ANALIZA STATISTICĂ A DISTRIBUŢIILOR DE FRECVENŢE.

INDICATORII TENDINŢEI CENTRALE

Cuprins:

1. Noţiuni generale privind indicatorii tendinţei centrale

2.Mărimile medii
2.1. Media aritmetică
2.2.Media armonică
2.3. Media geometrică
2.4. Media pătratică
4. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare.
5. Teme de control.
6. Rezumatul unităţii de învăţare.
7. Bibliografia unităţii de învăţare.
1. Noţiuni generale privind indicatorii tendinţei centrale
Indicatorul statistic reprezintă expresia numerică concretă sau dimensiunea unei
colectivităţi sau fenomen. Poate fi definit ca „rezultat numeric al unei numărări, al unei măsuri
statistice a fenomenelor şi proceselor de masă sau al unui model de calcul statisticpe baza
datelor înregistrate”.
Clasificarea indicatorilor statistici:
1. După modul de determinare distingem:
➢ Indicatorii primari – se obţin în etapa de sistematizare a datelor statistice prin
centralizarea acestora. Aceşti indicatori constituie baza de calcul pentru indicatorii derivaţi.
Centralizarea datelor trebuie făcută numai pentru date care au aceeaşi unitate de măsură şi
acelaşi conţinut şi acceptă însumarea.
Ex.: - numărul total al elevilor unei școlii, numărul elevilor pe fiecare clasă, (volumul
total sau pe clase al unei colectivităţi).
- veniturile salariaţilor unei firme (nivelul total al valorilor individuale al unei
caracteristici)
➢ Indicatori derivaţi – reprezintă rezultatul prelucrării indicatorilor primari prin
diferite modele de calcul statistic. În categoria indicatorilor derivaţi pac parte: mărimile
relative, indicatorii tendinţei centrale, indicatorii variaţiei şi asimetriei, indicatorii de
concentrare, etc.
Pentru caracterizarea fenomenelor de masă se utilizează atât indicatori primari cât
şi derivaţi.
2. După gradul de cuprindere se disting:
➢ Indicatori sintetici care reprezintă expresii numerice ale categoriilor economice
de sinteză ce caracterizează rezultatele economice la nivel macroeconomic.
Ex.: Produsul intern brut. Modelul de calcul al acestor indicatori se bazează pe
Sistemul Conturilor Naţionale.
➢ Indicatorii analitici – care exprimă structura unei colectivităţi şi influenţa
factorilor care acţionează asupra acesteia.
3. După forma de exprimare se disting:
➢ Indicatori exprimaţi în mărimi absolute adică în unităţi concrete de măsură
aceleaşi cu ale caracteristicii analizate şi cu acelaşi conţinut ca şi caracteristica analizată.
➢ Indicatori exprimaţi sub formă de mărimi relative adică exprimaţi în coeficienţi,
procente, promile, prodecimile, etc. şi care s-au obţinut prin raportarea a doi indicatori cu
acelaşi conţinut sau cu conţinut diferit, dar aflaţi în relaţie de interdependenţă.
Indicatorii tendinţei centrale reprezintă o categorie deosebit de importantă de
indicatori statistici utilizaţi în analiza variabilelor numerice. Aceşti indicatori sintetici redau
într-o singură măsură ceea ce este tipic, esenţial, caracteristic, obiectiv şi stabil pentru o
serie de date numerice.
Indicatorii tendinţei centrale sunt:
▪ mărimile medii;
▪ indicatorii medii de poziţie.
Toţi indicatorii tendinţei centrale au unitatea de măsură a caracteristicii studiate.
Indicatorii tendinţei centrale, pentru a reda corect nivelul în jurul căruia tind valorile
individuale, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• să fie definiţi în mod precis printr-o definiţie sau formulă;
• să poată fi calculaţi cu uşurinţă şi rapiditate şi să se preteze calculelor algebrice;
 • să nu fie afectaţi prea tare de fluctuaţiile de selecţie în cazul în care datele provin
dintr-un sondaj statistic (adică mediile diferitelor eşantioane de volum egal provenite din
aceeaşi colectivitate să nu fie sensibil diferite);
• să nu aibă caracter matematic prea abstract;
• să fie expresia tuturor observaţiilor făcute.
Aceşti indicatori caracterizează cu atât mai bine tendinţa centrală cu cât datele pe
baza cărora se determină sunt mai omogene. Cei mai importanţi şi mai utilizaţi indicatori ai
tendinţei centrale sunt: media, mediana, modul.

2. Mărimile medii
Cuvântul “medie” este prezent în conversaţiile persoanelor aproape în fiecare zi,
folosindu-se în expresii ca: “durata medie de viaţă a oamenilor”, “durata medie de
funcţionare a unei baterii”, “greutatea medie a pachetelor de zahăr”.
Media este o valoare tipică sau centrală a unei distribuţii. Pentru ca mărimea medie
să aibă un caracter obiectiv este strict necesar ca alegerea tipului mediei să se facă în
funcţie de forma de variaţie şi de sursele de informaţii referitoare la caracteristica studiată.
Mărimile medii utilizate în analiza seriilor de distribuţie de frecvenţe sunt:
❑ media aritmetică ( x́ ) ;
❑ media armonică ( x́ h) ;
❑ media pătratică ( x́ p) ;
❑media geometrică ( x́ g) .
Fiecare dintre cele patru medii poate fi calculată atât ca medie simplă (în cazul
datelor negrupate) sau ca medie ponderată (în cazul datelor grupate pe variante sau
intervale de variaţie).

3.1. Media aritmetică

Media aritmetică ( x́ ), numită adeseori “medie” este indicatorul cel mai utilizat
pentru caracterizarea tendinţei centrale. Media se calculează însumând toate valorile
individuale şi împărţind suma la numărul lor, ea reprezentând acea valoare care înlocuind toţi
termenii unei serii nu modifică nivelul lor totalizator.
Media aritmetică calculată pentru o colectivitate statistică este acea valoare care
s-ar fi obţinut dacă toţi factorii ar fi exercitat o influenţă constantă asupra tuturor unităţilor
înregistrate. Media aritmetică simplă se calculează raportând nivelul totalizat al caracteristicii
la numărul total al unităţilor:

☺
Exemple:
Pentru 5 sucursale ale unei bănci comerciale au fost înregistrate valorile creditelor
în luna mai 2016 şi anume: 200.000 Euro; 240.000 Euro; 250.000 Euro; 180.000 Euro;
160.000 Euro.
Care este valoarea medie a creditelor acordate în luna decembrie 2016?

Euro/sucursală

Într-o colectivitate statistică se întâlnesc foarte rar cazuri în care numărul valorilor
caracteristicii coincide cu numărul unităţilor, în colectivităţile statistice de obicei se
înregistrează de mai multe ori aceiaşi valoare a caracteristicii pentru mai multe unităţi şi în
acest caz media se va calcula ca o medie aritmetică ponderată:

k = numărul de grupe (intervale);

i = numărul de variante (valori ale caracteristicii).
Dacă avem serie de distribuţie de frecvenţe pe intervale, atunci x i reprezintă mijlocul
(centrul) de interval:

Exemple:
Media aritmetică ponderată pentru o serie de repartiţie pe variante. Repartiţia
gospodăriilor dintr-o localitate în funcţie de numărul de copii este prezentată în tabelul
următor:
Nr. copii (xi) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Nr. gospodării (ni) 286 380 416 58 112 62 47 12 286 380

Media aritmetică = copii/gospodărie

Test 1
1.Distribuţia salariaţilor unui magazin în funcţie de numărul de zile de concediu de odihnă
dintr-un an se prezintă astfel:
Zile concediu 14 15 16 17 18 19 20
Nr. salariaţi 2 6 10 15 8 5 4
Se cere : să se calculeze media aritmetică
Media aritmetică =
n

∑ xi × n i
14 × 2÷ 15 ×6+16 × 10+17 ×15+18 ×8+ 19× 5+20 × 4 852
i=1
n
= = =17,04 zile de
2+ 6+10+15+8+5+ 4 50
∑ ni
i=1
concediu/salariat

Media aritmetică pentru o serie de distribuție pe intervale

Exemplu
Repartiţia salariaţilor unei firme în funcţie de valoarea primei acordate la sfârşitul anului 2016
este:
Prima (euro) Nr. salariaţi (ni) Centrul de interval (xi) xi x ni
0 – 100 5 50 250
100 – 200 10 150 1500
200 – 300 20 250 5000
300 – 400 16 350 5600
400 – 500 9 450 4050
Total 60 - 16400

∑ xi × n i
16400
i=1
n
= =273 , 33 euro/salariat
60
∑ ni
i=1

Test 2
Un studiu efectuat asupra unui număr de 50 de cutii de brânză topită dintr-un magazin a
reliefat următoarele informaţii cu privire la numărul de calorii conţinute:
Calorii 75-85 85-95 95-105 105-115 115-125
Nr. cutii cu brânză topită 5 10 15 14 6
Se cere: să se calculeze numărul mediu de calorii al unei cutii;
Calorii Nr. cutii cu brânză topită Centrul de interval (xi) xi x ni
75-85 5 80 400
85-95 10 90 900
95-105 15 100 1500
105-115 14 110 1540
115-125 6 120 720
Total 50 - 5060
n

∑ xi × n i
5060
i=1
n
= =101,2 calorii/cutie
50
∑ ni
i=1
 Dacă toţi termenii unei serii statistice se măresc sau se micşorează cu o constantă
“a”, atunci şi media se va mări sau se va micşora cu respectiva constantă “a”:

Dacă toţi termenii unei serii statistice se înmulţesc sau se împart cu o constantă “h”,
atunci şi media se va multiplica sau se va reduce de “h” ori:
- pentru o serie simplă:

- pentru o serie de frecvenţe:

Dacă frecvenţele unei serii de repartiţie se multiplică sau se împart cu o constantă

“a”, atunci media nu se va modifica:
Test 3
Se cunosc salariile obţinute într-un an de 6 angajaţi ai unei societăţi comerciale: 6000, 4000,
6500, 8000, 11000 şi 14000 RON.
a) care este salariul mediu ?
b) care este noul salariu mediu dacă din fiecare din cei şase angajaţi primeşte în plus la
salariu 1000 RON?
n

∑ xi 6000+4000+ 6500+8000+11000+14000 49500 lei/angajat

i=1
a. = = =8250
n 6 6

∑ x i ±1000 lei/angajat
i=1
b. =x́+1000=8250+1000=9250
n