LOCUL DE MUNCĂ

SOFER
 1. PROCESUL DE MUNCĂ

Procesul de muncǎ are drept scop transportul unor materiale, cu ajutorul autovehiculelor
din dotare.

2.17.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ

EVALUAT

MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
 autovehicul
 dispozitive de suspendare: mecanice şi hidraulice;
 triunghiuri reflectorizante;
 pene de calare;
 monometre pentru verificarea presiunii în pneuri.
 stingatoare auto
 trusă de scule tip auto;
SARCINA DE MUNCĂ
 sosirea la serviciu;
 verificarea stării tehnice a autovehiculului;
 verifică nivelurile de carburanţi, lubrifianţi, lichid de răcire, lichid de frână şi
electrolit în bateriile de acumulator;
 verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice, a motorului şi a sistemelor de
frânare şi direcţie;
 alimentează cu carburanţi dacă este cazul;
 completează nivelurile deficitare;
 se prezintă la punctul indicat în documentele primite;
 execută transport de persoane şi materiale pe drumurile publice sau în incinte de unităţi;
 la sfârşitul parcurgerii itinerarului comandat de client se reîntoarce cu autovehiculul
la locul de parcare;
 verifică din nou starea tehnică a autovehiculului;
 raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la starea tehnică a
autovehiculelor;
  execută lucrări de întreţinere specifice autovehiculelor (spălare, curăţare etc.);
 participă la reparaţii şi revizii tehnice, executând lucrări de complexitate mică şi
medie;.

MEDIUL DE MUNCĂ
Şoferul îşi desfăşoară activitatea în habitaclul autovehiculelor.
Toate autovehiculele sunt prevăzute cu sisteme de climatizare, dar funcţionarea acestor
instalaţii nu asigură în permanenţă condiţiile de mediu impuse de activitatea de conducere auto.
Apar curenţi de aer din cauza neetanşeităţilor.
La deplasarea pe unele drumuri rurale sau neamenajate apar pulberi pneumoconiogene
(praf) ce nu sunt înlăturate de autovehiculele care nu au prevăzute filtre la instalaţia de
climatizare.

3. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

 Factori de risc mecanic:
- Organe de maşini în mişcare:
- prindere, antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci, cravate, fular
etc.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă, curea
distribuţie;
- Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident
rutier;
- Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de
frânare în mers;
- Rostogoliri de piese, materiale de formă cilindrică sau a roţilor in caz de pana de
cauciuc pe drumurile publice
- Scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, la lucrul sub autovehicul;
- Proiectare de corpuri sau particule:
- particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia;
 - Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase, Recipiente sub presiune
– buteliile de oxigen plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de
autovehicul;
- Explozia unui cauciuc in timpul circulatiei
 Factori de risc termic:
- Temperatură ridicată a unor suprafeţe (galerii sistem evacuare, bloc motor
etc.);
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în
anotimpul rece (scule, dispozitive etc.);
 Factori de risc electric:
- Deficienţe la instalaţia electricǎ care genereazǎ riscuri de producere a unor
scântei şi de aprindere instalaţiei
 Factori de risc chimic:
- Lucrul cu substanţe toxice – antigel, freon, lichid de frână;
- Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – arsură
chimică;
- Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili, uleiuri, unsori etc.

B. Factori de risc proprii mediului de muncă

 Factori de risc fizic:
- Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autovehiculelelor care
nu sunt dotate cu instalaţie de condiţionare a aerului;
- Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autovehicule;
- Nivel de iluminare:
- la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de
folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic;
- Calamităţi naturale – trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de
copaci, seisme;
- Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la
majoritatea autovehiculelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a
aerului care intră în habitaclu;
 Factori de risc chimic:
- Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor
C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
 Suprasolicitare fizică:
- Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi;
 Suprasolicitare psihică:
- Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp
scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuatîn cazul
deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă, ploaie, ninsoare).

D. Factori de risc proprii executantului

 Acţiuni greşite:
- Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un
stadiu avansat de oboseală;
- Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia
pe drumurile publice;
- Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă;
- Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electrică,
instalaţia de frânare;
- Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică;
- Depǎşirea numǎrului maxim de persoane admis, a sarcinii maxime admise sau
angajarea de discuţii cu pasagerii;
- Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea
pedestră
- Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la
deplasarea pedestră;
 Factori de risc biologici
- Contactul cu persoane infectate, materiale infectate, virus, fungi, bacterii

 Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare.
UNITATEA:
NUMĂR PERSOANE EXPUSE:
SECŢIA: 4. FIŞA DE EVALUARE A DURATA EXPUNERII:
LOCULUI DE MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE:
SOFER
NIVE
CONSE- CLASA
CLASA L
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA DE
FACTORI DE RISC DE PAR-
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA-
IDENTIFICAŢI GRAVI ŢIAL
DE MUNCĂ (descriere, parametri) PREVI- BILITAT
-TATE DE
ZIBILĂ E
RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 1. Organe de maşini în mişcare: DECES 7 1 3
MECANIC - prindere, antrenare mână sau articole vestimentaţie
(mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile
prin curele ventilator/pompă de apă, curea
distribuţie
MIJLOACE DE
PRODUCŢIE 2. Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau DECES 7 2 4
CF) în caz de incident rutier
3. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie DECES 7 2 4
sau a sistemului de frânare în mers
4. Rostogoliri de piese, materiale de formă cilindrică sau a ITM 45-180 3 2 2
roţilor in caz de pana de cauciuc pe drumurile publice zile
 0 1 2 3 4 5 6
5. Scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, la lucrul sub ITM 3-45 2 5 3
autovehicul zile
6. Proiectare de corpuri sau particule: INV gr. III 4 5 5
- particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii
acestuia
ITM 3-45 2 6 3
7. Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase
zile
8. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen plasate în DECES 7 1 3
vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului
9. Explozia unui cauciuc in timpul circulatiei DECES 7 1 3

FACTORI DE 10. Temperatură ridicată a unor suprafeţe, (galerii sistem ITM 3-45 2 4 2
RISC TERMIC evacuare, bloc motor etc.) zile
11. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la ITM 3-45 2 5 3
lucrul în aer liber în anotimpul rece (scule, dispozitive zile
etc.)
FACTORI DE DECES 7 2 4
12. Deficienţe la instalaţia electricǎ care genereazǎ riscuri
RISC ELECTRIC
de producere a unor scântei şi de aprindere a instalaţiei

0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 13. Lucrul cu substanţe toxice – antigel, freon, lichid de DECES 7 1 3
RISC CHIMIC frână
14. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de ITM 45-180 3 4 3
acumulatori – arsură chimică zile
15. Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili, uleiuri, DECES 7 1 3
unsori etc.
MEDIUL FACTORI DE 16. Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul ITM 3-45 2 5 3
RISC FIZIC autovehiculelor care nu sunt dotate cu instalaţie de zile
DE MUNCĂ
condiţionare a aerului
17. Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele ITM 3-45 2 5 3
autovehicule zile
 18. Nivel de iluminare: DECES 7 1 3
- la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul
de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor
de către participanţii la trafic
19. Calamităţi naturale – trăsnet, inundaţie, alunecări de DECES 7 1 3
teren, prăbuşiri de copaci, seisme
20. Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele ITM 3-45 2 5 3
drumuri rurale – la majoritatea autovehiculelor din zile
dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care
intră în habitaclu
FACTORI DE 21. Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcţionarea DECES 7 1 3
RISC CHIMIC motoarelor
SARCINA SUPRASOLICI- ITM 3-45 2 5 3
TARE FIZICĂ 22. Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi zile
DE MUNCĂ
 0 1 2 3 4 5 6
SUPRASOLICI- 23. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, ITM 45-180 3 6 4
TARE PSIHICĂ decizii dificile în timp scurt – intervenţii pe baza zile
reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul
deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă, ploaie,
ninsoare)
ACŢIUNI 24. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor DECES 7 1 3
GREŞITE medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală
25. Executarea de manevre nepermise de legislaţia care DECES 7 1 3
reglementează circulaţia pe drumurile publice
26. Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă DECES 7 1 3
27. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, DECES 7 1 3
instalaţia electrică, instalaţia de frânare
28. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea DECES 7 1 3
EXECUTANT
atmosferică
29. Depǎşirea sarcinii maxime admise DECES 7 1 3
30. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, ITM 3-45 7 1 3
dezechilibrare la deplasarea pedestră zile
FACTORI DE RISC 31. Contactul cu persoane infectate, materiale infectate, DECES 2 5 3
BIOLOGIC virus, fungi, bacterii
OMISIUNI 32. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a DECES 7 1 3
celorlalte mijloace de protecţie din dotare
 Nivelul de risc global al locului de muncă este:

32
riRi
i=1 0(7x7) + 1(5x5) + 4(4x4) + 26(3x3) + 2(2x2) 331
Nrg= ------------ = ------------------------------------------------------------------- = --------- = 3,21
32 0x7 + 1x5 + 4x4+ 26x3 + 2x2 103
ri
i=1
 5. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII

Nivelul calculat de risc global la locul de muncă “conducator auto” este egal cu 3,21, sub limita maximă de acceptabilitate, locul încadrându-
se printre cele cu risc mediu de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Dintre cei 32 de factori de risc identificaţi (fig. 1), majoritatea prezintă un nivel de risc parţial sub limita de acceptabilitate (85,7% - fig. 2). Totuşi,
există 4 factori care depăşesc valoarea limită şi care trebuie abordaţi cu prioritate în programul de îmbunătăţire a securităţii muncii.
Prima categorie o reprezintă factorii cu nivel 4:“lovirea de către mijloace de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier” şi “autoblocarea
funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers”.
Ambii sunt intrinseci acestui proces de muncă. Primul, deoarece circulaţia se realizează în mare parte în trafic. Cel de al doilea se regăseşte în
cazul tuturor autovehiculelor, datorită principiului funcţional al acestora.
Factorul “lovire de către mijloace de transport” constituie un caz aparte. Deşi încadrat în categoria factorilor mecanici, proprii mijloacelor de
producţie, el nu aparţine sistemului de muncă. Sursa generatoare (celelalte mijloace participantela trafic) nu este un mijloc de producţie aparţinând sistemului
analizat. Ea este exterioară acestuia din urmă, independentă şi incontrolabilă de către organizatorii producţiei. Prin urmare, riscul de coliziune nu poate fi
eliminat integral. Totuşi, există măsuri pentru diminuarea pericolului, respectiv:
- respectarea normelor de circulaţie rutieră;
- conducerea numai atunci când şoferul prezintă aptitudini psihofiziologice şi o stare de sănătate corespunzătoare;
- instruirea lucrătorilor privind necesitatea respectării acestor restricţii;
- verificarea severă a modului în care sunt ele respectate.
Pentru cel de al doilea factor, măsurile, tot de natură organizatorică, vizează însă starea tehnică a autovehiculelor:
- verificarea periodică şi ori de câte ori este necesar a sistemelor şi mecanismelor autovehiculelor;
- interzicerea deplasării pe drumurile publice şi în incinte a autovehiculelor cu defecţiuni la sistemul de frânare şi la mecanismul de direcţie;
- verificarea sistematică a modului în care se respectă această interdicţie.
 Pe următorul loc ca prioritate în adoptarea de măsuri preventive este factorul cu nivelul 5 de risc parţial: “proiectare de corpuri sau particule”. Este
un factor propriu mijloacelor de producţie, intrinsec, dar cu apariţie accidentală. El se poate manifesta fie în timpul operaţiilor de prelucrare mecanică la
rece cu ajutorul polizoarelor şi al bormaşinilor, fie la spargerea parbrizului în timp ce vehiculul rulează. În primul caz, cauza generatoare este chiar
tehnologia de prelucrare, în timp ce în al doilea, calităţile intrinseci ale materialului din care sunt compuse parbrizele.
Indiferent de elementele care determină evenimentul, consecinţa maximă previzibilă este invaliditatea gradul III, frecvenţa probabilă de producere a
acesteia fiind destul de mare: la o lună. Pentru diminuarea frecvenţei, măsurile minime care se impun sunt sugerate chiar de cauzele care au fost evidenţiate:
- utilizarea echipamentului individual de protecţie corespunzător la lucrările de polizare şi la celelalte activităţi în care se folosesc corpuri
abrazive în mişcare de rotaţie;
- verificarea, înainte de începerea operaţiei, a stării fizice a corpului abraziv;
- montarea de parbrize securizate pe maşini.
Ultima grupă de factori care necesită o analizată detaliată îi include pe cei cu nivelul 4 de risc parţial: “electrocutare prin atingere directă”;
“suprasolicitarea psihică”.
Şi aceştia sunt intrinseci procesului de muncă.

“Suprasolicitarea psihică” este un fenomen normal pentru şoferi, deoarece conducereaautovehiculului pe căile publice implică solicitarea permanentă şi
intensă a atenţiei, cu atât mai mult cu cât condiţiile de trafic sunt mai dificile (aglomeraţie, vizibilitate redusă, cale de rulare alunecoasă etc.), adoptarea într-un
timp extrem de scurt a unor decizii cu consecinţe potenţiale deosebit de grave sau chiar reacţii numai în virtutea reflexelor dobândite.
Există şi în acest caz posibilităţi de diminuare a frecvenţei probabile de producere a consecinţei maxime previzibile, prin măsuri cum ar fi:
- permiterea plecării pe traseu numai a conducătorilor auto care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihofiziologice şi al stării de
sănătate;
- practicarea, de către şoferi, de pauze de odihnă, atunci când se parcurg trasee lungi, pe timp de noapte sau în condiţii meteo nefavorabile;
- realizarea controlului medical periodic în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
- insistarea, în cadrul instructajului de protecţie a muncii, asupra importanţei respectării regulamentului de circulaţie pe drumurile publice.
Prinurmare, trebuie să se urmăreacă şi eliminarea sau diminuarea acţiunii acestor factori, drept pentru care se propun măsuri cum ar fi:
- pentru factorul organe de maşini în mişcare:
- instruirea lucrătorilor asupra riscurilor la care se expun în timpul intervenţiilor la ventilator, pompa de apă, la cureaua de distribuţie, cu motorul în
funcţiune, dacă poartă îmbrăcăminte descheiată, fulare, cravate etc.;
- instruirea relativ la şi supravegherea modului în care se respect restricţiile privind distanţele de securitate la utilizarea polizorului electric şi a
bormaşinii, precum şi referitor la funcţia protectorilor;
- răsturnare piese, material şi cădere liberă de scule, piese, materiale la lucrul în canalul de revizie sau pe platformă, sub autovehicul:
- instruirea lucrătorilor privind importanţa asigurării pieselor şi a materialelor stivuite în atelierul de revizii şi reparaţii sau poziţionate pe
marginea canalului sau a platformei;
- semnalizarea corespunzătoare a riscurilor la locul de muncă;
- recipiente sub presiune:
- instruirea şoferilor asupra riscului pe care îl reprezintă lovirea buteliilor de oxygen plasate în vecinătatea traseelor pedestre, folosirea
focului deschis în aceste zone etc.;
- întărirea controlului asupra comportamentului lucrătorilor;

- circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente contraindicate sau în stadiu avansat de oboseală; executarea de manevre
nepermise de circulaţia care reglementează circulaţia pe drumurile publice; circulaţia fără încheierea centurii de siguranţă; circulaţia cu
defecţiuni la mecanismul de direcţie, la instalaţia electric şi la cea de frânare; neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic etc.:
- instruirea lucrătorilor privind necesitatea respectării în totalitate a regulamentului de circulaţie pe drumurile publice şi a normelor de
sanatate si securitatea muncii privind transportul cu autovehicule;
- asigurarea desfăşurării controlului medical periodic în conformitate cu prevederile regulamentului de circulaţie;
- neadmiterea plecării în cursă a şoferilor care prezintă semne evidente de diminuare a a capacităţii de muncă din cauza stării de sănătate de
moment;
- neadmiterea plecării în cursă a autovehiculelor care prezintă defecţiuni care pot periclita siguranţa circulaţiei;
- verificarea de către conducatorul auto, înainte de plecare în cursă, a elementelor principale care asigură siguranţa circulaţiei (frâne, direcţie, roţi
ş.a.);
 FIG. 1 - NIVELURILE DE RISC PARŢIALE PE FACTORI DE RISC
Locul de muncă
SOFER
Nivel de risc global: 3,21

7 7

6 6
NIVEL PARTIAL DE RISC

5
5
4
4
3
3
2

2 1

1 0
F1F2F3F4F5F6F7F8F9F10
F11
F12
F13
F14
F15
F16
F17
F18
F19
F20
F21
F22
F23
F24
F25
F26
F27
F28
F29
F30
F31
F32
0 FACTORI DE RISC
F1F2F3F4F5F6F7F8F9F10F11F12F13F14F15F16F17F18F19F20F21F22F23F24F25F26F27F28F29F30F31F32
 LEGENDĂ FIGURA 1

F1. Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare mână sau articole vestimentaţie
(mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă,
curea distribuţie
F2. Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier
F3. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers
F4. Rostogoliri de piese, materiale de formă cilindrică sau a roţilor in caz de pana de cauciuc
pe drumurile publice
F5. Scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, la lucrul sub autovehicul
F6. Proiectare de corpuri sau particule: particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii
acestuia
F7. Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase
F8. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale
şoferului
F9. Explozia unui cauciuc in timpul circulatiei
F10. Temperatură ridicată a unor suprafeţe, (galerii sistem evacuare, bloc motor etc.)
F11. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în
anotimpul rece (scule, dispozitive etc.)
F12. Deficienţe la instalaţia electricǎ care genereazǎ riscuri de producere a unor
scântei şi de aprindere instalaţiei
F13. Lucrul cu substanţe toxice – antigel, freon, lichid de frână
F14. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – arsură
chimică
F15. Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili, uleiuri, unsori etc.
F16. Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autovehiculelor care nu
sunt dotate cu instalaţie de condiţionare a aerului
F17. Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autovehicule
F18. Nivel de iluminare: la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire
provocat de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic
F19. Calamităţi naturale – trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci,
seisme
F20. Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la majoritatea
autovehiculelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în
habitaclu
F21. Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor
F22. Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi
F23. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt
– intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în
condiţii atmosferice grele – ceaţă, ploaie, ninsoare)
F24. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un
stadiu avansat de oboseală
F25. Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia pe
drumurile publice
F26. Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă
F27. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, instalaţia
de frânare
F28. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică
F29. Depǎşirea sarcinii maxime admise
F30. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea
pedestră
F31. Contactul cu persoane infectate, materiale infectate, virus, fungi, bacterii
F32. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare
 PONDEREA FACTORILOR DE RISC DUPĂ SURSA (FIG. 2)
GENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCĂ
Locul de muncǎ
SOFER
Nivel de risc global: 3,21

26%

46%

9%

20%