33. Clasificarea acţiunilor de PSLM.

• Securitatea in munca-asociata cu igiena industriala, ea recunoaste avalueaza si controleaza

riscurile pentru sanatate la locul de munca

• I categorie- preventia medicala prevenirea imbolnavirii (primara) identificrea si tratarea precoce

a imbolnavirii (secundare) limitarea si reducerea consecintelor cronice(tertiale)

• II categoria modificarea comportamentului persoanele sa adopte un comportament sanatos

benefice

• III categorie abordarea educativa oferirea de informatii si cunostinte si aptitudini necesare

• IV catego capacitatea oameni iau controlul asupra sanatatii proprii

• V catego schimbarea sociala aducerea de schimbari in mediul fizic social si economic

• VI categ participarea activa unde fiecare contribuie la promovarea sanatatii

34. Serviciile de sănătate şi securitate în muncă– orientarea, direcţiile

Securitatea şi sănătatea în muncă (S.S.M.) reprezintă un ansamblu de activități de ordin social-economic,

organizatoric, tehnic, tehnologic, igienic şi profilactic-curativ având ca scop crearea şi asigurarea celor
mai bune condiții pentru o muncă înalt productivă, apărarea vieții, sănătății, integrității fizice şi psihice a
lucrătorilor.

Procese de producție sau lucrări, care să nu fie însoțite de anumiți factori de risc profesional, nu există.
Sarcina fundamentală a activităților de S.S.M. este a reduce la minimum probabilitatea afectării sau
îmbolnăvirii lucrătorilor şi concomitent crearea confortului în activitatea de muncă. Condițiile reale de
muncă sunt caracterizate, de regulă, de prezența anumitor factori de risc care prezintă pericol de
accidentare sau de îmbolnăvire a lucrătorilor.

Condițional, factorii (riscurile) de producție pot fi divizați în două grupuri: factori de producție periculoşi;
factori de producție vătămători (nocivi).

Factor de producție periculos (F.P.P.) este numit factorul de producție care, acționând asupra
lucrătorului, în anumite condiții, provoacă traumă sau înrăutățirea bruscă a stării de sănătate.

Factor de producție nociv (F.P.N.) este numit factorul de producție care, acționând asupra lucrătorului în
anumite condiții, provoacă îmbolnăvire sau scăderea capacității de muncă.

35. Aplicarea politicilor benefice de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate la nivelul
organizaţiilor şi locului de muncă.

• Elaborarea unei politici benefice la nivelul intreprinderii

-demonstreaza implicarea organizatiei in asigurrea sanatatii angajatilor si securitatii in munca

-legifereaza actiunile de promovare a sanatatii

-ofera cadrul in care pot fi elaborate actiunile

-asigura perpetuarea actiunilor

• Crearea unui mediu de munca benefic in care:

-riscul este evaluat controlat si redus

-politicile de la locul de munca sunt pe deplin implementate

-toti angajatii au acces la activitatile educative

-angajatii au la dispozitie resursele autoritatea si sansele de a avea un control cat mai mare pentru
inbunatatirea conditiilor

• Dezvoltarea aptitudinilor benefice ale angajatilor

-infiintarea unui sistem de informare

-abordarea problemelor de securitate in munca si starea de bine

-sustinerea unor obiceiuri benefice-bufet, automate cu alimente sanatoase

• Intensificarea actiunilor la locul de munca in directia imbunatatiri starii de sanatate

-punerea la dispozitie de informatii si cursuri pe aceste teme

-implicarea reprezentantilor angajatilor in planificarea si implementare

-facilitatea comunicarii la locul de munca, informarea angajatilor in procesul de consulare si feedback

• Adaptarea serviciilor de sanatate in munca

-informarea angajatilor in privinta potentialului care il au activitatile de promovare

-organizarea de cursuri de formare profesionala

-facilitatea accesului la servicii de SM pentru toti angajatii

36. Noţiunea de nutriţie umană şi alimentaţie echilibrată.

Nutriţie umană reprezintă totalitatea proceselor fiziologice prin care organismul uman îşi procură hrana
necesară creşterii şi dezvoltării, obţinerii energiei pentru desfăşurarea proceselor vitale,refacerii
ţesuturilor, etc.

Alimentaţia sănătoasă este cea adaptată si echilibrată energetic si nutritional si presupune acoperirea
nevoilor energetice concomitent cu a celor nutritionale pentru mentinerea propriilor structuri,
repararea uzurilor, intretinerea proceselor fiziologice, a creşterii si dezvoltării.

•Aceasta presupune includerea tuturor nutrientilor (macro si micronutrienti) in limite considerate

normale pentru fiecare, dar si respectarea unor anumite proportii intre ei

Prezenta sau absenta unui nutriment esential poate sa afecteze disponibilitatea, absorbţia,
metabolismul sau nevoile organismului pentru alte nutrimente.

Alimentatia sanatoasa nutritivă trebuie sa indeplineasca 5 criterii:

1. Trebuie sa fie adecvata (potrivita), astfel incat alimentele consumate sa aduca nutrienti esentiali, fibre
si energie in cantitati suficiente pentru mentinerea sanatatii si a greutatii corpului.

2. Alimentatia sanatoasa trebuie sa fie echilibrata, trebuie respectata o anumita proportie între
nutrienţi.

3. O alimentatie sanatoasa trebuie sa fie controlata caloric pentru a asigura controlul greutatii corporale.

4.Moderatii in alimentatie se refera la posibilul exces de sare, grasimi, zahar sau alt component nedorit
peste anumite limite.

5. Alimentatia trebuie să fie variata. Varietatea dietei presupune evitarea consumului unui anumit
aliment, chiar inalt nutritiv, zi dupa zi, pentru perioade lungi de timp.
37. Rolul metabolismului bazal în partea cantitativă a nutriţiei şi factorii care îl determină sau îl pot
influenţa.

Metabolismul bazal cuprinde ansamblul modificărilor energetice desfăşurate în organismul pus în

condiţii de bază, adică în condiţii în care energia este utilizată în exclusivitate pentru întreţinerea vieţii (a
funcţiilor de bază), cu suprimarea oricărei cheltuieli suplimentare.

Factorii ce influențează metabolismul bazal mărit : vârsta – în tinereţe, înălţimea – persoanele înalte,
slabe, creşterea – copii şi femeile însărcinate , compoziţia corpului – grăsimea scade metabolismul bazal,
ţesutul mai slab îl face să fie mai ridicat, tiroxina – tiroxina este cheia metabolismului bazal, febra stresul
temperatura mediului