Universitatea de Stat din Comrat

Facultatea Cultură Națională

Catedra de Filologie Română

Tema: Proiectarea didactică. Principalele documente, surse

de proiectare didactică

Comrat, 2021
 CADRUL NORMATIV DE ORGANIZARE A
 PROCESULUI EDUCAȚIONAL

1. Codul Educației al Republicii Moldova (din 17.07.2014 );

2. Planul-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial și liceal în anul de studii 20 21 –

2022 (aprobat prin ordinul nr. 321 din 20.04.2021 );

3. Standardele de eficiență a învățării (aprobat prin ordinul Ministrului Educației nr.1001

din 23.12.2012);

4. Curriculum național. Limba și literatura română pentru instituțiile de educație timpurie cu

program în limbile minorităților naționale (aprobat prin ordinul 1592 din 25.10.2018);

5. Curriculum național. Limba și literatura română pentru instituțiile de învățământ cu

predare în limbile minorităților naționale clasele I-IV (aprobat prin ordinul nr. 1124 din
12.07.2018);

6. Curriculum național. Limba și literatura română pentru instituțiile de învățământ cu

predare în limbile minorităților naționale clasele V-IX (aprobat prin ordinul nr. 906 din
17.07.2019);

7. Curriculum național. Limba și literatura română pentru instituțiile de învățământ cu

predare în limbile minorităților naționale, clasele X-XII (aprobat prin ordinul nr. 906 din
17.07.2019);

8. Repere metodologice privind organizarea procesului educațional la disciplina școlară

limba şi literatura română (pentru instituţiile de învăţământ cu instruire în limbile
minorităţilor naţionale) în anul de studii 2021-2022
9. Standardele de competență profesionale ale cadrelor didactice din învățământul
general (aprobat prin ordinul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20
iulie 2018. Chișinău, 2018);
10. Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar.
Clasele I-IV (aprobată prin ordinul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1468
din 13 noiembrie, 2019. Chișinău, 2019);
11.Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării, promovarea și
absolvirea în învățământul primar și secundar (aprobat prin ordinul MECC nr.70 din 30
ianuarie, 2020. Chișinău, 2020);
12. Metodologia privind continuarea la distanță a procesului educațional în condiții de
carantină, pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal (aprobată prin
ordinul MECC nr. 351 din 19 martie, 2020);
13. Standardele de competenţe digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial şi liceal.
(aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr. 862 din 07
septembrie, 2015. Chişinău, 2015);
14. Standarde de competențe digitale pentru cadrele didactice din învățăm ântul general
(aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr. 862 din 07
septembrie, 2015. Chişinău, 2015);
15. Instrucţiunea privind Managementul temelor pentru acasă în învăţământul primar,
 gimnazial şi liceal (aprobată prin ordinul Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr.
1249 din 22 august, 2018. Chişinău, 2018).
16. Referenţialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor

Codul educației

Organizarea învăţământului general

(1) Învăţământul general cuprinde:

  a) educaţia timpurie:

– grupele antepreşcolare, pentru copiii cu vârsta de la 0 la 2 ani;

– grupele preşcolare, pentru copiii cu vîrsta de la 2 la 6 (7) ani, inclusiv grupele pregătitoare.

b) învăţămîntul primar: clasele I–IV;

c) învăţămîntul gimnazial: clasele V–IX;

d) învăţămîntul liceal: clasele X–XII (XIII).

Educaţia timpurie are drept scop principal dezvoltarea multilaterală a copilului şi pregătirea
pentru integrarea în activitatea şcolară.

Învăţământul primar contribuie la formarea copilului ca personalitate liberă şi creativă şi asigură

dezvoltarea competenţelor necesare continuării studiilor în învăţămîntul gimnazial.

 Învăţământul gimnazial contribuie la formarea unei personalităţi libere şi creative prin

asigurarea dezvoltării competenţelor elevilor, precum şi prin consilierea şi orientarea acestora în
determinarea traseului individual optim către învăţămîntul liceal, profesional tehnic secundar sau
profesional tehnic postsecundar.

Învăţământul liceal asigură dezvoltarea la elevi a competenţelor definite prin Curriculumul

naţional şi consilierea lor în alegerea traseului educaţional sau profesional individual către
învăţămîntul superior sau învăţămîntul profesional tehnic postsecundar nonterţiar, în funcţie de
potenţial, vocaţie şi performanţe.

Planul-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial și liceal în anul de studii 2021 – 2022

 Planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal (în continuare Planul-cadru)

este un document normativ obligatoriu, fiind o componentă esențială a Curriculumului
național. Planul-cadru asigură pentru elev oportunități de formare și dezvoltare a unui
sistem de competențe suficiente pentru accedere la următoarele niveluri de învățământ.
Planul-cadru este aprobat prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (în
continuare MECC), este obligatoriu pentru toate instituțiile de învățământ general și
reglementează organizarea procesului educațional pentru anul de studii 2021–2022 în
învățământul primar, gimnazial și liceal.
  Planul-cadru cuprinde: structura anului de studii (sem. I, II; vacanțele; teze semestriale în
învățământul liceal; sesiunea de examene; orarul; clase, care se împart în grupe; clase cu
profil, activități extrașcolare; discipline opționale; protecția vieții și sănătății elevilor)

Standardele de eficiență a învățării

 Pentru toţi cei care contribuie la dezvoltarea personalităţii copiilor, pregătirea lor pentru
viaţă, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acţiunile educative în
scopul sprijinirii şi stimulării învăţării, dezvoltării normale şi depline.

 Standardele sînt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere

pînă la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în
cadrul instituţiilor de învăţămînt.

 Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaţionale vizează creşterea calităţii în

educaţie, asigurarea aceluiaşi nivel de educaţie de bază pentru toţi, apropierea nivelului
de performanţe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învăţămînt din
diferite regiuni/zone/ţări.

 Standardele de eficienţă a învăţării limbii şi literaturii române în învăţămîntul

preuniversitar din Republica Moldova derivă din statutul obligatoriu al acestei discipline
de studiu pentru toate treptele de şcolaritate şi, bineînţeles, din condiţia definitorie pe care
o are limba şi literatura română pentru celelalte materii şcolare. Deşi au un caracter
complex şi vizează formula tridimensională a procesului educaţional (predare – învăţare
– evaluare), standardele la limba şi literatura română sînt axate pe conceptul Educaţie
Bazată pe Calitate şi integrează principiile şi dimensiunile ce caracterizează Şcoala
Prietenoasă Copilului, cu precădere – dimensiunea de eficienţă a învăţării.

 Grupul-ţintă al acestui document sînt, în primul rînd, actorii educaţiei – elevul şi

profesorul, deşi nu elevii, ci profesorii sînt cei care se fac responsabili de desfăşurarea
strategiilor didactice chemate să asigure atingerea finalităţilor stipulate.

 Standardele aprobate devin fundamentul legal pentru elaborarea probelor de evaluare/ de

certificare, aplicîndu-se atît la încheierea unui ciclu de instruire (primar, gimnazial,
liceal), cît şi pe parcursul studiilor.

Curriculum național. Limba și literatura română pentru instituțiile de educație timpurie

cu program în limbile minorităților naționale

 Învățarea limbii oficiale a statului în contextul multicultural și multietnic al Republicii

Moldova este o prioritate naţională a sistemului de învăţământ, stabilită în documentele
normative şi strategice.

 Scopul Curriculumullui la Limba română pentru instituţiile de educaţie timpurie cu

program în limbile minorităţilor naţionale constă în identificarea şi valorificarea
politicilor educaţionale naţionale şi europene de învățare a limbii române ca limbă
nematernă în instituţiile de educaţie timpurie cu program în limbile minorităţilor
naţionale. Necesitatea de a introduce Curriculumul de învățare a limbii române la nivelul
educaţiei timpurii a fost dictată de mai mulţi factori, precum:
  sporirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire
în limbile minorităţilor naţionale;

 racordarea procesului de învăţare a limbii române ca limbă nematernă la documentele de

politici europene, în special la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi:
predareînvăţare-evaluare (CECRL) (2018);

 corelarea competenţelor de comunicare în limba română ca limbă nematernă cu nivelurile

europene de performanţă lingvistică conform CECRL- 2018;

 racordarea conţinuturilor educaţionale din actualul Curriculum cu cele din curricula

conexe la nivel preşcolar şi primar.

Curriculum național. Limba și literatura română pentru instituțiile de învățământ cu

predare în limbile minorităților naționale clasele I-IV

 Disciplina Limba și literatura română în instituțiile de învățământ general cu instruire în

limbile minorităților naționale este o disciplină de bază. Scopul principal este de a
asigura formarea unui nivel de comunicare suficient pentru dezvoltarea personală a
elevilor, pentru integrarea în viața socială, culturală, economică și politică, pentru a le
oferi posibilitatea să-și continue studiile în limba română.

Noutatea curriculumului la limba și literatura română.

 Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaționalizare, europenizare,

tehnologizare etc.;

 racordarea documentului la Programul Naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării

limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor
naţionale (2016-2020);

 corelarea cu Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL); principalul

element de modernizare a curriculumului actual o constituie corelarea rezultatelor
învățării cu nivelurile de competență stipulate de CECRL, în care sunt enumerate
competențele pe care elevii trebuie să le dezvolte pentru a realiza o comunicare eficientă,
sunt definite nivelurile de competență, care permit de a măsura progresul celui ce învață
la fiecare etapă a procesului de învățare și în orice moment al vieții;

 recomandarea unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia
implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”;

 dezvoltarea graduală a unităţilor de competență, care să asigure un proces educațional de

succes.

Curriculum național. Limba și literatura română pentru instituțiile de învățământ cu

predare în limbile minorităților naționale clasele V-IX

 Disciplina Limba şi literatura română este obligatorie pentru instituţiile de învăţământ cu

predare în limbile minorităţilor naţionale, parte componentă a ariei curriculare Limbă şi
comunicare.
  Scopul Curriculumului constă în valorificarea politicilor educaţionale naţionale şi
europene în predarea-învăţarea-evaluarea disciplinei Limba şi literatura română, sporirea
calităţii învăţării limbii române în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale,
formarea unei personalităţi capabile să comunice eficient în diverse domenii ale vieții.

 Competenţele sunt componente-cheie ale prezentului document normativ reprezentând

”un sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori, dobândite, formate şi
dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea şi soluţionarea diferitor
probleme în varia contexte şi situaţii”.

 Competenţe-cheie/transversale, categorie curriculară importantă, cu un grad înalt de

generalizare, ce marchează aşteptările societăţii privind parcursul şcolar şi performanţele
cele mai generale care pot fi atinse de elevi la încheierea şcolarizării.

 Competenţele specifice reprezintă un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și

valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare la disciplina Limba şi literatura
română în instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, a căror
mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și
situații de comunicare.

 Unităţile de competenţe sunt derivate din competenţele specifice, reprezentând

componentele acestora ce urmează a fi formate pe parcursul unei clase/a unui an şcolar.

 Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea

sistemului de unități de competențe proiectate.

 Activităţile de învăţare reprezintă modalităţi de lucru prin care se valorifică unităţile de

conţinut în vederea formării/dezvoltării unităţilor de competenţe proiectate

 Produsele sunt rezultatele procesului de învăţare, acestea fiind proiectate în Curriculum

pentru fiecare competenţă specifică pe clase.

 Finalităţile de studii sunt rezultatele măsurabile obţinute în cadrul procesului de

învăţare, prin care se certifică în ce măsură şi la ce nivel competenţele specifice au fost
formate/dezvoltate la etapa dată de învăţare/ pe clase

Curriculum național. Limba și literatura română pentru instituțiile de învățământ cu

predare în limbile minorităților naționale, clasele X-XII

 Scopul Curriculumului constă în valorificarea politicilor educaţionale naţionale şi

europene în predarea-învăţarea-evaluarea disciplinei Limba şi literatura română, sporirea
calităţii învăţării limbii române în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale,
formarea unei personalităţi capabile să comunice eficient în diverse domenii ale vieții.

 În context, elementele de dezvoltare curriculară la Limba şi literatura română pentru

instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale pentru treapta
liceală sunt:
  racordarea procesului de învăţare la cadrul legislativ actual, documentele normative şi
strategice naţionale şi internaţionale, politicile educaţionale, lingvistice şi curriculare
existente;

 compatibilizarea Curriculumului Naţional cu Cadrul European Comun de Referinţă

pentru Limbi, corelarea competenţelor de comunicare în limba română ca limbă
nematernă cu nivelurile europene de performanţă lingvistică conform CECRL;

 corelarea abordărilor intra- şi interdisciplinare la nivelul competenţelor şi a conţinuturilor

educaţionale raportate la ciclurile învăţării limbii române ca limbă nematernă (învăţământ
primar, gimnazial, liceal), alte discipline conexe din Aria curriculară Limbă şi
comunicare: Limbi străine, Limba şi literatura rusă, Limba maternă;

 restructurarea, reorganizarea unor domenii, descongestionarea programului curricular,

prin eliminarea unor conţinuturi considerate nerelevante pentru formarea/dezvoltarea
competenţelor specifice disciplinei; - specificarea activităţilor de învăţare, a produselor şi
a finalităţilor pe clase;

 reliefarea cadrului valoric intra-/interdisciplinar în baza profilului absolventului de la

ciclul liceal, din perspectiva abordării psiho- şi sociocentrice;

 promovarea abordării funcţional-comunicative în procesul de învăţare a limbii române ca

limbă nematernă, a strategiilor didactice active şi interactive, a învăţării experienţiale, a
elementelor de învăţare prin sarcini, proiecte, studii de caz, problematizare.

Repere metodologice privind organizarea procesului educațional la disciplina școlară limba

şi literatura română

 Curriculumul la disciplina Limba și literatura română pentru clasele de gimnaziu și liceu

fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a
demersurilor educaționale pe principiile proiectării – predării – receptării - învățării -
evaluării didactice, atribuindu-le un rol important în formarea/dezvoltarea personalității
elevilor, în formarea competențelor necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții şi
pentru integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere. În anul de studii 2021-2022,
procesul educațional la disciplina Limba și literatura română va fi realizat în baza
Curriculumului național, conform ordinului MECC nr. 591 din 26 iunie 2020, după
schema de mai jos:

Clasele I-IV
Curriculum
2018
 Clasele VIII - IX
Curriculum 2010
Clasele V-VII
Curriculum 2019

Clasele X-XII
Curriculum
2019

Standardele de competență profesionale ale cadrelor didactice din învățământul general

 Prezintă un sistem de referinţă important pentru autoevaluarea nivelului de performanţă

al cadrelor didactice din învățămîntul general. Standardele reprezintă cerințele de bază pe
care trebuie să le demonstreze cadrul didactic, mereu deschis şi motivat spre dezvoltare
profesională şi atingerea de performanţe superioare.

 Pentru realizarea cerințelor de bază, cadrul didactic are studii pedagogice, demonstrează
cunoştinţe în domeniul psihopedagogiei; ale domeniului şi ale ariei de specializare
pedagogică, cunoaște elevii, particularitățile lor; asigură accesibilitatea conţinuturilor şi
utilizarea individualizată şi diferenţiată a strategiilor de predare-învăţare-evaluare;
demonstrează competenţe de realizare a curriculumului şi de respectare a actelor
normative în vigoare în proiectarea unui demers educaţional de calitate; asigură
incluziunea şi egalitatea de şanse în organizarea procesului educaţional; comunică
eficient cu familiile elevilor şi membrii comunităţii și asumarea responsabilității pentru
îmbunătăţirea predării, pentru dezvoltarea sa profesională continuă. Fiecare cadru
didactic, cunoscînd standardele, va fi capabil să îşi identifice punctele forte ale profilului
profesional, precum şi ariile dezvoltării profesionale, care necesită îmbunătăţiri continue.

Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar. Clasele

I-IV

 Prezenta metodologie are scopul de a reglementa acţiunile manageriale şi didactice

privind continuarea procesului de implementare a evaluării criteriale prin descriptori și
este elaborată în temeiul Codului educaţiei al Republicii Moldova și al Curriculumului
pentru învățământul primar (2018).
  Elementele de noutate ale MECD vizează:

 generalizarea reperelor privind organizarea procesului de evaluare criterială prin

descriptori în clasele I-IV, în contextul Curriculumului pentru învățământul primar;

 actualizarea listelor de produse recomandate la disciplinele școlare în conformitate cu

prevederile curricula disciplinelor din învățământul primar și urmărind continuitatea între
clase;

 evidențierea unei liste de produse transdisciplinare recomandabile la diverse discipline și

clase în vederea asigurării, la nivelul procesului evaluativ, a abordărilor transdisciplinare
promovate de Curriculumul pentru învățământul primar;

 raționalizarea modalităților de procesare și interpretare a datelor evaluării în documente

școlare;

 reconfigurarea Tabelului performanțelor școlare al elevului într-o structură unitară

pentru perioada claselor I-IV și în corespundere cu prevederile Curriculumului pentru
învățământul primar.

Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării, promovarea și absolvirea

în învățământul primar și secundar
 Metodologia învățământului la distanță

Managementul învățământului la distanță în condiții de carantină recomandăm:

 Interacțiunea cu elevii poate fi realizată în mod sincron sau asincron. Fiecare cadru
didactic (după caz, de comun acord cu instituția în care activează) își va alege
modalitatea de organizare a interacțiunii la distanță cu elevii în procesul educațional.

Intervențiile sincron nu trebuie să depășească o durată de 15 minute!!!!!!!!

 Nu se dau sarcini suplimentare!

 Demersul educațional la distanță se va proiecta, în funcţie de vârstă, clasă şi nivel de

competenţe, activități de predare sincron cu activități de predare asincron, activități
ghidate, de lucru independent, lucru individual și în grup, utilizând o varietate de metode
și tehnici de predare interactivă (să vizioneze/ audieze materiale video/ audio, să
elaboreze conținuturi digitale: ex. postere, colaje digitale, hărți conceptuale online,
reviste, etc.).

IMPORTANT!
  În calitate de resurse de învățare vor servi manualul și materiale didactice tradiționale,
dar fiecare cadru didactic își poate extinde setul de resurse plasate în spațiul online.
Manualele școlare, format PDF, pot fi accesate pe site-ul http://ctice.gov.md/manuale-
scolare/.

 O resursă recomandată pentru instruirea la distanță este biblioteca digitală „Educație

Online”, care oferă o varietate de materiale digitale: lecții video, activități interactive,
manuale în format PDF, încărcate și stocate pe platformă și partajate prin intermediul
canalelor de Youtube și a rețelelor de socializare (http://www.educatieonline.md/).

 Atenție! Materialele didactice utilizate de către cadrele didactice

trebuie să reflecte conținuturile curriculare și să fie selectate adecvat vârstei și nivelului
lingvistic al grupului de elevi.

Platforma eTwinning

 Oferă un spațiu sigur, special destinat învățării, prin intermediul căruia cadrele didactice
din diferite țări europene stabilesc parteneriate educaționale online, colaborează în
proiecte inter-/transdisciplinare şi implică activ elevii în procesul de învățare prin
descoperire, valorificând diverse teme actuale, dezvoltând elevilor abilități de colaborare,
analiză și cercetare şi, implicit, competenţe de comunicare.

 Aderând la platforma eTwinning, cadrele didactice pot beneficia de diverse posibilități de

dezvoltare profesională: ateliere de lucru, evenimente de învățare, discuții cu experți
internaționali, conferințe, seminare pe teren și online, webinare, etc. şi au acces gratuit la
cursuri de formare, oferite de instituții de formare online în masă din Europa, așa ca
European Schoolnet Academy și School Education Gateway Academy.

PLATFORME RECOMANDATE PENTRU REALIZAREA INSTRUIRII LA DISTANȚĂ

DEMERS DIDACTIC ÎN CONTEXTUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LA DISTANȚĂ la limba
și literatura română

Standardele de competenţe digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial şi liceal

 Scopul acestui document constă în formularea explicită a competenţelor digitale pe care

trebuie să le formeze şi să le dezvolte învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal.

 Competenţele digitale sînt sisteme integrate de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori,

formate şi dezvoltate prin învăţare, care pot fi mobilizate pentru a identifica şi rezolva
problemele caracteristice ce apar în procesul acumulării, păstrării, prelucrării şi
diseminării informaţiei cu ajutorul mijloacelor oferite de tehnologia informaţiei şi a
comunicaţiilor.

 Selectarea competenţelor digitale propuse pentru a fi formate şi dezvoltate în

învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal s-a efectuat pornind atît de la experienţa naţională
 şi internaţională în domeniu, cît şi de la prevederile documentelor de politici naţionale şi
internaţionale.

Standarde de competențe digitale pentru cadrele didactice din învățământul general

 În secolul XXI cadrele didactice trebuie să posede competenţe digitale pentru a face față
provocărilor erei informaționale. Necesitatea deținerii unui anumit nivel de competențe
digitale are două fațete pentru profesori: parte integrantă a competențelor profesionale;
stimulent și catalizator pentru dezvoltarea competențelor digitale ale evelior ca
prerogativă de angajare a acestora în cîmpul muncii.

 Domeniile de competență au fost determinate în conformitate cu un șir de documente

naționale și internaționale [...], aparținînd domeniului competenței-cheie digitale
transversale din documentul cadru al Parlamentului European şi al Consiliului European
din 18 decembrie 2006 privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul
vieţii.

 Din sprectrul larg de competențe digitale au fost selectate și incluse în acest document
cele strict necesare unui cadru didactic pentru a realiza activitățile profesionale:

 acces la cele mai bune resurse și conținuturi educaționale;

 comunicare cu colegii, părinții și în cadrul rețelelor profesionale;

 efectuarea managementului activităților didactice prin instrumente digitale.

Instrucţiunea privind Managementul temelor pentru acasă în învăţământul primar,

gimnazial şi liceal
 Referenţialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor

 Referenţialul este un sistem structurat de criterii, de puncte de reper sau indicatori pe

baza căruia se circumscriu, în plan real, dimensiunile, componentele, conţinutul unui
anumit profil de formare, ale unui curriculum, ale unui program de educaţie unei profesii
– în cazul nostru Referenţialul de evaluare la nivel de instituţie, catedră, cadru didactic
trebuie construit pe baza competenţelor şi subcompetenţelor (capacităţilor) specifice
disciplinelor de studiu, indicate concret în curricula disciplinare.

 STANDARDELE ↔ REFERENŢIALUL DE EVALUARE: (criterii, indicatori,

descriptori).