România în perioada războiului rece – fișă de lucru

Citiți cu atenție sursele apoi răspundeți întrebarilor de mai jos:

A. Temându-se că revolta maghiară poate incita proprii cetățeni de etnie maghiară să se

revolte, Gh. Gh. Dej, liderul comuniștlor români, a sprijinit pregătirile pentru o intervenție
sovietică la Budapesta, în 1956 iar Armata Roșie și-a întărit prezența în România, în special
de-a lungul graniței de vest a țării. În România, revoltele populare s-au dovedit fragmentare
și ușor de controlat, în schimb, în Ungaria, situația nu a putut fi stăpânită decât după
intervenția în forța a armatei sovietice.

B. Este bine cunoscuta pozitia Romaniei in august 1968, care, prin glasul lui Nicolae Ceausescu,
a condamnat ferm interventia a cinci state membre ale Tratatului de la Varsovia (Uniunea
Sovietica, Bulgaria, R.D.Germana, Polonia si Ungaria) in Cehoslovacia, prin care s-a pus
capat "Primaverii de la Praga", politicii de reforme initiata de Aleksander Dubcek. Cei mai
multi au afirmat ca, in fapt, era o atitudine duplicitara a Partidului Comunist Roman, care pe
plan extern promova principii cu o larga recunoastere internationala (respectarea
independentei si suveranitatii nationale, neamestecul in treburile interne, egalitatea in
drepturi, respectul reciproc), in timp ce pe plan intern continua politica stalinista, fiind ostil
oricarei reforme

1. Precizați secolul la care se referă cele două surse istorice;

2. Numiti spațiul istoric precizat in cele două surse.
3. Numiți liderii politici români precizați în cele două surse
4. Identificați în sursa A o relație de cauzalitate, precizand cauza și consecința.
5. Menționați o deosebire între cele două surse, în ceea ce privește politica externă a României.
6. Caracterizați politica esternă a României în timpul Războiului Rece.