UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL INGINERIE CIVILĂ Ș I GEODEZIE

JURNALUL
LUCRĂRILOR DE LABORATOR
la disciplina:
„MECANICA PĂMÂNTURILOR”

Studentul:Oprea Denis
Grupa:IMC-1802

Chişinău 2020

1
 INTRODUCERE

Pământul este un material mai complex cu o comportare non-liniară și care adesea

sub actiunea unei încărcări prezintă un comportament anizotropic și dependent de
timp. În principiu comportamentul acestuia depinde de stările de încărcare,
descărcare și reîncărcare. În momentul cedării prezintă un comportament non-liniar
în care efortul este dependent de rigiditate; prezintă deformații plastice și dilatanță
eterogenă.Astfel înainte de construirea unui imobil,este nevoie de un studiu al
terenului de fundare, adică al pământului propriu-zis, ca să vedem dacă tereneul
este bun(pământuri finec u plasticitate redusă/mare,blocuri bolovănișuri)sau
terenuri dificile(nisipurile afânate) în scopul prevederii riscului geotehnic, care
depinde de două categorii de factori: factorii legați de teren(condițiile și apa
subterană) și factorii legați de structură

Tabelul 1. Precisia de calcul al caracteristicilor fizice și mecanice

ale probelor de pământ cercetat

Caracteristicile Unități de Precisia de

pământurilor măsură calcul
Densitatea (ρ, ρs, ρd) g/cm3 0,01
Geutatea specifică
(γ, γs, γd, γsb, γsat)
kN/m3 0,1
Umiditatea
(w, wp, wL, wopt)
% 0,1
Indicele porilor (е) – 0,001
Gradul de umiditate (Sr) – 0,01
Indicele de plasticitate (Ip) % 0,1
Indicele de lichiditate (IL) – 0,01
Modulul de deformare
liniară (Е)
kPa 0,5·103
Coeziunea (C) kPa 1,0
Unghiul de frecare
interioară (φ)
grade 1,0
Coeficientul de filtrație
(kf)
cm/s 0,001
Unghiul taluzului natural
(α )
grade 0,5

2
 Lucrare de laborator nr. 6
DETERMINAREA DENSITĂŢII şi UMIDITĂŢII
PĂMÂNTULUI ARGILOS
Generalităţi
A. Determinarea densității pământului (ρ)
Densitatea unui pamânt reprezintă masa unității de volum a acestuia Ea se
determină facând raportul dintre masa unei probe de pamânt m t, incluziv masa apei
în porii pamântului, și volumul acestei probe Vt, și se calculeaza prin formula:
ρ = mt / Vt .
Determinarea densității pământurilor se înfăptuiește prin diferite metode:
Metoda parafinării, Metoda radiometrică și Metoda inelului de tăiat,care o vom
utiliza si la încercarea de laborator.

Metoda parafinării se bazează pe determinarea volumului probei de pământ

sau rocă stâncoasă cu masa cunoscută măsurând volumul apei eliminate într-un
cilindru de măsurat și se recomandă pentru rocile stâncoase și pământurile
coezive, care pot fărâmița în timpul încercărilor și nu pot fi tăiate cu inelul de
tăiat.

Metoda radiometrică constă în măsurarea vitezei luminii radiației difuză

gamma și poate fi aplicată pentru diferite tipuri de pământuri și rocă stâncoasă.

Metoda inelului de tăiat (ГОСТ 5180-84) constă în prelevarea probei de

pământ și determinarea masei ei prin metoda specială (vezi mai jos). Este folosită
pentru pământurile coezive (argiloase) care îşi păstra forma şi prin urmare
structura naturală în timpul extragerii monoliților din masivul de pământ ca și
pentru pământurile necoezive pentru care volumul și forma pot fi păstrate cu
ajutorul inelului rigid.
În figură:
a-pământ
b-inelul împreună cu proba din monolit
2-monolit de pământ
1 –inel de tăiat

3
B. Determinarea umidității pământului (w)
Prin umiditatea pământului (w) se înțelege cantitatea de apă mw pierdută prin
uscare la o temperatură de 105°C până la masa constantă, raportată la masa uscată
a probei ms. Rezultatul se exprimă în procente. Ea se calculează cu relația: w =
100 mw / ms, % .
Sunt diferite metode pentru determinarea umidității pământului direct pe teren:
metoda electrometrică; metoda neutronă; metoda de raze gamma, iar în condiţii de
laborator cea mai răspândită este metoda de uscarea probei de pământ în etuvă
până la masa constantă care poate fi aplicabil pentru orice tip de pământ.
Umiditatea pământului care se află în condiţiile de stratificare naturală se numeşte
umiditatea naturală. Valorile umidităţii naturale variază în limitele mari şi
depind de cantitatea de apă în porii pământului, de gradul de îndesare şi de
compoziţia mineralogică a pământului. De regulă, umiditatea naturală la
pământurile nisipoase şi loessoide este egală cu aproximativ 5…10%, la
pământurile argiloase – 25…35 %, la nămolurile – 150…300 %.

A. Jurnalul de determinare a densităţii pământului argilos

Nr.exp.

Dimensiunile probei Volumul Masa Masa Densitatea

probei inelului inelului pământului
Diametrul Înălţimea
de tăiat cu probă
d, cm h, cm 3
V, cm m1, g m2, g ρ, g/cm3
1 7.1 3.5 138,572 70,360 360,100 2,08
2 7.1 3.5 128,572 82,460 373,850 2,10
Valoarea normativă ρ=2,09 g/cm3

 
i m2i  m1i   7.123.5  138.572
Vi ; V= 4

  i
 ρi1=
360,100−70,360
=2,08 g /cm3
n 138,752

373,850−82,460
ρi2= =2,10 g /cm3
138,752
2,08+2,10
ρ= =2,09 g / cm3
2

4
 B. Jurnalul de determinare a umidităţii pământului
Masa fiolelor

Nr.fiolei
Umiditate
Nr.exp.
Deşerte Cu pământ umed Cu pământ uscat
m1 , g m2 , g m3, g w, %
1 1 32,770 63,700 55,730 34,7
2 2 22,300 69,500 57,590 33,7
Valoarea normativă w=34,2%

m2i  m3i
w  100  i
i
w i1=
100∗63,700−55,730
=34,7
m3  m1i ; 55,730−32,770
%

w
w i

 w i2=
100∗69,500−57,590
=33,7
n 57,590−22,300 %

34,71+ 33,74
w= =34,2%
2

Concluzii: În urma efectuării lucrării de laborator am determinat densitatea şi

umiditatea pământului argilos obținând în final w= 34,2 % și ρ=2.09 g/cm3 , ceea ce
denotă faptul că este un teren bun de fundație.

A îndeplinit: Data:
A verificat: Data: