TEST DE EVALUARE PERIODICĂ LA DISCIPLINA DE STUDIU „SECURITATEA ȘI

SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ” 18.10.2021

Tudosan Victoria,

Gr.Tp41Z

1. Instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă prezintă: ansamblu de

activități cu character didactic prin care se însușesc, se transmit și se
verifică cunoștințele în scopul formării deprinderilor de securitate și
sănătate în muncă.
2. Activitățile de protecție și prevenire desfășurate în cadrul unității sunt:
 evaluarea riscurilor profesionale;
 elaborarea şi revizuirea periodică a planului de protecţie şi prevenire, precum şi
asigurarea îndeplinirii acestuia;
 stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă ce revin lucrătorilor;
 verificarea cunoaşterii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în
planul de protecţie şi prevenire, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le
revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
 asigurarea unităţii cu materialele necesare informării şi instruirii lucrătorilor în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: cărţi, broşuri, ghiduri, afişe, filme etc.;
 amenajarea şi dotarea cabinetului şi/sau locurilor speciale de securitate şi sănătate
în muncă;
 elaborarea instrucţiunilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinînd seama de
particularităţile activităţilor desfăşurate şi ale locurilor de muncă/posturilor de
lucru;
 asigurarea fiecărui lucrător cu instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă,
inclusiv cu instrucţiuni privind acordarea primului ajutor în caz de accidentare în
muncă;
 asigurarea informării şi instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă;
 verificarea cunoaşterii şi aplicării de către lucrători a informaţiilor şi instrucţiunilor
de securitate şi sănătate în muncă;
 asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi imediat;
 evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;
 stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în muncă,
precum şi a tipului de semnalizare;
 monitorizarea funcţionării instalaţiilor de ventilare, dispozitivelor de protecţie,
aparaturii de măsură şi control;
 verificarea stării de funcţionare a sistemelor de siguranţă şi de semnalizare în caz de
avarie;
 stabilirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de
protecţie;
 asigurarea întreţinerii, utilizării şi depozitarii adecvate a echipamentelor
individuale de protecţie;
 asigurarea comunicării, cercetării şi raportării corecte şi în termenele stabilite a
accidentelor de muncă;
 asigurarea locurilor de muncă cu truse medicale pentru acordarea primului ajutor
în caz de accidentare în muncă;
  asigurarea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă cu prilejul
vizitelor de control în unitate şi al cercetării accidentelor de muncă;
 colaborarea cu lucrătorii şi/sau cu reprezentanţii acestora, cu serviciile externe de
protecţie şi prevenire în vederea coordonării măsurilor de protecţie şi prevenire;
 colaborarea cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor
angajatori în situaţia în care mai mulţi angajatori îşi desfăşoară activitatea în
acelaşi loc de muncă;
 aplicarea de stimulente şi sancţiuni disciplinare lucrătorilor, conform criteriului
îndeplinirii atribuţiilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
 întocmirea documentaţiei şi rapoartelor prevăzute de reglementările privind
securitatea şi sănătatea în muncă.
3. Fazele instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă sunt:
1) instruirea la angajare:
a) instruirea introductiv-generală;
b) instruirea la locul de muncă;
2) instruirea periodică.
4. Un muncitor poate elimina prin transpirație abundentă în decurs de 8 ore 6 – 8 l
de apă.
5. La locul de muncă, culoarea roșie provoacă senzație de cald.
6. Concentrația limită admisibilă a acetonei la locul de muncă este de 200 mg/m3.
7. Tutunul face parte din clasa de primejdie 3.
8. Efectele fiziologice care apar la om provocate de curentul electric depind de:
tensiunea electrică, rezistenţa electrică a omului, intensitatea curentului
electrică ce trece prin om, felul curentului electric, frecvenţa curentului
electric, bucla curentului electric, condiţiile mediului ambiant.
9. Paralizarea inimii omului apare la trecerea curentului electric alternativ cu
intensitatea de 100 mA.
10.Argumentați faptul că tensiunea electrică alternativă de 220 V este foarte
periculoasă pentru om.
Tensiunea electrică alternativă la aceleași valori este mai periculoasă decît tensiunea
electrică continuă. La 50 mA acesta poate provoca decesul, fie prin stop cardiac, fie prin
blocarea activităţii centrului respirator.