Speța 1

Acțiunile lui Dulgheru, Gorceac și a personalului medical Zubcu, se califică conform

prevederile art.231 lit.a) CP, aceștia activând în calitate de lucrător medical și încălcând din neglijență
regulile și metodele de acordare a asistenței medicale i-au cauzat vătămare gravă a integrității corporale și
sănătății lui Onica.
Latura obiectivă a acțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată prin acțiunea sau inacțiunea de
încălcare a regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale, respectiv în speța dată au fost
încălcate prevederile protocolului clinic instituțional prin lipsa insituirii măsurilor prompte de resuscitare,
mai ales de protezare respiratorie care să asigure oxigenarea celulelor neuronale.
Prin modalitățile faptice prin care se prezintă acțiunea de încălcare a regulilor sau metodelor de
acordare a asistenței medicale se enumără următoarele: neefectuarea corectă a cartogramei, a fost mărită
progresiv viteza de perfuzie a oxitocinei, Gorceac nu a indicat operaţia cezariană, nu au atenţionat
neonatologul despre cursul patologic al naşterii, fapt ce a condiţionat aplicarea întîrziată a procedeelor de
resuscitare a fătului grav afectat, toate aceste acțiuni vin în contradicție cu protocolului clinic național.
În consecință, din cauza încălcărilor admise, precum şi a inacţiunilor medicilor, copilul Onica s-a
născut cu diagnosticul „asfixie obstetricală gravă”, ce reprezintă consecinţe definitive şi implică, din
punct de vedere medico-legală, infirmitate fizică şi psihică a nou-născutului.

Speța 2
Ciobu S. urmează să răspundă pentru acțiunile sale conformart.213 lit.b) CP. Acesta,
contrar prevederilor art.17 alin.(1) lit. c), g), i), l), art.18 alin.(3), lit. a) al Legii nr.264-XVI din
27.10.2005 ”Cu privire la exercitarea profesiunii de medic”, care prevede că, ”medicul este obligat: să
asigure tratamentul până la însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt
medic, să acorde primul ajutor medical de urgență, indiferent de timpul, locul şi de alte circumstanțe ale
situației, să cunoască şi să exercite în permanență atribuțiile de serviciu, să respecte normele
eticoprofesionale, fiind în drept să refuze efectuarea intervenției medicale (cu excepția situațiilor de
urgență), readresând pacientul unui alt medic, în cazul lipsei unei competențe profesionale în domeniu
sau a posibilităților tehnico-medicale necesare efectuării intervenției medicale”, art.5 lit. c), d) al Legii
nr.263 din 27.10.2005 „Cu privire la drepturile şi responsabilitățile pacientului”, pct.3, 16 al
Regulamentului cu privire la modul de asigurare a asistenței medicale persoanelor deținute în
penitenciare, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției nr.478 din 15.12.2006, potrivit căruia ”asistența
medicală persoanelor deținute în penitenciare se acordă ori de câte ori este necesar sau la cerere, de
către un personal calificat, în mod gratuit, în conformitate cu legislația în vigoare, în cazul constatării
faptului că deținutul are leziuni corporale sau urme de tortură, este necesar ca acesta să fie examinat de
către medic, cu acordarea ajutorului medical necesar”, neexecutând obligațiunile de funcție conform
fișei postului medicului chirurg. Astfel, Ciobu S. a neglijat pacientul Gaev prin lipsirea acestuia de vizite,
s-a limitat doar la consemnarea recomandărilor de tratament din fișa medicală a bolnavului fără a dispune
efectuarea investigațiilor necesare şi anume: analiza generală a sângelui, compatibilitatea Rh,
coagulograma, proteina totală, bilirubina totală, ureea, sumarul urinei, glucoza sângelui, radiografia
toracică în două proiecții, fibrobronhoscopia, spirografia, radiofotografie diagnostică, operaţie
toracotomie cu înlăturarea hemopneumotoracelui ceea ce a dus la decesul pacientului Gaev.

Speța 3
Consider că există temeiul de tragere la răspundere penală a lui Lupașcu L. pentru
săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 213 lit. b) CP, consecinţele produse fiind în raport de
cauzalitate cu fapta săvîrşită, fiindcă moartea pacientei Ieremia E. a survenit conform concluziei
experţilor de la intoxicare cu acid acetilsalicilic, dar inclusiv şi în urma neajunsurilor şi abaterilor, care
constă inclusiv şi în faptul că „în secţia de pediatrie pacienta nu a fost supravegheată de medicul de
gardă" şi ,,nu s-au întreprins măsuri de urgenţă de către medicul de gardă şi medicul reanimatolog după
înrăutăţirea stării pacientei", iar în caz în care se utilizau principiile de tratament pentru cazuri de
intoxicaţie cu salicilaţi şi se acorda un tratament calificat în secţii specializate /toxicologie, reanimare/
probabil ar fi fost salvată viaţa bolnavei Jeremia E. Medicul de gardă Lupașcu L. a încălcat prevederile
„Legii cu privire la exercitarea profesiunii de medic" nr.264-XVI din 27.10.2005, articolul 17 care pevede
obligaţiile profesionale ale medicului: (1) Medicul este obligat: c)să asigure tratamentul pînă la
însănătoşirea pacientului sau pînă la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic; f)să înceapă tratamentul
numai după o examinare medicală efectuată personal, i-ar în cazuri excepţionale, de urgentă, să dea
indicaţii de tratament prin mijloacele de telecomunicaţie; g)să acorde primul ajutor medical de urgenţă,
indiferent de timpul, locul şi de alte circumstanţe ale situaţiei. Conform fişei de post al medicului de
gardă, el este însărcinat cu anumite atribuţii şi responsabilităţi. Medicul de gardă Lupașcu L., în cazul
bolnavei Ieremia E. urma să asigure „Competenţă în utilizarea medicamentelor, consumabililor medicale
generale şi specifice utilizate în acordarea asistenţei medicale de gardă; respectarea planului operativ de
măsuri în caz de depistare a bolnavului suspect de îmbolnăvire prin boli infecţioase, inclusiv infecţii
deosebit de periculoase, boli diareice acute toxiinfecţii alimentare; intervenţii de calitate, utilizînd promt
în acest scop toate mijloacele disponibile". La fel medicul de gardă era responsabil pentru: „Despre
deciziile luate în cadrul activităţii sale calitatea asistenţei medicale de gardă, ţinînd cont de atribuţiile şi
responsabilităţile sale; acţiuni nelegitime sau neregulamentare, care au condiţionat deteriorarea stării
sănătăţii pacientului sau decesul acestuia, conform legislaţiei în vigoare; evaluarea primară şi secundară a
bolnavului, efectuarea explorărilor de diagnostic şi aplicarea tratamentului necesar, în vederea stabilirii
stării sănătăţii acestuia. Ieremia E a decedat la data de 07 februarie 2013 în urma încălcării grave din
neglijenţă a legislaţiei în vigoare a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale din partea
medicului de serviciu Lupașcu L, care a dus la decesul pacientei şi deci în acţiunile ultimei se prevăd
semnele infracţiunii prevăzute de art. 213 lit.b) CP.

Speța 4
Considerat că acțiunile lui Țonu V. cuprind elementele constitutive ale infracţiunii
prevăzute de art.213 lit.a) CP. Țonu V încălcând din neglijenţă prevederile pct.1) subpct.2) al Ordinului
Ministerului Sănătăţii nr.303 din 06.05.2010, prin care a fost aprobată lista intervenţiilor medicale care
necesită perfectarea acordului informat în formă scrisă şi potrivit căruia efectuarea unei intervenţii
chirurgicale, inclusiv manopere de mică chirurgie, necesită în mod obligatoriu perfectarea acordului
informat al pacientului; a încălcat prevederile art.17 din Legea nr.265 din 27.10.2005 cu privire la
exercitarea profesiunii de medic, conform căruia medicul este obligat să ceară consimţământul pacientului
pentru orice prestare medicală conform legislaţiei; prevederile art.18 din Legea nr.265 din 27.10.2005 cu
privire la exercitarea profesiunii de medic, conform căruia medicul este obligat să informeze pacientul
asupra unor eventuale riscuri ce comportă intervenţia medicală, precum şi un eventual refuz de intervenţie
medical, ultimul i-a acordat pacientei Furculița L. asistenţa medicală cu încălcarea din neglijenţă a
regulilor menţionate, care au determinat cauzarea vătămării grave a integrităţii corporale şi a sănătăţii
pacientului.
Ulterior, medicul chirurg-urolog Țonu V, exercitându-şi neglijent şi necorespunzător obligaţiunile
de serviciu ale medicului, nu a asigurat nivelul corespunzător de examinare postoperatorie a pacientei
Furculița L, a comis încălcări în completarea documentaţiei medicale, fără a include în fişa medicală pe
numele ultimei menţiunea despre înlăturarea de la ultima a rinichiului stâng, nu a supravegheat bolnava în
corespundere cu principiile curativ-profilactice ale instituţiei şi respectării regulilor deontologice
medicale.

Speța 5
Medicul Morozan V. din echipajul de urgență urmează a răspunde pentru acțiunile sale în
conformitate cu art.213 lit.a) CP din motiv că acesta nu a efectuat toate investigațiile necesare de
diagnostic și a apreciat doar simptomatic starea sănătății. Astfel, tratamentul simptomatic administrat de
către echipa de asistență medicală urgentă constituie o îngrijire medicală insuficientă pentru maladia de
bază nediagnosticată. Pentru a exclude o patologie cardiovasculară, medicul de urgență este responsabil
de evaluarea primară și secundară a bolnavului, de efectuarea explorărilor de diagnostic (efectuarea
obligatorie a electrocardiografiei), aplicarea tratamentului necesar, în vederea stabilizării stării de sănătate
a acestuia, precum și de transportarea și spitalizarea oportună a bolnavilor cu urgențe medico-chirurgicale
și de gradul II. Omisiunea medicului Morozan V. de a indica în fișa bolnavului staționar necesitatea
efectuării probei pentru stabilirea reacției alergice a organismului la preparat, pe care l-a prescris, precum
și omisiunea de a da indicații necesare personalului mediu şi inferior, de a verifica corectitudinea
executării indicațiilor sale de către asistenta medicală, totodată, nerespectarea de către Morozan V. a
tehnicii de efectuare a probelor de control pretransfuzionale, precum și nerespectarea prevederilor
instrucției de utilizare a preparatului, care au condus la dezvoltarea reacției alergice la pacient și la
decesul acestuia constituie fapta de malpraxis medical sub formă de încălcare a regulilor de acordare a
asistenței medicale.
Speța 6
Consider că există temeiul de tragere la răspundere penală a lui Usaciova A. pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. b) CP. Ultima i-a acordat asistența medicală cu
încălcarea din neglijență a metodele de efectuare a intervenției chirurgicale, care a condus la lezarea unui
vas sangvin și, ca urmare, la înlăturarea organului pacientului, ceea ce constituie prejudiciu grav sănătății
lui Barbu I. care a pus în pericol viața și sănătatea acestuia. Usaciova A. a încălcând din neglijență
prevederile pct.1) subpct.2) al Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.303 din 06.05.2010, prin care a fost
aprobată lista intervențiilor medicale care necesită perfectarea acordului informat în formă scrisă şi
potrivit căruia efectuarea unei intervenții chirurgicale, necesită în mod obligatoriu perfectarea acordului
informat al pacientului; a încălcat prevederile art.17 din Legea nr.265 din 27.10.2005 cu privire la
exercitarea profesiunii de medic, conform căruia medicul este obligat să ceară consimțământul
pacientului pentru orice prestare medicală conform legislației, lipsa unui astfel de consimțământ informat
semnat de către pacient constituie o încălcare gravă a drepturilor pacientului; prevederile art.18 din Legea
nr.265 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic, conform căruia medicul este obligat
să informeze pacientul asupra unor eventuale riscuri ce comportă intervenția medicală, precum şi un
eventual refuz de intervenție medicală.

Speța 7
Calistru, Gorea, Andriuță și Fornea au încălcat vădit prevederile Protocolului Clinic Național
„Infarctul miocardic acut” elaborat şi aprobat prin ordinul Ministrului Sănătății Republicii Moldova nr.
251 din 03 august 2009. Aceștia urmează a fi trași la răspundere conform prevederilor art.213 lit.b) CP.
Au încălcat atribuțiile de serviciu fixate în fișa de post a medicilor de gardă în secția de internare cât și
protocolul clinic național. S-a încălcat regulile şi metodele de acordare a asistenței medicale în privința
pacientului Chirescu M prin examinarea insuficientă a victimei, neefectuarea examenelor diagnostice
speciale, pregătire profesională insuficientă, administrarea incorectă a preparatelor şi remediilor medicale.
decesul lui Chirescu M. a fost provocat de tamponada cardiacă, în urma rupturii mușchiului cardiac după
infarct miocardic. Diagnosticul de „sindrom coronarian acut” stabilit lui Chirescu M la internare,
reprezintă un complex de simptoame asociate şi se utilizează până la stabilirea diagnosticului definitiv.
Medicii nu au stabilit diagnosticul clinic definitiv, motiv din care se dovedește că nu au respectat
prevederile protocolului clinic național „Infarctul miocardic acut”.

Speța 8
Acțiunile lui Cheptene V. cuprind elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de
art.213 lit.b) CP. asistenta medicală a evaluat insuficient starea generală a copilului, nu a anunțat
medicul de familie despre datele vizitei la domiciliu a pacientului, lipsa vizitei la domiciliu din partea
medicului de familie obligatorie în asemenea cazuri. La fel există și legătura de cauzalitate dintre fapta
prejudiciabilă, care se exprimă prin acțiunea de încălcare din neglijență a regulilor sau metodelor de
acordare a asistenței medicale de către asistenta medicală Cheptene V şi urmările prejudiciabile, care s-au
materializat prin decesul pacientului - copilul Țapordei A, născută la 13.11.2013, care se confirmă
nemijlocit prin concluziile raportului de expertiză medico-legală.

Speța 9
Consider că există temeiul de tragere la răspundere penală a lui Cebotari E. pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit.b) și art.332 alin.(1) CP. Ultima fiind persoană
publică, în atribuțiile de serviciu intra să presteze servicii publice şi să îndeplinească activități de interes
public, în conformitate cu fișa de post, a manifestat o atitudine neglijentă la îndeplinirea regulilor şi
metodelor de acordare a asistenței medicale, nerespectând prevederile art.17 lit. a), c), i), k) din Legea nr.
264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic. La 16.08.2013, ignorând prevederile
pct.3.23 şi 3.24 din ordinul comun încheiat între Ministerul Sănătății, Departamentul Statistică şi
Sociologie şi Departamentul Tehnologii Informaționale nr.132/47/50 din 29.04.2004 cu privire la
aprobarea certificatului constatator al decesului, a registrelor şi a regulamentelor cu privire la modul de
completare şi eliberare a acestora cu modificări ulterioare, în interes personal, fără ca cadavrul
cet.Pavalachi P. să fie supus autopsiei, a eliberat certificatul medical constatator al decesului, înregistrat
cu nr. 278, care constituie un document oficial, în care a înscris date vădit false despre faptul că cauza
directă a decesului lui Profir P. este „insuficienţa cardio-respiratorie acută”, cauza antecedentă fiind
„ciroză hepatică descompusă”, însă, de fapt, în urma raportului de expertiză medico-legală, pe corpul
cet.Pavalachi P. au fost depistate prezenţa semnelor de moarte violentă.
Speța 10
Boțan V. urmează să răspundă pentru acțiunile sale conformart.213 lit.b) CP. Laparotomia
efectuată cu întârziere a medicului a condiționat înrăutățirea stării generale a pacientei, aprofundarea
sindromului CID, hemoragiei abdominale care au şi fost cauza decesului pacientei Leliuhina L. Gravitatea
evoluției manifestărilor sindromului CID şi a șocului hemoragic, favorizată de laparotomia întârziată, au
fost determinante şi principale pentru consecința nefavorabilă – decesul victimei. Boțan V nu a respectat
prevederile art.17 lit. a), c), i), k) din Legea nr. 264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de
medic, a încălcat regulile şi metodele de acordare a asistenței medicale în privința pacientei precum și
neefectuarea de tratament transfuzional cu plasmă proaspăt congelată în volum de cel puţin 1,5 litri la
prima transfuzie, care trebuia să fie efectuată în jet; la fel, nu a administrat atât cu două ore până la
operaţie, cât şi în primele ore după operație, heparină sau heparină cu masă moleculară mică în asociere
cu ciroplasmă, intraoperator. Supravegherea clinică şi monitorizarea stării de sănătate a pacientei în
perioada postoperatorie în documentația medicală B.V. a reflectat-o fragmentar, ceea ce la fel constituie o
încălcare gravă și vine contrar protocolului clinic național.

Speța 11
Fapta săvârșită de către medicul Balâc V. conține elementele infracțiunii prevăzute de
art.213 lit.b) CP. Consecințele produse fiind în raport de cauzalitate cu fapta săvîrşită, fiindcă moartea
pacientei Celac A. a survenit în urma neglijenței şi abaterilor medicului, fără a efectua examenul clinic
general în condițiile ambulatorului sătesc conform protocolului și a fișei postului a încălcat vădit
prevederile „Legii cu privire la exercitarea profesiunii de medic" nr.264-XVI din 27.10.2005, articolul 17
care prevede obligațiile profesionale ale medicului. Medicul Balâc V. fiind obligat să efectueze vizită la
domiciliul pacientului, să constate stare bolnavului, să efectueze investigații radiologice ale pulmonilor,
stabilirea diagnosticului și prescrierea unui tratament corespunzător, a neglijat toate aceasta fapte care au
condiţionat decesul copilului Celeac A.

Speța 12
Efectuarea de unul singur a intervențiilor chirurgicale care implică participarea specialiștilor din
alte specialități medicale constituie fapta de malpraxis medical, deoarece sunt depășite competențele
profesionale în domeniu. În cazul apariției unor astfel de cazuri lucrătorul medical și anume în speța dată
Ojog O era obligat să solicite asistență profesională din partea colegilor care posedă competențe avansate
în domeniul medical solicitat, astfel acțiunile ultimului se încadrează în baza art.213 lit.a) CP.
Ojog O. acționând contrar prevederilor pct.14 din Regulamentul medicilor de gardă a spitalului
raional conform căruia era obligat, ca în cazul incidentelor extraordinare să comunice urgent medicului-
şef adjunct, a încălcat din neglijență regulile şi metodele de acordare a asistenței medicale şi anume:
-efectuarea intervenției chirurgicale fără solicitarea consultației unui specialist angiochirurg; - nu a
întreprins măsurile necesare în vederea internării pacientului în secția specializată unde să se efectueze
intervenția chirurgicală specifică afecțiunilor angiochirurgicale; -nu a luat în calcul apariția modificărilor
ischemice severe cu consecințe periculoase pentru viață. Totodată conform raportului de expertiză s-a
demonstrat că Ojog O. nu a întreprins măsuri de restabilire a circulației sangvine, care a condus ulterior la
persistența modificărilor ischemice periferice ireversibile şi care au determinat necesitatea amputației
membrului superior drept la nivelul brațului.

Speța 13
Prin acțiunile sale Margarint C. a comis infracțiunea prevăzută de art. 162 alin.(2) lit.b) CP.
Încălcarea din neglijență de către medic sau de către un alt lucrător medical a regulilor sau metodelor
de acordare a asistenței medicale, dacă aceasta a cauzat decesul pacientului. Pacienta urma să fie
preluată la evidență de către Margarintm acesta din urmă stabilindu-i un diagnostic incorect a
redirecționat pacienta către un alt medic. Conform raportului de expertiză medico-legală a fost stabilit un
diagnostic incorect, care la rândul său a dus la un tratament neadecvat în primele zile de internare,
respectiv, cu agravarea stării sănătății. În cele din urmă Margarint și-a neglijat atribuțiile de serviciu
încălcând din neglijență regulile și metodele de acordare a asistenței medicale. Prin modalitățile faptice
prin care se prezintă acțiunea de încălcare a regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale se
enumeră următoarele: aplicarea tratamentului neadecvat în urma stabilirii diagnosticului incorect cât și
întârzierea în acordarea unui tratament adecvat.
Speța 14
Ambii medici sunt subiecți ai infracțiunii prevăzute de art.162 alin.(2) lit.b) CP. deoarece
atât Arhipciuc cât și Roșioru fiind lucrători medico-sanitari, erau obligați conform Legii ocrotirii
sănătății să acorde primul ajutor medical de urgență, mai mult, aceștia erau membri ai echipei de
Asistență Medicală Urgentă şi în afara obligațiunilor stabilite prin lege, acest serviciu este creat anume
pentru acordarea ajutorului medical urgent, obligația de serviciu a inculpaților fiind acordarea acestui
ajutor medical de urgență.
Privarea de posibilitatea de a beneficia, în timp util, de îngrijiri specializate a condus la pierderea
şansei de supravieţuire a bolnavului. Examinarea superficială a pacientului cu multiple traumatisme de
către echipajul de urgență și netransportarea acestuia la spital constituie fapta de malpraxis medical sub
formă de neacordare de ajutor unui bolnav (art.162 CP RM) și nu încălcare din neglijență a regulilor și
metodelor de acordare a asistenței medicale (art.213 CP RM), deoarece presupune neîndeplinirea datoriei
de îngrijire. În cazul în care asistența medicală va fi acordată într-un volum insuficient, redus sau
defectuos, suntem în prezența unei componențe de infracțiune prevăzute la art.213 CP RM.

Speța 15
Fapta săvârșită de către medicul Culcițchi N. se încadrează în baza art.77 alin.(1) CC.
Culcițchi a încălcat prevederile art.11 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic unde este
specificat clar că serviciile medicale trebuie să fie prestate în baza unei licențe. Acțiunile lui Culcițchi N.
ar fi fost calificate în baza art.214 CP dacă în urma intervenției medicale iar fi cauzat lui Gonța leziuni
corporale medii sau grave, în asemenea condiții acțiunile acestuia vor fi sancționate în baza art.77 Cod
contravențional.

Speța 16
Pârâu A. urmează să răspundă pentru acțiunile sale conformart.213 lit.b) CP. Acesta,
acționând contrar prevederilor art.17 lit. a), c), f) din Legea nr. 264 din 27.10.2005 cu privire la
exercitarea profesiunii de medic, a încălcat regulile şi metodele de acordare a asistenței medicale în
privința pacientului precum și neexecutarea obligațiilor de funcție conform fișei postului medicului
neurolog. Astfel, Pârâu a neglijat pacientul prin lipsirea acestuia de efectuarea unei tomografii
computerizate obligatorii, prin care a încălcat protocolului clinic național neurologie. Se confirmă
nemijlocit prin concluziile raportului de expertiză medico-legală legătura de cauzalitate dintre fapta
prejudiciabilă, care se exprimă prin acțiunea de încălcare din neglijență a regulilor sau metodelor de
acordare a asistenței medicale de către Pârâu A. şi urmările prejudiciabile, care s-au materializat prin
decesul pacientului Vatavu I.

Speța 17
Acțiunile medicului obstretician-ginecolog Sotropa M. se încadrează în baza art.149 CP
lipsirea de viață din imprudență. Lipsirea de viață din imprudență constituie rezultatul indisciplinei și
neatenției cât și a lipsei de precauție a lui Sotropa M. Ultima a încălcat din imprudență regulile şi
metodele de acordare a asistenței medicale paturientei Diagore Z.. Sotropa M. a omis să facă examenul
ultrasonografic gravidei în scopul de a depista la timp patologia existentă.

Speța 18
Tataru V. urmează să răspundă pentru acțiunile sale conform art.213 lit.b) CP. neexecutând
obligațiunile de funcție conform fișei postului medicului chirurg unde este specificat că are obligația de a
stabili diagnosticul clinic complet, de a întreprinde măsuri necesare în vederea internării pacientei în
secția specializată, fapt ce nu l-a făcut. Totodată a încălcat prevederilor art.17 alin.(1) lit.c), g), i), l),
art.18 alin.(3), lit. a) al Legii nr.264-XVI din 27.10.2005 ”Cu privire la exercitarea profesiunii de medic”
prin stabilirea unui tratament neadecvat și în rezultatul încălcărilor enumerate pacientul Rusu L. a
decedat.

Speța 19
Prisacari I. din neglijență, ignorând regulile şi metodele de acordare a asistenței medicale,
determinate de Legea privind ocrotirea sănătății nr.411-XII, din 28.03.1995, capitolul IV şi anume a
art.20 alin.(1), alin.(2) lit. a), b) - „Dreptul la asistență medicală”, art.21 alin.(l), alin.(2) - „Tipurile de
asistență medicală, modul lor de acordare”, art.23 alin.(7) - „Consimțământul pentru prestații medicale ”,
i-a stors un focar de inflamație din regiunea fetei lui Burlacu O ceea ce este categoric contraindicat
conform protocolului clinic național, fapte ce au dus la decesul pacientei. Astfel acțiunile lui Prisacari I
se încadrează în baza asrt.213 lit.b) CP.

Speța 20
Acțiunile lui Moldovanu urmează a fi încadrate in prevederile art.213 lit.a) CP din motiv că acesta a
încălcat vădit protocolul operației cezariene efectuate pacientei M.Zanoci, introducându-i infecția cu
epidermolis ce a condus la intervenție chirurgicală și la înlăturarea uterului. Ulterior după operația
cezariană pacientei nu i s-a asigurat o însănătoșire completă, imperativ prevăzut de art. 17 (1) c) al Legii
nr. 264 din 27 octombrie 2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic.