Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru

Departamentul Inginerie Civilă și Geodezie

SARCINA

Lucrare de control la disciplina ,,Geotehnică și Fundații”

Studentul:Bivol Adrian

Grupa:IMC-1802

DATE INIȚIALE

De proiectat fundațiile construcției în două variante:

a)Fundații de suprafață

b)Fundații de piloți

1.Construcțiaeste prezentată prin planul său la cota ±0.000

2.Caracteristica constructivă a construcției

-grosimea pereților 0,3 metri;

-secțiunea stâlpilor 0,35x0,35 metri;

-înălțimea construcției 2,5 metri.

3.Sarcinile pentru proiectarea fundațiilor sunt date la cota ±0.000 (varianta Nr.3) în gruparea lor
principală cu valorile normate.

4.Construcția urmează să fie realizată în orașul Criuleni pe șantierul nr. 3.

A verificat:Funieru Natalia,2021
 Cuprins
Capitolul 1. Evaluarea general a condițiilor de natură a șantierului dat.
1.1 Condiții geomorfologice;
1.2 Condiții geologice și hidrologice;
1.3 Caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare. Indici de calcul al
caracteristicilor fizico-mecanice;
1.4Concluzii referitore la condițiile de natura șantierului dat;
Capitolul 2. Partea constructivă.
2.1 Analiza constructivă a construcției;
2.2 Sarcina la fundații;
2.3 Reperarea topografică în plan și pe vertical a construcției.
Capitolul 3. Proiectarea fundațiilor de suprafață.
3.1 Determinarea adâncimii de fundare;
3.2 Calculul dimensiunilor preliminare a tălpii fundației de suprafață;
3.3 Calculul tasărilor a terenurilor de fundare sub fundație de suprafață;
Capitolul 4. Proiectarea fundațiilor pe piloți
4.1 Determinarea tipului pilotului și adâncimii de așezare a tălpii radierului.
Determinarea dimensiunilor piloților;
4.2 Calculul capacității portante a piloților;
4.3 Calculul numarului de piloți în grup, numărul rândurilor de piloți și distanței între
piloți în bandă. Precizarea dimensiunilor piloților.;
4.4 Calculul tasării terenului de fundare sub fundație pe piloți;
Bibliografie.
 Capitolul 1

Evaluarea generală a condițiilor de natură a șantierului dat

1.1 Condiții geomorfologice.

Orașul Criuleni este aşezat pe un povârniş, despicat în curmeziş de o vale afluentă, ce coboară
repede spre apa râului Nistrului şi pe o prispă puţin ridicată deasupra fundului aceleiaşi văi.
Cadrul e format din valea cu meandre adâncite şi din podişul înalt. Podișul este elementul major
de relief pe care este amplasată localitatea la o altitudine de 191 m față de nivelul mării, iar
elementele minore de relief sunt dealurile și luncile cu o orientare spre nord-est și cu o
înălțime/adîncime relativă de 90-191 m.Relieful șantierului Nr.12 reprezintă o pantă cu
cotele:cea mai înaltă-57,0 și cea mai joasă-55,0.Expoziția taluzului este sud-estică cu panta
aprozimativ de 5°.

1.2 Condiții geologice și hidrogeologice.

I strat de la suprafața terenului este strat vegetal. Grosimea acestui strat variază în limitele 0,5-
0,6 metri.E=11338 kPa.
Stratul II este pământ argilo-nisipos galben,plastic cu compresabilitate medie,E=16263
kPa.Grosimea lui variază în limitele 4,1-6,1 metri.
Stratul III este nisip galben cu E=20868 kPa,cu grosimea 5,2-6,3 metri în limitele șantierului.
Stratul IV este sol nisipo-lutos sur,grosimea lui variază în limitele 5,0-6,0 metri. Este stratul
acvifer,la cota 56,6 se află nivelul apelor freatice.
1.3. Caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare. Indici de calcul al caracteristicilor
fizico-mecanice.

strat Pământ Nisip Sol

vegetal argilo- galben nisipo-
Denumirea stratului de pământ
1 nisipos lutos
(în conformitate cu STAS)
galben sur

Numărul stratului de pământ

2
1 2 3 4
Denumirea caracteristicilor fizice și mecanice
Grosimea stratului de pământ
3 0,5-0,6 4,1-6,1 5,2-6,3 5,0-6,0
h, m
Greutatea specifică a granulelor
4 25,3 26,9 26,5 26,7
γs , kN/m 3

Greutatea volumică a pământurilor

5 15,2 17,5 19,0 19,0
γ, kN/m 3

Umiditatea pământului
6 0,13 0,19 0,23 0,17
w
Greutatea volumică a pământului uscat
7 13,4 14,7 15,4 16,23
γd, kN/m 3

Indicele porilor a pământurilor

8 0,888 0,830 0,720 0,648
e
Gradul de umiditate a pământurilor
9 0,37 0,61 0,84 0,70
Sr
Greutatea volumică a pământului saturat
10 18,1 19,2 19,5 20,1
γsat , kN/m 3

Greutatea volumică a pământului submersat

8,1 9,2 9,6 10,1
11
γsb , kN/m 3

Limita superioară de plasticitate

12 --- 0,38 ---- 0,27
wL
Limita inferioară de plasticitate
13 --- 0,25 ---- 0,20
wp
Indicele de plasticitate
14 --- 0,13 ---- 0,07
Ip
Indicele de lichiditate
15 --- -0,92 ---- -0,42
IL
Unghiul de frecare interioară
16 --- 22 34 27
φ, grade
Coeziunea pământului
17 --- 25 0 15
C, kPa
Modulul de deformare liniară
18 11000 16000 20000 ---
E, kPa
 P2−P1 200−100
E1=k E ∙ β ∙ ( 1+e ) =3,3∗0,62 ( 1+0,829 ) =11338 kPa
e 1−e 2 0,782−0,749

P2−P1 200−100
E2=k E ∙ β ∙ ( 1+e ) =2,3∗0,74 ( 1+0,720 ) =16263 kPa
e 1−e 2 0,693−0,675

P2−P1 200−100
E3 =k E ∙ β ∙ ( 1+e ) =3,6∗0,74 ( 1+0,645 ) =20868 kPa
e 1−e 2 0,626−0,605

1.4. Concluzii referitor la condiții de natură a șantierului dat.

Condițiile climatice sunt normale cu vară lungă și caldă,iarna scurtă și relativ caldă cu un strat
neuniform de zăpadă.Garosimea stratului de îngheț a pământului este de 0,8 m.

Din secțiunea geologică a terenului șantierului observăm că relieful este liniștit,straturile de

pământ sunt amplasate concentrat.Dimensiunile fundației trebuie alese și calculate luând în
considerație tasabilitatea stratului 4(sol nisipo-lutos sur).
 Capitolul 2

Parte constructivă

2.1 Analiză constructivă a construcției.

Construcțiile se împart in două mari categorii, și anume clădiri si lucrari inginerești. O cladire
reprezenta spațiul in care se desfășoara o activitate (birou, munca, odihna etc.), în timp ce o
lucrare inginerească reprezintă orice alt tip de construcție (drumuri, poduri, căi ferate,
rezervoare, turnuri, canale etc.). În funcție de destinație, clădirile se împart în mai multe
categorii:industriale,civile și agricole.

Cladirile, în funcție de deformabilitatea lor sub acțiunea unor sarcini, pot avea trei tipuri de
structuri:

1. Structura rigida – structura de rezistență alcătuita din pereți portanți din beton armat;
2. Structura flexibila – formata din cadre de lemn, oțel sau beton armat;
3. Structura semi-flexibila – clădiri alcătuite din cadre de beton armat alaturi de pereți din
beton armat sau pereți de umplutură din zidărie.
Construcția ce urmează se fie executată pe acest teren este un restaurant cu structură rigidă cu
dimensiunile 36x24 metri.Pereții sunt zidiți din blocuri de calcar cu grosimea 390mm,secțiunea
stâlpilor de 350x350 mm.Garajul are doar parter cu șarpantă din lemn și învelitoare din plăci de
ardezie.Înălțimea construcției este de 3,5 metri.

2.2 Sarcina la fundații

Sarcina pe axa:
Varianta
B,C,D

III 2800 N,kN

Tabelul 1.Sarcina de proiect

2.3. Reperare topografică în plan și pe verticală a construcției.

Figura1.Așezarea planimetrică a clădirii

Figura2.Așezarea pe verticală a clădirii
 Capitolul 3

Proiectarea fundațiilor de suprafață

3.1. Alegerea tipului fundației de suprafață. Determinarea adâncimii de fundare.

Prin adâncime de fundare se înțelege distanța minima de la talpa fundației până la nivelul
terenului natural sau al celui obținut prin decaparea stratului superficial din jurul fundației
respective.
Mărimea adâncimii de fundare depinde de mai mulți factori dintre care cei mai importanți sunt:

- Destinația tehnologică a construcției;

- Adâncimea de îngheț sau adâncimile impuse de particularitățile locale ale unor
pământuri;
- Caracterul stratificației (capacitatea portantă a pământurilor din diferite straturi și
proprietățile lor fizico-mecanice sau natural lor deosebită).
- Poziția nivelului apei subterane și proprietățile acesteia.

Deoarece construcția dată are subsol, are o greutate mare și în urma prospecțiunilor
geologice în stratul de sol în care sa decis de construit fundația nu a fost depistată prezența
apelor subterane, din această cauză respectarea cerinței ca cota de fundare sa fie mai sus de
nivelul apelor suberane este inițial satisfăcută de aceea adoptăm adâncimea de fundare de 2,5
metri.
 3.2 Calculul dimensiunilor preliminare a tălpii fundației de suprafață.

Metoda grafo-analitică

-Capacitatea portantă a terenului de fundare se determină după formula:R=kb*b+Rko

Unde:

γ c1∗γ c2 M γ∗k z∗γ II

k b=
k

( [ M ∗k ∗b∗γ
γ z II + M q∗d 1∗γ III + ( M q −1 ) d b∗γ III + M c C II ] )
R KO =γ c1∗γ c2
k

1,25∗1∗0,61∗1∗17,5
k b= =13
1

0,61∗1∗2,5∗17,5+3,44∗2,5∗15,2+ ( 3,44−1 )∗2∗15,2∗6,04∗25

R KO =1,25∗1 =477 kPa
1

R=13*b+477

N
-Presiunea pe talpa fundației se calculează prin formula P= + γ ∗d
A 0

Admitem A=1,4b2 și γ 0=20 kN/m3

2 8 00 2000
P= 2
+ 20∗1,2= 2 +24
1,4 b b

b(m) R(kPa) P(kPa)

0 477 ∞

1,2 1388

2 501 500

1,5 666

1,8 617
b0=2,0 și l0=2,0*1,4≈2,8m luăm b=2,0 m iar l=3,0 m
 3.3. Calculul tasărilor a terenurilor de fundare sub fundație de suprafață

b=2,0 l=3,0 d=2,5

Coloana geologică este alcătuită de: I strat-h=6,1m; γ =17,5 kN/m3;E=16000

II strat h=5,2 γ =19,0 kN/m3;E=20000

Metoda însumării pe straturi

1.Construim diagramaσ zg

σ n
zg= ∑ γi hi
i=1

σ 1 g=17,5∗2,5=43,7 kPa

σ 2 g=43,7+17,5∗4,1=115,4 kPa

σ 3 g=115,4+19∗5,2=214,2 kPa

2.Construim diagrama σ zp

σ zg=p0,unde p0=pmed-σ zg 0=501-43,7=457

l 3
r= b = 2,0 =1,5

Alegem hi=z=0,4*2,0=0,8

2z
z ξ= α σ zp σ med hi E*10-3 ∆S
b
 0 0 1 457 422 80 16 2,11
0,8 0,8 0,848 388
315 80 16 1,58
1,6 1,6 0,532 243
2,4 2,4 0,325 149 196 80 16 0,98
3,2 3,2 0,210 96 122 80 16 0,61
4,0 4,0 0,145 66
4,8 4,8 0,105 48 81 80 16 0,41
5,6 5,6 0,079 36 57 80 16 0,29
6,4 6,4 0,062 28
7,2 7,2 0,049 22 42 80 20 0,17
8 8 0,040 18 32 80 20 0,13
25 80 20 0,10
8,8 8,8 0,033 20 80 20 0,08
15 17 80 20 0,07

S=0,8∗Σ ∆ S=0,8∗6,51=5 , 2

Capitolul 4
 Proiectarea fundațiilor pe piloți

4.1 Determinarea tipului pilotului și adâncimii de așezare a tălpii radierului. Determinarea

dimensiunilor piloților;
Piloții sunt elemente de construcție sub forma unor stâlpi infipți în pământ, prin intermediul
cărora sarcina provenită din construcție se transmite straturilor din pământ în adâncime.
Fundațiile pe piloți constau din piloții infipți în pământ și uniți la partea superioară printr-o
placă, numită radier, ce transmite sarcina din construcție.
După modul cum piloții transmit sarcinile terenului, se deosebesc două categorii de piloți:
- Piloți de rezistență ( piloți purtători pe vârf), care predau sarcina prin intermediului
vârfului lor, vârf ce este înfipt într-un teren rezistent, puțin compresibil;
- Piloți flotanți ( purtători pe manta), care transmit sarcina prin frecarea între suprafața
laterală a pilotului și terenul înconjurător. Piloții flotanți se folosesc de obicei în cazul în
care terenul rezistent se găsește la adâncimi mari.
Ținând seama de procedeul de execuție și de înfigere în pământ, piloții pot fi împărțiți în două
grupe:
- Piloții prefabircați, confecționați în prealabil și care se înfig în pământ prin batere,
vibrare, înșurubare, subspălare cu jet de apă, sau prin combinații între metode amintite;
- Piloții executați la fața locului, care se execută prin mai multe metode.
Pentru construcția dată am ales piloți prefabricați bătuți C11-30 cu secțiunea dreptunghiulară
de 30 cm și cu vârful adâncit în stratul purtător cu 1m.
Înălțimea radierului este de 1 metru, conectarea capetelor piloţilor cu radierul se face rigidă
35 cm.

4.2 Calculul capacității portante a piloților

F d=γ c ( γ cr∗R∗A+u Σ γ cf f i hi )

Nr.
Straturile de
Str
pământ
Zi(m) hi fi(kPa) ᵞ cfi
ᵞcfi* fi* hi
.
1 Pământ argilo- 3,9 1,43 7 1 10
2 nisipos galben 4,7 1,43 7 1 10
 3 6,1 1,43 7 1 10
4 7,5 32,5 1 42,2
1,3
5 8,8 33,3 1 43,3
Nisip galben 1,3
6 10,1 34,1 1 44,3
1,3
7 11,4 35,5 1 46,1

F d=γ c ( γ cr∗R∗A+u Σ γ cf f i hi )

Fd=1(1*2600*0,09+3,3*206)=914

Capacitatea portantă de calcul a pilotului

Fd 914
F dc= −N p = −24,2=628
γk 1,4

4.3. Calculul numărului de piloți în grup, numărului rândurilor de piloțiși distanței între
piloți în bandă. Precizarea dimensiunilor piloților

De regulă numarul de piloți din fundație se determină în funcție de încărcările verticale și

capacitatea portantă la forțe axiale de compreiune a pilotului izolat.
N OI 1∗2 8 00
n p =η +∆ n= =4,4 ≈5 piloți
Fdc 628
Bibliografie

1. Geotehnică și fundații. M. Păunescu, București 1982.

2. Справочник, основания и фундаментыб Высшая школа, 1991.
3. Фундаменты мелкого заложения на естественных основаниях. Кишинев 1986.
4. Свайные фундаменты, методические указания по проектированию. Кишинев 1989.
5. Фундаменты в просадочных грунтах . Основы проектирования и технология подготовки
оснований. Учебное пособие. Кишинев 2010.