CONTRACTUL INTERNAŢIONAL

Contractul internaţional reprezintă suportul juridic al oricărei tranzacţii comerciale

internaţionale, el fiind materializarea acordului de voinţă al părţilor.
Contractul internaţional reprezintă garanţia efectuării operaţiunii de comerţ exterior,
deoarece:
− este legea părţilor;
− prezintă punctul de vedere al celor două părţi, precum şi acordul de voinţă dintre acestea;
− în cazul încălcării de către părţi a clauzelor invocate, poate stabili responsabilitatea
juridică a fiecăreia.
Caracterul internaţional al unui contract este evidenţiat pe baza a două criterii:
a) Criteriul juridic, prin care un contract are caracter internaţional dacă intră sub jurisdicţia
normelor juridice ale mai multor state, datorită existenţei unor elemente pur juridice, ca:
domiciliul părţilor contractante, naţionalitatea lor, locul de executare a contractului,
instanţa de reglementare a diferendelor apărute etc.
b) Criteriul economic, conform căruia internaţionalitatea contractului rezultă din chiar
esenţa operaţiunii economice, din schimbul de valori reciproc dintre două entităţi
aparţinând a două state diferite.
Contractul de comerţ internaţional poate fi încheiat:
− între prezenţi, ca rezultat al negocierilor dintre cele două părţi, desfăşurate la un anumit
moment sau în runde succesive, în cazul contractelor de o anvergură mai mare, sau poate
fi încheiat prin înaintarea unei oferte şi acceptarea ei, ambele fiind acte unilaterale;
− între absenţi, prin corespondenţă (în maniera clasică sau electronic) şi la telefon.
Realizarea acordului scris, deci redactarea contractului internaţional, este mai mult decât
necesară în cazul operaţiunilor de o mai mare importanţă, operaţiuni care necesită adesea şi
constituirea de garanţii. Prezentarea unui înscris este necesară şi în relaţiile cu diferitele instituţii
bancare sau financiare.
Limba redactării contractului este de regulă una de circulaţie internaţională, mai ales dacă
este vorba de un contract tipizat.
Precizări privind forma contractului:
1. elementele de identificare sunt:
− pentru persoanele juridice: denumirea societăţii, sediul, naţionalitatea, numărul de
înmatriculare; numele, calitatea, cetăţenia, domiciliul şi actul de identitate al persoanei
care o reprezintă;
− pentru persoanele juridice: numele, cetăţenia, domiciliul, actul de identitate;
2. natura juridică a contractului (declaraţia voinţei părţilor sau declaraţie de intenţie) este
un element al exprimării formale din cadrul contractului, dar şi un element util pentru a
declara voinţa părţilor;
3. data intrării în vigoare a contractului. În cazul operaţiunilor de comerţ exterior, cazurile
în care momentul semnării contractului coincide cu cel al intrării sale în vigoare sunt rare.
O demarare imediată a operaţiunii de comerţ exterior poate antrena şi obligaţia nemij-
locită a părţilor de a-şi onora angajamentele asumate, de aceea se precizează, de regulă,
o dată ulterioară de intrare în vigoare. Spre exemplu, se poate stipula drept moment de
intrare în vigoare a contractului momentul în care importatorul dă ordin băncii sale de
deschidere a acreditivului documentar în vederea efectuării plăţii internaţionale sau
momentul obţinerii garanţiilor contractuale.
 Clauzele contractuale

Principalele clauze ale unui contract de vânzare internaţională sunt prezentate de Camera
Internaţională de Comerţ de la Paris sub forma unei liste de control (“check list”), care cuprinde:
• preambulul;
• identificarea părţilor;
• descrierea bunurilor;
• preţul şi condiţiile de plată;
• termenele şi condiţiile de livrare;
• verificarea bunurilor;
• variaţiile cantitative şi calitative aduse la bunurile livrate;
• rezerva proprietăţii (a titlului) şi transferul dreptului de proprietate;
• transferul riscurilor;
• garanţiile vânzătorului şi reclamaţiile cumpărătorului;
• despăgubirile şi penalităţile;
• clauza de forţă majoră;
• solicitarea ca amendamentele sau modificările să fie făcute în scris;
• stabilirea limbii oficiale a contractului;
• legea aplicabilă;
• mecanismul soluţionării litigiilor.
Pe lângă clauzele enunţate mai sus, obligatorii a fi inserate într-un contract internaţional
pentru a avea valabilitate juridică, mai există alte clauze recomandabile, ce stabilesc diferite
detalii:
− clauze ce ţin de esenţa contractului:
- de exclusivitate;
- de confidenţialitate;
- de nonconcurenţă;
− clauze recomandabile a fi inserate:
- “Electio Iuris”;
- compromisorie (de arbitraj);
- limitative de răspundere;
- de exonerare de răspundere;
− clauze ce ţin de durata contractului:
- ce urmăresc menţinerea valorii contractului: de indexare, de opţiune asupra monedei
liberatorii, valutară (monovalutară, plurivalutară, DST, euro, aur);
- ce urmăresc adaptarea contractului;
− clauze ce ţin de continuitatea contractului:
- promisiunea unilaterală de a contracta;
- promisiunea bilaterală de a contracta;
- clauza primului refuz (de preemţiune);
- pactul de preferinţă etc.
Întrucât contractul de vânzare internaţională formează obiectul de studiu al altei discipline,
vom detalia în continuare clauzele referitoare la condiţiile de livrare.