarea structurii clasificatorului este necesar
de a lua în considerare nu numai structura obiectului de modelare, dar şi posibila modificare a lui
(obiectului).

Clasificatorii organizării administrativ-teritoriale şi ai străzilor din localităţi, utilizaţi în prezent

în sistemele informaţionale departamentale, s-au creat autonom şi separat de procesele similare din
alte departamente.

Clasificatorii organizării administrativ-teritoriale a Moldovei şi denumirea străzilor,

localităţilor, care se utilizează în sistemele informaţionale departamentale, nu corespund destinaţiei
atît la capitolul ţinerii lor, nivelului juridic al informaţiei introduse, stabilităţii faţă de modificările
din structurile administrative descrise, cît şi a tehnologiilor utilizate.

În aceste condiţii destul de complexe a apărut necesitatea creării unui sistem informaţional
automatizat unic de stat (în continuare - sistem), care să descrie toate elementele organizării
administrativ-teritoriale (unităţile administrativ-teritoriale şi localităţile) şi planurile de adrese ale
localităţilor (sectoarele administrative, străzile, construcţiile, încăperile izolate). Principiul de bază
de întocmire a prezentului sistem trebuie să devină identificarea unică şi invariabilă a fiecărui obiect
luat la evidenţă. Fiecare înscriere într-un astfel de sistem trebuie să se facă numai în baza
documentelor juridice şi în conformitate cu regulamentul special. Baza de date, pînă la un anumit
nivel, trebuie să conţină rechizitele documentelor juridice, în temeiul cărora se fac înscrierile.
Structura datelor trebuie să fie optimizată conform structurii datelor textuale şi grafice.

Din punct de vedere structural, sistemul trebuie să fie prezentat ca o totalitate a două
subsisteme. Primului subsistem, din punct de vedere juridic, i se atribuie statut de Registru, care
trebuie să conţină elementele organizării administrativ-teritoriale a Moldovei. Al doilea subsistem
funcţionează la nivel de clasificator şi conţine compartimentul de adrese ale obiectelor
infrastructurii urbane (străzi, construcţii, încăperi izolate). Localitatea constituie veriga comună
pentru ambele subsisteme.

Particularitatea sistemului este reprezentarea spaţială a obiectelor luate la evidenţă sub formă
de strat al hărţii electronice, care include hotarele Moldovei, unităţilor administrativ-teritoriale şi
localităţilor, liniile axiale ale străzilor şi segmentele lor, contururile clădirilor şi alte obiecte ale
infrastructurii urbane şi rurale, care au adrese individuale.

Capitolul I

Noţiuni generale

1. Definiţia sistemului

Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al unităţilor administrativ – teritoriale şi

al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei” (în continuare - Registru), constituie o parte
componentă a Sistemului informaţional geografic naţional şi reprezintă clasificatorul automatizat al
unităţilor administrativ-teritoriale (raioane, oraşe (municipii), sate (comune), localităţi, inclusiv cele
desfiinţate) şi elementele de bază ale infrastructurii urbane (străzi, clădiri) calificate ca adrese ale
obiectelor fizice.

Registrul conţine identificatorul obiectelor de evidenţă şi caracteristicile lor de bază

(denumirea, data formării, data lichidării etc.), precum şi hotarele unităţilor administrativ-teritoriale,
liniile axiale ale străzilor şi contururile clădirilor.

2. Destinaţia sistemului

Registrul este destinat identificării elementelor infrastructurii urbane şi rurale în calitate de

obiecte fizice, care reprezintă obiectul de evidenţă pentru sistemele informaţionale departamentale
şi interdepartamentale, şi stabileşte legături cu sistemul adresei poştale, utilizat atît de sistemele
informaţionale, cît şi de persoanele fizice şi juridice în viaţa cotidiană.

Împreună cu informaţia din sistemul informaţional automatizat „Harta digitală de bază” şi din
sistemul informaţional automatizat „Cadastrul bunurilor imobiliare”, Registrul asigură determinarea
spaţială şi identificarea oricărui tip de obiecte în Modelul spaţial de bază al terenului.

3. Scopul creării sistemului

Prin crearea sistemului se vor atinge următoarele obiective:

formarea bazei organizatorice şi informaţionale pentru evidenţa centralizată a unităţilor

administrativ-teritoriale şi a planurilor de adrese ale localităţilor;

asigurarea autorităţilor administraţiei publice cu informaţii actuale, veridice şi complexe

pentru efectuarea de cercetări operative şi multilaterale, evaluarea şi argumentarea actelor
administrative;

acordarea de ajutor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în eficientizarea

promovării politicii de stat în domeniul organizării administrativ-teritoriale a ţării;

eficientizarea procedurii de luare a deciziilor, care asigură răspunsuri la interpelări şi funcţiile

de analiză a datelor spaţiale, ce prezintă rezultatele analizei într-o formă concretă şi potrivită pentru
vizualizare;

crearea platformei integrate reale pentru sistemele informaţionale departamentale şi

interdepartamentale;

reducerea volumului de date cu termen de stocare permanent, din contul optimizării

structurilor informaţiei textuale şi grafice.

4. Principiile de bază ale creării sistemului

Principiile de bază ale creării sistemului sînt:

principiul legalităţii

principiul legalităţii sistemului presupune realizarea şi exploatarea Registrului în conformitate

cu legislaţia în vigoare;

principiul respectării drepturilor omului

principiul respectării drepturilor omului prevede exploatarea sistemului în strictă conformitate

cu actele normative în vigoare şi în limitele regulamentelor, tratatelor şi convenţiilor în domeniul
asigurării drepturilor omului, la care Moldova este parte;

principiul primei persoane/centrului unic

 principiul primei persoane/centrului unic presupune existenţa unui conducător, abilitat cu
împuterniciri suficiente pentru adoptarea deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare
a sistemului;

principiul temeiniciei datelor

principiul temeiniciei datelor Registrului prevede introducerea datelor în sistem exclusiv în

baza înscrierilor din documentele calificate drept surse de informaţie;

principiul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor:

prin integritatea datelor se subînţelege starea datelor ce-şi păstrează conţinutul şi

interpretarea uniformă a lor în condiţii de influenţă a factorilor întîmplători. Se consideră că datele
îşi menţin integritatea, dacă acestea nu au fost denaturate sau distruse (şterse);

prin plenitudinea datelor se subînţelege volumul deplin şi suficient al informaţiei colectate

despre obiectele de evidenţă în conformitate cu documentele normative;

prin veridicitatea datelor se subînţelege gradul de corespundere a datelor din memoria maşinii
electronice de calcul sau din documente cu starea reală a obiectelor reflectate sau a obiectelor dintr-
un domeniu concret al sistemului;

principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării

principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării presupune utilizarea de către toate

sistemele informaţionale departamentale a codurilor atribuite în Registru;

principiul exercitării controlului asupra formării şi utilizării Registrului

principiul exercitării controlului asupra formării şi utilizării Registrului se realizează printr-un

ansamblu de măsuri organizatorice de software şi hardware, menite să asigure calitatea înaltă a
resurselor informaţionale de stat formate, siguranţa păstrării şi acumulării lor, precum şi utilizarea
acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare;

principiul autorecuperării

principiul autorecuperării presupune asigurarea rentabilităţii în procesul de lucru şi de

deservire a sistemului.

5. Sarcinile principale

Sistemului i se atribuie următoarele sarcini:

formarea băncii de date despre obiectele de evidenţă;

actualizarea bazei de date în temeiul datelor interdepartamentale, acumulate în procesul

formării resurselor informaţionale de stat ale Moldovei;

ţinerea Registrului;

organizarea controlului datelor, asigurarea acumulării informaţiei de tipul şi calitatea stabilită

cu ajutorul unor mijloace hardware şi software speciale şi cu forţele subdiviziunilor şi colaboratorilor
desemnaţi;
 asigurarea creării şi funcţionării băncii de date republicane interdepartamentale integrate
clasificate despre unităţile administrativ-teritoriale din Moldova şi planurile de adrese ale
localităţilor;

asigurarea interacţiunii informaţionale şi colaborării în procesul schimbului informaţional

interstatal şi internaţional;

asigurarea securităţii informaţionale în cadrul creării şi exploatării sistemului;

asigurarea autorităţilor publice, agenţilor economici şi populaţiei cu informaţii statistice,

analitice şi cu alte informaţii.

Capitolul II. Cadrul juridic al sistemului

6. Cadrul juridic în vigoare

Cadrul juridic al sistemului este stabilit de Constituţia ţării, legislaţia în vigoare, precum şi de
tratatele şi convenţiile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

7. Dezvoltarea cadrului juridic

În scopul perfecţionării cadrului juridic privind condiţiile creării, funcţionării şi exploatării

sistemului este necesar de a crea, de a modifica actele normative şi mediul metodic - tehnologic,
inclusiv:

concretizarea structurării administrativ - teritoriale a ţării din punct de vedere al logisticii

denumirii nivelelor unităţilor administrativ teritoriale, simplitatea şi identitatea ierarhică şi de
subordonare;

elaborarea Regulamentului cu privire la Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale

și al adreselor;

determinarea condiţiilor de dezvoltare şi integrare a Registrului cu resursele informaţionale de

bază, departamentale şi teritoriale;

dezvoltarea cadrului normativ în vederea stabilirii condiţiilor tehnico - economice de activitate

şi interacţiune a utilizatorilor de informaţii ai Registrului, inclusiv costurile pentru prestarea
serviciilor informaţionale diverselor utilizatori.

[Pct.7 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

Capitolul III. Spaţiul funcţional al sistemului

1. Funcţiile de bază ale sistemului

Funcţiile de bază ale sistemului sînt:

A. Formarea băncii de date a sistemului

În procesul formării băncii de date funcţiile sistemului sînt:

introducerea iniţială a datelor;

actualizarea datelor;
 scoaterea din evidenţă a datelor.

Funcţiile specificate sînt realizate în cadrul organizării colectării datelor în perioada de

înregistrare, schimbului informaţional cu structurile autorităţilor administraţiei publice centrale şi
locale etc.

Introducerea iniţială a datelor constă în conferirea obiectului a unui identificator unic şi

introducerea în banca de date a Registrului a volumului stabilit de informaţii despre el. Această
procedură se efectuează la înregistrarea primară a obiectului de evidenţă.

Actualizarea datelor Registrului constă în introducerea sistematică a modificărilor

(rectificărilor, completărilor) în banca de date a sistemului în baza informaţiei prezentate de
ministerele, departamentele interesate şi autorităţile administraţiei publice locale, care ţin de
competenţa lor.

Procedura menţionată se realizează în cazul modificării:

denumirii obiectului de evidenţă;

hotarului obiectului de evidenţă;

subordonării administrative a obiectului de evidenţă;

statutului obiectului de evidenţă;

numărului poştal al obiectului de evidenţă.

Toate modificările se păstrează în Registru în ordine cronologică.

Scoaterea din evidenţă a obiectului şi transmiterea în arhivă a datelor despre obiectele

înregistrate constă în efectuarea unei note speciale în baza de date.

Procedura menţionată se realizează în următoarele cazuri:

lichidarea obiectului de evidenţă;

asocierea obiectului cu alte obiecte de evidenţă.

Informaţia se introduce în Registru exclusiv în baza documentelor ce confirmă autenticitatea

informaţiei despre obiectul de evidenţă. Datele despre documentele de confirmare se introduc în
banca de date.

B. Organizarea asigurării informaţionale din banca de date a sistemului

Informaţia din banca de date a Registrului se furnizează, conform regulamentului, conducerii

Moldovei, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, persoanelor fizice şi juridice în
cadrul schimbului de date.

C. Asigurarea calităţii informaţiei prin crearea şi menţinerea componentelor sistemului de

calitate

D. Asigurarea integrităţii datelor la toate etapele de acumulare, păstrare şi utilizare a

resurselor informaţionale de stat despre planurile de adrese ale localităţilor
 E. Asigurarea multilaterală a funcţionării Registrului

9. Contururile funcţionale ale sistemului

Sistemul include următoarele contururi funcţionale:

conturul controlului de stat asupra acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale;

conturul de evidenţă al organizării administrativ-teritoriale (organizarea administrativ-

teritorială);

conturul de evidenţă al străzilor, clădirilor şi apartamentelor (planul de adrese).

Spaţiul fiecărui contur funcţional se divizează, la rîndul său, într-un şir de funcţii de nivel mai
inferior.

Conturul controlului de stat asupra acumulării, păstrării şi utilizării resurselor

informaţionale reprezintă un sistem unic al controlului de stat al resurselor informaţionale despre
unităţile administrativ-teritoriale ale ţării şi planurile de adrese ale localităţilor.

Conturul de evidenţă al organizării administrativ-teritoriale (organizarea administrativ-

teritorială) prezintă evidenţa automatizată a unităţilor administrativ-teritoriale, structurii şi stării
lor.

Conturul respectiv include următoarele funcţii:

evidenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi;

evidenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi;

evidenţa localităţilor.

evidenţa întovărăşirilor pomicole;

evidenţa cooperativelor de construcţie a garajelor.

Conturul de evidenţă al străzilor, adreselor clădirilor şi apartamentelor (planul de

adrese) prezintă evidenţa automatizată şi controlul planurilor de adrese ale localităţilor ţării.
Conturul menţionat include următoarele funcţii:

evidenţa sectoarelor municipiului;

evidenţa străzilor şi segmentelor de stradă;

evidenţa punctelor de referinţă a adresei construcţiei;

evidenţa punctelor de referinţă ale adresei încăperii izolate.

Funcţia de eliberare a informaţiilor analitice şi statistice autorităţilor administraţiei publice

este comună pentru toate contururile funcţionale.

Capitolul IV. Structura organizatorică

Funcţiile de bază ce ţin de formarea, ţinerea şi exploatarea sistemului informaţional

automatizat de ţinere a Registrului sînt divizate între Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Biroul
Naţional de Statistică, Administrația de Stat a Drumurilor, Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”,
Agenția Servicii Publice şi autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu atribuţiile
acestora prevăzute de legislaţia în vigoare.

Determinarea juridică a organizării administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate cu

Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, nr. 764-XV din 27
decembrie 2001.

Determinarea tehnică a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi a localităţilor ţine de

competenţa autorităților publice locale.

În legătură cu trecerea republicii la noua organizare administrativ-teritorială este posibil să fie

nevoie de efectuarea lucrărilor de stabilire a hotarelor.

Determinarea juridică a conţinutului planurilor de adrese ale localităţilor ţine de competenţa

subdiviziunilor de arhitectură ale autorităţilor administraţiei publice locale, prin coordonare
cuAdministrația de Stat a Drumurilor.

Crearea şi ţinerea Registrului se efectuează în baza infrastructurii Agenţiei Relaţii Funciare

şi Cadastru în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, subdiviziunile lor
arhitecturale şi Administrația de Stat a Drumurilor și Agenția Servicii Publice.

Informaţia primară se pregăteşte de către subdiviziunile teritoriale de arhitectură ale

autorităţilor administraţiei publice locale şi ale subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Relaţii
Funciare şi Cadastru şi, după procedura oficială de aprobare, este transmisă subdiviziunilor
competente ale Agenţiei Servicii Publice, iar mai apoi integrată de către Oficiul Informaţional
Central „Cadastru” pe întreg teritoriul Moldovei. Subdiviziunile competente ale Agenţiei Servicii
Publice, cu acordul consiliilor locale, țin evidenţa planurilor de adrese ale localităţilor din raza lor de
activitate şi conferă adrese pentru clădiri şi apartamente sau încăperi izolate.

Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” realizează atribuirea codurilor poştale.

[Capitolul IV modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare

28.12.18]

Capitolul V. Documentele sistemului

Drept temei pentru înregistrarea unităţilor-administrativ teritoriale servesc documentele

menţionate în Regulamentul cu privire la modul de soluţionare a chestiunilor organizării
administrativ-teritoriale a Republicii Moldova , aprobat prin Legea nr. 741-XIII din 20 februarie 1996
, harta unităţii administrativ-teritoriale, cu reprezentarea amplasării localităţilor, precum şi a
hotarelor coordonate cu unităţile administrativ-teritoriale adiacente şi actul de stabilire a hotarelor
unităţii administrativ-teritoriale, cu anexarea descrierii lor şi catalogul de coordonate a punctelor de
cotitură.

Drept temei pentru înregistrare sau radiere din evidenţă a străzilor şi adreselor servesc:

decizia autorităţii administraţiei publice locale privind instituirea (lichidarea) denumirii şi

perimetrul străzilor;

planul de adrese.
 Documentele tehnologice sînt:

certificate;

rapoarte analitice şi statistice.

Capitolul VI.

Spaţiul informaţional al sistemului

10. Structura nucleului informaţional

Registrul, ca oricare alt sistem, este format dintr-un nucleu, constituit din ansamblul indivizibil
al obiectelor supuse evidenţei şi controlului în cadrul sistemului şi din scenariile, după care acestea
interacţionează. Cîmpurile de date se formează prin manifestarea atributelor obiectelor în urma
interacţiunii lor, conform scenariilor ordinare, care au un caracter ciclic.

11. Obiectele de evidenţă

Obiectele de evidenţă sînt:

Republica Moldova;

unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (raionul, Unitatea Administrativ

Teritorială „Găgăuzia”) şi de nivelul întîi (satul (comuna), oraşul (municipiul);

localităţile din componenţa municipiului, oraşului, comunei;

întovărăşirile pomicole;

cooperativele de construcţie a garajelor;

sectorul;

strada;

punctul de referinţă al adresei construcţiei;

punctul de referinţă al adresei încăperii izolate.

12. Identificatorul oricărui obiect informaţional al sistemului reprezintă un număr unic de

identificare în cadrul bazei de date, creat pe bază de succesiune.

13. Scenariile de bază

Scenariile de bază pentru obiectele informaţionale îndeplinesc funcţiile sistemului în timpul

evidenţei şi controlului obiectelor sistemului:

1) pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelul unu şi doi la:

constituirea unei unităţi noi;

modificarea denumirii unităţii existente;

modificarea hotarelor unităţii existente;

 lichidarea unităţii existente;

2) pentru localităţi la:

constituirea unei localităţi noi;

modificarea subordonării administrative a localităţii;

modificarea denumirii localităţii existente;

modificarea statutului localităţii existente;

modificarea hotarelor localităţii existente;

desfiinţarea administrativă a localităţii existente prin includerea ei în componenţa altei

localităţi;

lichidarea fizică a localităţii existente pe motivul ruinării (distrugerii) ei;

3) pentru sectoarele administrative ale municipiului Chişinău la:

formarea unui sector nou al localităţii;

modificarea denumirii sectorului existent al localităţii;

modificarea hotarelor sectorului existent al localităţii;

lichidarea sectorului localităţii;

4) pentru străzile localităţilor la:

formarea unei străzi noi;

modificarea denumirii străzii existente a localităţii;

modificarea statutului străzii existente a localităţii;

lichidarea străzii;

5) pentru clădirile din localităţi la:

construirea unei clădiri noi în localitate;

atribuirea clădirii a unei sau cîtorva adrese poştale;

modificarea numărului poştal al clădirii;

lichidarea (distrugerea) clădirii existente;

6) pentru încăperile izolate din clădiri la:

formarea juridică a încăperii izolate în clădire;

atribuirea încăperii izolate a unui sau mai multor numere;

 modificarea numărului încăperii izolate;

lichidarea juridică a încăperii izolate;

lichidarea fizică a încăperii izolate.

14. Datele ce se conţin în sistem:

1) date ce descriu statul:

codul statului ;

codul din litere;

data formării ;

denumirea ;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului statului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi

topografice);

2) date ce descriu unităţile administrativ - teritoriale de nivelul al doilea - raioanele, unităţile

administrativ-teritoriale cu statut special, municipiile;

codul;

data formării;

statutul;

denumirea;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului raionului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

3) date ce descriu unităţile administrativ - teritoriale de nivelul întîi (satele, (comunele), oraşele
( municipiile):

codul ;

data formării;

statutul;

denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea în componenţa căreia intră

unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi;
 denumirea unităţii administrativ-teritoriale (la cazul nominativ şi posesiv);

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului unităţii administrativ-teritoriale şi datele referinţei geodezice

(cartografice şi topografice);

4) date ce descriu localităţile :

codul localităţii

data formării ;

statutul;

denumirea localităţii (la cazul nominativ şi posesiv);

denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi în componenţa căreia intră

localitatea;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă ;

suprafaţa teritoriului intravilanului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

5) date ce descriu sectorul:

codul sectorului;

denumirea sectorului;

data formării;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă ;

suprafaţa sectorului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice)

6) date ce descriu străzile:

codul străzii;

categoria străzii,

denumirea străzii;

data formării;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă.

7) date ce descriu segmentul de stradă:

codul segmentului străzii;

strada în care intră segmentul;

punctul de pornire;

punctul final;

data formării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

8) date ce descriu clădirea:

codul clădirii;

segmentul de stradă la care se referă clădirea;

numărul poştal;

indexul poştal;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

9) date ce descriu apartamentul sau încăperea izolată :

codul încăperii izolate;

numărul poştal;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă ;

10) date despre documente:

denumirea;

data emiterii şi organul emitent al actului decizional în baza căruia se face înscrierea;

11) date spaţiale:

frontierele Moldovei;

hotarele unităţilor administrativ-teritoriale şi ale localităţilor;

hotarele sectoarelor localităţilor;

liniile axiale ale străzilor şi segmentelor de stradă;

contururile clădirilor;

12) date despre întovărăşirea pomicolă, cooperativă de construcţie a garajelor sau alt obiect:

identificatorul obiectului;
 data formării;

denumirea obiectului;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă.";

Un caz aparte îl constituie identificarea clădirilor şi construcţiilor amplasate în extravilanul

localităţii (de exemplu – cătune, ferme, căsuţe pentru pădurari, cazarme, alte construcţii etc.).

15. Clasificatorii

În scopul asigurării veridicităţii şi reducerii volumului informaţiei păstrate se foloseşte un

sistem de clasificatori care pot fi divizaţi în două grupe:

internaţionali, în conformitate cu clasificatorul interstatal al statelor lumii ISO 03166 din 1 iulie
1997;

naţionali.

16. Sursele de informaţie şi fluxurile informaţionale

Sursele principale de informaţie sînt:

Parlamentul Republicii Moldova - adoptă legi despre organizarea administrativ-teritorială a

Republicii Moldova;

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru - prezintă date despre amplasarea exactă a hotarelor
unităţilor administrativ-teritoriale şi localităţilor;

autorităţile administraţiei publice locale - prezintă date despre planurile de adrese ale
localităţilor pentru versiunea electronică;

Întreprinderea de Stat "Poşta Moldovei" - prezintă date privind codurile poştale ale
localităţilor.

Administrația de Stat a Drumurilor prezintă date despre drumuri.

[Pct.16 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare

28.12.18]

17. Interacţiunea sistemului cu resursele informaţionale de bază

Registrul este unica sursă oficială de informaţii privind identificatorii elementelor

infrastructurii urbane şi organizării administrativ-teritoriale pentru sistemele informaţionale de stat.

Registrul se foloseşte pentru ataşarea adresei obiectelor de evidenţă a resurselor

informaţionale de bază – Registrul de stat al populaţiei şi Registrul de stat al unităţilor de drept la
harta digitală de bază.

Concomitent, Registrul constituie baza identificării adresei construcţiilor şi încăperilor izolate

înregistrate în cadastrul bunurilor imobile.
 Capitolul VII. Spaţiul tehnologic

18. În conformitate cu structura organelor cadastrale, sistemul funcţionează în două

niveluri: nive1ul central

-amplasat în Agenţia Servicii Publice şi regional

- amplasat în filialele întreprinderii.

19. Destinaţia şi componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel

central

Complexul informaţional de telecomunicaţii de nivel central este amplasat în municipiul

Chişinău şi are menirea să asigure funcţionarea organizaţiilor antrenate la crearea şi exploatarea
sistemului, precum şi la administrarea sistemului.

În componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel central intră :

banca de date centrală;

locurile de muncă automatizate (L.M.A.) ale administratorilor sistemului;

locurile de muncă automatizate ale analiştilor de sistem;

locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului ,,clasificatoare”

locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului ,,Organizarea administrativ-

teritorială";

locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului "Planul de adrese;"

reţelele de calcul locale (R.C.L.) ale organizaţiilor care participă la ţinerea sistemului. Fiecare
dintre R.C.L. menţionate include locurile de muncă automatizate ale administratorilor subsistemelor
corespunzătoare şi locurile de muncă automatizate ale colaboratorilor sus-numitelor organizaţii;

utilajele de telecomunicaţii pentru asigurarea legăturii locurilor de muncă automatizate şi

reţelelor locale de calcul cu banca centrală de date, precum şi a întregului complex cu complexele
informaţionale de telecomunicaţii regionale şi locale.

A. Banca de date centrală

Banca de date centrală serveşte pentru păstrarea şi prelucrarea informaţiilor şi este alcătuită
din următoarele componente :

depozitul de date este utilizat pentru păstrarea permanentă şi în volum deplin a informaţiilor
despre obiectele de evidenţă şi control şi documentele, inclusiv datele despre documente, în baza
cărora au fost actualizate informaţiile (formularele); informaţiile despre etapele de adoptare a
deciziilor, despre data luării deciziilor şi numele colaboratorilor care le-au adoptat;

baza de formate este destinată asigurării securităţii în procesul de lucru cu utilizatorii de la

distanţă, precum şi pentru păstrarea clasificatorilor şi determinarea dreptului unui sau altui
utilizator, dreptului de acces la informaţii. Legătura locurilor de muncă automatizate ale
utilizatorilor cu banca centrală de date se efectuează numai prin baza de formate;
 bazele tehnologice de date sînt destinate păstrării temporare a informaţiilor parvenite de la
nivelele inferioare care necesită adoptarea unor decizii de către colaboratorii împuterniciţi, precum
şi pentru efectuarea tuturor verificărilor necesare la adoptarea deciziei. Informaţiile din baza
tehnologică de date sînt stocate în depozitul de date numai după adoptarea deciziei finale, potrivit
formularului;

vitrinele de date reprezintă baze de date cu extrase din depozitul central de date, prin
intermediul cărora utilizatorilor li se asigură accesul rapid şi oportun la informaţia necesară, fără a li
se acorda acces la depozitul de date. Vitrinele de date pot furniza anumitor categorii de utilizatori
date în forma cea mai convenabilă pentru utilizare. Totodată, ele constituie unul din elementele de
protecţie a informaţiilor de accesul neautorizat, deoarece conţin numai volumul de date accesibil
utilizatorului. Renovarea datelor din vitrinele de date se face în mod automat la actualizarea
informaţiilor din depozitul de date.

Schimbul de informaţii dintre componentele Băncii de date centrale se efectuează prin anumite
proceduri de securitate, inaccesibile utilizatorilor externi, care constituie parte componentă a
sistemului de protecţie a băncii de date.

B. Complexul software şi hardware de nivel central

Complexul software şi hardware de nivel central include următoarele componente:

serverele bazelor de date:

sistemele operaţionale;

sistemul de administrare a bazei de date - Oracle.

Locurile automatizate de muncă sînt instalate la computerele personale dotate cu sistemul

operaţional Windows.

Din punct de vedere al realizării de program, sistemul trebuie să includă componentul

standard, acceptat de toate instituţiile, în calitate de element obligatoriu ce asigură interacţiunea
sistemelor informaţionale ale instituţiilor cu Registrul.

20. Destinaţia şi componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel

regional

Complexele informaţionale de telecomunicaţii de nivel regiona1 sînt destinate pentru

asigurarea funcţionării conturului "Planul de adrese"

În componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel regional intră :

locuri de muncă automatizate ale administratorului sistemului;

locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului "Planul de adrese";

utilajul de telecomunicaţie pentru asigurarea legăturii dintre locurile de muncă automatizate

cu baza de date centrală.

Complexul software şi hardware de nivel regional

Locurile de muncă automatizate sînt instalate la computerele personale.

 Capitolul VIII. Asigurarea protecţiei informaţiilor

22. Definiţie

Prin sistemul de securitate informaţională se subînţelege ansamblul unitar al normelor de drept

şi etico-morale, al măsurilor organizatorice (administrative) şi al mijloacelor hardware şi software
orientate spre preîntîmpinarea pericolelor ce ameninţă securitatea sistemului şi minimizarea
eventualelor prejudicii ce ar putea fi cauzate posesorilor şi utilizatorilor de informaţie.

23. Scopul protecţiei informaţiilor

Scopul de bază al protecţiei informaţiilor constă în prevenirea oricăror ingerinţe, precum şi a

tentativelor de sustragere şi modificare a datelor, de scoatere din funcţiune sau de distrugere a
elementelor structurale ale registrului, adică protecţia tuturor componentelor sistemului: a
echipamentelor, utilajelor, produselor software, datelor (informaţiilor) şi a personalului.

24. Pericolele ce ameninţă securitatea

Aspectele esenţiale ale asigurării securităţii sistemului sînt determinarea, analiza şi clasificarea
eventualelor ameninţări ale securităţii acestuia.

Prin ameninţare se subînţelege, de obicei, evenimentul, acţiunea (influenţa), procesul sau

fenomenul, care ar putea prejudicia anumite interese.

Tipurile celor mai grave ameninţări luate în considerare la crearea sistemului de securitate a
Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sînt:

avariile în sistemul de alimentare cu energie electrică, termică şi apă;

deteriorarea sau întreruperea funcţionării mijloacelor tehnice ale sistemului;

consecinţele erorilor de proiectare şi elaborare a componentelor sistemului (echipamentelor şi

aparatajelor, tehnologiilor de procesare a informaţiilor, programelor, structurilor de date etc.);

erorile în exploatare (ale utilizatorilor, operatorilor şi altor categorii de personal);

acţiunile distructive premeditate ale eventualilor răufăcători.

25. Prescripţii generale de securitate

Principiul de bază al evidenţei de registru este corespunderea strictă a datelor păstrate în

sistem cu sursele lor iniţiale (legi, hotărîri, decizii etc.).

Introducerea informaţiei în baza de date a Registrului de stat al unităţilor administrativ –

teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova este reglementată prin:

certificarea şi atestarea subsistemelor informaţionale ale Registrului ;

licenţierea activităţii cu datele Registrului .

Protecţia datelor personale este realizată prin mijloace de drept, organizatorice şi tehnice,
inclusiv prin sistemele de semnalizare şi delimitare a accesului.

Prescripţiile de securitate care se conţin în documentele de exploatare asigură:

 securitatea la montarea, ajustarea, exploatarea şi reparaţia mijloacelor tehnice;

corespunderea cu standardele în vigoare şi Regulile tehnicii de securitate în exploatarea

instalaţiilor electrice de către utilizatori.

26. Protecţia informaţiilor de accesul neautorizat

Sistemul de protecţie a informaţiilor include măsuri organizatorice, echipamente şi produse

software, care asigură blocarea:

scurgerii informaţiilor prin canalele tehnice;

accesului neautorizat la resursele reţelei.

Măsurile organizatorice sînt desfăşurate de serviciile corespunzătoare şi exclud accesul

neautorizat al persoanelor străine la mijloacele tehnice ale reţelei informaţionale de telecomunicaţii,
la purtătorii magnetici, mijloacele de eliberare a copiilor pe hîrtie şi la sistemele de cabluri.

Echipamentele şi produsele software de protecţie contra accesului neautorizat asigură:

identificarea resurselor protejate;

autentificarea resurselor şi utilizatorilor protejaţi;

confidenţialitatea informaţiilor vehiculate prin sistem;

schimbul autentificat de date;

integritatea informaţiilor în timpul apariţiei, transmiterii, utilizării şi păstrării lor;

accesul autorizat la toate resursele sistemului în condiţii normale de exploatare;

delimitarea accesului utilizatorilor la sistem;

delimitarea accesului utilizatorilor la resursele protejate;

administrarea (indicarea dreptului de acces la resursele protejate, prelucrarea informaţiei din

registre, instalarea şi scoaterea sistemului de protecţie);

înregistrarea acţiunilor de intrare şi ieşire în/din sistem a utilizatorilor, precum şi a cazurilor

de încălcare a dreptului de acces la resursele protejate;

controlul integrităţii şi operativităţii sistemului de protecţie;

securitatea în caz de avarie.

27. Integritatea informaţiilor în caz de avarie

În caz de avarie, în reţeaua informaţională de telecomunicaţii integritatea informaţiilor este

asigurată prin:

oprirea anumitor mijloace tehnice;

întreruperea alimentării cu energie electrică.

 28. Protecţia de impactul factorilor exteriori

Cîmpurile magnetice şi electrice existente în zona de exploatare, deteriorările posibile ale

surselor de alimentare cu curent electric şi cataclismele naturale nu influenţează asupra capacităţii
de lucru a mijloacelor tehnice şi software ale reţelei informaţionale de telecomunicaţii.

Încheiere

Luînd în considerare faptul că actualmente nici o instituţie nu dispune de o bancă de date care
ar cuprinde toate obiectele evidenţei unităţilor administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova şi
planurile de adrese ale localităţilor, este necesară crearea cît mai curînd posibilă a Registrului de
stat al unităţilor administrativ – teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii
Moldova. Pentru aceasta este necesară soluţionarea următoarele probleme:

elaborarea actelor normative şi introducerea modificărilor în actele în vigoare, în scopul creării

unei baze juridice pentru formarea şi implementarea sistemului;

crearea complexului software şi hardware al Registrului de stat al unităţilor administrativ –

teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova;

luarea măsurilor urgente pentru automatizarea tuturor instituţiilor şi subdiviziunilor lor

teritoriale, precum şi a primăriilor;

crearea reţelei naţionale de telecomunicaţii.

O problemă aparte o constituie trecerea tuturor sistemelor informaţionale, care utilizează

informaţiile de adrese, la folosirea identificatorilor unici prevăzuţi în prezentul Concept.

Anexa nr. 2

la Hotărîrea Guvernului nr. 1518

din 17 decembrie 2003

REGULAMENTUL

cu privire la Registrul de stat al unităţilor administrativ–teritoriale

şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei

I. Dispoziţii generale

1.Regulamentul cu privire la Registrul de stat al unităţilor administrativ – teritoriale şi al

străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei” (în continuare – Regulament) stabileşte destinaţia
şi modalitatea, responsabilitatea şi competenţa organelor în vederea ţinerii Registrului de stat al
unităţilor administrativ – teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova
(în continuare - Registru), furnizarea informaţiei şi utilizarea datelor din Registru.

2.Registrul este parte componentă a Sistemului informaţional geografic naţional şi reprezintă

un sistem automatizat de evidenţă şi control al unităţilor administrativ-teritoriale (raioane, oraşe
(municipii), sate (comune), localităţi, inclusiv unităţile desfiinţate) şi al elementelor de bază ale
infrastructurii urbane şi rurale (străzi, clădiri, încăperi izolate), care se califică ca adrese ale
obiectelor fizice. Sistemul respectiv include identificatorii obiectelor de evidenţă şi caracteristicile
lor principale (denumirea, data creării, lichidării etc.), precum şi hotarele unităţilor administrativ-
teritoriale, liniile axiale ale segmentelor de stradă şi contururile clădirilor.

3. Registrul este destinat pentru identificarea uniformă şi determinarea spaţială a obiectelor de

evidenţă pentru toate sistemele informaţionale, precum şi asigurarea autorităţilor administraţiei
publice centrale şi locale, persoanelor fizice şi juridice cu informaţie veridică despre fiecare obiect al
evidenţei. În baza de date se păstrează procesul transformării unor obiecte în altele, modificările
denumirilor, numerotările şi alte atribute ale obiectelor de evidenţă.

4. Obiecte ale înregistrării în Registru sînt :

unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea - raioanele, unităţile teritoriale autonome

cu statut juridic special, municipiile;

unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întîi (oraşe (municipii), sate (comune);

localităţile din componenţa comunelor, oraşelor, municipiilor;

străzile.

segmentele de stradă;

punctul de referinţă a1 adresei construcţiei;

punctul de referinţă al adresei încăperii izolate;

întovărăşirile pomicole;

cooperativele de construcţie a garajelor;

alte obiecte stabilite de legislaţie.

5. Registrul şi documentele Registrului se ţin în formă electronică şi formează baza de date a

Registrului. La documentele Registrului se raportează:

a) documentele ce servesc drept temei pentru înregistrarea obiectelor informaţionale;

b) harta digitală a organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova şi planurile digitale

de adrese;

c) dosarele tehnice de stabilire a hotarelor obiectelor de evidenţă

6. Furnizor al datelor Registrului sînt:

pentru obiectele informaţionale "unităţile administrativ-teritoriale" şi "localităţi" - autorităţile

administraţiei publice locale de nivelul al doilea;

pentru obiectele informaţionale "străzi", "punctele de referinţă ale adreselor", "întovărăşirile

pomicole", "cooperativele de construcţie a garajelor"- autorităţile administraţiei publice locale de
nivelul întîi.

În cazul în care consiliile locale au învestit oficiul cadastral teritorial, în a cărei rază de
activitate se află localitatea, cu dreptul de a ţine planul de adrese şi a conferi adrese pentru clădiri,
apartamente sau încăperi izolate, documentele pentru efectuarea acestor înscrieri în registru
urmează a fi pregătite de către respectivul oficiu cadastral teritorial.

[Pct.6 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

7. Deţinător al Registrului este Agenţia Servicii Publice.

[Pct.7 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

8. Posesor al Registrului este Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.

[Pct.8 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

9. În cazul schimbării denumirii sau perimetrului străzii, modificării hotarelor întovărăşirii

pomicole sau a cooperativelor de construcţie a garajalor, autorităţile administraţiei publice locale, în
termen de trei zile de la emiterea actului decizional, vor transmite deţinătorului de Registru copia
actului decizional respectiv, cu prezentarea noului perimetru al străzii.

În cazul conferirii sau modificării adreselor clădirilor şi apartamentelor sau încăperilor izolate,
cu acordul consiliilor locale oficiile cadastrale teritoriale prezintă informaţia respectivă

deţinătorului de Registru.

[Pct.9 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare 28.12.18]

II. Temei pentru înregistrarea unităţilor administrativ-teritoriale,

localităţilor şi străzilor

10. Înregistrarea unităţilor administrativ-teritoriale şi a localităţilor are loc în baza

următoarelor documente:

actul legislativ, care stabileşte modul formării, comasării, decomasării, desfiinţării, denumirii,
schimbării subordonării, categoria unităţii administrativ-teritoriale şi a localităţilor, centrele
administrative şi hotarele lor;

planul unităţii administrativ-teritoriale cu reprezentarea hotarelor acestora;

actul de stabilire a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, cu anexarea descrierii lor şi

catalogul de coordonate a punctelor de cotitură.

11. Temei pentru înregistrarea străzilor este decizia autorităţii administraţiei publice locale
privind denumirea şi stabilirea perimetrului străzii.

12. Temei pentru înregistrarea numerelor de adrese ale obiectelor adresabile atribuite la etapa
elaborării documentației de urbanism va servi decizia consiliului local de aprobare a planului
urbanistic, cu stabilirea denumirii arterelor de circulație, a zonelor de circulație publică și atribuirea
numerelor de adrese obiectelor adresabile.

Înregistrarea numerelor de adrese ale obiectelor adresabile atribuite în cadrul numerotării

curente se efectuează în temeiul deciziei registratorului Registrului privind
conferirea/modificarea/radierea adresei obiectului adresabil. La cererea solicitantului, se eliberează
un certificat privind conferirea/modificarea/radierea adresei bunului imobil (Modelele de decizie a
registratorului şi de certificat privind conferirea/modificarea/radierea adresei bunului imobil sînt
prezentate în anexa nr. 1 şi nr. 2 la prezentul Regulament.)

Înregistrarea întovărăşirii pomicole se efectuează în temeiul următoarelor documente:

decizia consiliului local de nivelul întîi privind aprobarea/modificarea hotarelor întovărăşirii

pomicole;

planul hotarelor întovărăşirii pomicole;

actul de stabilire a hotarelor, cu anexarea descrierii lor, şi catalogul de coordonate a

punctelor de cotitură.

[Pct.12 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare

28.12.18]

13. Scoaterea din evidenţă a unităţilor administrativ-teritoriale şi a localităţilor se efectuează în

temeiul actului legislativ care stabileşte desfiinţarea, comasarea sau divizarea unităţii administrativ
teritoriale sau a localităţilor şi planul unităţii administrativ – teritoriale respective.

14. Scoaterea din evidenţă a străzilor şi adreselor clădirilor şi încăperilor izolate este efectuată
în temeiul actului decizional al autorităţii administraţiei publice locale privind scoaterea din evidenţă
a obiectului respectiv şi din planul de adrese.

În cazul împuternicirii serviciilor cadastrale teritoriale cu dreptul de a conferi adrese pentru

clădiri, apartamente și încăperi izolate, temei pentru scoaterea din evidență a adresei clădirilor,
apartamentelor sau a încăperilor izolate este decizia registratorului Registrului de radiere a adresei.

Scoaterea din evidenţă a întovărăşirii pomicole se efectuează în temeiul deciziei consiliului

local de nivelul întîi privind scoaterea din evidenţă a obiectului respectiv.

[Pct.14 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare

28.12.18]

15. Forma actului de stabilire a hotarelor unităţilor administrativ teritoriale, localităţilor,

descrierii hotarelor şi a catalogului de coordonate a punctelor de cotitură este stabilită de Agenţia
Relaţii Funciare şi Cadastru.

III. Conţinutul Registrului

16. Registrul conţine următoarea informaţie:

a) date ce descriu statul:

codul statului conform clasificatorului interstatal al statelor lumii ISO 03166 din 1 iulie 1997;

codul din litere;

data formării ;

denumirea ;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

 suprafaţa teritoriului statului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

b) date ce descriu unităţile administrativ - teritoriale de nivelul doi - raioanele, unităţile

administrativ-teritoriale cu statut juridic special, municipiile;

codul, conform numărului de ordine al unităţii de nivelul doi în limitele statului;

data formării;

statutul;

denumirea;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului raionului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

c) date ce descriu unităţile administrativ - teritoriale de nivelul întîi (satele, (comunele), oraşele
( municipiile):

codul oraşului (municipiului), satului (comunei), conform numărului de ordine în limitele

statului ;

data formării;

statutul;

denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi în componenţa căreia intră unitatea

administrativ teritorială de nivelul întîi;

denumirea unităţii administrativ - teritoriale (la cazul nominativ şi posesiv);

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului unităţii administrativ-teritoriale şi datele referinţei geodezice

(cartografice şi topografice);

d) date ce descriu localităţile :

codul localităţii (la crearea iniţială a Registrului se utilizează codul localităţii conform
Clasificatorului unităţilor administrativ teritoriale al Republicii Moldova (CUATM). În viitor codurile
localităţilor vor fi formate pe aceleaşi principii care sînt incluse în clasificatorul (CUATM);

data formării ;

statutul;

denumirea localităţii (la cazul nominativ şi posesiv);

denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi în componenţa căreia intră

localitatea;
 data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului intravilanului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

e) date ce descriu sectorul:

codul sectorului, conform unei chei combinate formate din următoarele elemente: «codul
localităţii» + «numărul de ordine al sectorului în limitele localităţii»;

denumirea sectorului;

data formării;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă ;

suprafaţa sectorului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

f) date ce descriu străzile:

codul străzii, conform unei chei combinate formate din următoarele elemente: «codul
localităţii» + «numărul de ordine al străzii în limitele localităţii»;

categoria străzii,

denumirea străzii;

data formării;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

g) date ce descriu segmentul de stradă:

codul segmentului străzii conform unei chei combinate formate din următoarele elemente: «
codul localităţii» + «numărul de ordine al segmentului de stradă în limitele localităţii»;

strada în care intră segmentul;

punctul de pornire;

punctul final;

data formării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

h) date ce descriu punctul de adresă al clădirii:

codul punctului de adresă al clădirii conform unei chei combinate formate din următoarele
elemente: "codul localităţii" +"numărul de ordine al punctului de adresă al clădirii în limitele
localităţii";

segmentul arterei de circulație la care se referă punctul de adresă al clădirii;

numărul de adresă;

indexul poştal;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

[Pct.16 lit.h) modificată prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare
28.12.18]

i) date ce descriu punctul de referinţă a1 adresei încăperii izolate:

codul încăperii izolate conform unei chei combinate formate din următoarele elemente: «codul
localităţii» + «numărul de ordine al clădirii în limitele localităţii» + «numărul de ordine al încăperii
în clădire»;

numărul poştal;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

j) date despre documente:

denumirea;

data emiterii şi organul emitent al actului decizional în baza căruia se face înscrierea;

k) datele grafice georeferențiate care include:

frontiera Moldovei;

hotarele unităţilor administrativ-teritoriale şi ale localităţilor;

hotarele sectoarelor localităţilor;

axele arterei de circulație şi segmentelor arterei de circulație;

punctele de adresă al clădirii (geocod), hotarele întovărăşirilor pomicole, hotarele altor obiecte
informaţionale stabilite de legislaţie;

[Pct.16 lit.k) modificată prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare
28.12.18]

l) date ce descriu întovărăşirea pomicolă sau cooperativă de construcţie a garajelor sau alt
obiect stabilit de legislaţie;

m) Clasificatorul elementelor structurale ale adresei și abrevierea lor sînt indicate în anexa nr.
3.

[Pct.16 lit.m) introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare
28.12.18]

IV. Modul de ţinere a Registrului

 17. Registrul se creează şi se ţine prin introducerea iniţială a datelor, prin actualizarea,
scoaterea din evidenţă şi păstrarea în arhivă a informaţiei.

18. Introducerea iniţială a datelor constă în atribuirea obiectului înregistrării a numărului de

identificare, precum şi introducerea în baza de date a volumului stabilit de informaţii despre obiect
şi se efectuează la:

înregistrarea primară masivă a unităţilor administrativ-teritoriale şi a localităţilor existente la

momentul înregistrării. Deţinătorul Registrului introduce informaţia despre unităţile administrativ -
teritoriale şi a localităţilor în Registru, în baza Legii privind organizarea administrativ-teritorială a
Republicii Moldova şi a informaţiei cartografice existente, deţinute de structurile subordonate
Agenţiei;

crearea noilor unităţi administrativ - teritoriale şi a localităţilor, în baza actelor enumerate în

punctul 10 al prezentului Regulament;

înregistrarea primară masivă a străzilor, adreselor clădirilor şi încăperilor izolate existente la

momentul respectiv, precum şi crearea noilor străzi. Deţinătorul Registrului introduce informaţia
despre străzi, adresele clădirilor şi încăperilor izolate în temeiul actului decizional al autorităţilor
publice locale privind denumirea străzilor localităţilor şi adreselor clădirilor, încăperilor izolate şi
planurilor de adresă;

darea în exploatare a clădirilor, în temeiul informaţiei prezentate de serviciile de arhitectură a

primăriilor oraşelor ( municipiilor) sau primăriilor satelor ( comunelor) despre atribuirea adreselor
noilor obiecte.

În cazul învestirii subdiviziunii competente a Agenţiei Servicii Publice cu dreptul de a conferi

adrese pentru clădiri şi apartamente sau încăperi izolate, introducerea în baza de date a acestor
obiecte se va efectua de către deţinătorul Registrului în baza informaţiei de la subdiviziunea
competentă a Agenţiei Servicii Publice.

Înregistrarea primară masivă a întovărăşirilor pomicole existente. Deţinătorul Registrului

introduce informaţia despre întovărăşirile pomicole în temeiul deciziei consiliului local de nivelul
întîi privind aprobarea hotarelor întovărăşirilor pomicole şi al dosarului privind stabilirea hotarului
obiectului respectiv

[Pct.18 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare

28.12.18]

19. Actualizarea datelor constă în introducerea sistematică a modificărilor în Registru în

temeiul documentelor menţionate la punctele 10-12 ale prezentului Regulament. Toate modificările
se înscriu în ordine cronologică.

20. Scoaterea din evidenţă şi transmiterea datelor în arhivă se efectuează în temeiul

documentelor menţionate la punctele 13-14 ale prezentului Regulament.

Datele în Registru se păstrează permanent.

21. Informaţia furnizată din Registru, autentificată de persoana împuternicită are putere
juridică. Modelul de extras din Registru este prezentat în anexa nr. 4 la prezentul Regulament.

[Pct.21 modificat prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare

28.12.18]
 22. Registrul este ţinut în limba de stat în format electronic.

23. În cazul pierderii sau deteriorării datelor din Registru, acestea se restabilesc. Despre cazul
restabilirii se efectuează înscrieri în modul stabilit.

V. Furnizarea informaţiei din Registru

24. Informaţia din Registru (cu excepţia cazurilor cînd ele prezintă informaţii secrete) este
deschisă publicului.

25. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor avea acces gratuit la informaţia din
Registru .

Cheltuielile activităţii operaţionale suportate la executarea serviciilor de furnizare a informaţiei

se vor achita de către aceste autorităţi din contul mijloacelor bugetului de stat sau local.

26. Persoanele fizice şi cele juridice, la solicitare, primesc informaţia din Registru contra plată.

27. În scopul elaborării datelor statistice Întreprinderea de stat specializată în cadastru va

prezenta în adresa Biroului Naţional de Statistică şi Sociologie informaţia din Registru vizînd
unităţile administrativ –teritoriale înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.

28. Utilizatorii datelor pot folosi informaţia cadastrală numai în modul stabilit în acordul
bilateral.

anexa nr.1

[Anexa nr.1 introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare
28.12.18]

anexa nr.2

[Anexa nr.2 introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare
28.12.18]

anexa nr.3

[Anexa nr.3 introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare
28.12.18]

anexa nr.4

[Anexa nr.4 introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare
28.12.18]

anexa nr.3

[Anexa nr.3 în redacția HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare

28.12.18]
 Anexa nr. 4

la Hotărîrea Guvernului nr. 1518/2003

REGULAMENT

cu privire la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulație

și/sau a zonelor de circulație publică și numerotarea obiectelor adresabile

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulație și/sau a

zonelor de circulație publică și numerotarea obiectelor adresabile (în continuare – Regulament)
stabilește procedura de atribuire, schimbare a denumirii arterelor de circulație și a zonelor de
circulație publică, numerotarea obiectelor adresabile. Această procedură este obligatorie atît pentru
autoritățile publice responsabile de crearea și ținerea Registrului de stat al unităților administrativ-
teritoriale și al adreselor, cît și pentru persoanele care au atribuții de avizare, recepție și
înregistrare în registrele informaționale de stat.

2. Prezentul Regulament stabilește:

1) categoriile obiectelor adresabile;

2) principiile uniforme și procedura privind stabilirea geometriei și denumirii arterelor de

circulație și a zonelor de circulație publică;

3) principiile uniforme și procedura privind numerotarea obiectelor adresabile;

4) standardele reprezentării adresei.

3. Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor arterelor de circulație, zonelor de

circulație publică și obiectelor adresabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv zonelor
urbane și celor rurale.

4. În sensul prezentului Regulament, se aplică următoarele noțiuni, definiții și abrevieri:

stradă – arteră de circulație în interiorul unei localități, de-a lungul căreia se înșiră, de o parte
și de alta, trotuarele și casele;

bulevard – arteră de circulație largă, cu bănci, peluze și alei destinate circulației pietonale și
pauzelor scurte, carosabilul avînd o lățime mai mică decît zona pietonală;

stradelă – arteră de circulație mică, amplasată între două străzi principale sau între o stradă și
o altă stradelă sau între două stradele;

șosea – arteră de circulație interurbană, pietruită sau asfaltată;

alee – arteră de circulație plantată pe ambele părți cu arbori și/sau arbuști;

fundătură – arteră de circulație închisă la un capăt;

 piață – loc întins și deschis dintr-o localitate, unde se întîlnesc sau se întretaie mai multe artere
de circulație, adesea amenajat cu spații verzi, statui etc.;

parc – suprafață întinsă de teren, de utilitate publică, cu plantații, alei și diferite construcții,
amenajată pentru agrement;

trecere – construcție amenajată într-un anumit loc pentru a permite trecerea unui vehicul peste
un obstacol;

pasaj – spațiu amenajat între două rînduri de clădiri sau coridor al unei clădiri așezat la nivelul
străzii, pe care trec pietoni sau, rar, vehicule dintr-o stradă în alta;

plan de adrese – document tehnic întocmit în baza suportului cartografic, destinat stabilirii
configurației (cu indicarea începutului și sfîrșitului) a arterelor de circulație și a zonelor de circulație
publică, cu indicarea numărului de adresă a obiectului adresabil.

5. Din categoria obiectelor adresabile fac parte:

1) clădirile, inclusiv cele nefinalizate și viitoare;

2) intrările principale în clădiri;

3) încăperile, inclusiv cele viitoare;

4) parcurile;

5) piețele publice;

6) zonele de odihnă sau de recreare;

7) terenurile sportive;

8) parcările auto autorizate;

9) piețele comerciale;

10) alte obiecte autorizate în care poate fi desfășurată o activitate umană.

Capitolul II

PROCEDURA DE ATRIBUIRE, SCHIMBARE A DENUMIRII

ARTERELOR DE CIRCULAȚIE ȘI A ZONELOR DE CIRCULAȚIE

PUBLICĂ

Secțiunea 1. Atribuirea denumirii arterei de circulație și/sal

a zonei de circulație publică

6. Atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se face prin
decizia consiliului local.

7. Procedura privind atribuirea denumirii arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație

publică include următoarele etape:

1) elaborarea proiectului planului de adrese sau al porțiunii acestuia, cu indicarea geometriei și

direcției arterelor de circulație și/sau a zonei de circulație publică;

2) aprobarea, prin decizia Consiliului local, a denumirii arterelor de circulație și/sau zonei de
circulație publică;

3) înregistrarea arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație publică.

8. La atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se respectă

regulile de ortografie din anexa la prezentul Regulament.

9. Denumirea arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se propune de către

comisia consultativă de specialitate din cadrul autorității publice locale respective, cu păstrarea
continuității și omogenității culturale și istorice a localității.

10. Pot face propuneri privind atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de
circulație publică persoanele fizice sau juridice interesate, în condițiile unei motivări riguroase, ce
va fi analizată și avizată de comisia de specialitate din cadrul autorității publice locale.

11. La analiza propunerilor de atribuire a denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de

circulație publică și la întocmirea proiectelor deciziilor, se va urmări ca fiecare arteră de circulație și
zonă de circulație publică să aibă o denumire unică în cadrul unei localități.

12. La atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se exclud
denumirile care conțin:

1) greșeli lingvistice;

2) nume incomplete;

3) nume descriptive;

4) nume cu fracții;

5) denumiri care contravin normelor morale.

13. În cazul necesității de a atribui diferite denumiri pentru diferite segmente ale aceleiași
artere de circulație, denumirea se modifică dacă se intersectează cu o altă arteră de circulație, cale
ferată, pod sau dacă rotația axei arterei de circulație este mai mare de treizeci de grade.

14. Cu cel puțin 30 de zile pînă la includerea pe ordinea de zi a ședinței consiliului local a
proiectului de decizie privind atribuirea denumirii arterei de circulație sau a zonei de circulație
publică, notificarea despre proiectul deciziei se plasează de către autoritatea publică locală, într-un
loc vizibil, la fiecare capăt al arterei de circulație sau al părții afectate de schimbare sau al zonei de
circulație publică.

15. Notificarea urmează să conțină informația referitoare la denumirea atribuită, denumirea

prescurtată, termenul și calea de atac a acesteia. Termenul se stabilește la discreția administrației
publice locale, dar nu poate fi mai mic de 14 zile lucrătoare.

16. Orice locuitor al localității afectat de denumirea atribuită poate depune o contestație în
acest sens la autoritatea publică locală. Contestația urmează a fi depusă în limita termenului stabilit
în notificare. Orice contestație depusă după expirarea termenului se consideră a nu fi depusă.

17. Autoritatea publică locală va examina contestația și îl va informa pe autor despre decizia sa
argumentată în cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia. Contestațiile depuse în ziua
adoptării deciziei sau cu o zi mai devreme se examinează în ziua adoptării deciziei, pînă la adoptarea
acesteia.

18. Proiectul deciziei privind atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de
circulație publică se expediază Agenției Servicii Publice. Agenția Servicii Publice eliberează, în
termen de 15 zile lucrătoare, începînd cu ziua următoare a zilei expedierii, un aviz lingvistic, care
conține recomandări referitoare la denumirea și denumirea prescurtată propuse. La expirarea
termenului, avizul se consideră a fi eliberat în ultima zi a termenului stabilit.

19. Autoritatea publică locală urmează să ia în considerare recomandările propuse de Agenția

Servicii Publice la adoptarea deciziei privind atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei
de circulație publică.

20. Autoritatea publică locală, după adoptarea deciziei, este obligată, în termen de 7 zile
lucrătoare, să înregistreze denumirile arterelor de circulație și/sau ale zonelor de circulație publică
în Registrului de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor.

Secțiunea a 2-a. Schimbarea denumirii arterei de circulație și/sau

a zonei de circulație publică

21. Schimbarea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se efectuează
în conformitate cu regulile expuse în secțiunea 1.

22. În cazul includerii unei localități sau a unei părți din aceasta în componența unei alte
unități administrativ-teritoriale, ca urmare a modificării hotarelor unității administrativ-teritoriale
inițiale și a unui conflict privind denumirea existentă, se aplică regulile stabilite în secțiunea 1.

23. Toate cheltuielile financiare apărute drept consecință a redenumirii arterei de circulație
și/sau a zonei de circulație publică se suportă de autoritatea publică locală.

Secțiunea a 3-a. Scoaterea din evidență a denumirii arterei de circulație

și/sau zonei de circulație publică

24. Scoaterea din evidență a denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică
se va face în cazul dispariției de facto (în cazul replanificării unui sector al localității etc.) a arterei
de circulație și/sau a zonei de circulație publică în temeiul deciziei consiliului local, cu respectarea
componentei directoare a planului urbanistic de dezvoltare a localității.

Secțiunea a 4-a. Geometria arterelor de circulație și a zonelor

de circulație publică

25. Stabilirea și modificarea geometriei arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație

publică se va face în baza planului de adrese, care va fi parte componentă a documentației de
urbanism și amenajare a teritoriului.

26. Stabilirea geometriei arterelor de circulație și/sau a zonei de circulație publică și lungimii
lor se efectuează cu respectarea documentației de urbanism și amenajare a teritoriului, precum și a
următoarelor recomandări:

1) se atribuie denumire proprie fundăturii la care au ieșire principală mai mult de 10 (zece)
obiecte adresabile;

2) se atribuie denumire proprie stradelei la care au ieșire principală mai mult de 2 (două)
obiecte adresabile;

3) artera de circulație poate avea cel mult 200 (două sute) de obiecte adresabile cu ieșirea
principală la ea.

27. La decizia consiliului local privind atribuirea denumirii arterelor de circulație se anexează
planul de adrese sau planul cu geometria arterei de circulație, lista denumirii arterelor (arterei) de
circulație și denumirea abreviată a acestora, care este parte componentă a deciziei.

Capitolul III

NUMEROTAREA OBIECTELOR ADRESABILE

Secțiunea 1. Numerotarea obiectelor adresabile în localități

28. Autoritatea publică locală este responsabilă de atribuirea, modificarea și anularea

numerelor de adresă obiectelor adresabile amplasate în hotarele unității administrativ-teritoriale
deservite, cu respectarea criteriilor stabilite de lege și prezentul Regulament:

1) orice obiect adresabil se va identifica printr-un singur număr de adresă;

2) obiectele adresabile situate pe partea dreaptă a arterei de circulație primesc numere pare,
iar cele situate pe partea stîngă a arterei de circulație – numere impare;

3) arterele cu sens unic de circulație trebuie să fie numerotate în sensul direcției de mișcare;

4) pentru arterele de circulație radiale, numerotarea va începe de la centru spre periferie;

5) pentru arterele de circulație cu direcție inelară, numerotarea se va efectua după mișcarea

acelor ceasornicului (orientarea de la centrul localității);

6) numerotarea obiectului adresabil se efectuează cu raportarea la artera de circulație sau la

zona de circulație publică la care acesta are ieșire;

7) numerotarea clădirilor urmează să fie efectuată în ordine consecutivă, pentru a asigura

progresia logică a adreselor;

8) în cazul în care clădirea are mai multe intrări, fiecărei intrări principale i se atribuie o
adresă separată;

9) intrărilor în clădiri care se află la intersecția arterelor de circulație de categorii diferite li se

va atribui adresa arterei de circulație la care acestea au ieșire.

29. În cazul lipsei posibilității de a numerota obiectele adresabile conform regulilor din pct. 28,
numerotarea obiectelor adresabile se efectuează de la nord la sud sau de la vest spre est.

30. La atribuirea numerelor de adresă intrărilor în clădiri amplasate între două clădiri cu
adrese deja stabilite, se recomandă utilizarea numărului de adresă mai mic, cu adăugarea literei
majuscule din alfabetul latin.

31. În cazul terenului cu mai multe clădiri, se determină clădirea principală în raport cu
celelalte clădiri și se atribuie număr de adresă doar acesteia.

32. Clădirile-accesorii vor fi identificate prin numărul de adresă atribuit clădirii principale și nu
vor avea număr de adresă individual.

33. În cazul modificării destinației clădirii-accesorii, acesteia i se poate atribui un număr de

adresă diferit de cel al clădirii principale.

34. În situația apariției unor artere de circulație noi, la etapa elaborării documentației de
urbanism, urmează să fie aprobată numerotarea obiectelor adresabile.

Secțiunea a 2-a. Numerotarea obiectelor adresabile în afară

perimetrului construit al localităților

35. Numerotarea obiectului adresabil în afara perimetrului construit al localității se efectuează

cu raportarea la drumul la care acesta are ieșire. Informația despre denumirea și configurația
drumului se preia de la autoritatea responsabilă pentru ținerea datelor respective.

36. Adresa obiectului va fi exprimată în kilometri.

37. În cazul existenței mai multor căi de acces la obiectul adresabil, adresa va fi atribuită cu
raportarea la drumul pavat sau asfaltat și doar apoi cu raportarea la categoria acestuia.

38. Denumirea drumurilor, precum și geometria acestora sînt preluate din:

1) Registrul de stat al drumurilor – pentru drumurile naționale și locale;

2) Planul de adrese al localității – pentru drumurile comunale.

39. Atribuirea numărului de adresă se efectuează conform regulilor expuse mai jos:

1) numărul de adresă exprimă distanța drumului auto/căii ferate, calculată cu pasul de 10 m de

la borna kilometrică anterioară, fără a depăși borna kilometrică ulterioară, în direcția de creștere a
kilometrajului drumului/căii ferate, pînă la punctul de acces (intrare principală) la obiectul adresabil.
Pasul de calcul este de 10 m și poate fi rotunjit în caz de necesitate.

(De exemplu: pe drumul auto M3, distanța de la borna kilometrică „4 km” pînă la punctul de
acces (intrare principală) la obiectul adresabil este de 160 m, astfel numărul de adresă al obiectului
adresabil va fi: drum M3, km 4,16. În cazul dat, se efectuează calculul matematic, unde distanța pînă
la obiectul adresabil se împarte la 10 (160/10=16));

2) pentru obiectele adresabile amplasate pe partea stîngă a drumului/căii ferate în sensul

creșterii kilometrajului acestuia, rezultatul obținut în urma calculului matematic se substituie cu
numărul descrescător impar. (De exemplu: rezultatul obținut este „16”, numărul rotunjit – „15”;

3) pentru obiectele adresabile amplasate în partea dreaptă a drumului/căii ferate în sensul

creșterii kilometrajului acestuia, rezultatul obținut în urma calculului matematic se substituie cu
numărul crescător par. (De exemplu: rezultatul obținut este „17”, numărul rotunjit – „18”;
 4) pentru obiectele adresabile amplasate pe un drum de acces la o distanță mai mare de 200 m
care au ieșire la un drum auto național sau local, numărul de adresă se atribuie conform aceleiași
reguli. După numărul de adresă, prin cratimă, se adaugă distanța pînă la obiectul adresabil
nemijlocit, împărțită la 10;

5) artera de circulație care traversează două sau mai multe localități limitrofe urmează, cu
preferință, să păstreze continuitatea numerotării pe toată lungimea sa.

Secțiunea a 3-a. Numerotarea primară și curentă

40. În localitățile unde nu este implementat sistemul de adrese, numerotarea primară se

efectuează conform regulilor din pct. 28.

41. Concomitent cu numerotarea primară, autoritatea publică locală urmează să aprobe

denumirea și geometria arterelor de circulație și ale zonelor de circulație publică conform
prevederilor capitolului II.

42. Autoritatea publică locală informează cetățenii din localitate despre implementarea
sistemului de adrese prin plasarea anunțurilor pe străzi, prin intermediul panourilor de informare,
paginii web, ziarelor de circulație locală etc. Informarea urmează a fi efectuată simultan, prin cîteva
metode selectate la discreția autorității publice locale respective. Se prezumă că informația cu
privire la numerotarea primară a obiectelor adresabile a fost adusă la cunoștința fiecărui titular de
drepturi asupra obiectelor adresabile, astfel că niciunul nu va putea invoca necunoașterea
numerotării primare în respectiva localitate.

43. În urma numerotării primare, se elaborează planul de adrese, cu reprezentarea adreselor

obiectelor adresabile din localitate.

44. După aprobarea planului de adrese, administrația publică locală înregistrează, în termen de
7 zile lucrătoare, adresele obiectelor adresabile în Registrul de stat al unităților administrativ-
teritoriale și al adreselor.

45. Numerotarea curentă se efectuează de către administrația publică locală, la:

1) eliberarea autorizației de construire – pentru obiectele adresabile proiectate;

2) recepția finală a construcției – pentru obiectele adresabile nou-construite;

3) coordonarea proiectului de formare a bunului imobil – pentru obiectele adresabile nou-

formate.

46. Persoanele fizice și/sau juridice, titularii de drepturi asupra obiectelor adresabile trebuie să
instaleze indicatoarele numerelor de adrese în timp de 30 de zile de la atribuirea numărului de
adresă.

47. Numărul clădirii se scrie cu cifre arabe. Lărgirea numărului clădirii se face prin adăugarea
literei majuscule după bară (ex.: 15/A, 15/E). Se interzice utilizarea literelor I, O, J, Ț, Ș și Q.

48. O clădire poate avea mai multe numere de adresă, în funcție de numărul de uși de intrare
(tronsoane) care oferă acces la proprietățile imobiliare (apartamente, oficii) din cadrul clădirii.

Capitolul IV
 NUMEROTAREA ÎNCĂPERILOR IZOLATE

Secțiunea 1. Numerotarea încăperilor izolate din clădiri

49. Încăperii izolate din cadrul clădirii în care poate fi desfășurată o activitate umană urmează
să i se atribuie un număr de adresă.

50. Numerotarea adreselor încăperilor izolate (bunuri viitoare) din cadrul clădirii se efectuează
provizoriu în documentația de proiect de către proiectant. Atribuirea adreselor încăperilor izolate se
efectuează în baza documentației întocmite în cadrul lucrărilor cadastrale de recepție finală a
clădirii.

51. Adresa încăperilor izolate atribuită pînă la intrarea în vigoare a prezentului Regulament
rămîne a fi unică în cadrul unei clădiri.

52. Adresa încăperilor izolate atribuită după intrarea în vigoare a prezentului Regulament
urmează a fi unică în cadrul unei intrări.

53. Pentru încăperile izolate, amplasate la nivelurile edificate suplimentar (mansarde etc.) se
respectă regulile noi de numerotare a încăperilor izolate.

Secțiunea a 2-a. Criteriile numerotării încăperilor izolate

54. Atribuirea numerelor de adresă încăperilor izolate amplasate într-o clădire se efectuează
începînd cu determinarea nivelului unde este amplasată încăperea respectivă. În acest sens, vor fi
utilizare următoarele elemente de identificare a nivelului:

1) S – subsol;

2) D – demisol;

3) P – parter;

4) E – etaj;

5) A – antresol;

6) M – mansardă;

6) ET – etaj tehnic.

55. Numerotarea încăperilor izolate se va efectua după mișcarea acelor ceasornicului – de la

stînga la dreapta.

56. Pentru reprezentarea numărului încăperilor izolate se va utiliza abrevierea conform

Clasificatorul elementelor structurale ale adresei și abrevierea lor din anexa nr. 3 la Regulament.

57. În cazul formării încăperilor izolate prin comasare, încăperii izolate nou-formate i se
atribuie numărul cel mai mic al încăperilor izolate inițiale.

58. Pentru nivelurile subsol, demisol, parter, înaintea numărului încăperii izolate se va indica și
nivelul (de exemplu: S101 fiind prima încăpere izolată din partea stîngă a subsolului). Dacă clădirea
are mai multe niveluri de subsol, numărul încăperii izolate va include numărul nivelului (de exemplu:
S102 fiind a doua încăpere din stînga din nivelul unu al subsolului; S203 a treia încăpere din stînga
nivelul 2 de subsol).

59. Pentru încăperile izolate amplasate la nivelurile succesive parterului, numerotarea se

efectuează începînd cu fiecare nivel în parte, respectînd regula numerotării, conform mersului
acelor ceasornicului (de exemplu: 103 fiind încăperea a treia din stînga de la etajul unu; 602 – a
doua încăpere din stînga de la etajul șase).

60. Numerotarea încăperilor izolate amplasate la nivelurile mansardelor în clădirile nou-

edificate se efectuează conform regulii expuse la pct. 59.

61. Pentru clădirile supraetajate cu unul sau cîteva niveluri de mansarde, numerotarea
încăperilor izolate se realizează prin indicarea nivelului, respectînd regula de mișcare a acelor
ceasornicului (de exemplu: M103 fiind a treia încăpere din stînga de la nivelul întîi al mansardei).

62. Se interzice atribuirea selectivă a numărului de adresă încăperii izolate în clădirea unde
lipsește numerotarea tuturor încăperilor izolate.

Secțiunea a 3-a. Modificarea numărului încăperii izolate

63. Modificarea numărului încăperii izolate se efectuează în cazul resistematizării planimetriei

clădirii și formării bunurilor imobile.

64. La renumerotarea încăperilor izolate, se respectă regulile stabilite în capitolul IV.

65. Atribuirea numerelor de adresă încăperilor izolate, apărute în urma resistematizării

spațiilor din clădire, se efectuează utilizînd numărul de adresă mai mic, cu adăugarea literei
minuscule din alfabetul latin.

Secțiunea a 4-a. Scoaterea din evidență a adresei încăperii izolate

66. Scoaterea din evidență a adresei încăperii izolate intervine în cazul încetării existenței
fizice și/sau juridice a încăperii izolate căreia i-a fost atribuit un număr de adresă.

Capitolul V

STANDARDELE REPREZENTĂRII ADRESEI

67. Adresa obiectului adresabil urmează să conțină în mod obligatoriu următoarele elemente:

1) statutul și denumirea arterei de circulație, numărul clădirii și numărul încăperii izolate – se

scriu în rîndul întîi:

a) denumirea arterei de circulație sau a zonei de circulație publică;

b) un spațiu;

c) numărul clădirii (înaintea numărului clădirii nu se înscrie simbolul „nr.” sau „zero”) sau,
după caz, pentru obiectele amplasate în afara perimetrului construit al localităților – distanța
(exprimată în kilometri) a amplasării obiectului pe un anumit drum;

d) virgulă și un spațiu;

e) numărul încăperii izolate. Dacă numărul încăperii izolate conține litere, între acestea nu se
lasă spațiu.
 După caz, la solicitare, adresa obiectului adresabil poate să conțină:

a) numărul scării (ex.: scara 1, scara 2,..);

b) tipul și numărul nivelului clădirii (ex.: Parter, Etajul 5, Mansardă);

2) codul poștal, statutul și denumirea localității și a unității administrativ-teritoriale – se scriu

în rîndul al doilea:

a) codul poștal, care constă din abrevierea „MD” cratimă (-) și 4 cifre;

b) virgulă și un spațiu;

c) statutul și denumirea localității;

d) virgulă și un spațiu;

e) statutul și denumirea unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi

(municipiu/oraș/sat/comună). Aceasta nu se înscrie în cazul în care adresa se referă la obiectele
adresabile amplasate în municipii sau localități-reședințe;

f) virgulă și un spațiu;

g) denumirea unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (raion/ municipiu/UTA

Găgăuzia). Aceasta nu se înscrie pentru municipii;

h) virgulă și un spațiu;

3) denumirea țării – se scrie în rîndul al treilea:

Republica Moldova.

68. În certificatul de conferire a adresei se indică adresa desfășurată a obiectului adresabil și

varianta abreviată.

Anexă

la Regulamentul cu privire la

atribuirea, schimbarea denumirii arterelor

de circulație și/sau a zonelor de circulație

publică și numerotarea obiectelor adresabile

Regulile de ortografie la atribuirea, schimbarea denumirii

arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație publică

1. La atribuirea, schimbarea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică

se respecta următoarele reguli:

1) toate denumirile de stradă se vor ortografia prin utilizarea literelor alfabetului latin;
 2) numele topice de altă origine de pe teritoriul Moldovei,avînd forme modificate și stabilite
prin uz și deja oficializate în limba română, se vor scrie cu aceleași forme:

a) fonetic și morfologic adaptate: Carahasani, Cîietu, Copceac, Hagichioi, Halahora, Pohoarna,

Samurza, Căinar (rîu), Căinari (localitate), Ustia, Zahorna (nu KaraHasan, Kiat, Kipceak, Hagi Kioi,
GolîieGorî, Pogorna, Musa Murza, Kainar, Kainarî, Ustie, Zagorna);

b) în numele de familie de origine străină și în cuvintele utilizate cu alfabetul chirilic se va

utiliza regula conservării scrierii literii„k” (ex. Gr. Kotovski, Moldavskaia, Kiev etc.). Aceste nume
nici nu se adaptează fonetic sau morfologic în limba română;

c) cu sufixe fonetic modificate: -ău/-eu (în loc de -ova/-eva): Braicău, Delacău, Dereneu, Dubău,
Teleșeu, Vasilcău, Vărăncău; -ăuca/-euca (în loc de –ovca/-evca): Bondareuca, Cernoleuca, Cuizăuca,
Fuzăuca, Grigorăuca, Sergheuca; -ăuți/-euți (în loc de -ovți/-evți): Bălcăuți, Cepeleuți, Corjeuți,
Cosăuți, Echimăuți, Grinăuți, Mateuți, Șirăuți; -inți, cu i, marcă a înmuierii (în loc de -inți, cui plin):
Balinți, Berlinți, Procopinți; -iște (în loc de -ișce): Gradiște, Horodiște, Izbiște, Peciște; -lia (în loc de -
lî/-li): Abaclia, Baimaclia, Cimișlia, Cociulia, Coștangalia, Șamalia, Taraclia. Redarea în scris a
formelor arhaice de origine străină (slave, turcice) periclitează unitatea sistemului toponimic actual,
complică comunicarea și face imposibilă identificarea numelor geografice în timp și spațiu;

3) toate denumirile de stradă la începutul cuvîntului se vor scrie întotdeauna cu inițiale

majuscule:

a) numele geografice simple (derivate și nederivate): Aluniș, Barcul, Căpriana, Costești,

Dumeni, Gîrla, Japcea, Milești, Salcia, Sălcuța, Tabăra, Ungheni;

b) numele topice compuse, la toți termenii componenți, cu excepția cuvintelor auxiliare

(prepoziții, articole), dacă acestea nu se află pe primul loc: Anenii Noi, Balta Lată, Bălțata de Sus,
Ceadîr-Lunga, Gîrla Mare, Gura Bîcului, Iezărenii Vechi, Jora de Sus, Larga Nouă, Salcia Mare,
Tartaul de Salcie;

c) termenii geografici (baltă, cîmpie, deal, gîrlă, iezer, insulă, lac, stradă, vale etc.), dacă fac
parte din denumirile proprii geografice: Balta Lată, Cîmpia Cuboltei, Dealul Galben, Gîrla Comunală,
Iezerul din Sus, Lacul cu Plomînă, Piața Libertății, Strada Mare, Valea Morilor;

d) numele punctelor cardinale, dacă fac parte din denumirea proprie geografică: Cîmpia
Moldovei de Sud, Gara de Sud, Podișul Moldovei de Nord;

e) termenii calendaristici și numele sărbătorilor religioase din componența denumirilor proprii

geografice: Fîntîna Bisericii, Izvorul Sînzienelor, 8 Martie, 31 August 1989;

f) atunci cînd numele proprii vor începe cu prepoziții sau articole, acestea se vor scrie cu literă
mare: Al XIV-lea Congres Național de Medicina Muncii,La Om(vîrf montan);

4) datorită funcției lor individualizatoare, de concretizare și precizare a obiectelor desemnate,

numele topice se scriu, de regulă, cu articolul definit (enclitic):

a) cu -(u)l, adesea redus la -u, pentru numele geografice cu forme de masculin singular:
Barcul/Barcu, Bogatul/Bogatu, Lacul/Lacu, Frasinul/ Frasinu, Pietrosul/Pietrosu (deal), Teiu, Ulmu
(sate);

b) în denumirile compuse, notarea lui -l la substantivele articulate este obligatorie: Barcul

Mare, Chetrișul Nou, Dealul Înalt, Hîrtopul Mic, Imașul Comunal, Izvorul Mănăstirii, Lacul Roșu,
Suhatul din Sus, Vîrful Scocului (excepție fac toponimele românești cu scriere tradițională: Rîmnicu-
Sărat, Satu-Mare, Tîrgu-Ocna);

c) cu substituentul -u se scriu toponimele provenite din antroponime (nume de familie):

Andrușu, Balabanu, Ciofu, Corbu, Dancu, Paicu, Voinescu;

d) prin tradiție și-au fixat scrierea fără articol numele de localități: Băiuș, Goian, Hîrtop, Mitoc,
Otac, Plop, Puhoi, Troian;

e) fără articol se scriu numele de rîuri: Ciuluc, Ciuhur, Cogîlnic, Ialpug, Ichel, Nistru, Prut,
Racovăț, Răut;

f) cu -a în structura numelor topice feminine (la singular) provenite din substantive propriu-zise
sau din adjective substantivizate: Balta, Lunca, Măgura, Movila, Palanca, Stînca, Adînca, Larga,
Lata, Lunga, Sărata;

g) cu -i pentru microtoponimele cu forme de masculin plural: Codrii, Coșcanii, Gorganii, Plopii,

Popînzacii, Tufarii;

h) cu -le pentru microtoponimele cu forme de feminin plural: Fînețele, Fîntînile, Grădinile,

Hîrtoapele, Humăriile, Izvoarele, Mlădițele, Ocoalele, Odăile, Prutețele, Sărăturile, Vîlcelele;

i) prin tradiție unele nume de localități și-au stabilit scrierea fără articolul -le: Hîrtoape,
Izvoare, Vîlcele etc.;

j) în denumirile compuse, notarea articolelor de plural -i și -le la substantivele articulate este

obligatorie: Codrii Lăpușnei, Plopii din Deal, Tufarii de pe Coastă; Fînețele din Luncă, Humăriile
Vechi, Izvoarele din Hîrtop, Prutețele din Jos;

5) se scriu într-un cuvînt:

a) toponimele provenite din antroponime compuse: Doibani, Moșandrei, Negruvodă, Șaptebani;

b) numele topice care prin tradiție grafică prezintă un grad avansat de fuziune a elementelor
componente și care se comportă în flexiune ca un singur cuvînt: Cîmp frumos, Supaturi, Cîmpulung;

6) se scriu cu cratimă (liniuță de unire):

a) toponimele compuse din două substantive (nume topice) cu formă de nominativ-acuzativ:

Ceadîr-Lunga, Cîmpul-Ocoliș, Gîrla-Joseni, Cîșlița-Prut, Grinăuți-Moldova, Grinăuți-Raia, Plop-
Știubei, Pripiceni-Curchi, Reteni-Vasileuți;

b) numele topice compuse al căror termen secund reprezintă un substantiv cu funcție de

identificare: Etulia-Sat, Etulia-Gară, Răcărița-Baltă, Răcărița-Gîrlă, Schinoasa-Deal, Schinoasa-Vale,
Telenești-Sat, Telenești-Tîrg;

c) compusele toponimice alcătuite dintr-un nume comun și un nume topic propriu-zis: Slobozia-
Horodiște, Slobozia-Vărăncău, Tîrgul-Vertiujeni, Vadul-Rașcov;

d) denumirile geografice compuse comemorative ce reproduc numele unor personalități din

istoria și cultura națională, acestea fiind compuse dintr-un nume de persoană și un nume comun
care indică un rang, grad sau funcție: Cuza-Vodă, Mihalcea-Serdarul, Mihnea-Vodă, Ștefan-Vodă,
Vlaicu-Pîrcălab;
 e) prenumele și numele de familie formate din două nume de persoană sau numele rezultat din
alăturarea unui nume de familie și un nume geografic: Ana-Maria, Radu-Șerban, Niculescu-Buzău,
Rădulescu-Motru;

f) nume de personaje de basm sau personalități istorice și literare (nume propriu și substantiv
comun care arată gradul, funcția, rangul); se scriu cu literă mare și substantivele comune care s-ar
scrie cu literă mică ca termeni individuali: Aleodor-Împărat, Roșu-Împărat, Sinan-Pașa, Șerban-Vodă,
Mihai-Voievod Viteazul;

g) nume de constelații: Ciobanul-cu-Oile, Carul-Mare, Ursa-Mică;

7) se scriu despărțite (separat):

a) compusele toponimice din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ (cu excepția

celor de la punctul 8): Balta Paicu, Bariera Sculeni, Lacul Manta, Pădurea Strelețchi, Șoseaua
Hîncești;

b) numele topice compuse din substantiv în nominativ + substantiv în genitiv: Bălțile Prutului,
Cîmpia Cuboltei, Codrii Bîcului, Colinele Tigheciului, Delta Dunării, Depresiunea Ialpugului, Gîrla
Zăvoiului, Gura Căinarului, Izvorul Mănăstirii, Lacul Cucoarelor, Limanul Nistrului, Piața Unirii,
Valea Coloniței, Valea Norocului;

c) denumirile compuse dintr-un substantiv și un adjectiv: Balta Albă, Barcul Lemnos, Cîmpul
Drept, Cotul Mare, Dealul Înalt, Drăgușenii Noi, Dubăsarii Vechi, Gîrla Îngrădită, Hîrtopul Mare,
Obreja Nouă, Racovățul Sec, Valea Adîncă;

d) toponimele compuse după modelul substantiv + prepoziție + substantiv (sau adverb): Albota
de Jos, Bahna din Sus, Balta cu Flori, Cuhureștii de Sus, Jora de Mijloc, Mahalaua din Deal, Prutețul
cu Nuferi, Taraclia de Salcie;

e) numele topice formate dintr-un substantiv precedat de un numeral: Doi Brazi, Cinci Izvoare,
Șapte Fîntîni, Trei Movile;

f) toponimele provenite dintr-un substantiv precedat de o prepoziție: După Deal, Între Stînci,
La Movilă, Pe Bahnă, Peste Pîrîu, Sub Cetate;

g) compusele din mai mulți termeni constituenți: Cîmpia Moldovei de Sud, Fîntîna cu Cumpănă
din Deal, Izvorul de sub Dealul Măgurii, Podișul Moldovei Centrale, Poiana din Pădurea
Vărzăreștilor;

h) toponimele comemorative provenite de la nume de persoane formate din mai mulți termeni
de compunere se scriu în conformitate cu normele ortografice privind numele de persoane
respective: Alexandru cel Bun, Alexandru Ioan Cuza, Barbu Delavrancea, Mihail Kogălniceanu,
Mircea cel Bătrîn, Ioan Vodă Viteazul, Ștefan cel Mare și Sfînt;

i) despărțit (separat) se scriu și toponimele aghionimice: Biserica Sfinții Petru și Pavel, Brațul
Sfîntul Gheorghe, Parcul Sfînta Maria;

j) pentru următoarele nume geografice se recomandă forma de genitiv a componentului

determinativ: Cîmpia Cuboltei, Colinele Tigheciului, Dealurile Ciulucurilor, Podișul Cogîlnicului,
Podișul Racovățului (nu Cîmpia Cubolta, Colinele Tigheci, Dealurile Ciuluc, Podișul Cogîlnic, Podișul
Racovăț);
 8) în derivatele toponimice românești sufixele se scriu și se rostesc conform normelor
ortografice:

a) -eni (cu e nu cu ă): Brătuşeni, Cotiujeni, Donduşeni, Străşeni, Vertiujeni, (nu Brătuşăni,
Cotiujăni, Donduşăni, Străşăni, Vertiujăni);

b) -eni (nu -ani): Brătușeni, Căușeni, Crăsnășeni, Dondușeni, Hăsnășeni, Rogojeni, Tătărășeni
(nu Brătușani, Căușani, Crăsnășani, Dondușani, Hăsnășani, Rogojani, Tătărășani);

c) -ani/-eni, -ești (fără articolul enclitic de plural, pentru formele inițiale, de bază): Băxani,
Căplani, Răducani, Șofrîncani (nu Băxanii, Căplanii, Răducanii, Șofrîncanii); Butuceni, Cărpineni,
Moșeni, Teșcureni (nu Butucenii, Cărpinenii, Moșenii, Teșcurenii); Brănești, Costești, Florești,
Pănășești (nu Brăneștii, Costeștii, Floreștii, Pănășeștii);

d) -ar (cu a nu cu ă sau e): Cenușarele, Dealul Doboșarilor, Mahalaua Călușarilor (nu
Cenușările, Dealul Doboșerilor, Mahalaua Călușerilor);

e) -atic (cu i nu cu e): Iernatic, Prăvălatic, Tomnatic, Văratic (nu Iernatec, Prăvălatec,
Tomnatec, Văratec);

9) numeralele utilizate pentru exprimarea datei se vor scrie cu cifre;

10) majoritatea denumirilor de profesii și funcții sînt de genul masculin, dar sîntși de genul
feminin. Denumirile de profesii ce se folosesc doar la genul masculin sînt descrise întabelul 1. Cu
toate acestea, întrucît în general se acceptă faptul că în română masculinul are o valoare neutră, de
„hipergen”, atunci cînd este folosit pentru denumirile generice de profesii și funcții, se recomandă
utilizarea formelor de feminin doar în cazul în care:

a) se particularizează o profesie sau o funcție și se face referire directă la o persoană de sex

feminin;

b) există în textul original intenția clară de a desemna în mod explicit atît persoanele de sex
masculin, cîtși cele de sex feminin.

Tabelul 1

Lista cu denumiri de funcții și profesii ale căror variante la feminin

fie nu sînt atestate în limba română (chirurgă, medică…) fie nu au intrat

încă în uz (psihologă, geologă, geografă…) fie aparțin unui registru

familiar (doctoriță , librăreasă...)

Denumiri de funcții și profesii care se folosesc doar la genul masculin

atașat de diplomat jurisconsult prefect
presǎ/cultural
arhivar doctor lector primar
astronaut docent librar psiholog
bijutier dramaturg maistru rector
cancelar expert (național) manager redactor
chirurg filolog medic sectorist
comandant gardian mecanizator senator
comisar geograf meșteșugar sociolog
conferențiar geolog miner trezorier
consul guvernator ministru vameș
critic impresar notar
cronicar istoric pădurar
decan jandarm pilot

2.Decizia consiliului local privind atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau zonei de
circulație publică urmează să conțină denumirea abreviată a acesteia.

1) La numele proprii se va abrevia numai prenumele, nu și numele de familie.

2) Nu vor fi admise, de exemplu, prescurtări precum: C-tinescu (pentru Constantinescu), D-triu

(pentru Dumitriu), D-rescu (pentru Dumitrescu) etc.

3) În cazul altor prenume masculine, mai des întîlnite, abrevierile admise vor fi următoarele:

a) abrevierea formată din inițiala cu a doua literă, de tipul:

Al. – pentru Alexandru;

At. –pentru Atanasie;

Gh. – pentru Gheorghe (niciodată Ghe.);

Gr. –pentru Grigore;

Șt. –pentruȘtefan;

I. –pentru Iuri;

Cr. – pentru Cristofor;

b) abrevierea formată din inițiala cu o literă, de tipul:

A. –pentru Aurel, Anton, Aristide;

C.– pentru Constantin (nu este recomandată varianta cu cratimă C-tin);

D.– pentru Dumitru (nu D-tru);

G. –pentru Gabriel sau Garabet și chiar pentru George;

Ș. – se poate abrevia prenumele Șerban;

Pentru alte prenume se folosește: I. (Ion), V. (Vasile), M. (Marin, Mircea, Marius etc.), N.
(Nicolae), T. (Tudor) etc.;

c) prenumele de persoane: I.L. Caragiale=Ion Luca Caragiale.

Nu se recomandă folosirea abrevierilor B. pentru Barbu sau Bănică, E. pentru Eudoxiu

Hurmuzachi sau Eufrosin Poteca; F. pentru orice Florin sau Florea; R. pentru Radu, Remus, Romică;
S. pentru Sorin, Stelian; sau Z. pentru Zaharia.

4) Nu se abreviază prenumele feminine. Nu se va scrie, așadar, M. Popescu, ci Maria Popescu,

avînd în vedere că, potrivit regulilor, M. este o prescurtare pentru prenumele masculine Marin,
Marius, Mircea etc.

5) Nu se va admite abrevierea numelor compuse: Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrîn, Mihai
Viteazul etc.

6) Se va pune punct cînd se va abrevia un compus scris cu cratimă, punctul interior va fi urmat
de cratimă (lt.-maj. pentru locotenent-major).

7) Nu se va folosi punctul la:

a) abrevierile care păstrează ultima literă: (dl = domnul, jr = junior), excepție: dr. = doctor ,
mr. = maior;

b) abrevierile compuselor scrise fără cratimă sau scrise cu blanc: (d-lui = dumnealui; D-sa =
Domnia Sa).

8) Semnul de punctuație„cratima” se va păstra în abrevierile compuselor scrise cu cratimă sau

scrise cu blanc: (d-lui = dumnealui; D-sa = Domnia Sa, lt.-col. = locotenent-colonel).

9) În abrevierile compuselor scrise cu cratimă, cratima nu va fi urmată de blanc (spațiu liber).

10) Modele de abreviere a titlurilor academice, a titlurilorși apelativelor bisericești, a gradelor

militare, a numelor de profesii sînt descrise în tabelele 2–5.

Modele de abreviere a titlurilor academice, a titlurilorși apelativelor

bisericești, a numelor de profesii și a gradelor militare

Tabelul 2

Grade și titluri academice

Nr.
Abrevierea Explicația
crt.
1. acad. academician –membru (de onoare sau titular) al unei academii
2. asist. asistent – grad didactic în învățămîntul superior, inferior lectorului
3. conf. conferențiar – grad în învățămîntul superior, intermediar între lector și
profesor
4. doc. docent – titlu științific acordat doctorilor în științe care s-au distins printr-o
activitate valoroasă
5. dr. doctor – titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de
învățămînt superior
6. dr. doc. doctor docent (dr. + doc.)
7. dr. univ. doctor universitar (dr. + univ.)
8. conf.univ. conferențiar universitar (conf. + univ.)
9. drd doctorand – persoană care își pregătește lucrarea de doctorat
10. înv. învățător – inițiator, autor sau propagator al unei doctrine
11. lect. lector – grad în unele instituții de învățămînt superior, mai mare decît
asistentul și mai mic decît conferențiarul
12. prof. profesor – persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de
activitate și care predă o materie de învățămînt (în școală). Învățător

Tabelul 3

Titluri și apelative bisericești

Nr.crt. Abrevierea Explicația

1. ap. apostol
2. arh. arhanghel
3. arhiep. arhiepiscop
4. cuv. cuvios
5. ep. episcop
6. ier. ierarh
7. mitr. mitropolit
8. mărt. mărturisitor
9. mc. mucenic
10. m.mc. mare mucenic
11. patr. patriarh
12. pr. proroc - această prescurtare se folosește doar în calendar. În
scrisul comun, „pr.” este prescurtarea pentru cuvîntul preot)
13. pr. preot
14. prt. protoiereu
15. sf. sfînt

Tabelul 4

Nume de profesi

Nr.crt. Abrevierea Explicația

1. agr. agronom
2. arh. arhitect
3. ing. inginer
4. med. medic
5. av. avocat
6. psih. psiholog
7. ing.sup. inginer superior
8. red. redactor
9. red.-șef redactor-șef
10. dep. deputat

Tabelul 5

Grade militare

Nr. crt. Abrevierea Explicație

1. art. artilerist
2. astron. astronaut
3. av. aviator
4. cap. caporal
5. cpt. căpitan
6. col. colonel
7. com./cdt. comandant
8. cmdr. comandor
9. frt. fruntaș
10. gen. general
11. gen. de brig. general de brigadă
12. gen. de div. general de divizie
13. gen.-col. general-colonel
14. gen.-lt. general-locotenent
15. gen.-mr. general-major
16. gen. genist
17. inf. infanterist
18. lt. locotenent
19. lt.-col. locotenent-colonel
20. lt.-maj. locotenent-major
21. mr. maior
22. mar. marinar
23. mrș. mareșal
24. mil./milit. militar
25. plt. plutonier
26. nav. navigator
27. of. ofițer
28. pil. pilot
29. plt.-adj. plutonier-adjutant
30. plt.-maj. plutonier-major
31. sgt./serg. sergent
32. sgt.-maj./ sergent-major
serg.-maj.
33. sgt.-inf./ sergent-inferior
serg.-inf.
34. sold. soldat
35. slt. sublocotenent
36. transm. transmisionist
37. rez. rezervist
38. vet. veteran

[Anexa nr.4 introdusă prin HG1166 din 28.11.18, MO513-525/28.12.18 art.1346; în vigoare
28.12.18]