Edinta Loc Sediul: Convocarea Sedintei Extraordinare A Fost Facuta de Catre Primarul

Proces-verbal
TncheiatTnsedinta extraordinara a Consiliului

General al MunicipiuluiBucure9tidin data
de 24 septembrie 2021, ora 10:00
Convocarea sedintei extraordinare a fost facuta de catre Primarul

General al MunicipiuluiBucure9ti,domnul Nicu9or'DAN, prin dispozijia
Tnregistrata sub nr. 930/20.09.2021.
§edinta a avut loc sediul autoritatii deliberative din municipiul
Bucure9ti, B-duI Regina Elisabeta nr. 47, sector 5, etaj 3, la care au
participat online 52 din cei 55 de consilieri generali.
§edinja s-a desfa9urat prin mijloace electronice, prin intermediul
(
platformei online de videoconferin@ WebEx, in conformitate cu

prevederile H.C.G.M.B. nr. 94/23.03.2020.
La 9edinta au participat urmatorii: domnul Nicu9or DAN – Primarul
General al MunicipiuluiBucure9ti, doamna Georgiana Zamfir- Secretar
General al MunicipiuluiBucure9ti 9i doamna Mariana Brod – Director
executiv, Directia Asistenta Tehnica si Juridica.
Au fost invitati sa participe directorii din cadrul aparatului de
specialitate al Primarului General al Municipiului Bucure9ti.
La sedinta au fost absenti: Badulescu Aurelian, Davidescu Mariana-
Monica9i Lipa Elisabeta.
Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin

Buna dimineata, doamnelor 9i domnilor consilieri generali, domnule
(
primar general, doamna secretar general 9i domnii directori 9i directoare

din executiv. Bine ati venit la sedinta noastra online, extraordinara, de
astazi!
Dupa cum 9tiIi, 9i s-a publicat avem pe ordinea de zi un singur punct
referitorla rectificareabugetuluipropriual municipiuluiBucure9tipe anul
2021. Am sa dau cuvantul Tnainte pentru alte lamuriri domnului primar
general, dupa care vom intra pe fond.
Domnul Primar General Nicusor DAN

Buna dimineata.Bine ati ;edinta Consiliul General
multumesc domnilor si doamnelol !rali pentru prezenta la
aceasta 9edin la de urgen Ia, TnainJ cateva cuvinte despre
situatia medicala pe care o travel §tie avem o cre§tere
+H'\
ifnportanta a numarului de cazuri Tn Bucure9ti, o presiune pe sistemul
sanitar, rugamintea mea este ca fiecare dintre noi sa respecte masurile
sanitare pe care le cunoa9tem, astfel Tncat sa luam atat presiunea
medicala cat 9i presiuneape economie care poate sa urmeze Tnsituajia
in care o sa avem Tncontinuareo crestere a numaruluide cazuri
Pe ordinea de zi avem un singur subiect, rectificarea bugetara,
muljumesc inca o data pentru prezenja la aceasta 9edinji, este o 9edin@
de urgenP pentru ca la Tnceputulsaptamanii viitoare STB-ul trebuie sa
plateasca salariile, in rectificarea bugetara, in urma amendamentului, TI
cunoa9teji de ieri de la comisia economica 9i care v-a fost transmis pe e-
mail o sa avem o suma importanta care merge catre subvertjia la
transportul public, este promisiunea noastra ca vom face un transport
public eficient 9i Tnaintede asta trebuie sa iI stabilizam 9i financiar, o suma
( importanta care merge pe sistemul de termoficare, este promisiunea
noastra ca vom face un sistem de termoficarela nivelulsecolului21, e un
efort important9i o sa dureze cativa ani, dupa ani de zile Tn care nu s-a
facut nimic si nu s-a Tnvestit,Tnaintede toate trebuie sa stabilizam acest
sistem §i asta este motivulpentrucare in rectificareabugetarao suma
importanta merge catre subvertjia in termoficare.
Un ultim aspect pe care vreau sa vi-I mentionez, la sfar9itul lunii
februarie dupa cum 9tiliam suspendat cele cinci PUZ-uri de sector, a fost
atunci promisiunea de a face o analiza din ambele perspective atatjuridica
9i cat 9i urbanistic asupra acestor documenta+ii. Exista doua documente
de sinteza, juridic 9i urbanistic pe care le-am 9i transmis oficial prin e-
mail, dar ca sa fie totulfoarte oficial 9i transparent aceste doua documente
oficiale vor fi anexate 9i procesului verbal al 9edin+eide azi pentru ca orice
(
bucure9tean sa poata sa le consulte. Muljumesc.

Multumesc, domnului primar general. Doamna Secretar General,
prezenja,va rog.
Doamna Secretar General Georgiana Zamfir
Multumesc, domnule pre9edinte. Bine ati venit la 9edinja Consiliului
General de astazi, avem o prezenta de 48 de consilierigenerali.
Tnaintede a intrape ordinea de zi o sa vi supun la vot procesul
verbal incheiat Tn §edinta expeafanqra a Consiliului General al
Municipiului Bucure9ti din M£yH@nbrie
q 2021. va rog sa votati.
+
2
Doamna Cantea, domnul Neac9u aveti o problema cu conexiunea?
Domnul Neacsu ne auziti?
Doamna Secretar General Georgiana Zamfir

Cu 39 de voturi pentru, 0 voturi Tmpotriva9i 9 abjineri, procesul
verbal a fost adoptat.
Mul+urnesc, domnule pre9edinte.

Muljumesc 9i eu, o sa intram acum pe fondul 9edinteide Consiliu
General de astazi, dupa cum am discutat la Tnceputavem un singur punct
pe ordinea de zi referitor la rectificarea bugetului propriu al municipiului
Bucure9ti. A9 avea o Tntrebarede procedura, acest proiect a fost amendat
(
printr-unamendament depus de Primarul General pe care cred ca toti

colegii consilieri general I-au primit, a9 vrea sa Tntrebacest lucru daca toti
colegii consilieri generali au vazut amendamentul, proiectul a fost votat cu
amendament si ar fi bine sa lamurim acest lucru sa vedem daca este
nevoie sa mai dam citire amendamentului. Tnaintede a vota ordinea de zi
avem o Tnscriere la cuvant din partea domnului Andrei Rigu. va rog,
domnule Rigu.
Domnul consilier Riflu Andrei Daniel

Muljumesc, domnule pre9edinte. Solicit suplimentarea ordinii de zi
cu punctul „Interpelari”.
(
Deci, propunerea domnului Rigu este de a introduce punctul de
„Tntrebari9i Interpelari”. va propun ca acesta sa fie al doilea punct de pe
ordinea de zi dupa ce discutam rectificarea bugetara. Mai exista alte
solicitari pentru luarea cuvantului? Nu, atunci am sa supun la vot ordinea
de zi a 9edinjei de astazi. va rog sa votam.
Ar trebui si supunem la vot suplimentareaordinii de zi cu
punctul „'intrebari 9i Interpeliri“. va rog sa votam.
Doamna §erban, doamna Hristudor si doamna Ciceala
Cu 46 de voturi pentru, 0 voturi impotriva, 3 abjineri 9i punctul
„intrebari 9i Interpeliri“ a fost irWna®Wynctul 2 pe ordinea de zi.
3
Vi rog sa votam ordinea de zi in integralitateaei.
Cu 46 de voturi pentru, 0 voturi Tmpotrivi, 2 abjineri, ordinea
de zi a fost adoptati.
Trecem la punctul numarul 1 9i anume rectificarea bugetului propriu

al municipiului Bucure9ti cu amendamentul propus pe care, din cate
Injeleg, I-aji primit 9i aji putut sa iI studiaji. Daca sunt discutii pe acest
punct?
Asupra arnendamentului exista vreo Tntrebare, vreo solicitare de
lamurire suplimentara?
Daca nu am sa va rog si votim amendamentul a9a cum a fost el
trimiscatre dumneavoastra.
Domnul Tomescu, domnul Lixandru, domnul Rau, domnul Militaru,
(
domnul Calentaru.
Domnul Consilier Calentaru Nasi

Este o problema cu conexiunea, dar tot timpulies, in sfar9it am reu9it
sa votez la toate.

§i domnul Lixandrucred ca ar trebui sa poata sa ne trimitavotul.
Cu 49 de voturi pentru, 0 voturi impotriva, 1 abjinere,
amendamentul a fost adoptat.
g pentru ca suntemTn procedurade vot a9 vrea sa votam 9i
proiectul de hotirare Tnintegralitateasa.
Domnul Tomescu, domnul Melciu §i domnul Rau.
(
Domnul consilier Melciu Florin

Sunt „pentru“. Muljumesc.

Am notat domnule consilier Melciu. Domnule Tomescu daca puteji
sa ne trimitetivotul?
Cu 50 de voturi pentru impreuna cu votul domnului Melciu
exprimatverbal, 0 abjineri, 0 voturi Tmpotriva,proiectul de hotirare a
fost adoptat.
O sa tI inea de zi „intrebari 91
Interpelari“ . lici a solicitat Tnscrierea
4
la cuvant, pe ordineade zi, ma rog suntemdeja la punctul2, va rog
doamna Comanici.
Doamna Consilier Comanici Ancuta Sorina

Buna diminea+atuturor.Tmipare rau ca nu am reu9itsa iau cuvantul
Tnaintea votarii amendamentului 9i a proiectului de rectificare pentru
bugetul pe 2021. Vreau sa fac urmatoarele observatii:
1. Amendamentul numarul 1, cel pentru suplimentarea bugetului
la Direcjia Generala Asistenta Sociala pentru majorarea stimulentelor.A9
vrea sa amintesc 9ifmi pare rau ca nu s-a spus, dar amintimnoi, este un
amendament depus de colegii mei, de grupul nostru de consilieri PSD inca
din luna august, la prima prima9edin@cand a fost pe ordineade zi
rectificarea, nu aji !inut cont. Este bine ca s-a tinut acuma cont. Apreciem
(
ca primarul general ne plagiaza, ca sa zic a9a, toate proiectele 9i

amendamentele noastre. sa speram ca 9i Tnviitor o va face.
2. A9 vrea sa Tispun domnului primar general 9i sa ii solicitam
inca o data ca la urmatoarele sedinte de Consiliul General, aceste sedinte
sa fie cu participare fizica, poate se ia dupa exemplul colegilor dumnealui
de la PNL care fac maine acea adunare cu 5000 de oameni. Noi, Consiliul
General nu ne comparam cu o adunare politica. Noi suntem ale9i, drept
pentru care ii solicit ferm, Ti solicitam ferm ca urmatoarele sedinte ale
ConsiliuluiGeneralsa se !ina cu prezenjafizicasau sa ne lase pe noi
consilieri generali sa alegem daca cu prezenta fizica sau online, nu a9a,
sa nu mai faca astfel de discriminari. De asemenea si cu asta Tnchei,noi
consilieri generali PSD observam ca din ce Tn ce mai multe proiecte
Tncepute pe mandatul Gabrielei Firea sunt luate ca 9i cand ar fi inijiate de
(
primarul general. Ele sunt continuate 9i sa speram ca 9i finalizate. Ne

bucuram ca in sfar9itdomnul viceprimar Horia Tomescu 9i Tlfelicitam,a
recunoscut 9i recunoa9te ca proiectul Spitalului Metropolitan este un spital
foarte foarte bun 9i ne oferim domnule viceprimar sa ajutam la finalizarea
acestui proiect cu toli speciali9tiicare ne-au ajutat. Deci astazi este o zi
foarte fericita pentru noi, consilierii generali PSD, chiar Hindin opozitie se
pare ca proiectele noastre sunt Tnsu9itede cei de la putere. Atat am avut
sa zic. Multumesc.
Domnul Pre$edinte de $edinta Purcarea Sorin
Multumesc, doamna Comanici iI Tntr€ b pe domnul primar
general daca dore9te sa raspunda, iI Tntreb9i pe domnul
Tomescu, domnul viceprimar fost mentionat daca
dore9tesa raspunda. Nu?
DomnulViceprimarTomescu Horia
Proiectelesunt ale bucure9tenilor,nu ale PSD. Muljumesc.
Domnul Pre9edinte de 9edinta Purcarea Sorin

Multumesc, domnul Tomescu.
Domnul Consilier Neac$u Lazar

Inijiativae a PSD-ului.
Domnul Pre9edintede $edintaPurcarea Sorin

( Cred ca doamna Enciu ne-a solicitatsa verificamdaca votuldansei
a fost contabilizat. Cred ca da, dar vom verifica Pi la tehnic acum pentru
ca am avut 50 de voturi pentru 9i prezen Ia tot 50. Am sa va rog totu9i Tn
masura Tn care nu suntem Tnscrisi la cuvant, sa tinem microfoanele
Tnchise. Doamna Enciu, votul dumneavoastra a fost contabilizat ei
consemnat ca atare. Bun
O sa trecem mai departe. Domnul Rigu se Tnscrisesela cuvant
pentru punctul numarul 2. va rog, domnule Rigu.
Domnul Consilier Ri(lu Andrei-Daniel

Muljumesc, domnule pre9edinte.
Am o interpelare pentru domnul primar general, respectiv a9 dori sa
(
mi se transmita Tn scris care sunt masurile care au fost luate de catre
Primaria Municipiului Bucure9ti, atat prin executiv cat 9i prin institujiiledin
subordine pentru a ne asigura ca in aceasta iarna agentultermic 9i apa
calda vor fi furnizate cu mai pujine problemesau mai rau decat Tn iarna
anterioara 9i aici ma refer in special Tn ceea ce prive9te Primaria
Municipiului Bucure9ti, care este stadiul investijiilor, licitatiilor pentru
inlocuirea conductelorcare s-au anuntatanul acesta si de asemenea Tn
ceea ce prive9teCompaniaTermoenergetica,
ce masuraa luatpentrua
asigura cetajenii Bucure9tiuluica iarna aceasta nu va fi mai dificiladecat
cea anterioaraTnacelea9icondi+iia: na Le Consider ca sunt necesare
aceste informajii!inand cont 9i q ;
:url lor la energie electrica

9i gaz din aceasta perioada9i
comunicate din timp pentru dh daI
WE\'I si masuri trebuie sa fie
la ce sa se a9tepte.
Multumescmultde
6
Domnul Primar General Nicu9or DAN
Da, sigur ca o sa aveji acest raspuns, Tnsa, dupa cum 9titifoarte
bine, la Termoenergetica exista o Adunare Generala Tn care exista o
majoritate a partidului din care dumneavoastra faceji parte, aceasta
Adunare Generala a numit un Consiliu de Administratie si Consiliul de
Administra+ie a numit un director at companiei Termoenergetica. Eu tot ce
pot sa spun este raspunsul meu la solicitariledomniilorlor, dar ce se
Tntamplaexact acolo, raspunsul de la aceste persoane Tnprincipaltrebuie
sa iI aveti.
Domnul Consilier Rigu Andrei-Daniel

( Domnule primar, colaborarea Tntre Termoenergetica9i Primaria
Municipiului Bucure9ti este un tandem, numai Tmpreuna pot asigura
condijiile necesare pentru desfa9urarea cu bine a furnizarii agentului
termic 9i a apei calde, astfel ca doar Termoenergetica nu-9ipoate duce
singura la Tndeplinire scopul fara sprijinul Primariei Municipiului Bucure9ti,
a9a cum stili foarte bine.

Asta am spus 9i eu.
Domnul Consilier Riglu Andrei-Daniel

in special cel financiar.
(
Domnul Pre$edinte de $edinla Purcarea Sorin

Da. Muljumesc, domnule Rigu.
Avem de asemenea o solicitaredin partea doamneiAnamaria Gram.
va rog, doamna Gram.
Doamna Consilier Gram Anamaria Alina

Buna dimineaja.Muljumesc.
Am trei Tntrebari,care sunt toate legate Tntreele, legat de situatia
epidemiologica din Bucure9ti, faptul ca din cate 9tiu nu mai sunt locuri la
ATI 9i a9 vrea sa Tntrebcare este situatMR@:{9 spitale din subordinea
primariei? daca mai sunt locuri la A7LW'@
+
@&sunt paturidotate cu
7
echipamente de asisten@ respiratorie, masca de oxygen? aceasta e prima
Tntrebare
A doua Tntrebare: care sunt masurile imediate care se vor lua pentru
a mari numarul de locuri disponibile pentru cei care au nevoie sa fie
intubatisau sa Ii se puna masca de oxigen?
A treia Tntrebare:la dezbaterea pe urbanismde luni,am propus sa
dam prioritate construirii unui spital 9i domnul primar general a afirmat ca
avem cel mai mare numar de paturi,atuncieu nu am intratTndetaliica era
o alta discu+ie mai importanta, dar a9 vrea sa injeleg, daca e numarul cel
mai mare raportatla numarullocuitorilordin municipiulBucure9tisau un
numar in abstracto? cate locuri cu echipamente de asistenla respiratorie
ar trebui sa existe raportatla numarulde locuitori?De exemplu,nu 9tiu,
un Ioc la 100 de locuitori.Care este standardul care se respecta?
(
Acestea sunt Tntrebarile 9i a9 vrea un scurt raspuns doamnei,

colegei Ancu ja Comanici care spunea sa ne Tntalnim fizic, avand Tn
vedere contextul 9i numarul de cazuri, cred ca 9edinjele cu prezenja fizica
nu sunt recomandate 9i trebuie sa fim responsabili a9a cum ne-a Tndemnat
domnul primar la Tnceputul 9edin+ei.
Multumesc mult.

Nu e nimic. O sa ne vedem la congresul PNL-uluica o sa faca
probabil din saptamana Tn saptamana sau o data pe luna. Ma scuzaji ca
intervin.
DomnulPre9edintede 9edintaPurcareaSorin
Muljumesc domna Comanici, doamna Gram.
Domnul primar general dore9te sa raspunda, va rog.
Domnul Primar General Nicu$or DAN

Da. Multumesc. Tntrebarifoarte pertinente. Dupa cum $ili, asta este
cadrul general, dupa cum 9tili exista pe tot ce Tnseamnaraspuns la
coronavirus, in ceea ce prive9te sistemul sanitar, exista o decizie
centralizata la nivel national in acel Comitet National condus de domnul
acestei saptamani aveam 40 de paturi la terapie intensiva 9i inca 28 de
paturi terapie intermediara 9i un numar de, nu-mi aduc aminte cifra exacta
420 sau 430 de paturidedicate coronavirus-ului.Acum doua zile, din cele
40 de paturi de terapie intensiva erau ocupate 27, iar din cele 420-430 de
paturi generale pentru coronavirus, erau ocupate undeva, din nou nu-mi
aduc cifra exacta, dar este de ordinul250-280.Asta era situatiaacum
doua zile cand am avut 9edinta ComitetuluiMunicipal pentru SituaIii de
Urgen Ia. Tntretimp, spitalele noastre 9i am uitat sa men+ionez, noi avem
dupa cum 9tiIi in coordonarea ASSMB-ului 19 spitale, din care 12 conform
ordinului de la Comitetul Najional pentru Situa{ii de Urgen+a 12 sunt mixte
9i 4 pentru coronavirus. intre timp, noi, la solicitarea CNSU, noi am pregatit
de la 40 sa trecem Ia 54 de paturi de terapie intensiva plus cele 28 de
terapie intermediara. Era foarte probabil, adica ele ele vor fi operajionale
in rnornentul Tn care vom primi de la DSP autoriza jia de functionare.
(
Pentru asta ASSMB a facut deja propunerea de circuite 91trebuie sa avem

raspunsul de la DSP pentru ca aceste paturi de ATI sa poata sa fie folosite
pentru coronavirus. Raspunsul de la DSP urma sa vina la sfar9itulacestei
saptamani, deci probabil ca azi o sa le avem. Asta este situatia exacta pe
paturi la acest moment.
in ceea ce prive9te Tntrebarea a treia, din nou foarte pertinenta,
prefer sa am ni9te informajii, dar nu a9 vrea sa spun acum ni9te lucruri
incorecte. O sa solicit o informajie 9i cred ca e utila pentru toata lumea sa
va trimitTnscris.

r Muljumesc mult pentru raspunsuri. Deci ramanem tot cu 28 de paturi
de terapie intermediara sa in+eleg? Cre9tem numai paturile ATI de la 40
la 50? Asa am Tnteles.
Domnul Primar General Nicu$or DAN

54

La 54. Da, nu 9tiu, mie mi se pare atat I, avandTnvedere cali
suntem Tn municipiul Bucure9ti 9i poate amTnteles
ca e
nevoie de decizia Comiteltului National 'i+ sa fie emisa mai
repede 9i sa ne pregatim, cred ca vom/den
#M:' 9
Da. Vreau sa mai spun un lucru. Noi am fost la sfar9itul anului 2020
am avut 70-72, nu 9tiu cifra exacta, iar la Tnceputulanului 2021 am avut
90 de paturi de terapie intensiva pentru coronavirus. Asta s-a Tntamplat
Tnsa prin Tnchiderea pentru celelalte tipuri de boala a spitalelor Colentina,
Carol Davila 9i Cantacuzino 9i tot timpuleste o decizie foarte dificila,care
repet, nu ne apa4ine, unde, pentru ce sa !ii paturi de terapie intensiva. E
o decizie de specialitate.

Mai am o observajie. in presa apare ca nu sunt locuri 9i poate ar
trebui discutat sa nu cream panica prin popula jie 9i sa iasa informajiile
( corecte Tn presa ca mai sunt, adica Tn Bucure9tise spunea Tntr-unarticol
de presa acum o zi ca nu mai sunt locuri Tn Bucure9ti nici Ia ATI, nici cu
asisten@ respiratorie 9i ar trebui, nu 9tiu, primaria sa faca o informare sau
ASSMB-ul, nu §tiu.
Domnul Pre9edinte de 9edin+aPurcarea Sorin

Da. Multumesc, doamna Gram
Domnul Vigheciu, de asemenea a dorit sa ia cuvantul. va rog,
domnule Vigheciu.
Domnul Consilier Viqheciu Adrian Nicolae

Buna ziua
Multumesc mult de tot. Apropo de responsabilitate, a9 vrea sa
subliniez faptul ca funcjia de primar general incurnba cele mai multe voturi
(
dupa cea de pre9edinte la nivelul Romaniei 9i a9 vrea sa 9tiu daca primarul

general, cu legitimitateape care o de{ine,a reu9itsa vorbeasca cu medicul
de familie 9i sa se convinga de beneficiile administrarii vaccinului
anticovid, sa nu afecteze, sa nu Tngreuneze 9i dumnealui Tn viitor situajia
asta deficitara. va rog, domnule primar.

va mul+umescpentru sfat.
DomnulConsilierVigheciuAdrian Nicolae
A, deci nu ne puteji raspunde. ca voiam sa 9tiu. Sunteji un model
pentru anumiji cetateni 9i probabil v-ar fi urmat.
Doi. Vreau sa va spun ca este ultimadata cand am sa votez, nu 9tiu
cat de importanteste votul meu, chestiunilegatede bugetulP.M.B.-ului,
pana cand nu ni se va prezenta 9i noua, a9a cum obliga Legea nr. 273,
execuIia conturilorbugetare. Ne aflam Ia un an de la noul mandat, noi
consilierii generali votam Tn orb. Nu 9tim pe trimestru, pe semestru, pe an,
ce se Tntampla.§tili foarte bine ca v-am mai adresat o intrebare Tncare va
rugam sa fmi raspundeti cat este datoria PMB-ului. Nu am primitnici pana
astazi un raspuns.
§i trei. Avand Tnvedere ca, in special pe colegii mei 9i pe mine care
facem parte din Comisia de urbanism, exista o presiune din ce in ce mai
(
crescanda cu situajia asta a generatade suspendarea PUZ-urilor,voiam

sa va Tntreb Tn ce stadiu sunteti cu PUG-ul, daca ati semnat contract
subsecvent pentrucontinuareaPUG-utui.
va rog mult de tot sa apreciali sa ne oferili ni9te raspunsuri, chiar 9i
scurte, acum. Multumesc mult!

Da. in ceea ce prive9teurbanismul,in primulrandca o sa avem o
9edin@de Consiliu General pe 30 septeFnbriecare o sa fie convocata azi,
9edinta ordinara care trebuie convocata cu cinci zile Tnainte,dupa cum 9titi
foarte bine. Pe ordinea de zi o sa aveji o propunerepentruComisia
Tehnica de Urbanism 9i Amenajarea Teritoriului. Acesta este pasul
(
necesar pentru a trece la verificarea solicitarilorcu care diverse persoane
fizice 9i juridice vin catre Primaria Municipiul Bucure9ti.
in ceea ce prive9te Planul UrbanisticGeneral, acesta este, nu 9tiu
daca am spus aici sau cu alte ocazii,este supus unei-verificaride
legalitate,adica modulTncare contractuleste executateste supus unei
verificari de legalitate care se va termina foarte curand.
Domnul Consilier Viqheciu Adrian Nicolae
Nu ma uitaji 9i pe mine cu execu+ia conturilor bugetare. Ar'fi foarte
Multumim,domnule Vigheciu!
Doamna Comanici, va rog aji solicitat din nou cuvantul. Ne spuneji
ce ati uitat?

Da, va multumesc domnule pre9edinte!
Voiam sa ii amintesc domnului primar obligajia legala conferita de
hotararea ConsiliuluiGeneral votata acum doua luni, si anume, domnule
primar general, raportulTnceea ce prive9tenegocierea cu Eco Sud-ul. Am
ajuns unde am ajuns din cauza dumneavoastra. Eco Sud, banuiesc ca 9tili
(
foarte bine, tot trimite solicitari consilierilor generali pentru o Tntalnire Tn

cadrul comisiilor de specialitate 9i participarea la 9edin+eleConsiliului
General. va rog pe 30 sau la urmatoarea 9edin@de ConsiliuGeneral sa
depuneti acel raport, sa ni-I prezentaIi, sa ne spuneji stadiul negocierilor
9i ce ati realizat ca urmare a obligajiei pe care o aveji in cadrul hotararii
de Consiliul General. Multumesc!

Pot sa va informez de acum
Este o problema pe care aji fi putut sa o rezolvaji dumneavoastra,
pentru ca problema a venit din mandatul, noi am preluat-o din mandatul
precedent al Consiliului General.
(

Da, dar noi avem speranta ca dumneavoastraputeji,ca a9a aji zis,
ca rezolva li toate problemele, inclusiv cu apa calda. Nu are rost sa intram
in discutia aceasta.

Este o responsabilitate comuna. Am preluat-o, a9a cum am preluat
multe altele de la fosta administratie.
DoamnaConsilier Comanici
Este foarte bine ca recul altele. c;and ne
prezenta li raportul?
/tC\ 12
Raspunsul la Tntrebareadumneavoastraeste ca in acest moment
avem o solicitarede la Eco Sud, o noua fisa de calcul actualizataatat din
perspectiva preturilor la momentulacesta, cat 9i din perspectiva actelor
normativecare au fost aprobate Tncursul luniiaugust 2021. Aceasta fi9a
de calculeste analizatade auditorulnostrusi in momentulTncare o sa
avem aceasta analiza o sa fiti informati si dumneavoastra, membrii
Consiliului,de discujiile sau, daca vreji, de mandatulde discutiipe care sa
I avem cu Eco Sud, pentru ca prin atributul legal consiliul local sa decida
9i Tn urma auditului, evident, sa decida tariful pentru depozitarea de
deseuri
(’
Domnuleprimar, da, este bine... sa injeleg ca ceea ce aji declarat
acum verbal este practic raportulpe care ar fi trebuitsa ni-1prezentaji?
DomnulPrimar General Nicusor DAN

Este o informare pe care mi-ajisolicitat-o.
DoamnaConsilier ComaniciAncuta Sorina

Domnule primar, va rog frumos, citili hotararea de Consiliu General.
Domnule pre9edinte, numai pujin, va rog frumos.

va rog.

Aveji o hotarare de Consiliu General votata de toli consilierii
generali, in care dumneavoastra, in 30 de zile, trebuia sa ne prezentati
raportuldiscujiilor. va rog frumos, ori ne spuneji acum ca acel raport pe
care aveaji obligatiasa ni-Itrimiteji,sa ni-I prezentatieste acesta pe care
I-aji prezentat acum verbal, sau pe data de 30 sau cand este urmatoarea
§edinta de consiliu va ru(Iam sa TIdepundi Tn5cris. Daca nu, eu va anunt
a9a: not, consilieriigenerali PSD o nivelul comisiilor de
specialitate, o sa Ti invitam pe 9i pe directorii de
specialitate din cadrul Primariei 9i poate chiar 9i pe
g&
dumneavoastra, 9i facem noi acea Tntalnire9i va ajutam noi sa faceji
raportul.

Bun. Multumesc, doamna Comanici
Trecem mai departe la domnul Marius Pavel. Mai doriji sa luaji
cuvantul, domnule Pavel? va rog.
Domnul Consilier Pavel Marius Adrian

Da. va muljumesc, domnule pre9edinte. Domnule primar, in primul
9i Tn primul rand, blocajul existent la nivelul Primariei Municipiutui
Bucure9ti 9i ma refer la urbanism, nu are nicio legatura cu CTUAT-ul.
(
CTUAT-ul, Comisia Tehnica de Urbanism 9i Amenajarea Teritoriuluieste

o comisie consultativa, aflata Tn subordinea, subliniez, in subordinea
primarului general 9i este consultativa. CTUAT-ul are o implicatie doar la
lansarea unei viitoare cerinIe, dorinje a unui dezvoltator privat, public, ce
T9i dore9te sa construiasca pe raza municipiuluiBucure9ti. Blocajul
existent la nivel de urbanism la nivelul Primariei MunicipiuluiBucure9ti
este Tnsotitde sute, sute de autorizatiinesemnate, mii de avize de mediu
nesemnate, cand spun miisunt peste doua mii, vorbimde sute de procese
verbale de receptie a lucrarilor, sute de avize pentru bran9amente 9i aici
ma refer la apa, canal, curent 9i a9a mai departe. Referitor la analiza pe
care ne-ati transmis-o pe mail, 9i am sa dau citire din scrisoarea de
deschidere a acesteia: „Analiza a fost realizata Tntr-uninterval de timp
scud, insuficient pentru tratarea detaliata a ansamblului problemelor
(
Tntalnite. Totodata, nu au putut fi cercetate Tn totalitate componentele
documentajiilor urbanistice Tn discu+ie. Observajiile formulate in raport
trebuie Tntelesetinand cont de aceste limite si, fara indoiala, trebuie
completate cu pareri avizate ale unor speciali9ti Tnurbanism, pareri avizate
ale altor speciali9ti Tn urbanism 9i Tn 9tiin+ejuridice, in vederea formularii
de catre primarulgeneral al municipiulBucure9ti a unui diagnosticcat mai
corect Tnproblema cercetata. Totodata, atragem atentia asupra necesitatii
unei cercetari mai ample a problemelorTn cauza care sa implice o echipa
de mari dimensiuni Tntr-oetapa urmatoare de analiza al carei scop este
ameliorarea practicii urbanismului TI iul Bucuresti.” Deci daca din
deschidere spunem ca aceasta, 9i doar privim o poza
dintr-un muzeu, nu cred ca pul lport pro bono Tntocmitde
ni9tespeciali9ticare au fost al un anunt de intentie ca
Primaria Municipiului Bucurl Nicu§or Dan, cauta
14
speciali9ticare sa analizeze pro bono documentajiilede urbanism ale
sectoarelor 2, 3, 4, 5, 6? Nu, nu a existat. Ace9tia sunt ni9te prieteni ale9i
de catre dumneavoastra personal. in continuare a9 vrea sa va spun cateva
consideratii referitoare la acest raport. Mul+umesc, domnule pre9edinte,
ma mai rabdati un minut.

Da, va rog.

PUZ-urile sectoarelor 1-6 au fost Tntocmite,chiar daca 1 nu a ajuns
in plen, au fost Tntocmitela comanda administrajiilorpublice locale ale
( sectoarelor respective, de catre companii de proiectare de specialitate,
incluzand Centrul de Consultanta si Proiectare al Universitatiide
Arhitectura gi Urbanism Ion Mincu, subliniez acest lucru, companii care au
in componenla zeci de speciali9ti Tn toate domeniile, care vizeaza
urbanismul de rang Tnaltnecesar elaborarii unor asemenea documentajii,
urbanism, arhitectura, trafic, mediu, sociologie, istorie... PUZ-urilor
sectoarelor 2, 3 9i 5 au participatchiar profesori universitari...

Domnule Pavel, cred ca din pacate nu va mai aud.

( Ma auziti?

Da, acum da.

fmi cer scuze. Deci Tn cazurile sectoarelor 2, 3 9i 5 au participat
profesori universitari emeri Ii 9i recunoscu Ii in domeniul urbanismului care
au fost 9i 9efi de proiect. Documentajiilenu au fost Tntocmitepro bono, ci
in urma selectiei impuse de normativeB"@Nonform legii achizijiilor
publice. Motivele contradictiei Tnterm#T93r bd}u©Kilizarea unor expresii
care nu sunt cuprinse nici Tn literatt#alx/g#eciaWd\Jt gi nici Tn legislatie,
fac ca aceasta analiza, 9i am pus qhilijnql'q}#:/#nplfIP, sa He suspectata
# 15
/ZZ‘
de diletantism, Hra a avea pretenjii de analiza 9tiintifica fapt pe care TI
afirma chiar 9i autorii, care nu sunt primarul general, Tn deschiderea
acestui document. Ironic este, Tntr-adevarsurprinzator, ca intro perioada
de o luna, o luna 9i un pic, autorii analizei au putut sa verifice documentatii
care acopera Tntreg Bucure9tiul, documenta jie la care s-a lucrat ani 9i care
au obtinutzeci de avize, nu mai pujin de 36, 38. Toate aceste avize sunt
eliberatede catre autoritatile
statului.Din pacate,acest tip de
pseudo9tiinla cu terrneni Tmprurnutali din dialectul popular, 9i cel mai mult
Tmiplace „densificare”, acest termen pe care TIurasc, 9i nu cel 9tiinjifical
urbanismului, nu este sustenabil pe termen lung. Consecin+a este ceea ce
se Tntamplaacum Tnurbanism in orice zona din Bucure9ti. Domnule primar
general, ceea ce faceji dumneavoastra este sa goni+iinvestijiiledin
Bucure9ti,va spun de un an de zile, maine, poimaine. Dumneavoastra prin
(
tot ceea ce Tntreprindejieste sa goniji investitorii romani, straini, sa fuga

din Bucure9ti 9i ne condamnaji la mizeria pe care o privim cand intram Tn
primarie, uitandu-ne spre Cimigiu. Nu este normal ceea ce faceti. Sunteji
depa9it de aceste atribu+ii.va muljumesc!

Multumesc, domnule consilier!
Am sa iI rog pe domnulprimardaca dore9tesa va raspunda.

Da. in primulrand, daca a9a cum aji vazut, daca aveji dificultaliin a
citi un text puteji sa iI anexaji la hotararea de consiliu.
(

Am 9i emojii. va muljumesc!

Suntem Tntelegatori cu sentimentele. Daca dumneavoastra
consideraji ca urbanismul ultirnilor20 de ani este potrivitpentru Bucure9ti
9i daca tot ce traiesc bucure9tenii blocaji in trafic, daca toate golaniile de
construcIii in parcuri, daca toate golaniil#eMa)s q.c+iide blocuri sunt
potrivite, va felicit 9i va invit sa veniji #qap€§j]}@ de dezvoltare la
alegerile din 2024. Motivul pentru [(c’a$ //',k8i{wf8§tehii
au schimbat
administratiaTn2020 este inclusiv faptUt_chv®B5tat idE de dezvoltarea
16
urbana a acestui ora9. Despre asta e vorba. Pi da, este o ru9ine ca ni9te
profesori universitari au semnat ni9tedocumenta Iii care au fost anulate de
tribunal. E o ru9ine. Noi, ca administrajie, trebuiesa fim responsabili9i sa
corectam chiar 9i nigte profesori universitari atunci cand gre9esc.

sa nu uitam de domnul Trifu care a construit Tnparc, domnule primar
general .

ii muljumim domnului primar pentru raspuns.
Am sa iI rog pe domnul Rare9 Hopinca, daca mai dore9te sa ia
cuvantul.
(
Domnul Consilier Hopinca Rare9

Buna ziua! cateva observatii punctuale nu o sa rapesc foarte mult
timp. Unu. Primesc foarte multemesaje de la cetateni9i a9 vrea sa le
redau pe scud in 9edinta de astazi. Transmit felicitarile noastre
personalului ASSMB care se ocupa Tncontinuare de centrele de vaccinare
organizate la nivelul municipiuluiBucure9ti. Se pare ca cetatenii sunt
foarte muljumiji de aceste servicii 9i colegii no9tri merita felicitari. Doi. A9
vrea sa punctez un lucru extrem de important 9i sa ii rog pe colegii
consilieri care sunt totu9i in majoritatea actuala sa nu faca Tn acela9i timp
9i opozi+ie. $i USR-ul 9i PNL-ul, cu toata responsabilitatea, vor fi la feI de
(
responsabili sau vinovaji, vom vedea, de bunul mers al serviciilor publice
in aceasta iarna 9i pe tot parcursul mandatului sau pe toata durata Tncare
va exista aceasta majoritate 9i oamenii sustinuti de dumneavoastra sunt
in poziIii de responsabilitate.
Asta legatade o interventieanterioaraprin
care Tntr-unmod oarecare, absolut curios ca sa nu spun ipocrit se solicita
primarului o informatie, care putea fi luata de la colegii de partid, O sa va
rog, sa nu mai faceti 9i opozijie in perioada Tn care sunteti pe functiide
responsabilitate, ocupaji-va de serviciile publice Numarul 3.
A9 vrea sa TITntrebpe domnulPrilWF§wral daca a existato
Tntalnire Tntre conducerea primariei 9i MiM9ML§_aA®Iii, pentru ca Primul
Ministru nu mai departe de acum cat#b/je,a +Va9%tentia Primarului
General asupra numarului de paturi htei
Numarul 4
17
Sigur nu sunt specialist in urbanisrn, colegii mei se pricep multmai
bine, dar o constatare pe care o prirnesc de la cetateni, a9 vrea totu9isa
o fac. Prin propunerile domnului Primar General in acest an apartamentele
In Bucure9ti s-au scumpit cu 10% pana Ia 20%, cat timp faceji
dumneavoastra analize 9i contemplati asupra unor documentajii de
urbanism a9 vrea ca toata lumea sa 9tie ca sunteti direct responsabil de
scumpirea apartamentelorcu aproximativ20%. Asta am avut de spus.
va multumesc!
DomnulPresedintede sedinta Purcarea Sorin
va rog, domnuleprimar.
Dincolo de considera+ii,sunt ale dumneavoastra,va raspund pe
(
chestiunea de colaborare TntreAutoritatea Nationala si Autoritatea locala
in ceea ce prive9tegestionareacrizei sanitare. A iscat dupa cum am spus
mai devreme conducerea acestei operatiuni nationalecu autoritate 9i
asupra spitalelorcare sunt Tnadministrareaautoritalilorlocaleeste a CNS-
ului 9i au existat discu+iipermanente nu la nivel Prim Ministru Primar
General la nivel CNSU – ASSMB. Acest dialog a existatintotdeauna 9i nu
a existat vreo cerin@ din partea Autoritalii Najionale catre Autoritatea
locala pe ceea ce Tnseamna gestionarea crizei de Coronavirus Ia care noi
sa nu raspundem favorabil. Mai mult decat atat, dupa cum 9titila sfar9itul
anului 2020 am deta9at 200 de persoane la acel Call Center de la Arena
Najionala nu mai spun ca am pus la dispozi+ieArena Na+ionala,pentru
DSP, pentru acel Call Center. Orice solicitare a venit de la ambulanla
pentru personal suplimentar pentru ca iei acum au pe de o parte urgentele
(
pe care Ie fac Tntotdeauna,pe de alta parte au de mers, de colectat, de
testat, persoane care sunt suspecte, orice solicitarede personal de la
ambulanla a fost primitafavorabil 9i am deta9at oameni de la medicina
§colara catre domniile lor, deci aceasta colaborare a existat Tntotdeauna.
Da, multumesc!
A9 vrea sa fac catre colegii consiglieri generali o informare
referitoare Ia cine s-a mai inscris la cuvant 9i anume Tl avem pe domnul
Calentaru,.. .
Doamna Consilier Stoica loana

Si eu doresc sa iau cuvantul.
/Mg 18
Numai pujin, doamna Stoica, doamna Raiciu a dorit sa puna o
Tntrebare referitoare Ia Eco Sud, o sa vedem din moment ce sa discutat
daca mai dore§te, de asemenea doamna Comanici, mai dore§te sa faca
o completare, domnul Stofor, domnul §uhan, domnul Nicorescu. V-ag ruga
sa fim de acord ca ace9ti colegi ai no9tri care s-au exprimat sa poata sa
ia cuvantul 9i apoi sa Tntrerupem luarile de cuvant.
Domnule pre9edinte.
Domnul Pre9edinte de 9edin+a Purcarea Sorin
va rog
loana Stoica sunt. Nu am putut sa intru de la Tnceput 9i votul meu
(
pentrurectificareabugetaraeste pentru.
Multumesc, doamna Stoica
Deci conforminformariipe care v-am facut-oap dori sa iI rog pe
domnulCalen+aru sa ne spuna ce dorea sa ne comunice.
Domnul Consilier Calentaru Nasi
va multumesc
O TntrebarepentrudomnulNicu9orDan. §tiu ca sunt o groaza de
dosare depuse pentru prelungirea centrelor de taxi, ele a9teapta pe masa
dumneavoastra, voiam sa va spun ca s-au facut eforturimari din partea
taximetri9tilor 9i nu ma refer doar la firmele de taximetrie, pentru
(
respectarea standardelor de confort impuse prin schimbarea inclusiv a
parcului auto. Multi dintre taximetri9ti 9i-au facut tot felul de credite pentru
a respecta aceste standarde. Tn situatia Tn care se afla ei astazi risca Tn
fiecare zi pe strada tot felul de amenzi din partea organelor.abilitate. Prin
urmare voiam sa 9tiu daca exista un orizont de timp pentru.. acestor
dosare?
Multumesc.

Multumesc. Ce Tntrebarefoarte pertinenta. Este din nou, deci-mai
intai cadrul legal, e vorba de aproximativ 30% torizajii care ar fi
T
urmat sa fie prelungite 28 februarie 2020, rM M2& stiu daca fosta

administrajie a rezolvat 300, 400 dintre ell IbM (Iii nr. 55 si a
tuturor actelor normative ulterioare acest tb a Q
}{ia de taxi se
If'g/ I
19
TncadreazaTntreacele acte a caror prelungireeste automatapana la
Tncetareastarii de urgenta9i inca 90 de zile dupa ele.
Deci toate licenjelesunt in vigoare azi chiar daca ele nu au fost
prelungite formal.
Pe de alta parte, va informez ca astazi adunati de la ora 12:00 pana
probabilIa ora 14:30 o sa semnam, dupa ce ele au fost toate dosarele
verificate o sa semnam ultimele cam 600 din cele 2700, 2800 de autorizatii
9i saptamana viitoarevor fi eliberatetoate.
Deci au fost vreo 2700, 2800 ele au fost verificateTn doua etape
verificarile s-au Tncheiat9i acum suntem doar la partea formala de semnat.
Am semnat peste 2000 9i mai avem azi 600 9i saptamana viitoareIe dam
pe toate
(‘
Da, muljumim pentru lamuriri domnului Primar General 9i domnului
consilier pentru Tntrebare.
Pentru ca doamna Raiciu nu mai este Tnsedinta consideram ca i s-
a raspuns la solicitareapentru Eco Sud Tn prealabil.Domnul Stofor, va
rog
Domnul Consilier Stofor Stefan Radu

Eu va muljumesc domnule pre9edinte. Tinand cont ca de doua
saptamani au Tnceput 9colile, traficul Tngreunat destul de mult Tn Bucure9ti,
a9 vrea sa iI Tntrebpe domnul Primar Tn mod particulardaca ne poate
spune un pic, cam care este situatia lucrarilorla PrelungireaGhencea?
Multumesc
§tiu ca a Tnceput9antierul,dar daca ne poate da anumitetermene
pentru locuitorii din zona.
(

Am avut o mica dificultate, am trecut peste ea cu Tnchiderea
Companiei de Dezvoltare Durabila care avea dirigenjia de 9antier Tntre
timp a fost atribuita dirigentie de 9antier catre Compania Energetica, exista
banii, este doar o chestiune de zile de dislocare a unor oameni de la
Compania trustul de Construcjii Metropolitane pentru 9antier 9i Tn plus ni
s-a aprobat 9i acel Tmprumutde 35 de milioane, deci avem tot acum. Avem
compania care sa lucreze, avem dirigenjia
sa vedeti ca o sa Tncea
acolo.
Domnul Presedinte de sedinta pu

Domnul §uhan, va rog.
20
Domnul Consilier Suhan Valeriu Nicolae
Multumesc mult domnule pre9edinte aveam Tntr-adevar o Tntrebare
la care Tnsa TntreHmpam primitun, ma rog un a9a zis raspuns. A9 vrea
totu9i sa profit de ocazie, pentru ca tot mi-ati dat cuvantul 9i sa amintesc
colegilor no9tri consilieri generali ca lucrurile Tn ceea ce prive9te
documentatiile de urbanism, adica planurile de urbanism zonal,
certificatele de urbanism zonal sau autorizatiilede constructie, toate
aceste lucruri sunt intro situatie foarte grava din cauza domnului Primar
General. Dansul sigur ne poate !ine tot felul de tecjii nu 9tiu Tnce calitate
decat aceea de Primar General, nu 9tiu ce competen Ie are dumnealui Tn
materie, ca sa critice profesorii universitari pe tema asta. Ma rog este
treaba dumnealui o respect nu am nici un feI de problema. Totu9i va
readuc aminte 9i va rog chiar, insist, sa cititinotificarilepe care le-am primit
in ultirnultimp 9i o sa constatati ca suntem vizaji direct de inactiune
(‘ culpabila, aducatoare
de prejudicii materiale petenjilor respectivi.
Experienta avuta cu Eco Sud Ia care domnul Primar General, domnul
Nicu9orDan, deroba cu foarte multi u9urin@,dar ma rog este treaba
dumnealui, va readuc aminte ca si in cazul acesta suntem sanctionati de
catre instanta Tn prima faza, speram sa ca9tigamTn apel. Deci, toate
aceste docurnentatiicare nu sunt puse pe ordinea de zi, deci 9i Tndiscujia
ConsiliuluiGeneral pot genera sancjiuni ciVilela adresa noastra.
va muljumesc pentru atenjie 9i va doresc succes.

Muljumesc domnul §uhan. Domnul primar doriji sa ii raspundeji?

Da. Tn primul rand apreciez... ..
(

Nu trebuie sa Tmiraspundeji. Mi-a raspuns mai devreme, nu am
nevoie de raspunsul domnului primar.

Bun. Doar o completare.

Nu mai faceti comentarii domnul N CUSO
0?q
Domnul Primar General Nicusor
Doar o completare. Aprecierile lajia nu este
deloc asa cum o prezentaji
21
DomnulConsilierSuhan Valeriu Nicolae
. .. .. . profesoral la adresa noastra, ca nu va recomanda nimic.

Nu profesoral, va informez.. .

Informaji in legatura cu ce ar trebui sa ne informati. Colega mea.. .

. .. va informez ca... va rog sa ma ascultali cu foarte mare atenjie.

. .. ce nu va convinedumneavoastra..
(‘
. .. v-am ascultat, ma ascultali . . . .

. .. nu, nu, domnul profesor, lisa]i-o a9a, nu fmi daji mie raspuns.

. ..eu va informez ca atributul de a pune documenta Iii de urbanism
pe ordinea de zi conform Codului Administrativ revine exclusiv Primarului
General.

Citiji legea domnule.. . .
(

. .. cu deosebire...

. . . .aveji obligajia. ..

...spre deosebire de cazul Eco Sud o
pe ordinea de zi o documentajiede urba
General, asta ca sa fiti mai relaxat
Multumesc
&II(d+
22
Sunt relaxat, dar daji-mivoie, vreau sa raspund acum daca tot ne
bagam Tnseama unul cu altul, hai sa ne bagam Tnseama.
Stimaji consilieri generali citili va rog cred ca v-a parvenit apararea
pe care domnulNicu9orDan 9i-a%cut-oin procesulcu Eco Sud Tncare
ne acuza pe noi de ceea ce s-a Tntamplat.
va rog frumos luati-vacinci
minute din timpul dumneavoastra, cititi aceasta aparare a domnului
Nicu9or Dan, facuta prin avocati, apropo putem sa aflam 9i noi cine sunt
avocajii care ne reprezinta9i cum au fost ei angajaji?.... .
Sigur ca da.

(
la sa vedem noi daca transparenta functioneaza? Eu cu asta am

terminat,fara sa subliniez..
..
Aveti o Tntrebare,da?

. .. teribila Tn care ne aflam.. . .

Vreti sa va raspund s-au faceti ni9te afirmatii... aveti dreptul sa faceti
si chestia asta .. .

(
Vizavi de pandemie, iar maine are Ioc o adunare de 5000 de oameni.
Suntem ipocriji.

Domnul consilier, va rog frumos sa fmi permiteti sa
intervin. Multumesc
Dumneavoastraati avut o luare de cuvant pe documentatiile
de
urbanism cu care sunt perfect de acord, a+i discutat apoi, sa zicem a9a cu
domnul Primar General despre Eco Sud, acum trecem Tn pandemii9i
congrese. va rog frumos, sa ne mentinem T II / €ubiectul 9edinjei
noastre de astazi 'Q 7+
Domnul Consilier Suha
in contextul generat HI'; #raI, pentru ca
dumnealui a facut apel la re: E mai devreme
pe o stimata 9i distinsa doamna preocupata de numarul paturilorde la IT,
dar nu este deloc preocupata de faptul ca maine avem Tn capitala o
adunare de 5000 de oameni Tntr-unIoc Tnchis
Ce facem noi?
Domnule, concluzia este urmatoarea. Suntem de o ipocrizie
desavar9ita. Caragiale ar fericit sa. .. .. .
Bine. va multumesc.

sa 9titidomnul§uhan, ca nu am organizateu CongresulPNL. Ma
numesc Anamaria Gram, sunt consilier local din grupul USR 9i noi am
facut alegerileinterneonline.
(
Multumesc.

Daca doriji sa purtati o conversajie civilizata, daca doriji sa
raspundeji.
Domnul Consilier Suhan Valeriu-Nicolae

Puteli sa justificaji afirmajia, asta Tnseamna ca nu sunt civilizat?

va rog domnul primar general daca doriji sa raspundeji.

Da, doar trei informa+iipentru ca mi s-au solicitat 9i este logic sa le
(
ofer
Pe ceea ce Tnseamna litigiul cu Eco Sud, pe tot ceea ce Tnseamna
relajia cu Eco Sud, toate litigiile 9i toata relajia contractuala, Municipiul
Bucure9ti are adjudecat prin licitatieTncadrul acordului cadru o asisten@
juridica cu asocierea dintre Constantinov 9i Dragomir, Consiliul General
nu are un astfel de contract pentru ca in fine a9a a pornit la Direcjia Juridic,
din 2022 o sa avem un acord-cadru, cand o sa-I scoatem o sa fie o aparare
unica pentru MunicipiulBucure9ti, Primarul General 9i Consiliul General.
Consiliul General ca entitate Tn acest litigiueste aparat de Directia
Multumesc!
Sper ca am depa9itacest sa zic un punct mai ... mai delicatpe
ordinea de zi si discutiile noastre, Ti dau cuvantul si domnului Nicorel
Nicorescu Tnscris la cuvant 9i apoi va propun sa incheiem 9edinta.
Domnul Nicorescu, va rog.
DomnulConsilierNicorescu Nicorel
Buna ziua, ma auziti?

va auzim.
(
Domnul Consilier Nicorescu Nicorel

Pentru ca s-a discutat ceva mai devreme despre problemeletermiei
din Bucure9ti, a9 dori sa TITntrebcateva lucruri pe domnul primar general.
in primul rand legat de scrisoarea comuna trimisa de catre PriFnaria
Generala, Compania Termoenergetica 9i ELCEN catre domnul prim
ministru, domnul ministru al energiei Virgil Popescu 9i domnul ministru al
finantelorpubliceDan valceanu prin care s-au solicitatfinantariTnvederea
realizarii SACET-ului la nivelul Bucure§tiului, dar nu numai finantare
pentru SACET 9i finantarea subvenjiei pentru anul trecut 9i anul Tncurs,
asta ar fi o Tntrebare
2. Daca Tnafara de aceasta scrisoarea mai facut alte demersuri,in
spela daca a avut Tntalniri cu domnul prim ministru 9i domnii mini9trii
mentionati anterior, prin care sa sustina aceste masuri, aceasta finantare
9i alte Tntrebari ar fi: cat o sa mai a9teptam anuntarea ca9tigatorilor pentru
(
reabilitarea celor 20 de km de rejea termica principala? Cu totii9tim ca din
luna iulie s-a terminat partea de ofertare Tn SEAP.
3. cat mai a9teptampublicareaTnSEAP a proiectuluiPOIM pentru
reabilitarea celor circa 100 de km de retea principala?
4. c;and demaram discujiile Tn cadrul PMB in legatura cu iminenta
cre9tere a prejului gigacaloriei 9i implicita masurilor necesare pentru
acoperirea acestor costuri? §tim cu toliieste nevoiede asumare de masuri
pentruacoperirea acestor diferen+ede pret.
Multumescfrumos!
ratez raspunsul la
rand va informez
m facut catre
25
Termoenergetica la acest moment datoria noastra catre Termoenergetica
este undeva 'intre295 - 300 de milioanelei
in lunile urmatoare adica imediat ce vom primi cotele defalcate Tnjur
de 7 – 8 octombrie vom plati a9a cum ne-am angajat 9i cum am facut-o in
ultimeletrei lunide zile, deja o sa platim109 milioanefa@de o subvertjie
care este undeva Ia 10-15 milioane, deci peste doua saptamani de acum
o sa fim la o datorie sub 200 de milioane 9i Ia feI peste 45 de zile de acum
o sa fim la o datorie sub 100 de milioane TntrePMB 9i Termoenergetica.
Vreau sa va mai informez ca dupa ce s-a aprobat rectificarea
bugetara a bugetuluinajional, dupa cum 9tiliau fost pu9i ni9tebani pentru
autoritali locale Tntr-unfond la dispozijia primului ministru, in urma acestei
operatiuni a existat o scrisoare din partea ministruluidezvoltariiprin
intermediul prefec+ilorcatre toate autoritalile locale prin care fiecare dintre
acestea sa spuna care sunt necesitatilepe care Ie au 9i raspunsul nostru,
(
mai avem o zi sa-1dam, va fi ca aceasta este principalanecesitatepe care

noI 0 averrl
va mai spun ca am avut o discujie informalacu ministrulde finan{e
9i am stabilito Tntalnireviitoare pe acest subiect cu toti oamenii, cu toate
autoritatileresponsabile pe acest circuit,asta este pe partea de finanjare.
Pe partea de licitatii,suntem Tnfaza Tncare, bineTntelesca o parte
din informatiiledin ce se TntamplaTnComisia de atribuirenu sunt publice,
suntem Tn faza Tn care Ii s-au solicitatca9tigatoriloracele documente
obligatoriipentruca adjudecarea sa fie sa poate sa fie pronun+ata9i o
chestie de cateva zile
Pe ce Tnseamna licitajie pentru POIM, concluzia noastra comuna a
tuturor celor implicatia fost si a9teptam pana cand aceasta licitatiepe cel
2x20 de km se sfar9e9te, a9a cum am spus, e o chestiune de zile pentru
a vedea unde putem sa Tmbunatatim tot ce Tnseamna documentatie
(
tehnica, astfelTncatlicitatiacu miza mare sa fie un succes, sa nu pierdem

eventual luni de zile Tn care sa facem o licitatieIa care sa nu putem sa
atribuim, astea sunt Tntrebarile 2 si 3
Tntrebarea
4 se referea
Ia ....
Domnul Consilier Nicorescu Nicorel
Discu+iilepe partea de cre9tere a pretuluigigacaloriei .. .

Tntample la sfar9itul lunii octombrie. ANRE-ul sa fixeze pretul cu care
inclusiv ELCEN va vinde catre Termoenergetica gigacaloria.
Imediat dupa aceasta informajie, evident ca va trebui sa avem o
discutie TnConsiliul General sa vedem care este nivelul subventiei pe care
o vom acorda. Evident ca pana atunci va exista 9i un raspuns din partea
Autoritatii Nationale, este posibil ca Autoritatea Nationala, Guvernul Tn
spe R, sa asigure 9i ea o parte din aceasta finanjare 9i Tnmomentut Tncare
vom avea decizia trebuie sa avem 9i analiza juridica a contractuluide
finantare cu Comisia Europeana pe cei 210 km pentru ca Tnacel contract
exista ni9te conditii cu privire la nivelul subventiei.
Acestea sunt toate informatiile9i discutia nu putem sa o avem
Tnainteca ANRE-ul sa fixeze pretul 9i Tnainteca eventual Guvernul sa vina
cu masuri suplimentare de sprijin pentru populajie.
( Domnul Consilier Nicorescu Nicorel

va muljumesc. O singura precizare la Tntrebarea legata de POIM
sper totu9ica dupa ce se va publica listaca9tigatorilorla cei 20 de Km, nu
vom a9tepta foarte mult, ca va trebui sa culegem un feedback despre
realizarea caietelor vechi 9i Tn speta modificarea celor legate de POIM
pentru a fi cat mai bune, sa nu dureze foarte mult, adica eu 9tiu daca
firmele care vor fi declarate ca9tigatoare,de fapt cei care vor pierde
licitajia vor aduce ni9tepuncte de vedere asupra acestor caiete 9i vor cere
lamuriri9i alte lucruricare vor lungiidezbaterea pe aceste proiecte,sa nu
lungim totu9ifoarte mult 9i partea de POIM.
Adica din cate injeleg nu va dura doar cateva zile pana vom declara
ca9tigatorii 9i apoi automat vom Tncarca proiectele pentru SEAP ci vom
a9tepta un feedback, dar cat timp vom a9tepta acel feedback?
(
... doua saptamani.

Bine, multumescdomnul Nicorescu, domnulHopinca,'de9iam zis ca
Tncheiem luarile la cuvant, mai dore9te sa puna o Tntrebare, va rog domnul
Hopinca 9i cu aceasta vom Tncheiaintewen+ia.

Multumesc, nu as fi intervenit dar discutia Tntr-adevar e foarte
interesanta si foarte utila, context in care am urmatoarea Tntrebare:au
existat discujii cu AutJOiiaipq.Pe management pentru POIM cu privire la
termenul pana Ia c#<-Nt 4 irtBlqmentate proiecteledespre care vorbim?
Adica se pofAieIh iibraidhI financiar urmator s-au trebuie Tncheiat
in 2023? Multu
Tot ce este finantarepe POIM, trebuieTncheiataTn 2023, daca
Comisia nu modifica ceva, ceea ce in momentul asta e pujin probabil.
Discutia cu Autoritatea de management este daca putem sa fazam, sa ne
ducem pe exercijiul urmator.
DomnulConsilier Hopinca Rare9

Asta Tntrebam.

Exista deschidere aici.

(
in regula, muljumesc!
Mul+umesc domnul Hopinca, multumesc domnul primar general, cu
aceasta am epuizat 9i luarile de cuvant, am terminat 9i ordinea de zi pentru
9edinta de astazi. in masura Tncare astazi va aparea convocarea pentru
9edinta ordinara din data de 30, ne vom vedea Tn plen atunci. Pana atunci
va multumesc tuturor colegilor 9i tuturor celor care ne-au urmarit.
Declaram sedinta Tnchisa
O zi buna!
§edin ja extraordinara a Consiliului General al MunicipiuluiBucure§ti

(
s-a TncheiatIa ora 11:20.
Nota: Procesul-verbal a fost redactat TnconR)trTUate cu Tnreqistrarea

audio comunicata de catre Directia GerMt& E-o]Nica – Directia
Informatica, iar consemnarea voturilor S hnformitatecu
rezultate generate de platforma onlinede
s-a desfasurat sedinta, care constit
Informarile Primarului General al MunicipiuluiBucure9ti, domnul
Nicu9or DAN, adresate Consiliului General al Municipiului Bucure9ti,
comunicate prin email consilierilorgenerali Tndata de 02.06.2021 privind
analiza urbanistica 9i Tn data de 17.09.2021 privind analiza juridica,
referitoarela PUZ-urile aferente sectoarelor 2, 3, 4 (sud), 5 9i 6, constituie
anexa la prezentul proces-verbal.
PRESEDINTE DE SEDINTA SECRETAR GENERAL

AL MUNICIPIULUI BUCURESTI
Purcarea Sorin Georgiana Zamfir
TW:i:bZ
iT:t:%V;
Vasilescu Floarea ?@ *
1.Procesul verbal al sedintei CGMBanterioare din data de 07.09.2021
A.Pentru 39/49 ( 80%)
B.impotriva g/49 ( e%)
C , Abtinere 9/49 ( 18%)
Niciun raspuns 1/49 ( 2%)
Petrariu Vasile X
Horia Tomescu X
Honorius E. Circa X
Sorin Purcarea X
Podar Marian Vas ile X
Florin Lixandru X
Luminita Serban X
Muresan Manuela X
Rares Hopinca X
( Stefania Petre X
Cosmin Smighelschi X
Daniela Raiciu X
Cristian Doicin X
Melciu Florin X
GN X
Roxana Cantea X
Sanda Hristudor X
Gherghiceanu Florentina X
valeriu suhan X
Marius Pavel X
Catalin Deaconescu X
Florin Covaci X
Gabriel Rau X
Stelian X
Ionut Aruxandei X
maxim marius catalin X
Ana Ciceala X
(
Diana Mardarovici X
VALENTIN NECULA X
Nicorel Nicorescu X
Anamaria Alina Gram X
Razvan Mitu X
Adrian Moraru X
RAZVAN SOCOLOVICI X
Andrei Rigu X
Andrei Badiu X
ENCIU MIHAELA X
adrian florescu X
lazar neacsu
catamilitaru X
Nasi Calentaru PSD X
Ionel Puscas X
Anghel Iordanescu X
Dan Milea X
costin hazarian X
Cristian Olteanu X
Stefan Stofor 1 xl 11
Gabrie1 Radulescu 1x 1 11
Adrian Vigheciu 11 lx 1
1.Suplimentarea
ordinii de zi cu pct.2 intrebari, interpelari
A.Pentru 46/49 ( 94%)
B.impotriva g/49 ( 0%)
C.AbTinere 3/49 ( 6%)
Niciun rispuns g/49 ( 0%)
A B C
Petrariu Vasile I X I I I
Horia Tomescu I X I I I
Honorius E. Circa I t I X I
Sorin Purcarea I X I I
Podar Marian Vasile I X I f I
Florin Lixandru I X I I I
Luminita Serban I X I I I
Muresan Manuela I X I I I
Rares Hopinca I X I I I
( Stefania Petre EX I I I
Cosmin Smighelschi I X I I I
Daniela Raiciu l I I X I
Cristian Doicin I X I I
Melciu Florin I X I I I
GN I X I I
Roxana Cantea I X I I I
Sanda Hristudor I X I t I
Gherghiceanu Florentina I X I I I
valeriu suhan I X I I I
Marius Pavel I X I I I
Catalin Deaconescu X I I I
Florin Covaci X I I I
Gabriel Rau I X I I I
Stelian I X I I I
Ionut Aruxandei I X I I I
maxim marius catalin I X I I I
Ana Ciceala I X I I
(
Diana Mardarovici I X I I
VALENTIN NECULA I X I I
Nicorel Nicorescu I X I
Anamaria Alina Gram I X I I I
Razvan Mitu I X I I I
Adrian Moraru EX I I I
RAZVAN SOCOLOVICI I X I I I
Andrei Rigu I X I I I
ENCIU MIHAELA I X I I I
adrian florescu I X I I I
catamilitaru I X I I I
Nasi Calentaru - PSD I X I I I
Ionel Puscas I X I I I
lazar neacsu I X I f I
andrei ionescu I X I I I
Anghel Iordanescu l X I I I
Dan Milea I X I I I
costin hazarian X I I I
Cristian Olteanu I X I I I
Stefan Stofor 1x 1 11
Gabriel Radulescu 1x 1 11
Adrian Vigheciu 11 1 xl
1.Ordinea de zi a ;edinTei Consiliului General al Municipiului Bucure§ti in
integralitatea sa
A.Pentru 46/48 ( 96%)
B.impotriva g/48 ( 0%)
C.AbTinere 2/48 ( 4%)
Niciun raspuns g/48 ( 0%)
A B C
Petrariu Vasile I X I 11
Horia Tornescu I X I 11
Honorius E. Circa I I X
Sorin Purcarea I X I
Podar Marian Vasile I X I I I
Florin Lixandru I X I I I
Luminita Serban I X I I I
Muresan Manuela I X I I I
(
Rares Hopinca I X I I I
Stefania Petre I X I I I
Cosmin Smighelschi I X I I I
Daniela Raiciu I X I I I
Cristian Doicin I X I I I
Melciu Florin X I I I
GN X I I I
Roxana Cantea X I I I
Sanda Hristudor X I I I
Gherghiceanu Florentina I X I I I
valeriu suhan I X I I I
Marius Pavel I X I I t
Catalin Deaconescu I X I I I
Florin Covaci I X I I
Gabriel Rau I X I I
Stelian I X I I
Ionut Aruxandei I X I I
maxim marius catalin I X I I I
(
Ana Ciceala I X I I I
Diana Mardarovici I X I I I
VALENTIN NECULA I X I I I
Nicorel Nicorescu X I I I
Anamaria Alina Gram X I I
Razvan Mitu X I I I
Adrian Moraru I X I I I
RAZVAN SOCOLOVICI I X I I I
Andrei Rigu I X I I I
ENCIU MIHAELA I X I I
adrian florescu I X I I I
catamilitaru I X I I I
Ionel Puscas I X I I I
lazar neacsu X I I I
andrei ionescu l X I I
Anghel Iordanescu I X I I I
Dan Milea I X I I I
costin hazarian I X I I
Cristian Olteanu I X I I
Stefan Stofor 1x 1 If
Gabriel Radulescu Ix : 11
Adrian Vigheciu 11 1x 1
1.Amendamant Primar General - La proiectu1 de hotarare privind rectificarea
bugetului - Nr. Cabinet Secretar GeneralS 3480/23.09.2021
A , Pent ru 49/ 51 ( 96%)
B.impotriva g/51 ( e%)
C.Abtinere 1/51 ( 2%)
Niciun raspuns 1/51 ( 2%)
A B C
Petrariu Vasile X
Horia Tomescu X
Honorius E. Circa X
Sorin Purcarea X
Podar Marian Vasile X
Florin Lixandru X
Luminita Serban X
Muresan Manuela X
(
Rares Hopinca X
Stefania Petre X
Cosmin Smighelschi X
Daniela Raiciu 1x 1 1 1
Cristian Doicin X
Melciu Florin X
GN X
Roxana Cantea X
Sanda Hristudor X
Gherghiceanu Florentina X
valeriu suhan X
Marius Pavel X
Catalin Deaconescu X
Florin Covaci X
Gabriel Rau X
Stelian X
Ionut Aruxandei X
maximmarius catalin X
(
Ana Ciceala X
Diana Mardarovici X
VALENTIN NECULA X
Nicorel Nicorescu X
Anamaria Alina Gram X
Razvan Mitu X
Adrian Moraru X
RAZVAN SOCOLOVICI X
Andrei Rigu X
ENCIU MIHAELA X
adrian florescu X
catamilitaru X
Ione1 Puscas X
lazar neacsu X
andrei ionescu X
ancuta comanici X
Nasi Calentaru - PSD X
Nasi Calentaru - PSD
Anghel Iordanescu X
Dan Milea Ix I I I
costin hazarian Ix I I I
Cristian Olteanu 1 xl I I
Stefan Stofor 1x 1 I I
Gabriel Radulescu Ix I I I
Adrian Vigheciu lx 1 I I
1. Pct. 1. Proiectul de hotarare privind rectificarea bugetului propriu a1
Municipiului Bucure§ti pe anu1 2021
A.Pentru 49/51 ( 96%)
B,impotriva g/51 ( 0%)
C . AbI:inere g/51 ( 0%)
Niciun rispuns 2/51 ( 4%)
A B C
Petrariu Vasile X I
Horia Tomescu X I
Honorius E. Circa X I
Sorin Purcarea X I
Podar Marian Vasile X I
Florin Lixandru X I
Luminita Serban X I
Muresan Manuela X I
I Rares Hopinca X I
Stefania Petre X I
Cosmin Smighelschi X I
Daniela Raiciu X I
Cristian Doicin X I
Melciu Florin I
GN X I
Roxana Cantea X I
Sanda Hristudor X I
Gherghiceanu Florentina X I
valeriu suhan X I
Marius Pavel X I
Catalin Deaconescu X I
Florin Covaci X I
Gabriel Rau X I
Stelian X I
lonut Aruxandei X I
maximmarius catalin X I
(
Ana Ciceala X I
Diana Mardarovici X I
VALENTIN NECULA X I
Nicorel Nicorescu X I
Anamaria Alina Gram X I
Razvan Mitu X I
Adrian Moraru X I
RAZVAN SOCOLOVICI X I
Andrei Rigu X I
ENCIU MIHAELA X I
adrian florescu X I
catamilitaru X I
Ione1 Puscas X I
lazar neacsu X I
andrei ionescu X I
ancuta comanici X I
Nasi Calentaru - PSD X I
stoica ioana I
Anghel Iordanescu X I
Dan Milea 1x 1 I I
costin hazarian Ix I I I
Cristian Olteanu lx 1 I I
Stefan Stofor 1x 1 I l
Gabriel Radulescu Ix I I I
Adrian Vigheciu 1x 1 I I
RAPORT PRELIMINAR DE ANALIZĂ
ASUPRA DOCUMENTAŢIILOR DE URBANISM MODIFICATOARE ALE PUG MUNICIPIUL
BUCUREŞTI – PUZ AFERENTE SECTOARELOR 2, 3, 4 (SUD), 5 ŞI 6
Consideraţii preliminare:
În urma solicitărilor Primarului General al Municipiului Bucureşti, dl. Nicuşor Dan, din data de
23 aprilie 2021, de sprijin profesional în analiza celor cinci PUZ de sector realizate în perioada
2018-2020, am redactat, pro bono, un Raport preliminar de analiză.
Solicitarea a privit o analiză sintetică a principalelor elemente de legalitate şi a principalelor
elemente de oportunitate.
Observaţiile asupra legalităţii rezultă din raportarea celor cinci PUZ în discuţie la cadrul
normativ din domeniul urbanismului. Observaţiile asupra oportunităţii, tabelele şi exemplele
rezultă din perspectiva adecvării modificării reglementarilor (introduse prin PUZ respective)
la caracteristicile oraşului şi la necesităţile lui de dezvoltare, aşa cum le putem înţelege din
experienţa noastră profesională.
Analiza a fost realizată într-un interval de timp scurt, insuficient pentru tratarea detaliată a
ansamblului problemelor întâlnite; totodată, nu au putut fi cercetate în totalitate
componentele documentaţiilor urbanistice în discuţie.
Observaţiile formulate în Raport trebuie înţelese ţinând cont de aceste limite şi, fără
îndoială, trebuie completate cu păreri avizate ale altor specialişti în urbanism şi în ştiinţe
juridice, în vederea formulării – de către Primarul General al Municipiului Bucureşti – a unui
diagnostic cât mai corect în problema cercetată.
Totodată, atragem atenţia asupra necesităţii unei cercetări mai ample a problemelor în
cauză, care să implice o echipă de mai mari dimensiuni, într-o etapă următoare de analiză, al
cărei scop este ameliorarea practicii urbanismului în Municipiul Bucureşti.
Arh. Irina POPESCU-CRIVEANU

Arh. Eugen PĂNESCU
Mai 2021
Cuprins:
I. Oportunitatea modificării reglementărilor PUG
pentru întregul teritoriu administrativ al Municipiului Bucureşti 3
II. Raportul dintre PUG şi PUZ – limitele PUZ 4
III. Competenţa de iniţiere şi de aprobare a PUZ 8
IV. Oportunitatea elaborării documentaţiilor de urbanism 11
V. Elaborarea PUZ – conţinut-cadru 15
VI. Informarea şi consultarea publicului 28
VII. Avizarea şi aprobarea PUZ 30
VIII. Atingerea obiectivelor activităţii de urbanism prin PUZ de sector 31
IX. Concluzii. Puterea documentaţiilor de urbanism şi modul de aplicare a acestora 32
X. Finanţarea şi atribuirea documentaţiilor de urbanism 36
Anexe:
1. Prezentare comparativă a reglementărilor (6 pagini)
2. Observaţii preliminare asupra oportunităţii modificărilor operate prin PUZ
ale sectoarelor – consecinţele aplicării reglementărilor în teritoriul urban (2 pagini)
3. Exemple semnificative (30 pagini)
Raport preliminar de analiză asupra documentaţiilor de urbanism modificatoare ale PUG Municipiul Bucureşti
– PUZ aferente sectoarelor 2, 3, 4 (sud), 5 şi 6 2/37
I. OPORTUNITATEA MODIFICĂRII REGLEMENTĂRILOR PUG PENTRU ÎNTREGUL TERITORIU
ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
1. Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti a fost aprobat în 2001, având – deci
– o vechime de douăzeci de ani.
1.1. Termenul stabilit prin lege pentru valabilitatea unei astfel de documentaţii de
urbanism este de 10 ani (art. 46: „Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie
să își actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic general în funcție de evoluția
previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali și a necesităților
locale”).
1.2. Prelungirea valabilităţii s-a realizat printr-o suită de Hotărâri ale CGMB, în
aşteptarea realizării unui nou PUG, proces nefinalizat în momentul de faţă.
1.3. Există, prin urmare, legitimitate în a afirma că PUG nu mai este adaptat la
realitatea oraşului.
1.4. Acest obiectiv de modificare a PUG şi de adaptare la „noile realităţi” este afirmat
în toate cele şase PUZ de sectoare, din care sunt analizate aici numai 5 (sectoarele
2-6).
1.5. Modificarea PUG şi adaptarea acestuia la „în funcție de evoluția previzibilă a
factorilor sociali, geografici, economici, culturali și a necesităților locale” se face,
potrivit legii, prin actualizarea PUG şi nu prin elaborarea de PUZ.
II. RAPORTUL DINTRE PUG ŞI PUZ – LIMITELE PUZ
2. Legea nr. 350/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte
următoarele:
2.1. Conform art. 46 (2), Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen
scurt, la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul
administrativ al localității;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;
d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice;
e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a
siturilor arheologice reperate;
f^1) zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația în
vigoare;
g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;
h) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite,
amenajate și plantate;
i) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și la
măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea
terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone.
j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri.
2.2. Conform art. 46 (3), pe termen mediu și lung, Planul urbanistic general cuprinde
prevederi cu privire la:
a) evoluția în perspectivă a localității;
b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de
amenajare a teritoriului național, zonal și județean;
d) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și la
măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea
terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone.
2.3. Planul urbanistic zonal, conform art. 47, are „caracter de reglementare specifică
detaliată și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile
Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localității”. Acesta
cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:
a) organizarea rețelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii
urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic și circulația terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice și servituți în zonele de protecție ale
acestora.
2.4. Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecție sau interdicție,
care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor
evidenția/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice
zonale (Articolul 31^3).
2.5. Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:
a) zonelor centrale ale localităților;
b) zonelor protejate și de protecție a monumentelor, a complexurilor de odihnă
și agrement, a parcurilor industriale, a parcelărilor;
c) altor zone stabilite de autoritățile publice locale din localități, potrivit legii.
2.6. Stabilirea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii
se face „de regulă” în Planul urbanistic general.
3. Din analiza PUZ ale celor 5 sectoare din Bucureşti, se constată următoarele:
3.1. PUZ reglementează teritoriile sectoarelor administrative ale Municipiului
Bucureşti, astfel:
a) Plan Urbanistic Zonal Sector 2 – Bucureşti, aprobat prin HCGMB nr.
339/13.08.2020
b) Plan Urbanistic Zonal Sector 3 – Bucureşti, aprobat prin HCGMB nr.
49/31.01.2019
c) Plan Urbanistic Zonal Zona de Sud a Sectorului 4 – Bucureşti, aprobat prin
HCGMB nr. 443/26.07.2018;
d) Plan Urbanistic Zonal Coordonator Sectorul 5 – Bucureşti
e) Reactualizare Plan Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6 – Bucureşti, aprobat
prin HCGMB nr. 68/14.02.2020 şi modificat prin HCGMB nr. 336/2020 de
rectificare a HCGMB nr. 68/2020.
PUZ aferent Sectorului 4 tratează exclusiv zona de sud a acestuia, complementar
fiind iniţiate alte documentaţii care, împreună, acoperă teritoriul administrativ al
sectorului. Prin CU nr. 1033/1740109 din 11.07.2019, emis de către Primarul
Municipiului Bucureşti, a fost iniţiată procedura de modificare a PUZ Zona de Sud a
Sectorului 4. În aceaşi dată au fost emise CU pentru documentaţiile realizate
pentru zona de nord a sectorului, Parcul Natural Văcăreşti şi Zona Lacul Văcăreşti.
Complementar, a fost iniţiat Planul Urbanistic Zonal Coordonator Sectorul 1 (CU
nr. 365/1486111 din 12.04.2017) emis de către Primarul Municipiului Bucureşti,
care nu face obiectul analizei.
PUZ menţionate la pct. a)-d) nu reglementează suprafeţele incluse în PUZ Zone
Construite Protejate Municipiul Bucureşti, aprobat prin HCGMB nr. 279/2000 sau
preiau reglementările acestora.
3.2. PUZ stabilesc reglementări cu privire la pct. 2.1 b) – i) precum şi la pct. 2.2 a) –d),
substituind, astfel, în aceste direcţii, reglementările noi celor aprobate ale PUG
Municipiul Bucureşti; în acest sens, acţionează ca şi cum ar fi un PUG, fără însă să
aibă conţinutul-cadru al acestuia, nici să urmeze procedura de avizare-aprobare;
în particular, fundamentarea deciziilor nu este realizată la nivel de PUG (număr
studii de fundamentare, tip, conţinut);
3.3. PUZ au gradul de detaliere similar celui stabilit prin PUG Municipiul Bucureşti,
neatingând obiectivul de „reglementare specifică detaliată“, în conformitate cu
Art. 47 al Legii nr. 350/2001;
3.4. PUZ nu asigură „corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului
urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localității” ci, dimpotrivă,
modifică reglementările în anumite zone – vezi Anexa 1. Prezentare comparativă
a reglementărilor.
3.5. PUZ nu reglementează zonele centrale, nici zonele protejate ale localităţilor, nici
alte zone stabilite de AAPL din localităţi, potrivit legii; stabilirea necesităţii/
oportunităţii reglementării noi pentru sectoare nu a fost realizată – nu a fost
identificată o hotărâre comună a AAPL ale sectoarelor/a AAPL ale Municipiului
Bucureşti în acest sens;
3.6. În raport cu art. 47 din Legea 350/2001, PUZ stabileşte reglementări cu privire la:
a) organizarea rețelei stradale;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic și circulația terenurilor;
şi nu stabileşte reglementări privind:
b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii
urbane;
f) protejarea monumentelor istorice și servituți în zonele de protecție ale
acestora.
Notăm faptul că cele cinci PUZ stabilesc zonele de protecţie ale monumentelor
istorice exterioare zonelor protejate; stabilesc câteva obiective care necesită
protecţie, însă nu au ca obiectiv reglementarea dezvoltării în mod coerent faţă de
etapele sale de dezvoltare şi de caracteristicile ţesutului urban.
4. Având în vedere lipsa de încadrare în obiectivele majore ale PUZ în ceea ce priveşte
detalierea reglementărilor PUG, rezultă cu fermitate caracterul modificator al acestora
faţă de PUG; este necesară analizarea detaliată a acestora într-o etapă ulterioară – vezi
Anexa 2. Observaţii preliminare asupra oportunităţii modificărilor operate prin PUZ ale
sectoarelor – consecinţele aplicării reglementărilor în teritoriul urban.
Toate cele cinci PUZ urmăresc în mod prioritar creşterea densităţii construirii, în mod
omogen şi susţinut, în ansamblul teritoriilor analizate, chiar dacă reglementările sunt
diferite între sectoare, zone funcţionale/UTR stabilite.
4.1. Tipul modificărilor (lista nu este exhaustivă):
a. Schimbări de încadrare a UTR (din spaţii verzi în zone rezidenţiale sau mixte;
din zone rezidenţiale în zone centrale sau mixte; din zone industriale în zone
centrale/mixte/rezidenţiale etc.);
b. Modificări în regimul de construire aferent UTR, prin creşterea densităţii
construirii, diminuarea distanţelor faţă de limitele parcelei;
c. Eliminarea diferenţierilor dintre UTR aferente zonelor de locuire individuală şi
transformarea acestora în zone de locuinţe colective de mici dimensiuni;
d. Reducerea suprafeţelor plantate şi modificarea încadrării acestora.
4.2. Dimensiunea teritorială a modificărilor:
Dimensiunea teritorială a modificărilor va fi prezentată ulterior; în acest moment
al analizei, se constată că o mare parte a teritoriilor reglementate cuprind
modificări de regim de construire, într-unul sau mai multe dintre tipurile
menţionate mai sus.
4.3. Consecinţe în teritoriul urban
1. Creşterea excesivă a densităţii construirii în zone sensibile (generând
probleme legate de patrimoniu, trafic, dotări, infrastructură ş.a.);
2. Modificarea rapidă şi radicală a caracteristicilor urbane dezvoltate în timp în
lipsa reglementărilor detaliate;
3. Degradarea calității locuirii şi dezvoltarea necontrolată a zonelor constituite;
4. Reducerea calității şi cantității zonelor verzi;
5. Crearea, la nivelul ţesutului urban, a unor conflicte de scară între dezvoltările
noi şi oraşul constituit;
6. Reglementarea insuficientă sau deficitară a dezvoltării zonelor neconstruite;
7. Mecanisme de tranziție sau reconversie funcţională insuficient definite.
4.4. Creşterea densităţii se realizează prin mai multe metode:
a. Creştere directă a valorii CUT (exemple):
Sector 4: Modificare a CUT în zona CB1 (CB1 - servicii publice dispersate
existente în afara zonelor protejate), de la 2.4 la 3,0 – creştere cu mai mult
de 20% faţă de regimul stabilit prin PUG, contrar dispoziţiilor Legii
350/2001);
Sector 6: în mai multe zone funcţionale (CA, CB, M, L, S1), pentru investiții
publice, valoarea CUT este de 4,0 (faţă de valori inferioare în cazul
investiţiilor private) - creştere cu mai mult de 20% faţă de regimul stabilit
prin PUG, contrar dispoziţiilor Legii 350/2001; discriminare între iniţiatorii
investiţiei;
Sector 2: Pentru clădirile noi care înlocuiesc clădiri care vor fi demolate,
este permis un CUT egal cu cel al clădirii existente, chiar dacă acesta este
superior celui prescris prin regulament (limitare la CUT 4);
b. Creştere indirectă a valorii CUT: sistemul de sporuri/compensaţii, conducând –
prin cumulare – la creşteri cu mai mult de 20% faţă de regimul stabilit prin
PUG, contrar dispoziţiilor Legii 350/2001 şi, în plus, eliminând obligaţia de
realizare a PUZ pentru astfel de creşteri de densitate.
Compensaţii generate de un obiectiv de utilitate publică, care prevăd
creşterea densităţii construirii în schimbul unor terenuri care vor fi trecute
în domeniul public;
Compensaţii generate de un obiectiv de utilitate publică sau de
considerente urbanistice, care nu sunt localizate în teritoriu:
Compensaţii generate de un obiectiv de utilitate publică, care prevăd
creşterea densităţii construirii fără nicio condiţie de transfer de
proprietate;
Compensaţii generate de obiective care ţin de doctrina urbanistică a
creşterii înălţimii clădirilor şi de cea a mixităţii funcţionale, care prevăd
creşterea densităţii construirii în mod arbitrar şi discriminatoriu, fără
nicio condiţie de transfer de proprietate;
Compensaţii generate de obiective care ţin de crearea de locuri de
parcare suplimentare, care creează ADP Sector 2 obligaţii de
administrare şi de organizare specială a parcărilor pentru un număr
necunoscut de locuri de parcare;
Compensaţii generate de probleme ale parcelelor (terenuri în pantă,
condiţii dificile de fundare, zone cu deficit de parcare, zone în care
echiparea nu este asigurată), fără a preciza condiţii detaliate.
c. Micşorarea distanţelor dintre clădiri şi limitele parcelelor, în măsură să crească
ocuparea la sol a terenurilor;
d. Lipsa de corelare între indicii şi indicatorii urbanistici (POT, CUT şi regimul de
înălţime) poate crea confuzii de interpretare, atât pentru investitori, cât şi
pentru alţi cetăţeni.
III. COMPETENŢA DE INIŢIERE ŞI DE APROBARE A PUZ
5. Cele 5 PUZ modificatoare au fost realizate la iniţiativa Primăriilor Sectoarelor 2-6 ale
Municipiului Bucureşti; aprobarea acestora a fost realizată de CGMB.
5.1. Competenţa de iniţiere şi de aprobare aparţine Consiliilor locale ale sectoarelor,
potrivit Legii nr. 215/23.04.2001 a administraţiei publice locale, lege organică:
a. Conform Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, în vigoare la datele
iniţierii documentaţiilor, competenţa de iniţiere şi de aprobare aparţine
Consiliilor locale ale sectoarelor.
Art. 81, alin. 2: Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București
exercită, în principal, următoarele atribuții:
c) avizează studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-
socială, de organizare şi amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv
participarea la programe de dezvoltare regionala şi zonala, în condiţiile
legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului
Bucureşti;
i) aprobă, în condițiile legii, planurile urbanistice zonale și de detaliu ale
sectoarelor, pe care le comunică Consiliului General al Municipiului
București; aprobă, în limitele competențelor lor, documentațiile tehnico-
economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiile
necesare pentru realizarea lor, în concordanță cu prevederile planului
urbanistic general al municipiului București și ale regulamentului aferent;
Art. 81, alin. (3): Atribuţiile prevăzute la alin. (2) lit. c)-h), p) şi q) pot fi
exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotărâre a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Art. 81, alin. (4): Consiliile locale ale sectoarelor exercita şi alte atribuţii
stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti.
Art. 36, alin. (1): Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile
legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt
date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice
locale sau centrale. [...] c) avizează sau aprobă, în condițiile legii,
documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților;
b. Aceste prerogative au fost păstrate în OUG nr. 57/2019 privind Codul
Administrativ (M. Of. nr. 555/05.07.2019), ulterioară iniţierii PUZ în discuţie:
Art. 5. Definiții generale, p. (mm): Subdiviziunile administrativ-teritoriale
ale municipiilor – sectoarele municipiului București sau alte subdiviziuni
ale municipiilor ale căror delimitare și organizare se stabilesc prin lege.
Art. 100. Municipiul, alin. (3): Municipiul București este organizat în 6
subdiviziuni administrative-teritoriale denumite sectoare.
Art. 129. Atribuțiile Consiliului Local, alin. (6) p. c): Avizează sau aprobă, în
condițiile legii, documentațiile de amenajarea teritoriului și urbanism ale
localităților.
Art. 166. Atribuțiile Consiliului General al Municipiului București și
atribuțiile consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București
alin (1): Consiliul General al Municipiului București îndeplinește
atribuțiile prevăzute la art. 129, care se aplică în mod corespunzător;
alin (2): Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București exercită,
în principal, următoarele atribuții: c) avizează studii, prognoze și
programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și
amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe
de dezvoltare regională și zonală, în condițiile legii, pe care le supune
spre aprobare Consiliului General al Municipiului București. j) aprobă,
în condițiile legii, documentațiile de urbanism;
alin (3): Atribuțiile prevăzute la alin. (2) lit. (c) … pot fi exercitate numai
pe baza împuternicirii exprese date prin hotărâre a Consiliului General
al Municipiului București.
Art. 169. Relația dintre autoritățile administrației publice din municipiul
București:
alin. (1): Hotărârile Consiliului General al Municipiului București și
dispozițiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii
și pentru autoritățile administrației publice locale organizate în
sectoarele municipiului București
5.2. Conform Legii nr. 350/10 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul,
în vigoare la datele iniţierii documentaţiilor, competenţa de aprobare a planurilor
urbanistice zonale aparţine Consiliului General al Municipiului Bucureşti pentru:
Anexa 1:
9 - Zona centrală a municipiului în integralitatea sa
10 - Părți din zona centrală a municipiului
12 - Zone protejate ori asupra cărora s-a instituit un tip de restricție, prin
acte normative sau documentații de urbanism, în integralitatea lor
12^1 bis – Părți din zone protejate ori asupra cărora s-a instituit un tip de
restricție, prin acte normative sau documentații de urbanism, precum
și cele care depășesc limita unei unități administrativ-teritoriale
12^2 – Zone care cuprind monumente, ansambluri sau situri înscrise în
Lista monumentelor istorice în integralitatea lor
12^3 – Zone turistice de interes național, respectiv zona costieră, zone
montane și alte categorii de teritorii stabilite prin acte normative în
vederea asigurării condițiilor de dezvoltare durabilă și de păstrare a
identității locale
12^3 bis – Părți din zone turistice de interes național, respectiv zona
costieră, zone montane și alte categorii de teritorii stabilite prin acte
normative în vederea asigurării condițiilor de dezvoltare durabilă și de
păstrare a identității locale
12^4 – Zone situate în extravilanul municipiilor, orașelor și comunelor
Cele 5 PUZ ale sectoarelor se înscriu, parţial, în pct. 12^2.
5.3. Această dispoziţie este contrară celor din Legea administraţiei publice locale:
Atribuţiile Primăriei Municipiului Bucureşti în ceea ce priveşte aprobarea PUZ,
stabilite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea construcţiilor, erau limitate
la zona centrală a Municipiului, la zonele protejate şi la satele de vacanţă.
Ulterior, Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991, a administraţiei publice locale, a
creat consiliile locale; printre atribuţii – art. 21, lit. m) – Consiliile „aprobă şi
asigură realizarea programelor de organizare şi dezvoltare urbanistica a
localităţilor, precum şi de amenajare a teritoriului, cu respectarea tradiţiei
locale şi a prevederilor legale; asigură realizarea lucrărilor publice”. Cf. Art. 43,
lit. p), Primarul asigură elaborarea regulamentului local de urbanism şi a
documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi le supune aprobării
consiliului local, cu respectarea prevederilor legii;
Aprobarea PUZ a fost transmisă CGMB prin O.M.T.C.T. nr. 22/ianuarie 2007
privind stabilirea unor competenţe pentru avizarea şi aprobarea
documentaţiilor de urbanism în Municipiul Bucureşti; acest act abrogă
O.M.L.P.T.L. nr. 1107/2001 (categoriile de documentaţii de amenajare a
teritoriului şi de urbanism, competenţe de avizare şi de aprobare a acestora).
Cf. art. 1, „Planurile urbanistice zonale - PUZ de la nivelul municipiului
Bucureşti se avizează de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de
urbanism de pe lângă Primăria Municipiului Bucureşti şi se supun deliberării şi
aprobării Consiliului General al Municipiului Bucureşti”.
Legea nr. 215/2001 a preluat dispoziţiile Legii nr. 69/1991.
5.4 În virtutea observaţiei de la pct. 5.3., atribuţiile CGMB de aprobare a PUZ,

introduse prin Legea nr. 422/2001 şi prin O.M.T.C.T. nr. 22/ianuarie 2007, nu
respectă ierarhia actelor normative şi, din această perspectivă, trebuie să fie
revizuite în viitor.
Analiza legalităţii HCGMB de aprobare a PUZ trebuie efectuată.
IV. OPORTUNITATEA ELABORĂRII DOCUMENTAŢIILOR DE URBANISM
6. Chiar şi acceptând competenţa de aprobare a PUZ de către CGMB ca fiind legală, şi
ştiind faptul că iniţiativa de elaborare a PUZ a aparţinut sectoarelor, se cuvin mai
multe observaţii privind modul în care legislaţia se referă la problema oportunităţii
elaborării documentaţiilor de urbanism:
6.1. În ceea ce priveşte oportunitatea elaborării documentaţiilor de urbanism, în faza
de iniţiere, legislaţia privind consultarea publică necesita o etapă pregătitoare a
consultării publice (cf. prevederilor cuprinse în OMTCT 2701/2010), de
fundamentare a temei.
a. Este de reţinut că responsabilitatea privind informarea și consultarea
publicului pentru planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului revine
autorităților administrației publice responsabile cu aprobarea planurilor (Art.
7, alin. 1 al OMTCT citat).
b. Chiar dacă modul de colaborare între sector şi municipiu nu este explicit arătat
în OMTCT 2701/2010, ar putea fi posibilă – în spiritul legii – o colaborare pe
bază de convenţie, similară celei descrise în ordin pentru relaţia dintre
Consiliul Judeţean şi AAPL– vezi Art. 7, alin. (3).
Dispoziţiile privind etapa pregătitoare, cuprinse în Articolul 34, sunt
următoarele:
(1): „În situația PUZ inițiate de autoritățile administrației publice, tema,
obiectivele și cerințele PUZ vor fi elaborate cu sprijinul unui grup cu rol
consultativ, format din reprezentanți ai compartimentului de specialitate,
Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism, ai autorității
competente cu protecția mediului, comisiei de urbanism din cadrul consiliului
local și ai altor instituții/organisme interesate de la nivel central, județean sau
local, precum și persoana responsabilă cu informarea și consultarea publicului,
astfel încât să se asigure identificarea prealabilă a tuturor nevoilor la care PUZ
trebuie să răspundă.
(2) În funcție de impactul estimat al PUZ, (suprafața studiată, modificări
propuse, specificul investiției ce a generat elaborarea documentației) pentru
argumentarea unor obiective ale planului sau pentru identificarea și evaluarea
unor posibile opinii și interese divergente, în vederea determinării oportunității
planului în interes public, administrația publică inițiatoare poate aduce la
cunoștința publicului intenția de elaborare a PUZ și obiectivele acestuia prin
anunțuri pe pagina proprie de internet, anunțuri către proprietarii din zonă,
afișări ale anunțului în zona de studiu preconizată, întâlniri cu locuitorii din
zonă etc.
(3) Documentația necesară atribuirii serviciilor de elaborare a PUZ trebuie să
includă și obligațiile elaboratorului ce derivă din procedurile specifice de
informare și consultare a publicului.
(4) Afișarea în vederea informării populației se face pe panouri conforme cu
modelele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta
metodologie.
6.2. Referitor la etapa pregătitoare, nu au fost identificate (nici la nivelul sectoarelor,
nici la nivelul Municipiului Bucureşti) acţiuni vizând stabilirea oportunităţii
elaborării documentaţiilor de urbanism.
6.3. Aşadar, în conformitate cu Art. 35 al OMTCT 2701/2010, nu se pot alege decât
două căi de interpretare a conformităţii faţă de lege:
a. Fie toată procedura de elaborare a celor cinci PUZ este ilegală (etapa
pregătitoare a consultării publice nu a fost organizată de către autoritatea
publică locală care are iniţiativa elaborării DU);
b. Fie se aplică, în cazul diferenţei dintre AAPL care are în responsabilitate
aprobarea (şi, implicit, organizarea procesului de informarea și consultare a
publicului pentru planurile de urbanism) şi iniţiator – în spiritul legii –
prevederile Art. 35, care privesc alte iniţiative alte persoanelor fizice sau
juridice:
(1) În cazul în care inițiatorul planului este un investitor privat, persoană fizică
sau juridică, obligațiile ce derivă din procedurile specifice de informare și
consultare a publicului se vor transmite inițiatorului prin certificatul de
urbanism și avizul prealabil de oportunitate.
(2) În funcție de impactul estimat al PUZ, autoritățile administrației publice
locale responsabile cu emiterea certificatului de urbanism și a avizului de
oportunitate, pentru identificarea oportunității planului în interes public, pot
organiza dezbateri publice referitoare la intenția de elaborare.
(3) Procedurile, modalitățile și tehnicile specifice de informare și consultare a
publicului se stabilesc pe baza regulamentului local referitor la implicarea
publicului, adoptat și în concordanță cu cerințele ce derivă din obiectivele
principale propuse, complexitatea și impactul estimat al PUZ.
6.4. În privinţa informării şi consultării publicului, în cazul PUZ pentru cele cinci
sectoare, s-au aplicat procedurile Regulamentului local de implicare a publicului
în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului
ce intră în competenţa de aprobare a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, aprobat prin HCGMB 136/30.08.2012:
a. Regulamentul distinge între PUZ iniţiat de AAPL şi cele iniţiate de persoane

fizice şi juridice, procedura nefiind, însă, diferită în fond (vezi secţiunile a II-a şi
a III-a din regulament).
b. Este de reţinut că – în primul caz – nu este menţionat avizul de oportunitate,
în schimb este tratată cu mai multă seriozitate problema determinării
oportunităţii urmărind procedura din etapa pregătitoare. În al doilea caz,
oportunitatea rezultă din procedura de obţinere a avizului de oportunitate.
7. Potrivit Legii 350/2001, PUZ este reglementat din două perspective: aceea a detalierii
prevederilor PUG şi aceea a modificării acestora; am văzut, în Cap. II.4, caracterul
modificator al celor 5 PUZ de sector.
7.1. Modul de comunicare a dispoziţiilor cuprinse în documentaţiile de urbanism în
vigoare se face prin certificatul de urbanism (Art. 28, 29, 31 – extrase):
Articolul 28. Aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism.
Articolul 29. (1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter
obligatoriu prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face
cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în
vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni
imobiliare, potrivit legii.
Articolul 31. Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind: [...]
d) regimul de actualizare/modificare a documentațiilor de urbanism și a
regulamentelor locale aferent - în cazul în care intenția sa nu se încadrează în
prevederile documentațiilor de urbanism aprobate, informarea solicitantului cu
privire la:
1. imposibilitatea modificării prevederilor documentațiilor aprobate;
2. necesitatea obținerii unui aviz de oportunitate în condițiile prezentei legi;
3. posibilitatea elaborării unei documentații de urbanism modificatoare, fără aviz
de oportunitate conform prezentei legi.
Art. 33 (1). Certificatul de urbanism se emite de aceleași autorități ale
administrației publice locale care, potrivit competentelor stabilite de legislația în
vigoare, emit autorizațiile de construire.
7.2. Necesitatea obţinerii unui Aviz de oportunitate rezultă şi din Art. 32 (1):
(1). În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se
solicită o modificare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate
pentru zona respectivă sau dacă condițiile specifice ale amplasamentului ori natura
obiectivelor de investiții o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după
caz, prin certificatul de urbanism:
a) să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor
documentațiilor de urbanism aprobate;
b) să condiționeze autorizarea investiției de elaborarea și aprobarea de către
autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal;
c) să condiționeze autorizarea investiției de aprobarea de către autoritatea
publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat și finanțat prin grija
persoanelor fizice și/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil
de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-șef și
aprobat, după caz, conform competenței:– de primarul localității;– de primarul
general al municipiului București;– de președintele consiliului județean, cu
avizul prealabil al primarului localităților interesate, doar în cazul în care
teritoriul reglementat implică cel puțin două unități administrativ-teritoriale;
d) să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu;
e) să permită întocmirea documentației tehnice pentru autorizația de construire,
fără elaborarea unei documentații de urbanism, în situația construirii pe o
parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele
adiacente au același regim de înălțime cu cel solicitat.
7.3. Prin Certificatele de urbanism eliberate de către Direcţia de Urbanism a PMB
pentru patru din cele cinci sectoare, este solicitat Aviz de oportunitate, şi anume:
PUZ Sector 2: CU nr. 861∕1516726 din 12.07.2017 emis de către Primarul
Municipiului Bucureşti
PUZ Sector 3: CU nr. 617/1508691 din 19.05.2017 emis de către Primarul
PUZ Sector 5: CU nr. 567/1614744 din 03.05.2018 emis de către Primarul
PUZ Sector 6: CU nr. 862 din 12.07.2017 emis de către Primăria Municipiului
Bucureşti
Note: 1. CU nr. 693 din 02.07.2020 (PUZ Sector 2) emis de către Primăria
Municipiului Bucureşti nu reia această obligaţie. 2. CU pentru PUZ Sector 2 şi 6 au
fost eliberate în aceeaşi zi – 12.07.2017.
Exemplu: Certificatul de Urbanism nr. 617/1508691 din 19.05.2017 emis de Primarul General al
Municipiului Bucureşti (extras).
7.4. Prin excepţie, Certificatul de urbanism pentru PUZ Zona de sud a Sectorului a
fost emis de primarul Sectorului, încadrarea fiind diferită:
Certificatul de Urbanism nr. 485/15320 din 11.05.2015 emis de Primarul Sectorului 4 (extras).
În acest caz, se pune problema emiterii sale de către primarul sectorului, în

condiţiile aprobării de către CGMB.
Notă: Prin CU nr. 1033/1740109 din 11.07.2019 emis de către Primarul
Municipiului Bucureşti, a fost iniţiată procedura de modificare a PUZ Zona de Sud a
Sectorului 4. În aceaşi dată au fost emise CU pentru documentaţiile realizate
pentru zona de nord a sectorului, Parcul Natural Văcăreşti şi Zona Lacul Văcăreşti,
toate datorate aceleiaşi echipe de proiectare.
7.5. În ciuda solicitării Avizelor de oportunitate, aceste acte nu au fost identificate în
cazul niciunuia dintre cele cinci PUZ analizate.
8. Nu au fost identificate documente referitoare la stabilirea oportunităţii realizării PUZ

ale celor cinci sectoare, nici din perspectiva consultării publicului, nici din perspectiva
Primăriei Municipiului Bucureşti, reprezentată prin Avizele de oportunitate.
V. ELABORAREA PUZ – CONŢINUT-CADRU
9. Studiile de fundamentare
9.1. Baza legală este constituită de două acte normative principale:
OMDRAP 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare
și actualizare a documentațiilor de urbanism;
OMLPAT 176/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice “Ghid privind
metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic zonal" -
Indicativ GM-010-2000.
9.2. Studiile de fundamentare sunt organizate în trei categorii:
a. Studii de fundamentare cu caracter analitic
a.1. Solicitate prin OMDRAP 233/2016 (NM Legea 350) şi OMLPAT
176/N/2000
1. Organizarea circulației și transporturilor
2. Condiții geotehnice și hidrogeologice
a.2. Solicitate prin OMDRAP 233/2016 (NM Legea 350)
3. Evoluția teritoriului și localității din punct de vedere istoric, cultural,
demografic, economic, etnografic, urbanistic și arhitectural;
4. Studii climatice, pedologice și ecologice
5. Stabilirea și delimitarea zonelor de risc natural și antropic
6. Stabilirea zonelor protejate naturale și construite
7. Tipuri de proprietate asupra imobilelor
8. Echiparea tehnico-edilitară;
9. Valorificarea potențialului turistic sau balnear
a.2. Solicitate prin OMLPAT 176/N/2000
10. Relația zonă - oraș/comună
11. Conformări spațial-volumetrice
12. Caracteristicile țesutului urban
13. Evaluarea impactului asupra mediului
a.3. Solicitate prin Legea nr. 422/2001
14. Studiu de fundamentare istorico-științifică pentru delimitarea
zonelor de protecție a monumentelor istorice
a.4. Solicitate prin OMTCT 562/2003 (în cazul ZPC)
15. Studiu istoric de fundamentare a PUZ
a.5. Solicitate de diferite foruri de avizare
16. Studiu arheologic
17. Alte studii, după caz
17.1. Studiu altimetrie (servituţi aeronautice)
17.2. Altele
b. Studii de fundamentare cu caracter consultativ
a.1. Solicitate prin OMDRAP 233/2016 (NM Legea 350) – nu este cazul
18. Evidențierea unor opțiuni ale populației, legate de dezvoltarea
urbanistică a zonei studiate; se elaborează în baza sondajelor și
anchetelor socio-urbanistice efectuate în rândurile populației,
specialiștilor și instituțiilor.
c. Studii de fundamentare cu caracter prospectiv
a.1. Solicitate prin OMDRAP 233/2016 şi OMLPAT 176/N/2000
19. Elaborarea unor prognoze, scenarii sau alternative pentru diferitele
domenii sectoriale, privind evoluția populației, evoluția activităților,
evoluția mișcării în teritoriu a activilor, reconversia forței de muncă
etc.
20. Elaborarea unor prognoze pe domenii, asupra zonei studiate:
evoluția activităților, mutații funcționale, reconversii ale forței de
muncă, dezvoltarea turismului și activităților balneare, studii de
marcheting urban [!] etc.
9.3. Dintre acestea, unele au conţinutul-cadru stabilit prin acte normative:
a. Studiul istoric de fundamentare a PUZ are conţinutul cadru stabilit prin OMTCT
nr. 562 din 20 octombrie 2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice
"Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism
pentru zone construite protejate (PUZ)", Anexa 3. Conţinutul-cadru din Anexa 3
este solicitat pentru PUZ care cuprind teritorii din zone construite protejate,
care necesită avizare la MC.
b. Studiul istoric de fundamentare a PUG are conţinutul cadru stabilit prin
OMTCT nr. 562 din 20 octombrie 2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice
"Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism
pentru zone construite protejate (PUZ)", Anexele 1 şi 2. Conţinutul-cadru din
Anexa 3 este solicitat pentru PUG care necesită avizare la MC.
c. Având în vedere natura PUZ ale sectoarelor, conţinutul-cadru adecvat al
Studiului istoric de fundamentare este cel al PUG.
9.4. PUZ ale sectoarelor nu conţin toate studiile de fundamentare solicitate prin lege:
PUZ Sector 2: lipsa studiilor 3, 4, 6 (elemente de studiu), 7, 9, 10, 11, 12;
PUZ Sector 3: lipsa studiilor 4, 5, 6, 7, 8 (nu este predat ca documentaţie
distinctă, dar este inclus în Memoriul general), 16 (este menţionat, însă
nu a fost identificat); 18;
PUZ Sector 4: lipsa studiilor 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 16, 18,
19-20 (parţial);
PUZ Sector 5: lipsa studiilor 4, 5, 6, 9, 19, 11, 12, 19 (parţial);
PUZ Sector 6: lipsa studiilor 2, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 13, 18, 19.
10. PUZ – Memoriu General
10.1. Baza legală este constituită de două acte normative principale:
OMDRAP 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare
și actualizare a documentațiilor de urbanism;
OMLPAT 176/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind
10.2. Conţinutul-cadru precizat în cele două acte normative cuprinde:
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaștere a documentației
1.2. Obiectul PUZ
1.3. Surse ale documentării
2. STUDIUL (stadiul) ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. Evoluția zonei (Date privind evoluția zonei, caracteristici semnificative ale
zonei, relaționate cu evoluția localității, potențial de dezvoltare)
2.2. Încadrarea în localitate (Poziția zonei față de intravilanul localității,
Relaționarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziției, accesibilității,
cooperării în domeniul edilitar, servirea cu instituții de interes general etc)
2.3. Elemente ale cadrului natural (Elemente ale cadrului natural ce pot
interveni în modul de organizare urbanistică: relieful, rețeaua hidrografică,
clima, condiții geotehnice, riscuri naturale)
2.4. Circulația (Aspecte critice privind desfășurarea, în cadrul zonei, a circulației
rutiere, feroviare, navale, aeriene - după caz; capacități de transport,
greutăți în fluența circulației, incomodări între tipurile de circulație, precum
și dintre acestea și alte funcțiuni ale zonei, necesități de modernizare a
traseelor existente și de realizare a unor artere noi, capacități și trasee ale
transportului în comun, intersecții cu probleme, priorități)
2.5. Ocuparea terenurilor (Principalele caracteristici ale funcțiunilor ce ocupă
zona studiată; relaționări între funcțiuni; gradul de ocupare a zonei cu fond
construit; aspecte calitative ale fondului construit; asigurarea cu servicii a
zonei, în corelare cu zonele vecine; asigurarea cu spații verzi; existența unor
riscuri naturale în zona studiată sau în zonele vecine; principalele
disfuncționalități)
2.6. Echipare edilitară (Stadiul echipării edilitare a zonei, în corelare cu
infrastructura localității; principale disfuncționalități)
2.7. Probleme de mediu (Relația cadrul natural - cadrul construit; evidențierea
riscurilor naturale și antropice; marcarea punctelor și traseelor din sistemul
căilor de comunicații și din categoriile echipării edilitare, ce prezintă riscuri
pentru zonă; evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecție;
evidențierea potențialului balnear și turistic - după caz)
2.8. Opțiuni ale populației
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
3.2. Prevederi ale PUG
3.3. Valorificarea cadrului natural
3.4. Modernizarea circulației (Organizarea circulației și a transportului în comun;
Organizarea circulației feroviare - după caz ; Organizarea circulației navale -
după caz ; Organizarea circulației aeriene - după caz; Organizarea circulației
pietonale
3.5. Zonificare funcțională - reglementări, bilanț teritorial, indici urbanistici (Se
vor prezenta principalele funcțiuni propuse ale zonei, grupate pe unități și
subunități teritoriale (delimitate ca artere), care să permită enunțarea
reglementărilor precum și a condițiilor de conformare și construire
prevăzute de regulament; bilanțul teritorial de zonă se întocmește
comparativ, existent-propus, din care să rezulte proporția dintre funcțiuni și
mutațiile ce intervin în ocuparea propusă a terenurilor; Principalii indici
urbanistici ai PUZ, propuși pe funcțiuni și categorii de intervenție)
3.6. Dezvoltarea echipării edilitare (Alimentare cu apă; Canalizare; Alimentare
cu energie electrică; Telecomunicații; Alimentare cu căldură; Alimentare cu
gaze naturale; Gospodărie comunală)
3.7. Protecția mediului (Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare
(emisii, deversări etc.; prevenirea producerii riscurilor naturale; epurarea și
preepurarea apelor uzate; depozitarea controlată a deșeurilor; recuperarea
terenurilor degradate, consolidări de maluri, plantări de zone verzi etc.;
organizarea sistemelor de spații verzi; protejarea bunurilor de patrimoniu,
prin instituirea de zone protejate; Refacere peisagistică și reabilitare
urbană; valorificarea potențialului turistic și balnear; eliminarea
disfuncționalităților din domeniul căilor de comunicație și al rețelelor
edilitare majore
3.8. Obiective de utilitate publică (Listarea obiectivelor de utilitate publică;
identificarea tipului de proprietate asupra bunului imobil (teren +
construcții) din zonă, conform Legii nr. 213/1998 (prin culoare);
determinarea circulației terenurilor între deținători, în vederea realizării
obiectivelor propuse (prin hașuri)
4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE – Capitol înlocuit prin NM Legea
350/2001 cu Planul de acţiune (Înscrierea amenajării și dezvoltării urbanistice
propuse a zonei în prevederile PUG; Categorii principale de intervenție, care să
susțină materializarea programului de dezvoltare; priorități de intervenție;
aprecieri ale elaboratorului PUZ, asupra propunerilor avansate, eventuale
restricții. Se vor indica lucrările necesare de elaborat în perioada următoare.
Notă: În lipsa avizului de oportunitate, planul de acţiune nu poate fi corelat cu
acest act, aşa cum este prevăzut în legislaţie: „Conform avizului de oportunitate
prevăzut la art. 32 alin. (3) din Lege [350/2001], evidențiază categoriile de
costuri ce vor fi suportate de investitorii privați și categoriile de costuri ce vor
cădea în sarcina autorității publice locale, precum și etapizarea realizării
investițiilor (OMDRAP 233/2016, art 18, alin. 3).
10.3. Observaţii (lista nu este exhaustivă)
Cele 5 PUZ tratează integral (Sect. 2, 3, 5, 6) sau parţial (Sect. 4) teritoriile
administrative ale sectoarelor; totuşi, exclud din reglementare suprafeţele cuprinse
în zonele construite protejate ale Municipiului Bucureşti, în ciuda faptului că
acestea au fost aprobate în anul 2000 şi că aceeaşi necesitate de revizuire a cadrului
reglementar era valabilă ca şi pentru restul teritoriului administrativ al sectoarelor;
Conţinutul-cadru este formulat, în legislaţie, astfel încât analiza să conducă la o bună
înţelegere a principalelor caracteristici ale situaţiei existente, a disfuncţiilor, a
oportunităţilor, precum şi la justificarea opţiunilor de dezvoltare.
În ciuda cadrului legal explicit, la fel ca şi în cadrul studiilor de fundamentare,
conţinutul este urmărit numai în linii mari în cele cinci cazuri analizate.
De exemplu, în cazul Memoriului General al PUZ Sector 3, nu sunt tratate (sau sunt
tratate sumar şi lacunar):
Cap. 2.1 (parţial), 2.2 (parţial), 2.3 (nu), 2.4 (nu este prezentată analiza, se preiau
propuneri anterioare), 2.5 (parţial), 2.6 (sumar), 2.7 (nu), 2.8 (nu);
Cap. 3.1 (da, însă studiile de fundamentare nu acoperă cerinţele legale); 3.2
(sumar), 3.3 (exclusiv suprafeţele plantate), 3.4 (parţial), 3.5 (da, cu unele lacune
şi neclarităţi), 3.7 (parţial), 3.8 (nu; Apare listat numai Proiectul Esplanada,
incluzând cartierul pentru Justiţie şi proiecte de interes public local, nelistate);
Cap. 4 (nu, însă apare Planul de acţiune).
Relaţionarea cu întregul teritoriu al municipiului nu este explicată îndeajuns –
împărţirea teritorială arbitrară a sectoarelor creând probleme de fond în toate
aspectele dezvoltării urbanistice;
Măsurile de dezvoltare nu sunt prezentate detaliat;
Reglementările nu sunt justificate pe baza unor analize/explicaţii detaliate (nu sunt
explicate raţiunile majorării densităţii, a modificărilor operate asupra zonelor
funcţionale/UTR, a modului de integrare a documentaţiilor de urbanism aprobate, a
modului de integrare (şi aducere în legalitate) a parcelelor sau zonelor dezvoltate
ilegal etc.;
Din perspectiva protecţiei patrimoniului şi peisajului se remarcă prezentarea unor
elemente de analiză deosebit de sumare, care nu conduc la înţelegerea
particularităţilor şi valorilor ţesutului urban şi nu este prezentat modul de raportare
dezvoltării urbane la acestea;
Din perspectiva mediului, a riscurilor naturale şi antropice, prezentarea este
lacunară; explicaţiile nu conduc la înţelegerea problemelor reale ale sectoarelor
respective şi, ca atare, nu se poate şti în ce măsură documentaţiile de urbanism
conduc la ameliorarea condiţiilor existente; nu sunt prezentate consecinţele
dezvoltării intensive în teritoriile studiate.
11. Regulamentele Locale de Urbanism
11.1. Baza legală este constituită din următoarele acte normative:
Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin HGR nr. 525/1996
Ghidul de aplicare al RGU, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000
ORDIN MLPAT nr. 21/N din 10 aprilie 2000 pentru aprobarea reglementării
tehnice „Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de
urbanism” - Indicativ G.M.-007 - 2000
Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
OMLPAT 176/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind
11.2. Conţinutul-cadru precizat în cele două acte normative cuprinde:
I. Dispoziții generale
1. Rolul RLU
2. Baza legală a elaborării
3. Domeniul de aplicare
II. Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor
4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului
natural și construit
5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public.
6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii.
7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii.
8. Reguli cu privire la echiparea edilitară
9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții.
10. Reguli cu privire la amplasarea de spații verzi și împrejmuiri.
III. Zonificarea funcțională
11. Unități și subunități funcționale
L – locuirea
IS - instituții și servicii
ID - unități de producție și depozitare
C - căi de comunicație
SP - spații plantate, agrement, sport
DS - destinație specială
GC - gospodărie comunală
TE - echipare edilitară
IV. Prevederi la nivelul unităților și subunităților funcționale
V. Unități teritoriale de referință
11.3. Observaţii (lista nu este exhaustivă)
Cele 5 PUZ respectă structura normată a reglementărilor;
Sunt de discutat următoarele aspecte:
Relaţia cu normele de rang superior (legalitatea reglementărilor)
Faţă de Regulamentul General de Urbanism (HG 525/1996)
RGU stabileşte POT maxim pentru locuinţe individuale - Anexa 2, pct.
2.1.5. - Zone rezidențiale:
zona exclusiv rezidențială cu locuințe P, P+1, P+2 - 35%;
zona rezidențială cu clădiri cu mai mult de 3 niveluri - 20%;
(de exemplu, în RLU Sect. 2, POT maxim pentru clădiri până la
P+2e+M/E3 retras, adică cu mai mult de 3 niveluri, este de 45%, faţă
de care există şi excepţii; POT maxim pentru clădiri P+3,4 niveluri este
de 40%; POT maxim pentru clădiri P+5-P+10 niveluri este de 30%)
zona predominant rezidențială (locuințe cu dotări aferente) - 40%
(chiar dacă am asimila toate zonele de locuire cu această categorie,
POT de 45% depăşeşte acest prag)
Se constată depăşiri ale POT maxim stabilit prin RGU şi în zonele
centrale (80%) şi mixte (70%), prin mecanismele de creştere a ocupării
terenului (posibilitatea de a ocupa restul curţii cu clădiri cu max. 2
niveluri ş.a.); totodată, nu sunt preluate limitările POT
corespunzătoare anumitor funcţiuni;
Nu sunt preluate procentele suprafeţelor plantate minime obligatorii
pe categorii de funcţiuni; în RLU Sect.2, se introduce un procent minim
general de 30%, din care 2/3 pe sol natural (20%) şi 1/3 peste placa
subsolului. Notăm că în RLU, pentru locuinţe, suprafaţa plantată
minimă este de 2mp/locuitor, de pildă.
Faţă de legislaţia urbanismului
Modul de reglementare nu este omogen în zone cu caracteristici
omogene
UTR din PUG sunt preluate ca atare şi sunt modificate parţial
UTR din PUG nu sunt detaliate prin PUZ
Teritoriile incluse în Zona centrală nu sunt împărţite în zone
funcţionale; zona centrală este înţeleasă ca o zonă funcţională
(problemă provenită din PUG aprobat);
în cazul Sect. 2, locuirea este condiţionată de crearea de suprafeţe
comerciale la parter; tot aici, se introduc „lotizări noi” în zona centrală,
de realizat prin PUD (prin excepţie faţă de Legea 350/2001 şi faţă de
art. 48-50 al RLU – parcelări/reparcelări);
PUZ derogă – în stabilirea CUT – cu peste 20% faţă de PUG, în mai
multe cazuri întâlnite în toate sectoarele; cazurile vor putea fi arătate
în momentul detalierii analizei.
Faţă de legislaţia spaţiilor verzi
Transformarea zonelor cu alte funcțiuni în zone rezidențiale: Nu este
prezentat calculul justificativ în aplicarea Art. 10 (3) din Legea 24/2007
republicată (de ex., în cazul Sectorului 3);
Construirea pe terenuri de peste 3.000 m² aflate în proprietatea
statului, a unităților administrativ-teritoriale, a autorităților centrale și
locale: nu sunt prezentate terenurile respective pentru a justifica
aplicarea dispoziţiilor legale (de ex., în cazul Sectorului 3);
Este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor ori
strămutarea spațiilor verzi: nu sunt arătate explicit spaţiile verzi care
sunt afectate de schimbarea destinaţiei, deşi acestea există (toate
sectoarele)
Modificări permise – pentru realizarea unor lucrări de utilitate publică:
nu sunt arătate explicit spaţiile verzi care sunt afectate de schimbarea
destinaţiei, deşi acestea există
POT maxim spaţii verzi – limitat la10% prin lege (Art. 18 (7) – Se pot
amplasa pe un spațiu verde [diverse] cu obligația ca suprafața
cumulată a acestor obiective să nu depășească 10% din suprafața
totală a spațiului verde) – este depăşit în toate PUZ, care au preluat
şi/sau au modificat dispoziţiile RLU aferent PUG, fără să se raporteze la
lege (prin excepţie, RLU Sect. 2 se referă parţial la legislaţie).
Faţă de legislaţia de protecţie a monumentelor istorice şi a zonelor
construite protejate
În zonele de protecţie ale monumentelor, stabilite prin PUZ aferente
sectoarelor, RLU nu stabilesc servituţi urbanistice necesare şi
suficiente pentru a proteja valorile de patrimoniu;
Studiile de fundamentare nu au concluzii operaţionale suficiente
referitore la protejarea valorilor de patrimoniu;
Faţă de alte acte normative
Analiza se va realiza ulterior.
Gradul de adecvare al reglementărilor la situaţia din Municipiul Bucureşti
Acest tip de analiză este dificil de realizat fără a avea un timp lung de
studiu. În Anexa 3 sunt prezentate câteva exemple în această direcţie.
Tipul şi natura reglementărilor
Reglementările pentru cele cinci cazuri analizate sunt, în linii mari, similare, cel
puţin acelea realizate de aceeaşi echipă de elaborare.
De exemplu, RLU aferent PUZ Sector 2 introduce următoarele reglementări:
I. Dispoziții generale
1. Rolul RLU
„Reglementează si detaliază prevederile PUZ”; regulament-cadru;
permite autorizarea directă cu anumite excepţii
2. Baza legală a elaborării
Actualizare cu PUZ/PUD aprobate anterior şi care au produs efecte;
3. Domeniul de aplicare
În teritoriul ZCP se aplică prevederile PUZ aprobat prin HCGMB
279/2000; Situaţii speciale/derogări – parcelare; reparcelare; condiţii
de fundare dificile; terenuri in panta de peste 10%; descoperiri
arheologice; parcelele din UTR unde sunt figurate accente în planşa de
reglementări (!) etc.
II. Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor
4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea
patrimoniului natural și construit
Fond forestier naţional – V7;
Protecţia resurselor de apă – zone de protecţie; trimiteri la legislaţie;
Zone cu valoare peisagistică – lipsă reglementări de protecţie;
solicitare de elaborare a proiectelor de intervenţie, amenajare etc. a
spaţiilor verzi de către „urbanişti/peisagisti”; posibilitate de solicitare a
unui studiu peisagistic, indiferent de UTR (Art. 13), la faza DTAC;
Stabileşte 11 situri arheologice, din care 4 neprecizate; nu este clar
teritoriul unde se aplică legislaţia de protecţie a patrimoniului
arheologic (de pildă, nu se stabileşte faptul că zonele de protecţie ale
monumentelor istorice, indiferent de categorie, sunt considerate zone
cu patrimoniu arheologic reperat);
Cuprinde LMI; stabileşte zone de protecţie pentru MI din exteriorul
ZCP; nu stabileşte zone de protecţie pentru MI cuprinse în ZCP care ar
putea crea servituţi în zona exterioară ZCP; cuprinde reglementări de
ordin general privind construirea în zonele de protecţie ale MI –
clădiri; spaţii publice;
Stabileşte 18 imobile neclasate „cu potenţial de resursă culturală” pe
care le protejează prin RLU; face corelarea cu Legea 50/1991, art. 3
ş.cl. , însă nu precizează necesitatea de avizare MC-DCMB, ci solicită
prezentarea în CTATU Sector 2 a unui „studiu de insertie/interventie”,
neprevăzut prin legislaţie. RLU impune, deci, obligaţii către Primăria
Sectorului 2;
Stabileşte teritoriile a trei parcelări (pe care le denumeşte „parcelări
cu valoare culturală”; pentru acestea, introduce reglementări vagi şi
recomandări; densitatea construirii se face cf. RLU, fără
corespondenţă cu caracteristicile celor 3 zone. Stabileşte un aviz
suplimentar al CTATU Sector 2; impune ca derogările care necesită
PUZ să se realizeze numai prin DU care tratează întregul teritoriu al
parcelării;
Stabileşte arbitrar zone de protecţie pentru monumente de for
public de 50m, dacă Comisia Naţională a Monumentelor de For
Public nu a stabilit în prealabil perimetrele acestora; în teritoriul
acestor zone de protecţie, solicită aviz al DCMB, fără ca legea să
creeze astfel de responsabilităţi (Art. 21, alin. 4 şi 6).
5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public.
Reduce CUT în documentaţiile PUZ în vigoare, aprobate anterior, la 4.
Păstrează ce fusese reglementat peste 4 în PUG (adică 4,5) .
Reglementări şi măsuri pentru realizarea lucrărilor de utilitate publică
(Art. 31, 32).
Introduce un sistem de sporuri şi compensaţii:
Compensaţii generate de un obiectiv de utilitate publică, care
prevăd creşterea densităţii construirii în schimbul unor terenuri
care vor fi trecute în domeniul public:
Terenuri cunoscute (marcate în partea grafică a documentaţiei):
Art. 32 – în cazul lucrărilor de utilitate publică declarate ca
atare prin PUZ (cum ar fi lărgirile de artere de circulaţie),
instituie compensaţii la trecerea unui teren cu titlu gratuit în
domeniul public]: POT raportat la terenul iniţial, conform legii
(dar max. 80% din terenul micşorat); CUT raportat la terenul
iniţial + spor de suprafaţă construită egală cu suprafaţa trecută
în domeniul public + supliment la regimul de înălţime. Condiţii
pentru proprietar: dezmembrare, operaţiuni în CF; transfer cu
titlu gratuit.
Terenuri care nu sunt localizate în teritoriu:
Art. 33 – instituie sporuri de CUT pentru cedarea de teren
pentru amenajarea de spaţii verzi publice cu acces nelimitat,
care vor fi trecute în proprietate publică: spor de 0,25 pentru
o suprafaţă de min. 500mp; de 0.5 pentru pentru o suprafaţă
de min. 1000mp; de 0.75 pentru pentru o suprafaţă de min.
1500mp; de 1.0 pentru pentru o suprafaţă de min. 2000mp;
condiţii: trecere în domeniul public; suprafaţă compactă şi
suplimentară faţă de procentul minim de spaţiu verde
reglementat;
NOTĂ: Dacă în primul caz (cel privitor la terenurile destinate
transferului în proprietate publică – de ex., pentru lărgiri de
străzi) ar putea fi de înţeles un astfel de sistem, în al doilea
caz (cel al suprafeţelor plantate), PUZ nu stabileşte
amplasamentele în care sunt necesare suprafeţe plantate
publice. Totodată, Primăria pare să nu poată refuza acest
transfer, în cazul în care nu îl consideră oportun; apoi,
suprafeţele de teren sunt nesemnificative şi greu de
administrat de primărie.
Compensaţii generate de un obiectiv de utilitate publică, care
prevăd creşterea densităţii construirii fără nicio condiţie de
transfer de proprietate:
Art. 34 – instituie spor de CUT (+1), dacă cel puţin jumătate
din spor este „consumat” pentru creşă, grădiniţă, after school,
şcoală, clinică medicală, cabinet medicale etc., la parter, etaj 1
sau într-o clădire independentă, inclusiv terenul aferent. CUT
se reduce proporţional dacă suprafaţa este mai mică de 0,5
CUT. Se trece în domeniul public după intabulare. Înălţimea
maximă se măreşte corespunzător.
Compensaţii generate de obiective care ţin de doctrina urbanistică
a creşterii înălţimii clădirilor şi de cea a mixităţii funcţionale, care
prevăd creşterea densităţii construirii în mod arbitrar şi
discriminatoriu, fără nicio condiţie de transfer de proprietate;
Art. 35.1 – Instituie un spor de CUT de 0,5 pentru parcelele de
colţ şi cele care sunt capăt de perspectivă a unei intersecţii în
T (cu creştere a regimului de înălţime maxim) când
(cumulativ): parterul construcţiilor este integral destinat
funcţiunilor comerciale, servicii, cultura, învăţământ, sport,
agrement, medicală, „care să permită accesul publicului cf.
unui orar de funcţionare”; POT propus este mai mic cu 5%
decât cel maxim, iar cei 5% „se amenajează ca spaţiu verde
suplimentar minimului admis ca pe sol natural”; se respectă
condiţiile de racordare a aliniamentelor parcelelor; nu se
găseşte în UTR L1 sau L2a, mai puţin dacă una dintre străzi
(existentă sau propusă) este de categoria a II-a (14m) şi limitat
la un nivel suplimentar de 3,5m;
Art. 35.2 – Accente înălţime – spor 0.5 dacă cel puţin o clădire
are peste 50m şi încă 0,5 dacă are peste 75m [Nota noastră:
pentru încadrarea în CUT 4 şi 75m înălţime (22 niveluri),
clădirea ar trebui să aibă POT 18%, or POT maxim reglementat
are o valoare cu mult mai mari, ceea ce poate conduce la
confuzii în practică].
Art. 35.4 – „Complexe rezidenţiale cu funcţiuni
complementare” pe terenuri de peste 1 ha în zone L1, L2a,
M3 – spor CUT 0,5 (+ 1 nivel suplimentar);
Compensaţii generate de obiective care ţin de crearea de locuri de
parcare suplimentare, care creează ADP Sector 2 obligaţii de
administrare şi de organizare specială a parcărilor pentru un
număr necunoscut de locuri de parcare;
Art. 36 – parcajele de uz public cu capacitate peste 5% din nr.
de parcaje necesare pentru uz propriu – spor CUT echivalent
cu SD respectiv x 2 (cu circulaţiile aferente), în limitele CUT 4;
POT sporit cu 20% şi maxim 80%; RH sporit cu max 2 niv.,
respectiv 6m. + PUD/PUZ, angajamente etc.; exploatarea se va
face de către ADP Sector 2 iar AAPL va organiza parcarea
inteligentă pt toate parcările, publice şi private de uz public.
Compensaţii generate de probleme ale parcelelor (terenuri în
pantă, condiţii dificile de fundare, zone cu deficit de parcare, zone
în care echiparea nu este asigurată), fără a preciza condiţii
detaliate.
Pentru zonele cu deficit de parcare (care?) – spor POT 10% şi
spor CUT 0,2 pentru realizare lucrări utilitate publică parcaje şi
căi de acces;
Art. 37 – terenuri în pantă (peste 10%) sau cu condiţii dificile
de fundare, se admit parcajele la niveluri supraterane;
majorare CUT egală cu ½ din suprafaţa parcărilor; alte
prevederi;
Art. 38 – spor CUT de 0,25 sau 0,5 pentru echipare, în anumite
cazuri (Art. 30).
6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii.
Retrageri : introduce un sistem complicat de calcul al retragerilor;
Amplasarea pe parcelă: alipire obligatorie la calcanul existent vizibil
dinspre stradă; este permisă alipirea la calcan dacă se alipeşte la altul
sau dacă se va putea clădi la calcanul nou creat; diferite excepţii;
retragere minimă 0,60m (2m cu vedere), iar proiecţia streaşinii la
0,10m faţă de vecin;
Însorire: cf. OMS 119/2014; dacă D ≤ H, atunci trebuie studiu.
7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii.
Circulaţie carosabilă pe parcelă: 3m (autoturisme), 3.5m (tonaj redus);
4m (pompieri+transp. greu); trimitere la reglementări pompieri
Acces indirect – circulaţie min. 4m;
8. Reguli cu privire la echiparea edilitară
Prevederi specifice.
9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții
Construibilitate directă:front min 8m/10m/12m (înşiruit/cuplat/izolat);
suprafaţă min 150mp/200mp/200mp; raport max între laturi 1/3;
unghi limite laterale faţă de stradă 60-120°;
Parcelări/reparcelări: front min 8m/12m/12m (înşiruit/cuplat/izolat);
suprafaţă min 150mp/200mp/200mp; raport „cel puţin egal” între
laturi; unghi limite laterale faţă de stradă 75-105°; felurite excepţii;
fără trimitere la PUZ de parcelare;
Înălţimea construcţiilor: Hmax – „caracter limitativ”; Rhmax –
„caracter exemplificativ” (oricâte niveluri în Hmax; oricâte subsoluri);
Hmax se calculează paralel cu panta; se permite un nivel suplimentar
faţă de Hmax (3m H liber), justificat de pantă (?); Hmax se raportează
la distanţa între clădiri; la aliniament; D=distanţa între aliniamente;
Mansardare posibilă (0,6); poate fi asimilată unui nivel retras; nivelul
retras – arc de cerc R=4m şi tg45°;
Terenuri cu căi de acces: Hmax≤3x, unde x este distanţa între axul căii
de comunicaţie şi faţada clădirii;
Clădiri de colţ: regimul cel mai înalt (+1niv sau, la mai mult,
„descreştere în trepte”);
Aspect: C, M, L3a, L4a – terasă sau şarpantă invizibilă dinspre stradă;
şarpantă tolerată la P+2+M sau la alipiri cu case cu şarpantă.
10. Reguli cu privire la amplasarea de spații verzi și împrejmuiri.
Parcări: cf. HCGMB 66/2006; excepţii pentru obiectivele publice
(instituţii, funcţiuni, parcuri) şi pentru cazurile în care dispunerea
construcţiilor existente nu permite sau când există locuri disponibile la
distanţă mai mică de 500m; parcaje la sol – min 1 arbore la 4 locuri de
parcare.
Spaţii verzi: Realizare clădire nouă condiţionată de amenajarea a min.
30% ST – min. 20% a sol şi min. 10% cu strat de vegetaţie pentru
arbuşti: PSV≥20%; PSP≥10% (peste placă subsol) sau demisol (la
terenuri în pantă sau greu de fundat); intervenţii asupra vegetaţiei în
zone de protecţie – numai cu acordul DCMB; terenuri neacoperite cu
construcţii, platforme şi circulaţii – gazon sau „alte tipuri de spaţiu
verde –; vor avea 1 arbore la 100mp.
Împrejmuiri: Hmax=2m; soclu opac H20-60cm; restul transparent
(către aliniament); laterale şi de spate, Hmax=2,5m; se „recomandă”
împrejmuiri opace sau semitransparente.
III. Zonificarea funcțională
Zona centrală - UTR C [CB1, CB3, CB3.1, C*]
UTR C nu conţine prevederi pe zone şi subzone funcţionale.
Utilizări permise
Administraţie; comerţ; diverse „incubator de afaceri”, transporturi; edilitare;
parcuri ş.a.; locuire sub anumite condiţii (parterul să prevadă alte funcţiuni);
condiţionări pentru industrie, echip. tehnico-edilitare etc.
Construibilitate
Parcelă minimă: 1000mp; front la stradă 15m (izolat); 12m (cuplat/înşiruit);
raportul dintre laturi mai mic de 1/5; reducere cu 25% pentru parcele de colţ,
oricare ar fi laturile (adică 750mp);
- restul prin PUD; exc., dacă nu este respectat doar raportul laturilor, se poate
permite autorizarea directă la construcţii existente sau la cele de nou, sub
nişte condiţii;
- „lotizări noi” – „se recomandă” parcela minimă de mai sus; altfel, prin PUD
(!), corelat cu art. 48-50
Alinieri (retrageri faţă de aliniament)
Cf. alinierii zonei sau retragere (R) de 5m faţă de aliniament pentru străzile
existente; pt. străzile noi, R=5m (străzi categ. I, II) şi 3m (categ. III, IV); orice
aliniere pentru front al parcelei mai mare de 60m; alte excepţii
Adâncimea clădirii
Fcţ. publice = adâncimea poate depăşi 20m, cu curte de lumină;
Retrageri faţă de limitele parcelei
Cl. izolate – R≥3m faţă de limitele laterale şi R≥5m faţă de limitele
posterioare, dar R≥H/4. Dacă H/4≥10m, atunci R≥10 lateral şi spate, dar se pot
face balcoane/logii ≤1,5m (de verificat cu servitutea de vedere directă asupra
proprietăţii vecine din Codul Civil).
Cl. cuplate – idem
Cl. înşiruite – idem către spate
Prin excepţie, între 3m lateral şi 10m spate, clădiri retrase succesiv (nu e o
excepţie), să respecte H/4 faţă de limitele de proprietate
Scăderea distanţelor – prin PUD, dar R≥3m lateral şi în spate Art. 42 (care
trimite la calcane şi la excepţii privind distanţa între faţade)
R către alte parcele din domeniul public (dar nu aliniamente!) – cf. Cod Civil.
Alte reglementări – vezi RLU.
11. Unități și subunități funcționale
Alte reglementări – vezi RLU.
IV. Prevederi la nivelul unităților și subunităților funcționale
V. Unități teritoriale de referință
Art. 9. UTR stabilite după zonele funcţionale, regimul de construire, înălţime
maximă admisă; situarea în interiorul/exteriorul zonei protejate, a altor zone
cu condiţii speciale.
Def. L350/2001: Unitate teritorială de referință (UTR) - subdiviziune urbanistică
a teritoriului unității administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale,
caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere
urbanistic și arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă.
UTR se delimitează, după caz, în funcție de relief și peisaj cu caracteristici
similare, evoluție istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar și
mod de construire omogen, folosințe de aceeași natură a terenurilor și
construcțiilor, regim juridic al imobilelor similar.
VI. INFORMAREA ŞI CONSULTAREA PUBLICULUI
12. Informarea şi consultarea publicului – etapa de elaborare/aprobare
12.1. Analiza modului de realizare a procedurii de informare şi consultare a publicului în
etapele pregătitoare, a elaborării propunerilor, în etapa aprobării şi în cea a
monitorizării implementării, în cazul celor cinci PUZ, trebuie să fie realizată în
viitor.
12.2. Totodată, trebuie analizat modul de raportare al Regulamentului local la
dispoziţiile OMTCT 2701/2010. problema de fond atinge transferul de
responsabilitate în ceea ce priveşte decizia asupra justeţii observaţiilor rezultate
din procesul de consultare, operată de acest regulament aprobat prin HCGMB
136/2012, de la Consiliul General la elaboratorul documentaţiei de urbanism – vezi
textul Regulamentului.
Extras, Secţiunea III, pct. b – acelaşi tip de transfer este întâlnit în ambele secţiuni şi în mai mute
etape ale consultării.
12.3. Având în vedere lipsa analizării oportunităţii documentaţiilor; transferul de

responsabilitate de la CGMB la elaboratorul documentaţiei de urbanism;
a diferenţelor în ceea ce priveşte momentele de realizare a etapelor de
consultare, considerăm că dispoziţiile OMTCT 2701/2010 nu au fost îndeplinite în
ceea ce priveşte procesul de aprobare a celor cinci PUZ – vezi şi pct. următor.
13. Finalizarea procedurii de informare şi de consultare a publicului se face prin Raportul
informării și consultării publicului, care fundamentează decizia consiliului local de
adoptare sau neadoptare a planului de urbanism sau amenajare a teritoriului.
13.1. Acesta va cuprinde cel puțin următoarele informații (Art. 11 al OMTCT
2701/2010):
a) detalii privind tehnicile și metodele utilizate de solicitant pentru a informa și a
consulta publicul, inclusiv:
1. datele și locurile tuturor întâlnirilor la care cetățenii au fost invitați să
dezbată propunerea solicitantului;
2. conținutul, datele de transmitere prin poștă și numărul trimiterilor poștale,
inclusiv scrisori, invitații la întâlniri, buletine informative și alte publicații;
3. localizarea rezidenților, proprietarilor și părților interesate care au primit
notificări, buletine informative sau alte materiale scrise;
4. numărul persoanelor care au participat la acest proces;
b) un rezumat al problemelor, observațiilor și rezervelor exprimate de public pe
parcursul procesului de informare și consultare, inclusiv:
1. modul în care solicitantul a rezolvat, intenționează să rezolve sau se va
ocupa de problemele, observațiile și rezervele exprimate de public;
2. probleme, observații și rezerve pe care inițiatorul planului de urbanism sau
amenajare a teritoriului nu poate sau nu e dispus să le rezolve, împreună cu
motivația acestui lucru;
3. orice alte informații considerate necesare pentru a susține preluarea sau
nepreluarea propunerilor.
Art. 12: Raportul consultării, însoțit de punctul de vedere al structurii de
specialitate din cadrul autorității publice locale, se prezintă consiliului
județean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului București spre însușire
sau respingere. În vederea fundamentării tehnice a deciziei, autoritățile
administrației publice locale pot solicita opinia unor experți atestați sau asociații
profesionale din domeniu.
13.2. Notăm faptul că cele cinci Rapoarte nu cuprind informaţii necesare şi suficiente
pentru analiza consistenţei procesului de informare şi consultare a publicului;
lipsesc elementele solicitate pentru punctele a)3, a)4 şi b).
Mai mult, Rapoartele afirmă că documentaţiile sunt conforme, dat fiind faptul că
au fost elaborate de specialisti şi că au fost avizate conform legii şi că, implicit, nu
ar fi necesare modificări în urma consultării – vezi, de exemplu, Raportul informării
şi consultării publice PUZ Sector 2 (PMB, DGUAT-DU-SU nr. 2951/13.03.2020.
Este posibil, însă, ca anumite modificări să fi fost operate în documentaţii – ceea
va fi determinat în urma unei analize detaliate.
13.3. În niciunul din cele cinci cazuri, nu a fost identificat actul prin care Consiliul
General al Municipiului Bucureşti îşi însuşeşte sau respinge Raportul.
Totodată potrivit Art. 5, alin. (3) al OMTCT 2701/2010, se prevede că “În baza
raportului informării și consultării publicului, consiliul județean/consiliul
local/Consiliul General al Municipiului București poate solicita modificarea și
completarea documentației de urbanism supuse aprobării”.
13.4. În niciunul din cele cinci cazuri, nu a fost identificat vreun act prin care CGMB să
solicite modificarea şi completarea documentaţiilor de urbanism respective.
VII. AVIZAREA ŞI APROBAREA PUZ
14. Avizare
14.1. La prima vedere, avizarea documentaţiilor de urbanism a urmat procedura legală.
14.2. Analiza detaliată a modului de avizare a celor cinci documentaţii va putea fi
realizată în etapa următoare şi va trebui să cerceteze existenţa tuturor avizelor,
modul de preluare în documentaţii a condiţiilor impuse de aceste avize, ordinea
acestora precum şi faza/varianta la care se referă.
14.3. Notăm necesitatea de a analiza detaliat procedura de mediu pentru fiecare PUZ în
parte, având în vedere problemele constatate în această direcţie, semnalate – de
altfel – şi prin luări de poziţie publice ale cetăţenilor şi ale ONG.
15. Aprobare.
15.1. Este necesară completarea analizei cu cercetarea acestui ultim punct.
15.2. Notăm, ca fapt semnificativ, în cazul Sectorului 6, aprobarea documentaţiei de
urbanism prin HCGMB nr. 68/2020; în urma acesteia, sunt realizate modificări de
substanţă ale RLU, fără a relua procesul obligatoriu de avizare.
Modificările operate în acest mod au fost aprobate prin HCGMB nr. 336/2020 de
rectificare a HCGMB nr. 68/2020 şi privesc, printre altele, o anumită punere în
acord a RLU Sector 6 cu RLU al altor sectoare.
O analiză comparativă a RLU pentru cele cinci sectoare, extinsă cu PUZ iniţiate
pentru modificarea reglementărilor în Sector 1 şi în întreg teritoriul administrativ
al sectorului 4 este necesară.
VIII. ATINGEREA OBIECTIVELOR ACTIVITĂŢII DE URBANISM PRIN PUZ DE SECTOR
16. Obiectivele activităţii de urbanism
16.1. Legea 350/2001, Art. 13 stabileşte principalele obiective ale activității de urbanism
sunt următoarele:
a) îmbunătățirea condițiilor de viață prin eliminarea disfuncționalităților,
asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice și locuințe convenabile
pentru toți locuitorii;
b) crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor,
vârstnicilor și ale persoanelor cu handicap;
c) utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate;
extinderea controlată a zonelor construite;
d) protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural;
e) asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat din toate localitățile
urbane și rurale;
f) protejarea localităților împotriva dezastrelor naturale.
Nu a fost identificat, în documentaţiile de urbanism analizate, modul în care se
îndeplinite aceste obiective prin aplicarea prevederilor PUZ.
16.2. În ipoteza în care modificarea PUG, la scara întregului oraş, printr-o suită de
documentaţii de urbanism derogatorii ar fi legală, iar procedura de
avizare/aprobare ar fi completă şi legală, este necesar să fie analizată adecvarea
noilor reglementări faţă de necesităţile oraşului, în mod coroborat cu tehnica de
reglementare urbanistică.
Analiza va putea fi extinsă spre detalierea celor şase obiective stabilite prin Legea
350/2001, pentru fiecare PUZ de sector în parte.
IX. CONCLUZII.
PUTEREA DOCUMENTAŢIILOR DE URBANISM ŞI MODUL DE APLICARE A ACESTORA
17. Legislaţia ATU (amenajării teritoriului şi urbanismului) permite realizarea de
documentaţii de urbanism de calitate, în condiţiile în care autorităţile administraţiei
publice locale consideră această activitate ca fiind prioritară. În absenţa acestei
preocupări şi în condiţiile dezvoltării unei practici vizând în principal simplificarea
regimului investiţiilor şi reducerea constrângerilor urbanistice, interesul public este
afectat major.
18. Cele cinci planuri urbanistice zonale ale sectoarelor, la care se adaugă documentaţiile
neanalizate privind sectoarele 1 şi 4 (parţial) au mai multe probleme, de formă şi de
fond.
19. Aceste probleme sunt cunoscute şi au fost semnalate în trecut Primăriei Municipiului
Bucureşti.
În documentaţia „Audit al dezvoltării urbane în Bucureşti 1990-2010. Definirea unor
direcţii de dezvoltare din perspectiva medierii interesului public cu cel privat”
(Asociaţia pentru Tranziţia Urbană, Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi,
beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti, 2011), se afirmau următoarele:
Cap. 2.1.2.3., pct. D., Conţinut-cadru legiferat şi conţinut uzual tolerat; doctrină şi tehnică;
tehnici de creştere a densităţii construirii sub aparenţa legalităţii (extras)
Din punct de vedere al doctrinei şi tehnicii urbanistice, se pot spune următoarele:
Conţinutul neconform normelor de conţinut legiferate, imprecis sau ambiguu al multor
D.U. realizate din iniţiativă şi cu finanţare publică favorizează construirea excesivă şi, la
limită, corupţia: reglementări incluse în acestea care exced prevederile legale sau ale
D.U. de rang superior, reglementări contradictorii în cadrul aceleiaşi reglementări care
conduc la posibilitatea alegerii, în C.U., a regulii considerate adecvate de persoana care
redactează C.U.; formularea de recomandări în loc de reglementări etc.;
Doctrina reflectată în D.U. publice în vigoare este aceea a favorizării construirii înalte şi
dense pe întreaga suprafaţă a oraşului, fără protejarea ţesuturilor urbane constituite
istoric, a densităţii mici a multor cartiere din oraş şi a prezenţei masive a vegetaţiei
În consecinţă, proces favorizat şi de climatul de control sumar al documentaţiilor în
serviciile tehnice ale primăriilor şi de către comisiile de avizare la nivel local sau central,
practica urbanistică s-a degradat major faţă de începutul anilor 1999: conţinut-cadru
simplificat, tehnică derogatorie avansată (disimularea numărului real de niveluri cu
apariţia unor niveluri speciale şi a unor formulări de tipul: subsol, demisol, parter,
mezanin, 4 etaje, etajul 5 retras, pod şi mansardă, calcularea eronată a indicilor
urbanistici, scoaterea de la calculul P.O.T. a logiilor sau corpurilor în consolă etc.);
Lipsa de urmărire, în cadrul primăriilor, a acestor erori şi a realei încadrări în DU de rang
superior reprezintă o realitate des întâlnită; această disfuncţie se constată şi în procesul
de avizare, în care referinţa este constituită de CU şi nu se documentează
corectitudinea conţinutului acestuia; în plus, componenţa comisiilor tehnice ale
primăriilor – formate aproape exclusiv din arhitecţi formaţi în principiile C.I.A.M. –
favorizează înnoirea fondului construit în absenţa preocupărilor legate de protejarea
patrimoniului cultural sau a reglementărilor urbanistice.
Învăţământul de arhitectură şi urbanism din Bucureşti pregăteşte studenţii pentru o
arhitectură decontextualizată şi pentru intervenţii urbanistice de înlocuire a ţesutului urban
anterior, excepţie făcând puţine cursuri şi ateliere dedicate construirii în context istoric.
Cap. 1.2.3. Puterea documentaţiilor de urbanism şi modul de aplicare a acestora (extras şi
comentariile noastre, cu litere aldine)
Cu privire la modul de aplicare a documentaţiilor şi a puterii lor relative, se pot spune
următoarele:
1. Nu sunt explicate dimensiunile principale ale noţiunilor referitoare la dispoziţiile
planurilor de A.T.U. şi utilizate în textul legii: „prevederi, propuneri, reguli, reglementări,
condiţii de construire”. Mai exact, nu se răspunde întrebării: care sunt categoriile de
prevederi care trebuie preluate în mod obligatoriu din planurile care tratează un
teritoriu mai întins în planurile care tratează un teritoriu mai restrâns?
Notăm faptul că cele 5 PUZ preiau anumite prevederi ale PUG şi modifică alte
prevederi, la nivelul unor teritorii întinse.
Aplicând mecanismele urbanismului derogatoriu, pe baza unor studii de
fundamentare incomplete ca acoperire tematică şi conţinut, PUZ modifică major
prevederile legate de densitatea construirii, în sensul creşterii acesteia, fără raportare
la caracteristicile cartierelor.
În plus, introduc mecanisme de compensare a servituţilor urbanistice,
nefundamentate prin legislaţie, greu de înţeles şi aplicat) care pot accentua
diferenţele de gabarit între clădirile existente şi cele noi.
2. Legea face eforturi de precizare în ceea ce priveşte conţinutul activităţilor de urbanism,
dar este foarte fluidă în ceea ce priveşte conţinutul activităţile de amenajare a
teritoriului.
3. Legea prevede perioada de valabilitate a P.U.G. şi consecinţele pierderii valabilităţii
acestuia; în schimb, nu sunt precizate perioadele de valabilitate ale celorlalte tipuri de
planuri (cu excepţia interdicţiei de aprobare a unei documentaţii derogatorii la mai
puţin de 12 luni de la aprobarea documentaţiei iniţiale). Nu este prevăzut timpul maxim
pentru procesul complex de avizare/aprobare a documentaţiilor.
Această observaţie este majoră în cazul analizat, al municipiului Bucureşti, unde se
observă atitudinea laxă a PMB în privinţa elaborării PUG, coroborată cu acceptarea
modificării radicale a PUG prin cele 5 PUZ (care aduc modificări apropiate în spirit şi
formă).
4. Nu este prezentă dispoziţia care obligă, sub sancţiune, administraţia publică locală sau
judeţeană să preia în timpul administrat prevederile planurilor de amenajare a
teritoriului care tratează teritorii mai întinse decât teritoriul administrat.
5. Nu este prezentă dispoziţia care obligă, sub sancţiune, administraţia publică locală să
asigure stabilitatea prevederilor din documentaţiile de A.T.U., în sensul păstrării, pentru
lungi perioade de timp, chiar în condiţiile schimbării administraţiei, a prevederilor
pentru anumite zone din teritoriu; această prevedere ar oferi proprietarilor siguranţă
pentru modul lor de viaţă şi pentru bunurile lor.
Lipsa stabilităţii în ceea ce priveşte reglementările afectează major populaţia. În cazul
modificării CUT în conformitate cu PUZ ale sectoarelor, de pildă, într-o zonă în care,
astăzi, există locuinţe parter, cu curţi şi grădini, vor putea apărea construcţii de
locuinţe colective, multietajate, situate la distanţe mici faţă de limita de proprietate a
căror prezenţă să modifice calitatea locuirii şi valoarea de piaţă a proprietăţilor (prin
limitarea însoririi, a intimităţii ş.a.).
6. Nu este expusă clar dispoziţia legii prin care toate documentaţiile de A.T.U. stabilesc
sarcini prin servituţi urbanistice asupra proprietăţii (asupra dreptului de folosinţă şi,
uneori, asupra dreptului de dispoziţie – total sau parţial). De aici decurge, de altfel,
obligativitatea utilizării oricărui imobil în conformitate cu documentaţiile de urbanism
aprobate.
7. Nu este prevăzută perioada de timp pentru care este valabilă o servitute urbanistică de
tipul: teren neconstruibil, teren care trebuie expropriat total sau parţial pentru cauză de
utilitate publică de interes naţional sau local; suprafeţe în care trebuie elaborat P.U.Z.
de detaliere a P.U.G.
8. Dispoziţiile coercitive, absente din Legea nr. 350/2001, dar completate ulterior, ar
trebui să vizeze în plus:
Neasigurarea fondurilor necesare activităţilor de A.T.U. sau nefolosirea acestora;
De menţionat, în acest context, modul de atribuire a contractelor de elaborare a
PUZ aferent sectoarelor Capitalei (sume insuficiente pentru realizarea unor
documentaţii de calitate, lipsa unui cadru de asigurare a competiţiei între
profesionişti).
Neclaritatea regulamentului de funcţionare a Comisiei Tehnice de Urbanism şi
Amenajare a Teritoriului şi încălcarea regulamentului de funcţionare al acesteia;
Neorganizarea Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului;
Lipsa unui sistem de avizare performant la nivelul municipiului permite, în anumite
momente, aprobarea documentaţiilor de urbanism care cuprind multiple încălcări
ale legii sau interpretări ale acesteia, defavorabile interesului public.
Împiedicarea participării populaţiei la luarea deciziilor în A.T.U. sau neorganizarea
procesului;
Influenţarea incorectă a populaţiei pentru asigurarea unei anumite decizii; ignorarea
părerilor contrare ale populaţiei;
În cazul PUZ analizate, procedura de consultare a publicului a fost parcursă parţial,
eliminându-se etape importante (în special în etapa de iniţiere). În restul etapelor,
se constată neluarea în considerare sau marginalizarea poziţiilor exprimate de
populaţie şi ONG.
Înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei prin consecinţele deciziilor luate în
domeniul A.T.U.;
Punerea în pericol a unor persoane sau bunuri prin consecinţele deciziilor luate în
domeniul A.T.U.;
Reducerea suprafeţelor plantate şi, în paralel, creşterea densităţii în anumite
cartiere influenţează condiţiile de viaţă, direct şi indirect. Ca efect indirect,
menţionăm deprecierea calităţii factorilor de mediu.
Elaborarea şi aprobarea documentaţiilor de A.T.U. neconformă sistemului piramidal
la începutul capitolului;
Problemele de raportare la PUG au fost enunţate anterior. Totodată, este de
menţionat prezenţa, în RLU ale sectoarelor, a unor dispoziţii de gratificare a
investitorilor. Acestea permit, prin cumulare, creşterea semnificativă a densităţii
faţa de limitele prescrise prin RLU (şi aşa foarte mari), fără ca investitorului
respectiv să i se solicite o documentaţie de urbanism în măsură să fundamenteze
creşterea densităţii şi rezolvarea de detaliu.
Elaborarea de documentaţii incomplete sau de un nivel calitativ slab;
Prezenţa unor dispoziţii similare în zone cu caracteristici diferite (în cadrul fiecărui
sector în parte şi între sectoare) arată lipsa detalierii studiilor de fundamentare şi
eludarea unor dispoziţii legale, referitoare la adecvarea reglementărilor faţă de
caracteristicile locale. Modul de redactare a RLU arată lipsa de raportare la
normele privind tehnica legislativă, care urmăreşte consistenţa reglementărilor.
Situaţiile de conflict de interese la elaborarea documentaţiilor sau la aprobarea
acestora;
Este necesară analizarea conflictelor de interese în cazul documentaţiilor de
urbanism analizate, în condiţiile în care efortul de modificare a PUG arată, pentru
cele cinci sectoare analizate, trăsături comune.
Excesul de birocraţie la elaborarea actelor, la avizări şi aprobări;
Controalele superficiale din partea celor abilitaţi;
Autentificarea actelor de dezmembrare/alipire a terenurilor fără Certificat de
Urbanism valabil;
Vicierea sau eludarea unor date din documentaţiile de A.T.U. în actele elaborate de
funcţionarii administraţiei publice în timpul procesului de avizare/aprobare;
Elaborarea de normative şi de regulamente de aplicare care exced legile;
Aducerea voită a unor terenuri în situaţie de neconstruibilitate prin documentaţiile
de A.T.U.;
Solicitarea, în vederea avizării documentaţiilor, a unor avize de la instituţii care nu au
calitatea legală de a elibera avize;
Eludarea unor avize legale la aprobarea documentaţiilor de A.T.U.
20. Exemplele analizate arată modul în care, utilizând sistemul birocratic, este creată o
aparenţă de legalitate pentru ansamblul documentaţiilor de urbanism (spre exemplu,
avizele cu condiţii în care respectarea condiţiilor nu este verificată; anumite dispoziţii
legale care nu sunt integrate în documentaţii sau în procedura de avizare-aprobare a
acestora ş.a.).
21. Totodată, constatăm neaplicarea legislaţiei în spiritul acesteia: exemple în acest sens
sunt lipsa avizului de oportunitate (probabil, printr-o interpretare a legii care pune în
evidenţă finanţarea publică a documentaţiilor) sau depăşirea pragului de 20% de
sporire a CUT – stabilit prin lege în cazul modificărilor PUG prin planuri urbanistice
zonale – cu aceeaşi justificare, a iniţiativei publice.
22. În consecinţă, recomandăm Primăriei Municipiului Bucureşti continuarea verificării
legalităţii şi oportunităţii ansamblului reglementărilor aferente PUZ ale sectoarelor
precum şi a altor documentaţii de urbanism.
X. FINANŢAREA DOCUMENTAŢIILOR DE URBANISM ŞI ELABORATORII ACESTORA
23. Potrivit art. 9, alin. (2) din Legea 98/2016 privind achiziţiile publice: „Autoritatea
contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe
contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să
conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu
scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezența lege”.
23.1. În ciuda acestei dispoziţii legale, în cazul sectorului 2, au fost identificate două
contracte la care se face referire, şi anume:
I. Achiziţia publică pentru atribuirea contractului de prestari servicii pentru
elaborarea STUDIILOR DE FUNDAMENTARE PENTRU AVIZARE SI APROBARE
PLAN URBANISTIC ZONAL AL SECTORULUI 2 MUNICIPIUL BUCURESTI.
Dată adăugare: 2018-08-20; Dată expirare: 2018-08-24
Mod atribuire: Achiziţie directă; Valoarea estimata: 130.000 lei fara TVA
https://www.ps2.ro/index.php/transparenta/licitatii-si-achizitii-publice/136-
prestari-servicii-pentru-elaborarea-studiilor-de-fundamentare-pentru-avizare-
si-aprobare-plan-urbanistic-zonal-al-sectorului-2-municipiul-bucuresti
II. Servicii Elaborare sau Actualizare Planuri Urbanistice Zonale
PRET DE CATALOG: 123.000,00 RON
Data publicare: 20.12.2017 11:15; Data de raspuns a ofertantului: 21.12.2017
09:08; Data finalizare: 22.12.2017 11:58
Pretul aferent PUZ si RLU este calculat pentru suprafete mai mari de 500 ha si
include coordonarea studiilor de fundamentare, dar nu si elaborarea acestora.
http://istoric.e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/15209625.
De notat două elemente: atribuirea studiilor de fundamentare după cel al
reglementărilor şi, în ambele cazuri, intervalul scurt de timp în care un alt
ofertant ar fi putut acţiona.
23.2. Pentru sectoarele 3-5: nu au fost identificate documente referitoare la această
etapă.
Se cunoaşte existenţa unei proceduri de încredinţare directă Servicii de vectorizare
planşe reglementări PUZ Coordonator Sector 6 (09.06.2020) - VEGO CONCEPT
ENGINEERING S.R.L. - încredințare directă 116.480 lei (24.069 euro), cf.
https://lege5.ro/firma/vego-concept-engineering-srl-29319742; se poate emite
supoziţia existenţei mai multor astfel de proceduri pentru actualizarea PUZ.
24. Cele 6 PUZ ale sectoarelor sunt elaborate de mai multe persoane juridice;
coordonatori sau autori principali al regulamentelor de urbanism sunt doi specialişti:
24.1. PUZ - Sectoarele 2, 3 şi 5 au fost realizate sub coordonarea a doi specialişti,
profesori de la UAUIM:
Sector 2 - SC Urbe 2000 SRL (şef de proiect arh. Constantin Enache) şi SC Urban
Team SRL (pentru studiile de fundamentare)
Sector 3 - UAUIM – CCPEC (şef de proiect arh. Florin Machedon;
RLU – arh. Constantin Enache)
Sector 5 – SC Metropolitan International Architects SRL (şef de proiect arh.
Constantin Enache)
24.2. PUZ - Sectoarele 1, 4 şi 6 au fost realizate sub coodonarea specialiştilor de la SC
Alter Ego Concept SRL /SC Vego Concept Engineering SRL:
Sector 1 - SC Vego Concept Engineering SRL (şef de proiect urb. Luiza Odette
Voinea)
Sector 4 - SC Alter Ego Concept SRL (şef de proiect Urb. Luiza Odette Voinea)
Sector 6 - SC Vego Concept Engineering SRL (şef de proiect Urb. Luiza Odette
Voinea); aceeaşi echipă coordonează modificarea PUZ, iniţiată în 2019.
24.3. Cazul Sectorului 4

Pe 19.02.2018, Primarul Sectorului 4 emite Certificatul de Urbanism nr. 128/3984
pentru PUZ Coordonator Calea Văcărești, „ca urmare a cererii adresate de Sectorul
4 al Municipiului Bucureşti prin S.C. VP EGO CONCEPT S.R.L.”.
Pe 11.07.2019, sunt obţinute alte trei certificate de urbanism, ca urmare a cererii
Sectorului 4, prin S.C. Vego Concept Engineering S.R.L.:
- 1031/1740111 pentru PUZ Coordonator Parcul Văcărești
- 1032/1740110 pentru PUZ Coordonator Zona de Nord a Sectorului 4
- 1033/1740109 pentru PUZ Coordonator Zona de Sud a Sectorului 4
Avize preliminare:
- 40/11.08.2020 pentru PUZ Coordonator Zona de Sud a Sectorului 4
- 41/13.08.2020 pentru PUZ Coordonator Calea Văcărești
- 42/13.08.2020 pentru PUZ Coordonator Parcul Văcărești
- 43/17.08.2020 pentru PUZ Coordonator Zona de Nord a Sectorului 4
Aceste date sunt disponibile public, pe http://urbanism.pmb.ro/
24.4. Cazul Sectorului 1

Cf. https://www.libertatea.ro/stiri/tenor-fara-conservator-si-arhitect-fara-
arhitectura-cum-a-ajuns-o-firma-privata-detinuta-de-un-teolog-sa-decida-cum-o-
sa-arate-bucurestiul-2874532:
Primăria sectorului 1 a primit o ofertă să elaboreze Planul Urbanistic Zonal pentru
sectorul pe care îl administrează, prin contract de sponsorizare de la Asociația
Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă, condusă de Virgil Profeanu.
Proiectul este realizat de SC Vego Concept Engineering SRL, deținută tot de Virgil
Profeanu. Suma: 330.000 de lei
Date referitoare la PUZ sunt disponibile public, pe http://urbanism.pmb.ro/ şi pe
site-ul Primăriei Sectorului 1.
Anexa 1. Prezentare comparativă a reglementărilor
Regulament Local de Urbanism aferent PUG Municipiul Bucureşti – 2001 / RLU PUZ Sector 2 / RLU PUZ Sector 3 / RLU PUZ Sector 4 Nord / RLU PUZ Sector 5 / RLU PUZ Sector 6
Tabelul prezintă comparativ și sintetic reglementările de densitate cele mai importante ale Planului urbanistic general (datând din anul 2000) si pe cele ale celor cinci PUZ de sector aprobate. Nu au fost luate în considerare PUZ aferente sectoarelor existente anterior.
În această formulă nu au putut fi observate toate nuanțele reglementărilor, ceea ce face ca imaginea pe care o conturează acest tabel să fie, în mod inevitabil, incompletă. Cu toate acestea, el reprezintă un instrument util în decelarea modificărilor celor mai importante pe care aprobarea și aplicarea
PUZ de sector le-au adus (sau urmează să le aducă) peisajului construit. Concluzia generală este cea a unor creșteri de densitate, de multe ori arbitrare și necontrolate, a căror intenție speculativă este evidentă.
RLU PUG 2001 RLU PUZ SECTOARE

U.T.R. H maxim POT maxim CUT maxim Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6
C. ZONA CENTRALĂ
CP - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI DE PROTECŢIE A VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL - URBANISTICE
CP1a - Subzona centrală suprapusă peste nucleul istoric CP1a - se va menţine CP1+CP1a+CP2+CP3+CP4 CP1a=1,9 Nu cuprinde teritoriul Se aplică prevederile PUZ Nu cuprinde teritoriul Nu cuprinde teritoriul Nu cuprinde teritoriul
situaţia existentă = 70% sectorului inclus în PUZ ZCP aprobat prin HCGMB sectorului inclus în PUZ sectorului inclus în PUZ sectorului inclus în PUZ
CP1 - Zona centrală în care se menţine configuraţia ţesutului urban tradiţional: CP1 - H=D - POT: cu posibilitatea CP1 + CP2 + CP3 + CP4 ZCP aprobat prin HCGMB nr. 279/2000 ZCP aprobat prin HCGMB ZCP aprobat prin HCGMB ZCP aprobat prin HCGMB
- condiţionat pot fi acoperirii restului - Parcele peste 350 mp - nr. 279/2000 nr. 279/2000 nr. 279/2000 nr. 279/2000
adăugate suplimentar terenului în proporţie de 3,0
unul sau două niveluri 80 % cu clădiri cu maxim - Parcele sub 350m - 1,9
CP2 - Subzona Dealului Patriarhiei şi a Dealului Radu Vodă; CP2 +CP3- se va menţine 2 niveluri (8 metri) - Raport între laturile
situaţia existentă - excepţional -100% parcelei peste 1/5 – 1,9
CP3 - Subzona centrală formată din inserţii de clădiri realizate în ultimele decenii în
interiorul zonei protejate;
CP4 - Subzona nucleului central comercial şi de afaceri. CP1+CP4 - H=D
- condiţionat pot fi
adăugate suplimentar
unul sau două niveluri
CA - ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE
CA1 - Subzona centrală cu funcţiunea de centru de afaceri cu clădiri de înălţime medie, CA1+CA2 –H=D; CA1 - 75 %; CA1 – nu se limitează, CA1 – nu se limitează, CA1 – 4,0, H nu se
mare şi cu accente peste 50 metri, cu regim de construire continuu şi discontinuu; - condiţionat pot fi - cu posibilitatea recomandabil -4,5 recomandabil -4,5 limitează
adăugate suplimentar acoperirii restului curţii în
unul sau două niveluri proporţie de 75% cu
- PUZ pentru clădirile clădiri cu maxim 2
foarte înalte (peste 50 niveluri (8 metri)
CA2 - Subzona centrală cu funcţiuni complexe, cu clădiri de înălţime medie, mare şi cu metri) CA2 CA2 + CA3 CA2 CA2 CA2 - 3,0 pentru clădiri cu
accente peste 50 metri, cu regim de construire continuu sau discontinuu; - 70% - pentru clădiri cu - 3,0 pentru clădiri cu 6 - 3,0 pentru clădiri cu 6 - 3,0 pentru clădiri cu 6 6 niveluri şi peste;
6 niveluri şi peste niveluri şi peste; niveluri şi peste; niveluri şi peste; - 2,5 pentru clădirile sub
- 60%,pentru clădirile sub - 2,5 pentru clădirile sub - 2,5 pentru clădirile sub - 2,5 pentru clădirile sub 6 niveluri
6 niveluri; 6 niveluri 6 niveluri 6 niveluri - 2,0 pentru parcele sub
- cu posibilitatea - majorare cu 0,5-1 pt 350mp
acoperirii restului curţii în accente de 50-75m +0,7 pentru sp. verzi
proporţie de 75% cu (toate subzonele!) – publice, +1,0 pentru
clădiri cu maxim 2 majorare cu 0,5 pentru dotări publice,
niveluri (8 metri) parcele de colț cu parter +0,5 parcele de colț,
public +0,5-1,0 pentru accente
de înălțime
Pentru investiții publice,
CUT e automat 4,0
H = 75m (max. 1,5 x D) +
1-2 niveluri retrase
CA3
– PUZ aferente sectoarelor 2, 3, 4 (sud), 5 şi 6. Anexa 1 1/6
CB - ZONE SITUATE ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZĂ FUNCŢIUNI COMPLEXE DE IMPORTANŢĂ SUPRAMUNICIPALĂ ŞI MUNICIPALĂ
CB1 - servicii publice dispersate existente în afara zonelor protejate; CB1+CB2 -H=D CB1 - 50% CB1+CB4+CB5+CB6 : CB1 / P+4-P+6 + etaje CB1+CB1a (unități CB1 – 3,0, nu se limitează CB1 – CUT 2,4, P+4-P+6 + CB1, CB1.1 (disperste în
- condiţionat pot fi - 2,4 pentru clădiri cu 6 şi suplimentare până la învățământ) înălțimea etaje zona locuințe) – CUT - 2,4
adăugate suplimentar mai multe niveluri 45m dacă permite D - 2,4 pentru clădiri cu 6 şi (toate subzonele!) – pentru clădiri cu 6 şi mai
unul sau două niveluri - 2,2 pentru clădiri cu 3-4- CB1 – 2,4 + diverse mai multe niveluri majorare cu 0,5 pentru multe niveluri
niveluri sporuri cf RLU - 2,2 pentru clădiri cu 3- parcele de colț cu parter - 2,2 pentru clădiri cu 3-4-
- pentru funcţiunile CB1+CB2 - cu 4- niveluri public niveluri
publice se vor respecta posibilitatea acoperirii
normele specifice sau restului terenului în +0,7 pentru sp. verzi
tema beneficiarului proporţie de 70 % cu publice, +1,0 pentru
clădiri cu maxim 2 dotări publice,
niveluri (8 metri) +0,5 parcele de colț,
+0,5-1,0 pentru accente
de înălțime
CUT e automat 4,0
H = 75m (max. 1,5 x D) +
CUT e automat 4,0
CB2 - servicii publice dispersate existente în zone protejate CB1+CB2 -H=D CB 2 - 50% CB 2 - conform
- condiţionat pot fi caracterului zonei
adăugate suplimentar protejate
unul sau două niveluri
CB3 - poli urbani principali; CB3 - nu se limitează CB3 –70% cu CB3 – 4,5 CB3, CB3.1 - nu se CB3 – 4,5 CB3 – 4,0, nu se limitează CB3, CB3.1 - nu se CB3 – 4,5 (cei din PUG),
înălţimea clădirilor posibilitatea acoperirii limitează înălţimea înălțimea limitează înălţimea 4,0 (cei propuși)
restului terenului în clădirilor clădirilor - nu se limitează
proporţie de 80 % cu CB3.1 – poli urbani CB3.1 – poli urbani înălţimea clădirilor
clădiri cu maxim 2 propuși prin PUZ S2 propuși prin PUZ S5
niveluri (8 metri) CB3.1 –CUT 4,0 CB3.1 –CUT 4,0
CB3 – 4,5 CB3 – 4,5
CB4 - campusuri universitare, unităţi de cercetare, parcuri ştiinţifice; CB4 - conform PUZ CB 4 - 50% CB4 – 2,4
CB5 - centre de conferinţe şi expoziţii internaţionale; CB5 - conform PUZ CB 5 - 50% CB4 – 2,4
CB 6 – centrul internaţional de studii ecumenice Văcăreşti CB6 - conform PUZ însoţit CB 6 - 50% CB4 – 2,4
de un studiu de
volumetrie
C* - poli urbani preluați CV - Subzona centrală cu
din alte PUZ funcţiuni complexe si
spații verzi amenajate de
tip parc - recreativ
CV – 3,0, H 60m
- majorare cu 0,5-1 pt
accente de 50-75m
(toate subzonele!) –
majorare cu 0,5 pentru
parcele de colț cu parter
public
C_ - poli urbani preluați
din alte PUZ
M - ZONA MIXTĂ
M1 - SUBZONA MIXTĂ SITUATĂ ÎN ZONA PROTEJATĂ. M1 – H=D M1 - conform M1 - conform Se aplică prevederi PUZ M1 - 3,0
M1 - în zona protejată se caracterului zonei caracterului zonei ZCP +0,7 pentru sp. verzi
va respecta alinierea protejate protejate publice, +1,0 pentru
cornişelor existente dotări publice,
+0,5 parcele de colț,
+0,5-1,0 pentru accente
de înălțime
CUT e automat 4,0
H = 75m (max. 1,5 x D) +
M2 - SUBZONA MIXTĂ CU CLĂDIRI AVÂND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU M2+M3-H=D M2- 70%, M2 - 3,0 / 3,5 M2 – 45m (P+14); - M2 – H=D + 1-2 niv M2 – 75m; CUT 3,0 M2 – 60m; CUT 3,5 M2 –3,0
DISCONTINUU ŞI ÎNĂLŢIMI MAXIME DE P+14 NIVELURI CU ACCENTE ÎNALTE PESTE 45 M2+M3 – 4,5 - în cazul condiţionat pot fi retrase; - accente de M2 – majorare cu 0,5 - majorare cu 0,5-1 pt +0,7 pentru sp. verzi
METRI. existenţei accentelor adăugate suplimentar peste 45m; CUT 3,5 pentru parcele de colț accente de 50-75m publice, +1,0 pentru
peste 50 m două niveluri; dacă la < M2 – majorare cu 0,5 M2 – pentru accente (toate subzonele!) – dotări publice,
100m se află clădiri cu H pentru parcele de colț peste 75m CUT se majorare cu 0,5 pentru +0,5 parcele de colț,
mai mare, se preia acel M2 – pentru accente stabilește prin PUZ parcele de colț cu parter +0,5-1,0 pentru accente
H; CUT 3,5 înalte CUT se stabilește public de înălțime
+ diverse sporuri cf RLU prin PUZ Pentru investiții publice,
CUT e automat 4,0
H = 75m (max. 1,5 x D) +
M3 - SUBZONA MIXTĂ CU CLĂDIRI AVÂND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU M3 - 60% M3 - 2.5 M3 – P+4, condiţionat M3 –– H=D + 1-2 niv M3 –– H=D + 1-2 niv M3 – 21,5m; CUT 3,0 M3 –2,5
DISCONTINUU ŞI ÎNĂLŢIMI MAXIME DE P+4 NIVELURI M2+M3 – 4,5 - în cazul pot fi adăugate retrase; CUT 2,5 retrase; CUT 2,5 - majorare cu 0,5-1 pt +0,7 pentru sp. verzi
existenţei accentelor suplimentar două M3 – majorare cu 0,5 M3 – majorare cu 0,5 accente de 50-75m publice, +1,0 pentru
peste 50 m niveluri; dacă la < 50m se pentru parcele de colț pentru parcele de colț (toate subzonele!) – dotări publice,
află clădiri cu H mai M3 – pentru accente majorare cu 0,5 pentru +0,5 parcele de colț,
mare, se preia acel H; înalte CUT se stabilește parcele de colț cu parter +0,5-1,0 pentru accente
CUT 2,5 prin PUZ public de înălțime
+ diverse sporuri cf RLU Pentru investiții publice,
CUT e automat 4,0
H = 75m (max. 1,5 x D) +
(nu mai e definită ca p+4,
singura diferență față de
m2 este lipsa accesului la
infrastructura majoră)
M* - zone mixte preluate M_ - zone mixte preluate
din alte PUZ`(S2) din alte PUZ
L - ZONA DE LOCUIT
L1 - SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI
L1a - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara L1a + L1b – P+2 (+M) L1a + L1b + L1c - 45% L1a + L1b+ L1c - L1 L1a - L1a – L1a – L1a –
perimetrelor de protecţie: 10m +0,6 (mansarda) 0,9 – P+1 1,3 - P+2 0,9 – P+1 0,9 – P+1 1,6 - P+2+3r (14m) 1,57 - P+2+3r/peste P+2
L1b - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în interiorul în cazul acoperişurilor cu 1,3 - P+2 1,6 – P+2-3r(M) 1,3 - P+2 1,3 - P+2 (toate subzonele!) – + 1 nivel la colț (20m)
perimetrelor de protecţie: pantă la 45 grade se În cazul mansardelor, se 12m + 1 niv. Suplimentar + 0,6 din Ac pt mansarde + 0,6 din Ac pt mansarde majorare cu 0,5 pentru Pentru investiții publice,
admite mansardarea admite o depăşire a CUT la colț sau niv retrase sau niveluri retrase parcele de colț cu parter CUT e automat 4,0
L1a + L1b - se admit proporţional cu L1b - L1a– majorare cu 0,5 public, în L1a doar pe
depăşiri de 1-2 metri suplimentarea ADC cu Se aplică prevederi PUZ pentru parcele de colț străzi de cat II
numai pentru alinierea la maxim 0.6 din AC ZCP
cornişa clădirilor . L (toate subzonele!) –
învecinate în cazul majorare cu 0,5 pentru
regimului de construire parcele de colț; majorare
înşiruit sau cuplat. cu 0,5 pentru comasări
sau reconversii; majorare
cu 0,5 pentru imobile
situate pe artere
importante sau în piețe
L1c - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile L1c + L1d+ L1e – P+2
extinderi; (+M) (12m)
în cazul acoperişurilor cu
L1d - locuinţe individuale mici cu parcele cu POT<20% situate în zona culoarelor plantate pantă la 45 grade se L1d - 20% L1d
propuse pentru ameliorarea climatului Capitalei. admite mansardarea 0,4 – P+1
În cazul mansardelor, se 0,6 - P+2
admite o depăşire a CUT
L1e - Locuinţe individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fără reţele edilitare. L1e – 60% L1e (condiţionat) L1e –
proporţional cu
0,6 – P 1,2 - P+1
suplimentarea ADC cu
1,2 – P+1 Pentru investiții publice,
maxim 0.6 din AC
CUT e automat 4,0
L2 - SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZĂRI ANTERIOARE
L2a - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări anterioare cu P - L2a + L2b înălţimea L2a + L2b - se va respecta L2a + L2b L2a L2a - L2a – L2a -
P+2 niveluri situate în afara zonei protejate; maximă a clădirii va POT iniţial al lotizării, dar 0,9 - P+1 1,3 - P+2 0,9 – P+1 1,6 - P+2+3r (14m) 1,3 - P+2
L2b - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări anterioare cu P- respecta proiectul iniţial nu mai mult de 45%. 1,3 - P+2 1,6 – P+2-3r(M) 1,3 - P+2 (toate subzonele!) – P+3-4 prin PUD
P+2 niveluri situate în zone protejate. al lotizării; 1,6 P+2+3r 12m + 1 niv. Suplimentar + 0,6 din Ac pt mansarde majorare cu 0,5 pentru Pentru investiții publice,
L2a- se interzice - se admite mansardarea la colț sau niv retrase parcele de colț cu parter CUT e automat 4,0
supraetajarea clădirilor clădirilor existente. În L2b - public, în L21a doar pe str
standard semi-cuplate cazul mansardelor, se Se aplică prevederi PUZ cat II
admite o depăşire a CUT ZCP
proporţional cu L (toate subzonele!) –
suplimentarea ADC cu majorare cu 0,5 pentru
maxim 0.6 din AC. parcele de colț; majorare
cu 0,5 pentru comasări
situate pe artere
L3 - SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4) SITUATE ÎN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENŢIALE

L3a - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri, formând ansambluri L3a - P+4 cu condiţii L3a + L3b L3a + L3b L3a L3a L3a L3a – L3a
preponderent rezidenţiale situate în afara zonei protejate; 30% - P+3-4 1,0 - P+3-4 1,2 - P+3-4 17m 1,0 - P+3-4 2,0 - P+3-4 (1,5 pt parcele 1,6 - P+3-5 (21.5m) 2,0
45% - inserţii de lotizări 1,3 - inserţii de lotizări 40% 1,3 - inserţii de lotizări sub 300mp) (toate subzonele!) – H=D
menţinute menţinute menţinute 1,3 - inserţii de lotizări majorare cu 0,5 pentru Pentru investiții publice,
L (toate subzonele!) – menţinute parcele de colț cu parter CUT e automat 4,0
majorare cu 0,5 pentru public
parcele de colț; majorare L3a– majorare cu 0,5
cu 0,5 pentru comasări pentru parcele de colț
situate pe artere
L3b - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri, formând ansambluri L3b - în toate cazurile,
preponderent rezidenţiale situate în zona protejată justificarea înălţimii
clădirilor se va face în
raport cu monumentele
situate în limita distanţei
de 100 metri
L4 - SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE ÎNALTE CU P+5 - P+10 NIVELURI, SITUATE ÎN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENŢIALE
L4a – subzona locuinţelor colective înalte cu P+5-10 niveluri, formând ansambluri L4a - conform PUZ, cu L4a - 20% L4a - 1,4 L4a L4a - 1,4 L4a – L4a - 1,4
preponderent rezidenţiale, situate în afara zonei protejate. condiţii 45% - inserţii de lotizări 1,3 - inserţii de lotizări 1,7 - P+5-10, 35m 1,3 - inserţii de lotizări 1,8 - P+5-10 (38.5m) H=D + 1-2 niveluri
P+10 menţinute menţinute 30% menţinute (toate subzonele!) – Pentru investiții publice,
L (toate subzonele!) – majorare cu 0,5 pentru CUT e automat 4,0
majorare cu 0,5 pentru parcele de colț cu parter
parcele de colț; majorare public
cu 0,5 pentru comasări
situate pe artere
A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE ACESTE ZONE NU MAI EXISTĂ DELOC ÎN PUZ S2

A1 - PARCURI DE ACTIVITĂŢI A1 - 12,0 m. A1- 40% CUT volumetric A1- 4,5 A1- 2,0 A1 - CUTvol - 4,5, Hmax =
12m
A2 - ZONA ACTIVITĂŢILOR PRODUCTIVE ŞI DE SERVICII A2 – 20,0 m. A2a+A2b - 80%; CUT volumetric A2 - CUTvol – 15, Hmax = A - CUTvol – 15, Hmax = A2 - CUTvol – 15, Hmax =
A2a - subzona unităţilor predominant industriale; A2a+A2b – 15.0 20m 20m 20m
A2b - subzona unităţilor industriale şi de servicii;
A3 - SUBZONA UNITĂŢILOR MICI ŞI MIJLOCII PRODUCTIVE ŞI DE SERVICII. A3 + A4 - 9,0 m. A3 - 60%; CUT volumetric A3+A4 – A3 - CUTvol – 9, Hmax =
9.0 9m
A4 - SERE. A4 - 80%; A4 - CUTvol – 9, Hmax =
9m
V - ZONA SPAŢIILOR VERZI
V1 – SPAŢII VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT V1 - V8 – cu excepţia V1+V2 V1+V2
V1a - Parcuri, grădini şi scuaruri publice oraşeneşti şi fâşii plantate publice; instalaţiilor, înălţimea –construcţii, circulaţii, - 0.2 cu excepţia spaţiilor V1 – 0,2, 12m, POT V1 – 0,2 V1 – 0,2, P+2, POT 15% V1a – 0,2, 12m, POT 15% V1a – 0,2-0,35 (dacă e
V1b - Scuaruri şi amenajări sportive publice din zonele rezidenţiale; maximă a clădirilor nu va platforme = maxim 15 % plantate protejate 10% cf. L24/2007 pentru prop. privată), P+2, POT
V1c - Spaţii plantate protejate; depăşi P + 2 niveluri. cu excepţia spaţiilor care se menţin conform intervenții noi, 15% 15-30%
V2 - SPAŢII VERZI PUBLICE CU ACCES LIMITAT DE FOLOSINŢĂ SPECIALIZATĂ plantate protejate (V 1c) proiectului iniţial. pentru doc anterioare Dacă e proprietate
V2a - Grădini Botanice şi Zoologice; care se menţin conform privată, jumătate din
V2b - Muzeul Satului; proiectului iniţial teren se asimilează L1a
V3 - SPAŢII VERZI PENTRU AGREMENT
V2a – 0,2, P+2, POT 15%
V3a - Baze de agrement, parcuri de distracţii, poli de agrement V3 - construcţii, circulaţii, V3 = 0.35 sau conform V3a – 0,35, 30%, 12m, V3a – 0,35 (sau cf. norme V3a1/V3a2 – 0,35,
V3b - Complexe şi baze sportive; platforme = maxim 30 % normelor specifice în sau cf norme specifice specifice si PUZ) 30%/10%,
vigoare şi PUZ avizat
conform legii V3b – 0,9, 70% , incl. V3b – 0,35 (sau cf. norme V3b – 0,9 (sau cf. norme V3b – 0,35 sau cf norme
platforme, 12m, sau cf specifice si PUZ) specifice si PUZ) specifice, P+2, POT 50%
norme specifice
V4 - SPAŢII VERZI PENTRU PROTECŢIA CURSURILOR DE APĂ V4 –construcţii, circulaţii, V4 - 0.2 cu excepţia V4 – 0,2, P+2, POT 15% V4 – nu este cazul V4 – 0,2, P+2, POT 15% V4 – 0,2, P+2, POT 15%
platforme = maxim 15 % spaţiilor plantate
cu excepţia spaţiilor protejate
plantate protejate (V 1c) care se menţin conform
care se menţin conform proiectului iniţial.
proiectului iniţial
V5 - CULOARE DE PROTECŢIE FAŢĂ DE INFRASTRUCTURA TEHNICĂ V5+V8 – fără obiect V5 - V8 - conform V5 – cf norme specifice, V4 – nu este cazul V5 – cf norme specifice, V5 – nu este cazul V8 – cf norme specifice,
V6 - PĂDURI DE AGREMENT V6+V7 – conform norme normelor specifice în P+2 P+2 P+2
V7 - PĂDURI ŞI PLANTAŢII FORESTIERE şi PUZ. vigoare şi PUZ aprobat V7 – cf norme specifice, V7 – cf norme specifice,
V8 - PĂDURI ŞI FÂŞII PLANTATE DE PROTECŢIE SANITARĂ conform legii P+2 P+2
V* - zone verzi preluate V1m (cf. PUZ Răzoare) –
din alte PUZ (S2) 0,2 (parcele sub
3000mp)-5,0 (parcele
peste 3000mp), POT 15%,
H=P+2- P+30 (idem)
Inclusiv clădiri birouri în
clădiri înalte, dacă au
vitrine luminoase etc.
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T1 - H=D şi nu va depăşi T1 – 50-80% incinte T1 – 1,0 – 2,4 incinte T1 – 1,0 – 2,4 T1 – 1,0 – 2,4 T1 – 2,4 T1 – 2,4 incinte tehnice
T1A - unităţi de transporturi izolate înălţimea maximă admisă tehnice dispersate, cu tehnice dispersate, cu sau dispersate, cu sau fără
T1b - unităţi de transfer. în unităţile de referinţă sau fără birouri fără clădiri de birouri clădiri de birouri
adiacente, cu excepţia CUT volumetric – 12 în CUT volumetric – 12 în
instalaţiilor tehnice incinte industriale incinte industriale
T2 - ZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE T2+T3 H=D T1 + T2 + T3 – 50-80% T2 + T3 – 1,0 – 2,4 incinte T2 – 1,0 – 2,4 T2 – 3,0 T2 – 1,0 – 2,4 T2 – 2,4 incinte tehnice
T3 - ZONA TRANSPORTURILOR AERIENE. T2+T3 - conform studiilor incinte tehnice tehnice dispersate, cu sau dispersate, cu sau fără
de specialitate. dispersate, cu sau fără fără clădiri de birouri clădiri de birouri
birouri CUT volumetric – 12 în CUT volumetric – 12 în
T2, T3 - conform studiilor incinte industriale incinte industriale
de specialitate T2, T3 - conform studiilor
de specialitate
G - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

G1 - SUBZONA CONSTRUCŢIILOR ŞI AMENAJĂRILOR IZOLATE PENTRU GOSPODĂRIE G1 - înălţimea clădirilor G1 - 50% G1 - 1,8 G1 - 1,8 G1 - 1,8 G1 - 1,8
COMUNALĂ nu va depăşi 12.0 metri
cu excepţia instalaţiilor şi
a coşurilor
G2 - SUBZONA CIMITIRELOR G2 - nu este cazul G2 - suprafaţa totală G2 - 0,15 G2 - 0,15 / 8m G2 - 0,15 G2 - 0,15 G2 - 0,15 G2 - 0,15
G2a - subzona cimitirelor; pentru un loc de veci va fi
G2b - subzona cimitirelor protejate. de 7.5 - 10 mp.
S - ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
S1 - SUBZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ CU CARACTER URBAN S1 – 50% S1 - conform normelor S1 - conform normelor S1 - conform normelor S1 - conform normelor S1 - conform normelor S1 - conform normelor
specifice ` specifice ` specifice ` specifice ` specifice ` specifice `
- recomandabil - 1,8 - recomandabil - 1,8 - recomandabil - 1,8 - recomandabil - 1,8 - recomandabil - 1,8 - recomandabil - 1,8
S1.1 – S1.4 – între 0,5-

3,0, P+8-14 (după caz)
CUT e automat 4,0
S2 - SUBZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ CU POT<20%, ÎN CARE PONDEREA SPAŢIILOR S2 - 20 % S2 – 0,4
PLANTATE ESTE DOMINANTĂ, DIN CONSIDERENTE DE AMELIORARE A CLIMATULUI
CAPITALEI PRIN CREAREA UNOR CULOARE VERZI (ÎNTRE ŞOSEAUA ALEXANDRIEI,
BULEVARDUL GHENCEA ŞI LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI
PÂNĂ LA CARE SE VA EXTINDE INTRAVILANUL).
R - ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE
R - CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII AFERENTE ECHIPĂRII TEHNICE MAJORE. R – H=D şi nu va depăşi R– 50-80% 1,0 – 2,4 -incinte tehnice R – 3,0 R – 2,4 R – 2,4 R – 2,4
înălţimea maximă admisă dispersate, cu sau fără
în unităţile de referinţă clădiri de birouri
adiacente, cu excepţia Incinte tehnice în zone
instalaţiilor tehnice. industriale
CUT volumetric = 9,0
EX. ZONE SITUATE ÎN AFARA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
EX1 - ZONE REZERVATE PENTRU TRASEUL AUTOSTRĂZILOR ŞI AL NOILOR ACCESE FEROVIARE. Indicii urbanistici pe categorii de zone construite vor
EX2 - ZONE REZERVATE PENTRU UNITĂŢI DE TRANSFER ŞI PENTRU EXTINDEREA UNOR FUNCŢIUNI DE PRODUCŢIE, fi similari cu cei din intravilanul Municipiului
DE DISTRIBUŢIE ŞI COMERCIALE. Bucureşti
EX3 - ZONE REZERVATE PENTRU EXTINDEREA UNOR INSTITUŢII ŞI SERVICII PUBLICE.
EX4 - ZONE REZERVATE PENTRU FUNCŢIUNI MIXTE.
EX5 - ZONE REZERVATE PENTRU EXTINDEREA LOCUINŢELOR.
EX6 - ZONE REZERVATE PENTRU PARCURI DE ACTIVITĂŢI.
EX7 - ZONE REZERVATE PENTRU EXTINDEREA UNOR SPAŢII PLANTATE CU ROL DE AMELIORARE A CLIMATULUI
URBAN ŞI DE PROTECŢIE.
EX8 - ALTE ZONE DE PROTECŢIE – ECOLOGICĂ, ARHEOLOGICĂ, PEISAGISTICĂ, SANITARĂ ETC.
EX9 - ZONE REZERVATE PENTRU ACTIVITĂŢI AGRICOLE.
EX10 - ZONE CARE NECESITĂ REFACEREA PEISAJULUI DEGRADAT.
EX11 - ZONE AFERENTE LUCRĂRILOR DE INFRASTRUCTURĂ TEHNICĂ MAJORĂ.
Anexa 2. Observaţii preliminare asupra oportunităţii modificărilor operate prin PUZ ale sectoarelor
– consecinţele aplicării reglementărilor în teritoriul urban.
Consecinţele aplicării reglementărilor în teritoriul urban – principale probleme constatate şi exemple Sector 2 Sector 3 Sector 4 sud Sector 5 Sector 6
1. Creşterea excesivă a densităţii construirii în zone sensibile (generând probleme legate de patrimoniu, trafic, dotări, infrastructură ş.a.) Str. Vasile Lascăr Calea Călărașilor Cvasi-totalitatea Zona Rahova – Parcelările Belvedere,
Densitatea urbană este una dintre cele mai sensibile teme ale dezvoltării. Oricât de mult poate fi susținută în general, fiind opusă consumului Str. Viitorului Calea Dudești zonelor de dezvoltare Antrepozite Grant, Drumul Sării
de teren, totuși trebuie foarte atent condusă prin sistemul de reglementări locale – regulamentele PUG si PUZ. Doar așa se pot evita conflicte greenfield, fără Zona Filaret – Fabrica de
Str. Ardeleni
de scară, pierderi iremediabile ale calităților cartierelor deja constituite, stabile în evoluția istorică, disfuncții semnificative în utilizarea lor rezervare de terenuri Chibrituri
Str. Popa Nan dotări și fără rezolvarea
cotidiană. Zona Academia Militară
Str. Matei Voievod problemei
Dezvoltările recente reușesc să satisfacă doar o nevoie speculativă, fără să aducă nivelul minim necesar de calitate pentru viitorii rezidenți, în - Panduri
Str. Agricultori infrastructurii
mare parte pentru că densitatea nouă nu este susținută de facilități aflate în afara imobilului – curte, spatii verzi, locuri de joacă, parcări și
echipamente cu acces public pentru sănătate, educație, agrement, sport. De asemenea, faptul că acest proces de densificare, încurajat prin Str. Maica Domnului
documentații de urbanism, este lăsat aproape exclusiv la inițiativa actorilor privați, fără investiții publice semnificative (sau o minimă
coordonare operațională) are toate șansele să destructureze rapid unele zone constituite, sau să compromită iremediabil oportunitățile de
dezvoltare ale unor zone în curs de reconfigurare sau de constituire.
Aceste observaţii privesc atât noile cartiere rezidenţiale cât şi zonele de birouri sau de activităţi, ultimele creând probleme majore de trafic.
Probleme similare privesc cartierele periferice, în care ţesutul urban nu este încă structurat, facilităţile de tip central lipsesc cu desăvârşire iar
transportul reprezintă, deseori, o problemă de nedepăşit. Acestea din urmă se dezvoltă fie prin înlocuirea ţesutului vechi sau a zonelor
industriale obsolete (brownfield), fie prin construirea zonelor libere (greenfield).
În toate cazurile analizate, se remarcă lipsa adaptării reglementărilor la caracteristicile zonelor (amplasare, accesibilitate, funcţiuni
dominante, ţesut urban preconstituit).
2. Modificarea rapidă şi radicală a caracteristicilor urbane dezvoltate în timp în lipsa reglementărilor detaliate Zonele mixte M2, M3 Zonele rezidențiale L1a Zonele mixte M2, M3 – Zonele mixte M2, M3 Zonele mixte M2, M3
În zonele unde densitatea sporită este încurajată, modul în care noile construcţii se pot integra în timp și prin care vor transforma țesutul practic tot teritoriul PUZ Toate inserțiile de
urban nu este susținut de reglementări de urbanism care să negocieze și sa asigure o tranziție suportabilă. clădiri de utilitate
publică
În multe situații, reglementările urbanistice se preocupă doar de creșterea cantitativă a suprafețelor active economic (rezidențiale, comerciale
sau de servicii), fără susținerea altor dotări sau necesități, printre care spațiul liber necesar rezidenților sau spatii necesare pentru funcțiuni-
suport ale locuirii.
Imprecizia reglementărilor sau corelarea deficitară dintre indicatorii și indicii de densitate și parcelarul sau fondul construit existente pot
conduce la dezvoltări incoerente, care să compromită pe termen lung valoarea urbanistică, patrimonială și economică a acestor zone.
3. Degradarea calității locuirii şi dezvoltarea necontrolată a zonelor rezidențiale constituite Zona Andronache Zonele de locuit semi- Zona Apărătorii Patriei Zonele L1, în special cele Zona Giulești Sârbi
Modul în care zone tradiționale de locuit au evoluat în timp le-a asigurat un anume standard, personalitate, farmec, ele putând constitui Zona Colentina centrale (din interiorul cu parcelar Zona studențească
vecinătăți de calitate. inelului) subdimensionat și Regie
fostele parcelări
Aceste calități nu sunt investigate, marcate și protejate, și cu atât mai puțin dezvoltate de către documentațiile de urbanism. În schimb, este reglementate
permisă transformarea lor agresivă și bruscă, de cele mai multe ori fără posibilitatea de a asigura buna funcționare urbană (trafic, parcări,
dotări de proximitate în plus față de comerț alimentar cu amănuntul, spații verzi, educație).
Asigurarea acestui standard minimal de calitate este responsabilitatea autorității publice, prin intermediul documentațiilor de urbanism. De
cele mai multe ori, calitățile acestor zone (care provin tocmai din densitatea lor redusă și valoarea lor ecologică) sunt compromise, fără a fi
înlocuit de altceva valoros.
Totodată, procesul de densificare/modificare a ţesutului urban pune în dificultate locuitorii zonelor, afectaţi direct de modificări pe parcele
învecinate, cu consecinţe incalculabile în termeni de scădere a confortului urban, a calităţii vieţii şi a valorii proprietăţilor.
4. Reducerea calității şi cantității zonelor verzi Zonele de protecție ale Parcul Titan Cvasi-totalitatea Zona Antiaeriană / Zona de protecție Lacul
În București, cantitatea de spații verzi cu acces public nelimitat sau a spațiilor amenajate pentru agrement (sport) este insuficientă și inegal lacurilor zonelor de dezvoltare Ghencea Morii
distribuită. De aceea, fiecare dintre aceste spații are și o mare valoare pentru comunitate, nu doar pentru rezidenții cu care se învecinează Bazele sportive greenfield, fără Zona rezervoare
direct. rezervare de terenuri Grozăvești
pentru spații verzi
Neîngrijirea lor, de multe ori cronică, abandonul datorat de neclaritatea tranziției regimului de proprietate sau distrugerea intenționată
conduc de fiecare dată la impresia că ele sunt un element care trebuie eliminat sau schimbat. Legislația națională apără cantitatea și calitatea
lor, dar fără sprijin in documentațiile de urbanism locale (PUG sau PUZ) acestea pot pur și simplu dispărea prin schimbarea de destinație a
terenului, prin micșorarea lor și prin creșterea densității construite.
În acest context, orice reducere nejustificată a acestor spații (sau orice transferare a responsabilității asigurării lor de la autoritatea publică
înspre actorii privați) conduce către o degradare semnificativă a calității locuirii și vieții urbane, atât la nivel local, cât și general.
Consecinţele aplicării reglementărilor în teritoriul urban – principale probleme constatate şi exemple Sector 2 Sector 3 Sector 4 sud Sector 5 Sector 6
5. Crearea, la nivelul ţesutului urban, a unor conflicte de scară între dezvoltările noi şi oraşul constituit Calea Floreasca / str. Str. Popa Nan (segment Parcelările Progresul și Zona CF Progresul Zona Sud Lacul Morii
Conflictele de scară sunt nejustificate de o evoluție istorică sau firească a țesutului urban, bazată pe repere din perioade anterioare. Barbu Văcărescu sud) Apărătorii Patriei Zona Academia Militară
Zona Vitan - Sud - Panduri
Schimbări majore în configurația acestuia, printre care se află și modificările de scară urbană prin creșterea bruscă a densității construite sau
prin introducerea unor diferențe mari de gabarit (masivitate sau înălțime a construcțiilor) se pot accepta doar în urma unor studii aprofundate
de fundamentare (absente acum) și a unor dezbateri transparente și deschise cu rezidenții acestor zone. Altfel, se ajunge la o scădere drastică
a calității locuirii, nu doar pentru rezidenții actuali ci și pentru cei noi, atrași de dezvoltările speculative, care fac reclamă tocmai
caracteristicilor cartierelor pe care, drept consecință, le elimină. sCa şi în alte cazuri menţionate mai sus, aceste conflicte de scară afectează
direct parcelele învecinate, lezând drepturile proprietarilor şi diminuând valoarea proprietăţilror acestora (prin limitarea însoririi, scăderea
intimităţii, dificultăţi în dezvoltarea similară a anumitor proprietăţi etc.).
Acest fenomen are, de asemenea, consecințe nocive directe asupra imaginii urbane, care constituie o resursă a întregii comunități, indiferent
de locul de domiciliu.
6. Reglementarea insuficientă sau deficitară a dezvoltării zonelor neconstruite Zona Fundeni Zona Titan - Est Majoritatea zonelor Zona Antiaeriană / Extinderi Militari și
Municipiul București nu mai include în perimetrul său administrativ actual decât o proporție foarte redusă de suprafețe neconstruite. În acest mixte de la sud de str. Ghencea Drumul Taberei Vest
context, aceste suprafețe constituie o resursă extrem de valoroasă (atât de dezvoltare, cât și ecologică), iar politica de urbanizare a lor ar Turnu Măgurele și de la Zona Rahova Sud
trebui să fie echilibrată, și nu dictată exclusiv de imperative ale speculei imobiliare. est de șos. Vitan-
Bârzești
Terenurile libere se pot dezvolta și transforma în noi ansambluri și cartiere armonioase, bine conectate cu orașul existent, cu dotări suficiente
pentru evitarea migrației cotidiene spre alte zone, cu un mixaj funcțional suficient și cu un necesar de dotări și echipamente publice de
deservire a locuitorilor. Apariția tuturor acestor elemente, în afară de spațiul de locuit propriu-zis, este o responsabilitate și un efect al
documentațiilor de urbanism și al gestiunii urbane a autorităților publice locale. În aceste cazuri, ambii factori determinați menţionaţi sunt
absenți: nici documentațiile de urbanism nu aduc un cadru de reglementare suficient, nici primăriile (de sector) nu își asumă rolul lor de
garant al calității noilor zone de locuit.
7. Mecanisme de tranziție sau reconversie funcţională insuficient definite Zona Obor-Electronicii Zone Th. Pallady Platforma IMGB Zona Izvor - Uranus Zona Răzoare
Industrializarea masivă din anii post-belici, în special a anilor 70-80, a adus suprafețe mari cu caracter industrial în interiorul orașului. Zona Faur-Republicii
Decăderea producției industriale și procesele economice și sociale de după anii 90 au dus la oprirea activităților inițiale și la apariția
fenomenului de transformare a zonelor industriale. Aceste rezerve de teren, deosebit de importante pentru dezvoltarea capitalei, au fost
abandonate a doua oară, de această dată de responsabilitatea reglementării de urbanism, care nu asigură o tranziție necesară spre zone de
calitate și nu oferă orașului compensarea nevoilor de dezvoltare: noi cartiere, spații pentru activități economice, spații verzi si păstrarea și
reutilizarea patrimoniului industrial.
În loc de aceasta, în majoritatea situațiilor, documentațiile de urbanism nu asigură cadrul unei tranziții și reconversii urbane echitabile și
echilibrate, ci deschid larg porție dezvoltării speculative, care riscă să compromită și această resursă.
Anexa 3. Exemple semnificative
Studiu de caz: Str. Matei Voievod, sectorul 2
a. Încadrare cf. PUG:
M3: Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi
maxime de P+4 niveluri
b. Încadrare cf. PUZ sector 2:
M2: Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțime
mare și foarte mare, cu accente înalte
c. Dezvoltări recente și situație actuală:
Strada Matei Voievod este una dintre arterele radiale secundare ale zonei de est a orașului.
Traseul ei este consemnat în reprezentările cartografice încă din prima jumătate a secolului
al XIX-lea, ceea ce face din ea un martor important al dezvoltării acestei părți a Bucureștiului.
Fondul construit este eterogen, datând din toate momentele ultimilor cca 120 de ani. Deși
nu este inclusă într-o zonă construită protejată, str. Matei Voievod conține elemente de
patrimoniu arhitectural și urbanistic semnificative, iar evoluția ei a fost una organică, în care
straturile istorice succesive au putut conviețui. Ultimele două decenii au cauzat pierderi
importante din această perspectivă, iar calitățile zonei au început să se dilueze sub efectul
presiunilor urbanistice speculative.
d. Situație preconizată:
Încadrarea parcelelor cu deschidere la str. Matei Voievod, de pe ambele laturi ale acesteia,
în subzona M2, va avea un efect distructiv asupra țesutului urban, introducând stimuli de
densificare cărora țesutul actual, neprotejat, nu le va putea face față și care vor induce o
dezvoltare necontrolată și necoordonată.
Indicatorii și indicii admiși prin RLU sunt improprii parcelarului din această zonă. Încurajarea
explicită a comasării parcelelor, precum și permisivitatea modificării retragerilor laterale ale
clădirilor prin PUD până la min. 3m vor genera volume de masive, care vor căuta să
beneficieze la maximi de indicatorii foarte permisivi Hmax și CUT. Dată fiind adâncimea mare
a multor parcele, va fi posibilă conformarea retragerilor succesive pentru a se atinge
înălțimile maxime admise de P+14 niveluri (cărora li se pot adăuga încă cel puțin două
niveluri suplimentare în gabarit) și a indicelui CUT de 3,5 (eventual suplimentat până la 4,0
prin artificii și sporuri permise de regulament). De asemenea, prevederea din RLU care
permite preluarea înălțimii clădirilor situate la mai puțin de 100m distanță, chiar dacă
acestea depășesc regimul maxim de înălțime permis în zonă, este de natură să genereze
reacții în lanț, cu efecte greu de stăpânit.
În consecință, reglementările din PUZ sector 2 sunt de natură să permită destructurarea
rapidă și dezvoltarea necontrolată a unei zone ale cărei calități ar fi justificat o altă atitudine.
e. Imagini actuale:
Capturi Google Maps, 2021.

f. Consecinţele aplicării reglementărilor în teritoriul urban (încadrare cf. Anexei 2)
Creşterea excesivă a densităţii construirii în zone sensibile (generând probleme legate de
patrimoniu, trafic, dotări, infrastructură ş.a.)
Densitatea urbană este una dintre cele mai sensibile teme ale dezvoltării. Oricât de mult
poate fi susținută în general, fiind opusă consumului de teren, totuși trebuie foarte atent
condusă prin sistemul de reglementări locale – regulamentele PUG si PUZ. Doar așa se pot
evita conflicte de scară, pierderi iremediabile ale calităților cartierelor deja constituite,
stabile în evoluția istorică, disfuncții semnificative în utilizarea lor cotidiană.
Dezvoltările recente reușesc să satisfacă doar o nevoie speculativă, fără să aducă nivelul
minim necesar de calitate pentru viitorii rezidenți, în mare parte pentru că densitatea nouă
nu este susținută de facilități aflate în afara imobilului – curte, spatii verzi, locuri de joacă,
parcări și echipamente cu acces public pentru sănătate, educație, agrement, sport. De
asemenea, faptul că acest proces de densificare, încurajat prin documentații de urbanism,
este lăsat aproape exclusiv la inițiativa actorilor privați, fără investiții publice semnificative
(sau o minimă coordonare operațională) are toate șansele să destructureze rapid unele zone
constituite, sau să compromită iremediabil oportunitățile de dezvoltare ale unor zone în curs
de reconfigurare sau de constituire.
Aceste observaţii privesc atât noile cartiere rezidenţiale cât şi zonele de birouri sau de
activităţi, ultimele creând probleme majore de trafic. Probleme similare privesc cartierele
periferice, în care ţesutul urban nu este încă structurat, facilităţile de tip central lipsesc cu
desăvârşire iar transportul reprezintă, deseori, o problemă de nedepăşit. Acestea din urmă
se dezvoltă fie prin înlocuirea ţesutului vechi sau a zonelor industriale obsolete (brownfield),
fie prin construirea zonelor libere (greenfield).
În toate cazurile analizate, se remarcă lipsa adaptării reglementărilor la caracteristicile
zonelor (amplasare, accesibilitate, funcţiuni dominante, ţesut urban preconstituit).
Studiu de caz: Zona Str. Moise Nicoară, sectorul 3

L1a: Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2
niveluri situate în afara perimetrelor de protecţie
b. Încadrare cf. PUZ sector 2:

L1a: Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2
niveluri situate în afara perimetrelor de protecţie pe
parcelări tradiționale, spontane
Parcelarea aflată în perimetrul străzilor Moise Nicoară
și Daniel Barcianu este rezultatul unei operațiuni
urbanistice din prima jumătate a secolului XX. Țesutul
urban, constând din parcele de dimenisuni mici – medii
(cca 200mp) și din locuințe cuplate cu regim de înălțime
P+1 (uneori P+2) a fost aproape integra constituit până
la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, inserțiile
ulterioare fiind rare.
Scăpată de demolările anilor 80 (care au afectat
extensiv teritorii din vecinătatea ei) și destul de puțin
afectată de intervenții ulterioare, această parcelare
prezintă certe calități arhitectural-urbanistice, bine
conservate și caracteristice locuirii bucureștene de
standard mediu, în zone semi-centrale.
Documentația PUZ sector 3 încadrează în mod eronat această parcelare în categoria celor
„tradiționale, spontane”, în realitate fiind vorba de o parcelare reglementată, rod al unei
operațiuni urbanistice coordonate. În consecință, RLU aferent PUZ nu ia în considerare
specificitatea acestei parcelări și nu îi protejează și pune în valoare calitățile.
Din această cauză, reglementările propuse sunt generice și încurajează anularea acestor
caracteristici. Astfel, este încurajată în mod artificial și nejustificat densificarea acestei zone,
prin stabilirea unor indicatori improprii și prin stimularea comasării parcelelor (prin
bonificația de CUT acordată în aceste cazuri). Tot nejustificată și nocivă este și bonificația de
CUT acordată pentru imobilele de colț. Nu sunt identificate construcții valoroase pentru care
să fie impusă conservarea sau să fie instituite reguli specifice de intervenție și nu sunt
stabilite prevederi referitoare la raportul de înălțime dintre clădirile alipite.
În aceste condiții, calitățile locuirii din această zonă, precum și cele de natură arhitectural-
urbanistică, au puține șanse să reziste unor presiuni imobiliare speculative, care sunt absolut
previzibile dată fiind amplasarea ei. Ca și în multe alte cazuri, exact calitățile care o fac acum
atrăgătoare vor fi primele care se vor pierde.
e. Imagini actuale:
f. Consecinţele aplicării reglementărilor în teritoriul urban (cf. Anexei 2)
Degradarea calității locuirii şi dezvoltarea necontrolată a zonelor rezidențiale constituite

Modul în care zone tradiționale de locuit au evoluat în timp le-a asigurat un anume standard,
personalitate, farmec, ele putând constitui vecinătăți de calitate.
Aceste calități nu sunt investigate, marcate și protejate, și cu atât mai puțin dezvoltate de
către documentațiile de urbanism. În schimb, este permisă transformarea lor agresivă și
bruscă, de cele mai multe ori fără posibilitatea de a asigura buna funcționare urbană (trafic,
parcări, dotări de proximitate în plus față de comerț alimentar cu amănuntul, spații verzi,
educație).
Asigurarea acestui standard minimal de calitate este responsabilitatea autorității publice,
prin intermediul documentațiilor de urbanism. De cele mai multe ori, calitățile acestor zone
(care provin tocmai din densitatea lor redusă și valoarea lor ecologică) sunt compromise,
fără a fi înlocuit de altceva valoros.
Totodată, procesul de densificare/modificare a ţesutului urban pune în dificultate locuitorii
zonelor, afectaţi direct de modificări pe parcele învecinate, cu consecinţe incalculabile în
termeni de scădere a confortului urban, a calităţii vieţii şi a valorii proprietăţilor
Studiu de caz: Zona bd. Metalurgiei, sect. 4
L1c: Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi
L1e: Locuinţe individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fără reţele edilitare
A4: Sere
b. Încadrare cf. PUZ Zona de sud a sectorului 4:
L1a: Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi sau
zone neconstruite
M2: Subzona mixtă situate în afara limitelor zonei protejate, cu clădiri înalte sau foarte
înalte, cu accente, cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu
M3: Subzona mixtă situate în afara limitelor zonei protejate, cu clădiri având regim de
construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 niveluri
Până după anul 2000, această zonă a rămas slab urbanizată, aflându-se la interfața dintre o
parcelare de locuințe cu parcele subdimensionate (Apărătorii Patriei), o zonă agricolă
productivă (serele Berceni) și o zonă practic neconstruită, cu folosință agricolă și un parcelar
specific.
În ultimii 20 de ani, o parte din sere a fost înlocuită cu ansambluri dense de locuințe
colective, slab dotate și cu un confort relativ scăzut, iar terenurile agricole au fost succesiv
parcelate și ocupate cu locuințe individuale sau semi-colective. Parcelarea Apărătorii Patriei
s-a densificat, iar regimul ei mediu de înălțime a crescut de la unul la două-trei niveluri
supraterane. Zona duce o lipsă cronică de spații și echipamente publice de calitate.
Documentația PUZ Zona de sud a sectorului 4 nu doar că nu ameliorează această situație, ci
creează toate premisele pentru perpetuarea și înrăutățirea ei. Astfel, nu este menajată nicio
rezervă de teren pentru spații plantate sau dotări de cartier. Regimul reglementat de
înălțime al zonelor de locuințe individuale crește, fiind admise patru niveluri supraterane, cu
un nivel suplimentar pentru unele parcele de colț, fără nicio preocupare pentru adaptarea la
situația parcelarului din zonă. Rezultatul preconizat al aplicării pe termen mediu a acestor
reglementări este o zonă în care densitatea construirii și slaba deservire a funcțiunilor
rezidențiale vor conduce la scăderea continuă a standardului de confort al zonei și la
pierderea și acelor câteva calități pe care aceasta le avea, și care decurgeau exact din
densitatea redusă.
Situația preconizată a zonelor mixte este și mai problematică. Regulamentul local de
urbanism prevede, pentru zonele de tip M2, înălțimi practic nelimitate (singura restricție
explicit menționată este cea care ar putea fi impusă de Autoritatea Aeronautică Civilă
Română, însă zona nu este grevată de servituți semnificative de acest tip), iar CUT maxim
reglementat, deși teoretic limitat la 3,0 (aplicându-se și majorarea de 0,5 pentru unele
parcele de colț), este în fapt neplafonat decât de prevederea legală care nu permite
stabilirea unui CUT mai mare de 4,0 decât prin PUG (RLU al PUZ menționează că, pentru
înălțimi mai mari de 75m, CUT va fi reglementat printr-un alt PUZ). Dacă se ia în considerare
și faptul că, în cele mai multe cazuri din această zonă, parcelarul este încă neconstituit, se
poate afirma că prezentul PUZ nu impune, practic, nicio limitare eficace a densității, în
condițiile absenței oricăror infrastructuri (tehnice sau funcționale) care să poată susține
calitatea locuirii în condiții de speculă necontrolată.
e. Imagini actuale:
Capturi Google Earth, 2021.

Modificarea rapidă şi radicală a caracteristicilor urbane dezvoltate în timp în lipsa
reglementărilor detaliate
În zonele unde densitatea sporită este încurajată, modul în care noile construcţii se pot
integra în timp și prin care vor transforma țesutul urban nu este susținut de reglementări de
urbanism care să negocieze și sa asigure o tranziție suportabilă.
În multe situații, reglementările urbanistice se preocupă doar de creșterea cantitativă a
suprafețelor active economic (rezidențiale, comerciale sau de servicii), fără susținerea altor
dotări sau necesități, printre care spațiul liber necesar rezidenților sau spatii necesare pentru
funcțiuni-suport ale locuirii.
Imprecizia reglementărilor sau corelarea deficitară dintre indicatorii și indicii de densitate și
parcelarul sau fondul construit existente pot conduce la dezvoltări incoerente, care să
compromită pe termen lung valoarea urbanistică, patrimonială și economică a acestor zone.
Studiu de caz: Zona Ghencea - Rahova, sect. 5
V6: Păduri de agrement

L1e: Locuinţe individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fără reţele edilitare
G2a: Subzona cimitirelor
S1: Subzona cu destinaţie specială cu caracter urban
b. Încadrare cf. PUZ coordonator sector 5:
V1a: Parcuri, spații verzi publice cu acces nelimitat

V3b: Spații verzi de agrement - Complexe şi baze sportive
L1: Subzona locuinţelor individuale şi colective mici (P+2+E3R/M)
L3a: Subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – 5 niveluri, în ansambluri preponderent
rezidenţiale
L4a: Subzona locuinţelor colective înalte cu P+5-10 niveluri, formând ansambluri
preponderent rezidenţiale
M2: Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțime
mare și foarte mare, cu accente înalte
CA1: Subzona centrală cu funcţiunea de centru de afaceri cu clădiri de înălţime medie, mare
şi cu accente peste 45 metri, cu regim de construire continuu şi discontinuu
CB1: Subzona serviciilor publice dispersate existente în afara zonelor protejate – instituții și
servicii publice și private, învățământ, sănătate
S1: Subzona cu destinaţie specială
Situată la limita dintre cartierele Ghencea și Rahova, această zonă nu a cunoscut intervenții
semnificative în ultimii 20 de ani. Vocația ei, identificată prin PUG (aprobat în anul 2000), a
fost de zonă verde de mari dimensiuni, cu rol crucial în asigurarea unui microclimat favorabil
al capitalei, situată fiind pe direcția vânturilor dominante.
Destinația stabilită prin PUG a fost aceea de pădure de agrement. Deși în ultimele două
decenii administrația publică nu a întreprins acțiuni concrete în această direcție,
oportunitatea de amenajare a acestei păduri încă nu este, în prezent, compromisă (zona este
în continuare liberă, iar presiuni semnificative de construire asupra ei nu s-au manifestat).
Din această perspectivă, proximitatea unor zone cu destinație specială (de interes militar sau
de ordine publică) a constituit o oportunitate, acestea împiedicând sau descurajând
presiunile imobiliare. În reglementarea unei părți din această zonă specială, PUG a ținut cont
de imperativele de ordin ecologic și a prevăzut densități de construire mai scăzute.
Planul urbanistic general a mai prevăzut, în această arie, și realizarea unei artere rutiere
importante, menită să lege cartierele Drumul Taberei și Rahova și să contribuie, astfel, la
închiderea inelului median de circulație al orașului.
Documentația PUZ coordonator sector 5 prevede translatarea către vest a arterei de
închidere a inelului median de circulație și bordarea sa cu zone dens construite, cu înălțimi
mari și foarte mari. Aceste prevederi compromit total și definitiv vocația de ordin ecologic și
de agrement a zonei, corect stabilită prin PUG.
Mai mult decât atât, chiar și unele terenuri care își păstrează, aparent, destinația de zonă
verde (respectiv cele destinate bazelor sportive) permit, în fapt, sigilarea mineralizată a până
la 70% din suprafața parcelelor, ceea ce face ca valoarea lor ecologică să fie puternic
diminuată. O parte considerabilă din zonele de tip V1a (parcuri cu acces public nelimitat)
sunt amplasate în mod nefericit, în zone greu accesibile și cu vecinătăți descurajante.
În acest context, ele nu par să fie destinate decât ameliorării aritmetice a situației cantitative
a spațiilor verzi, potențialul lor urbanistic și de deservire a zonelor de locuit din proximitate
fiind aproape anulat.
În fine, nici prevederile distincte ale PUG pentru zona cu destinație specială S2 (POT 20%,
CUT 0,4) nu sunt menținute, lăsându-se, practic, libertate totală proprietarilor acestor
terenuri (MApN, MI etc.) de a le stabili în mod independent și necontrolat modalitățile și
densitățile de utilizare.
În concluzie, prevederile acestei documentații de urbanism sunt de natură să compromită
oportunitățile de natură ecologică ale zonei și să contribuie la degradarea calității vieții și
locuirii în zonă și în ansamblul orașului.
e. Imagini actuale:
Capturi Google Earth, 2021.

Reducerea calității şi cantității zonelor verzi
În București, cantitatea de spații verzi cu acces public nelimitat sau a spațiilor amenajate
pentru agrement (sport) este insuficientă și inegal distribuită. De aceea, fiecare dintre aceste
spații are și o mare valoare pentru comunitate, nu doar pentru rezidenții cu care se
învecinează direct.
Neîngrijirea lor, de multe ori cronică, abandonul datorat de neclaritatea tranziției regimului
de proprietate sau distrugerea intenționată conduc de fiecare dată la impresia că ele sunt un
element care trebuie eliminat sau schimbat. Legislația națională apără cantitatea și calitatea
lor, dar fără sprijin in documentațiile de urbanism locale (PUG sau PUZ) acestea pot pur și
simplu dispărea prin schimbarea de destinație a terenului, prin micșorarea lor și prin
creșterea densității construite.
În acest context, orice reducere nejustificată a acestor spații (sau orice transferare a
responsabilității asigurării lor de la autoritatea publică înspre actorii privați) conduce către o
degradare semnificativă a calității locuirii și vieții urbane, atât la nivel local, cât și general.
Studiu de caz: Zona Sud Lacul Morii, sect. 6
V4: Spaţii verzi pentru protecţia cursurilor de apă

V1a: Parcuri, grădini şi scuaruri publice oraşeneşti şi fâşii plantate publice
CB3: Poli urbani principali
L1a: Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor
de protecţie
L2a - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări anterioare cu P - P+2
niveluri situate în afara zonei protejate;
L2b - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări anterioare cu P- P+2
niveluri situate în zone protejate.
V3a1: Baze de agrement, parcuri de distracții, poli de agrement cu POT maxim 30%
V5: Păduri și fâșii plantate de protecție sanitară
de protecție, cu regim de construire continuu sau discontinuu
M2: Subzona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, cu clădiri având regim de
construire continuu sau discontinuu și acces la infrastructura majoră
construire continuu sau discontinuu
Situată pe malul sudic al Lacului Morii, slab urbanizată la începutul anilor 2000, această zonă
s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani prin densificarea locuirii individuale, inserţia de locuinţe
colective prin modificarea locală a prevederilor PUG.
Prin PUG, au fost stabilite funcţiuni de tip central (CB3 - poli urbani principali), pe malul
lacului, prezervându-se o suprafaţă însuficientă de suprafeţe plantate; totodată, amplasarea
unei penetraţii importante a nivel urban este de natură să despartă zona situată spre lac de
cea, rezidenţială, situată către sud, unde PUG a prevăzut conservarea zonelor de locuire
individuală.
Notăm marea vizibilitate a zonei, situată pe cornișa înaltă a râului, în amonte de oraș, unde o
rezolvare urbanistică atentă este de dorit.
Zona malului Lacului Morii este, astăzi, una dintre cele mai puțin exploatate zone cu
potențial din București. Principala prioritate a unei documentații de urbanism de caracter
superior – PUG, dar şi PUZ de sector, ar fi trebuit să fie legată de protejarea potențialului
peisager al lacului şi, mai ales, să asigure un acces larg, echitabil și neîngrădit la acesta
pentru locuitori. Reglementările ar fi trebuit să ofere un caracter stabil şi previzibil noilor
dezvoltări şi să fie adaptate poziției privilegiate a terenurilor.
Vecinătatea lacului reprezintă o situaţie privilegiată, a cărei dezvoltare trebuie să se
petreacă omogen și cu păstrarea unui pregnant avantaj public general.
Documentația Reactualizare Plan Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6 diminuează, către

lac, zona de protecție reprezentată de suprafeţele plantate încadrate prin PUG în V4 şi care
reprezentau un teritoriu mai consistent. Documentaţia elimină o zonă încadrată V1,
propunând o alta, într-o poziţie mai puţin favorabilă pentru locuitori.
Transformarea UTR de locuinţe individuale în zone mixte sau centrale (M2, M3, CB3) va
conduce la dezvoltări urbane în conflict cu scara vecinătății, aşa cum se prezintă astăzi şi la
pierderea caracterului existent.
Penetrația spre autostradă, prevăzută în PUG, compromite malul lacului şi cauzează rupturi
în țesut, dirijând traficul diametral în oraș către centru.
Prevederii unui dorit pol urban (CB3) nu îi sunt oferite mijloacele (prin zonificare sau
regulament) de a atrage altceva decât ansambluri rezidențiale de tip „residence”, al căror
caracter, chiar și când nu sunt incinte cu acces controlat, este de zonă fără o personalitate
comunitară, din punct de vedere social sau economic.
La fel ca în alte zone cu astfel de regementări, este pregnantă lipsa prevederii dotărilor
suport ale locuirii – pentru educație, sănătate, spor si agrement, lăsând loc probabil doar
unor facilități comerciale de parter sau, într-un caz mai defavorabil, a unor puncte
comerciale de volum mare.
e. Imagini actuale

Crearea, la nivelul ţesutului urban, a unor conflicte de scară între dezvoltările noi şi oraşul
constituit
Conflictele de scară sunt nejustificate de o evoluție istorică sau firească a țesutului urban,
bazată pe repere din perioade anterioare.
Schimbări majore în configurația acestuia, printre care se află și modificările de scară urbană
prin creșterea bruscă a densității construite sau prin introducerea unor diferențe mari de
gabarit (masivitate sau înălțime a construcțiilor) se pot accepta doar în urma unor studii
aprofundate de fundamentare (absente acum) și a unor dezbateri transparente și deschise
cu rezidenții acestor zone. Altfel, se ajunge la o scădere drastică a calității locuirii, nu doar
pentru rezidenții actuali ci și pentru cei noi, atrași de dezvoltările speculative, care fac
reclamă tocmai caracteristicilor cartierelor pe care, drept consecință, le elimină. sCa şi în alte
cazuri menţionate mai sus, aceste conflicte de scară afectează direct parcelele învecinate,
lezând drepturile proprietarilor şi diminuând valoarea proprietăţilror acestora (prin limitarea
însoririi, scăderea intimităţii, dificultăţi în dezvoltarea similară a anumitor proprietăţi etc.).
Acest fenomen are, de asemenea, consecințe nocive directe asupra imaginii urbane, care
constituie o resursă a întregii comunități, indiferent de locul de domiciliu.
Studiu de caz: Zona Drumul Taberei vest, sect. 6
maxime de P+14 niveluri cu accente înalte peste 45 metri
S1: Subzona cu destinaţie specială cu caracter urban
V1a:Parcuri, grădini, scuaruri şi fâşii plantate publice plantaţii de aliniament

principale/secundare, plantaţii promenade pietonale, amenajări locale ambientale
V3a1: Baze de agrement, parcuri de distracții, poli de agrement cu POT maxim 30%
V3b: Complexe si baze sportive
V5: Păduri și fâșii plantate de protecție sanitară
CB 1.1: subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate, în care se permite
locuirea
de protecție, cu regim de construire continuu sau discontinuu, pe parcele tradiționale,
spontane
G1: Zona construcțiilor si amenajărilor pentru gospodărire comunală
G2a: Subzona cimitirelor din afara zonei protejate
Una dintre particularitățile sectorului 6, din punct de vedere al caracteristicilor sale, este
diversitatea deosebită a tipurilor de zone. Pe lângă cartiere planificate, de mare densitate și
cu un număr însemnat de populație (Drumul Taberei, Militari) și zone de producție şi servicii,
de-a lungul bulevardelor, se păstrează zone neocupate cu construcții, care au un caracter
deosebit peisager/natural şi, mai ales, ecologic.
Aceste zone ar putea asigura necesitatea şi valoarea de care sectorul are nevoie, pentru a
asigura confortul rezidenților actuali şi viitori ai sectorului și de a echilibra din punct de
vedere ecologic zona de vest a capitalei.
În acest caz, terenul ocupat de ferme, sere şi pepiniere ale Institutului Pasteur, nu a fost
protejat prin PUG, destinaţia fiindu-i modificată – zonă de locuinţe individuală limitată, către
arterele de circulaţie perimetrale existente sau propuse, de zone mixte cu înălţimi cuprinse
între P+4 ŞI P+14. În toată suprafaţa de cca 3,5 kmp (350 ha), prin PUG nu a fost prevăzută
nicio suprafaţă plantată.
Astăzi, terenurile nu sunt încă construite. PUZ nu studiază posibilitatea conservării utilizării
iniţiale, ci continuă procesul de ocupare cu construcţii a întregului teritoriu, încadrând
terenurile – în majoritate – în zone mixte sau centrale, cu densităţi mari; suprafeţele
plantate propuse sunt de micidimensiuni (un posibil parc de cca 2 ha şi alte suprafeţe pentru
agrement, parcuri de distracţii, sport).
Reglementarea de urbanism ar fi putut recunoaște valoarea unor astfel de zone neocupate,
cărora ar fi putut să le confere gradul de protecție şi instrumentele de dezvoltare necesare
pentru atingerea potențialului lor ecologic şi peisager.
În loc de a urma această strategie, atât PUG (cu o densitate mai scăzută), dar mai ales PUZ
Sector 6, prevăd ocuparea acestei zone integral cu construcții, cu mici excepţii, cu densități
medii și mari. Se poate ușor observa riscul de a nu atinge un nivel de calitate mulțumitor,
observând ansamblurile de tip incintă, cu caracter eterogen și, din nou, la fel ca în alte zone,
cu lipsa dotărilor minimale de cartier/zonă. Reglementările nu asigură rezervele de teren
necesare și nu prevăd proceduri care să facă posibile investiții de calitate, publice sau
private.
Promovarea unui nivel înalt de densitate în zone de dezvoltare nu poate fi făcută fără o
abordare strategică fundamentată și fără asigurarea mijloacelor prin care aceste zone sunt
echilibrate pentru calitatea vieții ocupanților lor. Această carenţă de abordare are
consecinţe la nivel urban, prin pierderea oportunităţii de conservare şi de dezvoltare a
rezervelor strategice de teren.
e. Imagini actuale

Reglementarea insuficientă sau deficitară a dezvoltării zonelor neconstruite
Municipiul București nu mai include în perimetrul său administrativ actual decât o proporție
foarte redusă de suprafețe neconstruite. În acest context, aceste suprafețe constituie o
resursă extrem de valoroasă (atât de dezvoltare, cât și ecologică), iar politica de urbanizare a
lor ar trebui să fie echilibrată, și nu dictată exclusiv de imperative ale speculei imobiliare.
Terenurile libere se pot dezvolta și transforma în noi ansambluri și cartiere armonioase, bine
conectate cu orașul existent, cu dotări suficiente pentru evitarea migrației cotidiene spre
alte zone, cu un mixaj funcțional suficient și cu un necesar de dotări și echipamente publice
de deservire a locuitorilor. Apariția tuturor acestor elemente, în afară de spațiul de locuit
propriu-zis, este o responsabilitate și un efect al documentațiilor de urbanism și al gestiunii
urbane a autorităților publice locale. În aceste cazuri, ambii factori determinați menţionaţi
sunt absenți: nici documentațiile de urbanism nu aduc un cadru de reglementare suficient,
nici primăriile (de sector) nu își asumă rolul lor de garant al calității noilor zone de locuit.
Studiu de caz: Zona dintre bulevardele Iuliu Maniu și Timișoara, sect. 6
maxime de p+14 niveluri cu accente înalte peste 45 metri
T2: Zona transporturilor feroviare
T2: Zona transporturilor feroviare
S1: Subzona cu destinație specială cu caracter urban
CB1: Subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate
V1a: Spații verzi publice cu acces nelimitate – parcuri, grădini, scuaruri
În această zonă a sectorului este de remarcat efectul separării funcțiunilor, specifică

planificării moderne. Situată între două cartiere de locuinţe colective (Drumul Taberei şi
Militari), în Zona Industrială Militari funcţionau unităţi militare şi unităţi de producţie (fabrică
de lapte, depozit de legume), toate axate pe calea ferată spre Cotroceni (cu Halta Militari).
Alături de acestea, se găsea o enclavă de locuinţe individuale.
În contextul dezindustrializării, terenurile care au devenit disponibile au avut şansa unei
dezvoltări în sensul echilibrării a orașelor, prin crearea de funcţiuni care lipseau oraşului
socialist (centre comerciale, suprafeţe plantate, funcţiuni sociale sau administrative).
Locuirea de mare densitate ar fi trebuit să fie înțeleasă ca o funcțiune posibilă în aceste
cazuri, dar amplasată acolo unde nu complică suplimentar funcționarea unor cartiere mari
pre-existente și nu consumă suprafețe necesare pentru alte funcțiuni urbane.
În acest caz, între cele două mari ansambluri de locuințe, Militari și Drumul Taberei, au fost
create centre comerciale mari de tip shopping mall, fără suprafeţe plantate sau echipamente
sociale, cu compromiterea legăturii feroviare existente, care ar fi trebuit menținută și pusă în
valoare. Reamintim proiectele din anii 1990, care presupuneau legături cu sudul oraşului
(Gara Progresul), profitând şi de legătura cu linia de metrou (staţia Lujerului).
Această zonă a fost reglementată prin PUG ca zonă mixtă (M2 – P+14 niveluri şi M3 – P+4
niveluri), mai puţin zona căii ferate. După 2000, în afara centrelor comerciale de mari
dimensiuni, a unor clădiri de birouri şi a unor locuinţe colective perimetrale, în interiorul
insulei, zona a evoluat neomogen – clădiri de locuinţe individuale, funcţiuni industriale în
dezafectare, clădiri de locuinţe colective de mari dimensiuni, zone neconstruite. Centru
insulei pare „suspendat în tranziție”, cu utilizări conjuncturale, care se transformă fără o
abordare strategică şi fără reglementări corespunzătoare.
Reglementarea din PUZ sector 6 (funcţiuni mixte de mai multe categorii, funcţiuni de tip
central, CB1, cu apariția unui parc minimal şi cu păstrarea zonelor cu destinaţie specială), nu
rezolvă problemele generate de dezvoltarea necontrolată a ultimelor două decenii, în
condiţiile în care nici AAPL nu au avut o politică activă de achiiţie de terenuri în vederea
completării centrului zonal cu funcţiunile necesare – echipamente publice, suprafeţe
plantate, spaţii publice majore.
Absența zonei feroviare „moștenite” în mijlocul sectorului, între cele mai dens locuite zone și
adiacent unei zone de activități și echipamente publice putea fi centrul de dezvoltare al
întregii zone sudice a sectorului, cu conectarea acestuia la restul capitalei pe calea ferată.
Acest tip de abordare, des întâlnită la nivelul planificării urbane a capitalei şi a multor alte
localități din ţară, nu se bazează pe o strategie de tranziție echilibrată, care ar necesita o
acţiune publică puternică de coordonare a dezvoltării. În lipsa acestei coordonări,
urbanismul speculativ conduce la situaţii urbane de calitate mult mai slabă decât cele
rezultate din procesul de sistematizare al anilor 1960-1990.
În concluzie, potențialul urban moștenit este compromis şi fragil în fața dezvoltărilor
conjuncturale și speculative, cu funcţiuni urbanistice separate, juxtapuse aleator, fără
avantaje reale şi durabile pentru cetăţeni.
e. Imagini actuale
Mecanisme de tranziție sau reconversie funcţională insuficient definite
Industrializarea masivă din anii post-belici, în special a anilor 70-80, a adus suprafețe mari cu
caracter industrial în interiorul orașului. Decăderea producției industriale și procesele
economice și sociale de după anii 90 au dus la oprirea activităților inițiale și la apariția
fenomenului de transformare a zonelor industriale. Aceste rezerve de teren, deosebit de
importante pentru dezvoltarea capitalei, au fost abandonate a doua oară, de această dată de
responsabilitatea reglementării de urbanism, care nu asigură o tranziție necesară spre zone
de calitate și nu oferă orașului compensarea nevoilor de dezvoltare: noi cartiere, spații
pentru activități economice, spații verzi si păstrarea și reutilizarea patrimoniului industrial.
În loc de aceasta, în majoritatea situațiilor, documentațiile de urbanism nu asigură cadrul
unei tranziții și reconversii urbane echitabile și echilibrate, ci deschid larg porție dezvoltării
speculative, care riscă să compromită și această resursă.
Sinteză
VICII DE CONŢINUT:
1. Modificarea PUG se face prin PUG pentru întreaga localitate; actualizarea PUG este o
necesitate, după 20 de ani de la aprobare.
2. PUZ se referă, conform legii, la modificări locale ale PUG; PUZ este instrument de
rafinare, precizare a dispoziţiilor PUG sau instrument operaţional, pentru a prepara
anumite acţiuni.
PUZ nu se poate referi la un sector care are talia unui oraş mare din România.
3. Prin cele 5 PUZ de sector (1-3; 5-6) şi 3 PUZ pentru sectorul 3, este acoperit întreg
teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti, cu modificări substanţiale ale
reglementărilor, în special în direcţia densificării construirii, cu excepţia teritoriului
reglementat prin PUZ Zone Construite Protejate (aprobat în anul 2000), deşi o revizuire a
acestei documentaţii era necesară.
Există în PUZ ale sectoarelor zone unde POT şi CUT sunt mai mici decât cele
stabilite prin PUG?
4. Finanţare slabă pentru a fi în limita încredinţării directe către aceleasi persoane;

rezultatul este calitatea slabă a documentaţiilor.
5. Prevederi principale ale PUZ analizate (Sect. 2, 3, 4 – Zona de Sud, 5, 6):

5.1. Observaţii generale
Reglementările nu sunt justificate pe baza unor analize/explicaţii detaliate (nu
sunt explicate raţiunile majorării densităţii, a modificărilor operate asupra
zonelor funcţionale/UTR, a modului de integrare a documentaţiilor de
urbanism aprobate, a modului de integrare (şi aducere în legalitate) a
parcelelor sau zonelor dezvoltate ilegal etc.;
Din perspectiva protecţiei patrimoniului şi peisajului, se remarcă prezentarea
unor elemente de analiză deosebit de sumare, care nu conduc la înţelegerea
particularităţilor şi valorilor ţesutului urban şi nu este prezentat modul de
raportare dezvoltării urbane la acestea;
Din perspectiva mediului, a riscurilor naturale şi antropice, prezentarea este
lacunară; explicaţiile nu conduc la înţelegerea problemelor reale ale
sectoarelor respective şi, ca atare, nu se poate şti în ce măsură documentaţiile
de urbanism conduc la ameliorarea condiţiilor existente; nu sunt prezentate
consecinţele dezvoltării intensive în teritoriile studiate.
Încadrarea în zone/UTR se face fără aplicarea corectă a legii (nu există
reglementări corespunzătoare cartierelor, după specificul acestora).
Există în PUZ ale sectoarelor zone reglementate după caracteristici?
– PUZ aferente sectoarelor 2, 3, 4 (sud), 5 şi 6. SINTEZĂ 1/2
5.2. Consecinţe în teritoriul urban
1. Creşterea excesivă a densităţii construirii în zone sensibile (generând
probleme legate de patrimoniu, trafic, dotări, infrastructură ş.a.);
2. Modificarea rapidă şi radicală a caracteristicilor urbane dezvoltate în timp în
lipsa reglementărilor detaliate;
3. Degradarea calității locuirii şi dezvoltarea necontrolată a zonelor constituite;
4. Reducerea calității şi cantității zonelor verzi;
5. Crearea, la nivelul ţesutului urban, a unor conflicte de scară între dezvoltările
noi şi oraşul constituit;
6. Reglementarea insuficientă sau deficitară a dezvoltării zonelor libere;
7. Mecanisme de tranziție sau reconversie funcţională insuficient definite.
În Municipiul Bucureşti, densitatea mică a construirii şi suprafeţele plantate pe
parcele şi în zonele cu locuinţe colective reprezintă o resursă şi o valoare
ecologică, istorică, urbanistică, peisagistică.
VICII DE FORMĂ:
6. Iniţiere fără respectarea paşilor procedurali referitori la oportunitatea modificărilor,

inclusiv lipsa consultării publice la stabilirea temei.
7. Lipsa avizelor de oportunitate.
8. Incertitudini privind procedura de mediu.
9. Lipsa integrării în documentaţii a observaţiilor cetăţenilor.
VICII DE ELABORARE:
10. Prevederi similare, dar neomogene între sectoare.
11. Lipsa studiilor de fundamentare sau studii de fundamentare sumare.
12. Regulamentele locale de urbanism conţin prevederi nelegale sau discutabile, printre
care:
12.1. Favorizează investiţiile private mari şi defavorizează proprietarii care locuiesc în
diferitele cartiere ale oraşului;
12.2. Creează sarcini Primăriilor de sector (administrare zone plantate şi administrare de
parcări răspândite în oraş etc.) şi Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti (în
legătură cu monumentele de for public (statui);
12.3. Conţin reglementări care contravin legislaţiei proprietăţii (mecanisme care
înlocuiesc procedurile de expropriere pentru cauză de utilitate publică);
12.4. Indicii POT şi CUT depăşesc, în anumite zone, prevederile RGU, ale Legii 350/2001,
ale Legii 24/2007;
12.5. Conduc la creşterea densităţii construirii: micşorează dintre clădiri pe proprietăţi
vecine, în timp ce cresc înălţimile clădirilor, defavorizând o locuire sănătoasă şi
confortabilă şi afectând securitatea juridică a proprietarilor;
12.6. Transformă zone reglementate anterior ca spaţii verzi în zone cu alte funcţiuni,
contravenind Legii 25/2007 şi depăşind puterea de reglementare a PUZ.
– PUZ aferente sectoarelor 2, 3, 4 (sud), 5 şi 6. SINTEZĂ 2/2
Ex 9~ -l>r~fp
' j
f I PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURE~TI
Primar General
Catre: Prefectul Municipiului Bucuresti

Catre: Inspectoratul Regional in Constructii Bucuresti Ilfov
In copie: Directia Nationala Anticoruptie, dosar 228/P/20 19
Obiect: Nelegalitatea PUZ-urilor de sector
Domnule Prefect,
Doamna Inspector Sef Regional,
Va solicit verificarea legalitatii celor cinci PUZ-uri de sector aprobate prin HCGMB 339/2020
(Sector 2), 49/2019 (Sector 3), 443/2018 (Sector 4, zona de sud), 242/2020 (Sector 5), 68/2020 si
336/2020 (Sector 6).
Mentionez ca instantele s-au pronuntat in mai multe dosare asupra nelegalitatii acestor
docwnentatii, in dosare de fond, prin hotarari care nu sunt inca definitive
• Prin Sentinta civila 688/2021 pronuntata in dosarul 26705/3/2019 ( atasata), Tribunalul
Bucuresti a anulat in integralitate PUZ Sector 3 pentru mai mu1te motive de nelegalitate
• Prin Sentinta civila 800112020 pronuntata in dosarul 12968/3/2020 (atasata), TribWlalul
Bucuresti a anulat PUZ Sector 4 pentru o zona a Sectorului 4, pentru motive aplicabile
intregului PUZ
• Prin Sentinta civila 6094/2020 pronuntata in dosarul 26075/3/2019 (atasata), Tribunalul
Bucuresti a anulat in integralitate PUZ Sector 6 pentru mai multe motive de nelegalitate
De asemenea, pentru docwnentatii similare

• Prin Sentinta civila 4126/2021 pronuntata in dosarull8454/3/2020 (neredactata), Tribunalul
Bucuresti a anulat avizul de mediu pentru PUZ Sector 1
• Prin Sentinta civila 4976/2018 pronuntata in dosarul 47553/3/2015* (atasata), Tribunalul
Bucuresti a anulat in integralitate versiunile PUZ Sector 6 aprobate in 2013 si 2016 pentru
mai multe motive de nelegalitate.
Va voi prezenta mai jos in detaliu opinia asupra legalitatii acestor docwnentatii. In esenta, fiecare
dintre acestea incalca mai multe prevederi legale si singura modalitate de restabilire a legalitatii in
urbanismul din Bucuresti este anularea acestora.
Va solicit deci, domnule Prefect, atacarea in instanta a acestor documentatii. Dupa cum stiti,
ele au fost suspendate prin hotarari ale Consiliului General, pentru perioada 1 martie 2021- 1
martie 2022. Intrucat exista in spatiul public o incertitudine asupra a ce se va intrampla
incepand cu 1 martie 2022, pentru a da o predictibilitate zonei investitionale din Bucuresti, va
solicit ca actiunea dumneavoastra sa fie cat mai rapida.
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod po~tal 050013, sector 5, Buetre~ti. Ro~nia
Tel: 021.305.55.00
http://www.pmb.ro
Mentionez ca verificarea legalitatii pentru o parte a motivelor invocate (1, 7, 8, 10, 11, 13, 15, 191
1
20, 23) este formala, tinand doar de interpretarea normelor legale, nu si de cercetarea mtr.egri
documentatii a PUZ. Va solicit sa incepeti analiza cu aceste motive si, daca le apreciati intemeiate,
sa solicitati instantei anularea PUZ-urilor in baza acestor motive, urmand ca dupa analiza celorlalte
motive sa completati actiunea sau sa initiati o actiune complementara.
1. Lipsa evaluarii impactului asupra mediului si a avizului de mediu (S6) (argument retinut
de instanta)
Art. 5, 11 si Anexa 1 din HG 1076/2004 reglementeaza care sunt proiectele supuse evaluarii
impactului asupra mediului
Art. 5. (1) Evaluarea de mediu se efectueaza pentru planurile ~i programele care pot avea
efecte semnificative asupra mediului, conform prevederilor a/in. (2)-(4).
(2) Se supun evaluarii de mediu toate planurile ~i programele care:
a) se pregiitesc pentru urmatoare/e domenii: agriculturii, silvicultura, pescuit ~i
acvacultura, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracfie a resurselor minerale,
transport, gestionarea de~eurilor, gospodarirea ape/or, telecomunica{ii, turism, dezvoltare
regionalii, amenajarea teritoriului .~i urbanism sau utilizarea terenurilor, ~i care stabilesc
cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevazute fn
anexele nr. I ~i 2 la Hotiirarea Guvernului nr. 91812002 privind stabilirea procedurii-cadru
de evaluare a impactului asupra mediului # pentru aprobarea listei proiectelor pub/ice
private supuse acestei proceduri; ori care
b) datorita posibilelor efecte afecteazii ariile de protec(ie specialii avifaunisticii sau ariile
speciale de conservare reglementate conform Ordonanfei de urgenfii a Guvernului nr.
23612000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
jlorei ~ifaunei siilbatice, aprobatii cu modi.ficiiri $i completiiri prin Legea nr. 462/2001.
(3) Se supun evaluiirii de mediu numai dacii pot avea efecte semnificative asupra
mediului:
a) planurile ~i programele previizute la alin. (2), care determinii utilizarea unor suprafefe
mici Ia nivellocal;
b) modi.ficiirile minore la planurile $i programele previizute la alin. (2);
c) planurile ~i programele, altele dedit cele previizute Ia alin. (2), care stabilesc cadrul
pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiecte.
(4) Decizia asupra existen(ei efecte/or semnijicative poten(iale asupra mediului ale
planurilor ~i programelor previizute Ia alin. (3) se ia printr-o examinare caz cu caz,
conform prevederilor art. 11.
Art. 1 I. (1) Pentru planurile .Ji programele previizute Ia art. 5 alin. (3) autoritafile
competente pentru protecfia mediului decid dacii acestea pot avea efecte semnificative
asupra mediului, printr-o analiza caz cu caz, luand fn considerare criteriile relevante
previizute fn anexa nr. 1.
Anexa 1. Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potentiate asupra mediului
1. Caracteristicile planurilor .Ji programelor cu privire, fn special, la:
a) gradul In care plallul sau programul creeazli un cadru pentru proiecte # alte activitiiJi
viitoare fie in ceea ce prive5te amplasamentul, natura, mdrimea # condiJiile de
funcjionare,fie in privinJa alociirii resurselor;
b) gradul in care planul sau programul injluenjeazii alte plan uri# programe, inclusiv pe
cele In care se integreazii sau care derivii din ele;
c) relevanJa planului sau programului inlpentru integrarea considerajiilor de mediu, mai
ales din perspectiva promoviirii dezvoltiirii durabile;
d) problemele de mediu relevante pentru plan sau program;
2. Caracteristicile efectelor .Ji ale zonei posibil a fi afectate cu privire, fn special, Ia:
Bd. Regina Etisabela nr. 47, ood po§lal 050013, sector 5, Bucure~ti. RomAnia
Tet: 021 .305.55.00
http:/twww.pmb.ro
·a) probabilitatea, durata, frecven{a $i reversibilitatea efectelor;
b) natura cumulativii a efectelor;
c) natura transfrontierii a efectelor;
d) riscul pentru siinatatea umana sau pentru mediu (de exemplu, datorita accidentelor);
e) marimea # spajialitatea efectelor (zona geograji.ca # miirimea populajiei potenJial
ajectate);
Relevant pentru prezenta cauza este ca evaluarea de mediu este obligatorie pentru documentatiile de
urbanism care satisfac criteriile din Anexa 1.
PUZ Sector 6 satisface aceste criterii din doua motive

• reglementeaza o suprafata uriasa (anexa 1 pet. I lit. a, b, pet. 2lit. 3)
• schimba destinatia unor suprafete mari de spatiu verde (anexa 1 pet. 1 lit. c), asa cum vom
arata in sectiunea 6.
Interpretarea a fost confrrmata de instante.
Prin Sentinta civila 6094/2020 pronuntata in dosarul26075/3/2019 prin care a anulat PUZ Sector 6,
Tribunalul Bucuresti a retinut
in baza considerentelor anterior expuse, revenind Ia modalitatea in care Agen(ia pentru
Protec(ia Mediului Bucure~ti a aplicat criteriile previizute in Anexa 1 a HG 1076/2 004,
instanfa constata urmi'itoarele:
Problemele de mediu relevante pentru plan sau program rezida tocmai in nivelul foarte
ridicat de poluare a aerului din Municipiul Bucure$li pentru care a $i fost declan~atii.
procedura de infringement impotriva Romaniei.
Relevanfa planului sau programului pentru implementarea legisla(iei na{ionale #
comunitare de mediu este data de modalitatea de asigurare a spa(iilor verzi care nu
respectii prevederile OUG 11411007 fn ceea ce prive~te asigurarea spa{iilor verzi pe cap de
locuitor.
Riscul pentru santatea umanii rezultii din faptul eli planul nu doar cii nu asigurii criteriile
minim legale impuse de OUG 11412007 dar propune $i reducerea spafiilor verzi deja
existentii este in directa core/are cu nediminuarea poluarii aerului din Municipiul Bucure$ti
iar particulele in suspensie sunt cauzatoare a numeroase bali inflamatorii, cardio-
vasculare, pulmonare ~"i a numeroase forme de cancer.
Prin simp/a raportare doar Ia aceste criterii enumerate supra, instanta constatii ca Agenfia
pentru Protecfia Mediului nu a efectuat o minima analiza pe care o impunea chiar
exercitarea competen(elor sale, a preluat ca atare date/e oferite prin plan fiirii observarea
japtului ca acestea nu respectii legislafia de mediu # pornind de Ia aplicarea gre~itii a
prevederilor art. 5 a/in, 3 lit a din HG 1076/2004 a emis actul contestat cu nerespectarea
prevederilor legale.
De asemenea, prin Sentinta civila 688/2021 pronuntata in dosarul 26705/3/2019 prin care a anulat
PUZ Sector 3, Tribunalul Bucuresti a retinut
Prin raportarea la situa{ia factualii expusii fn analiza efectelor semnificative asupra
mediului, tribunalului refine ca dezvoltarea volume/or construite pe vertica/a (~i nu numai)
promovata prin PUZ contestat, de~(/i de regula beneficii pentru dezvoltarea economica a
localitii{ilor. este fn acela~i timp diiuniitoare mediului. Acest aspect, coroborat cu faptul ca
viziunea urbanisticii promovatii prin PUZ contestat nu asigura suprafa(ii minima de spa(iu
verde pe cap de locuitor obligatoriu afi asigurata in baza art. II alin. I din OUG 11412007,
precum ~~ cu faptul cii depii$irea constantii a valorilor limitii de calitate a aerului fn
Municipiul Bucure$fi este deja un fapt ce nu mai poate fi contestat, determina tribunalul sii
concluzioneze cii PUZ contestat in mod cert poate produce efecte semnificative asupra
Bd. Regina Ellsabeta nr. 47, cod po~a l 050013, sector 5, Bucure~ti. Romania
Tel: 021.305.55.00
http:l/www.pmb.ro
mediului, criteriile instituite de pet. 1 lit. a, b, c ~i d ~i pet. 2 lit. (l, b, d, e, f, ii ~i iii di'f.
Anexa 1 a H. G. tlf. 107612004 pledand in acest sens.
A~adar, in mod evident nelegal s-a apreciat prin Decizia etapei de incadrare nr.
3/28.01.2019 cii planul nu necesitii evaluare de mediu, ill realitate el avand poten(ial de a
produce efecte semnificative asupra mediului ~i vizand utilizarea unor suprafe(e mari de
teren Ia nivellocaL Ca atare, tribunalul refine ca era obligatoriu sa se realizeze evaluarea
de mediu prin care sa identifice .~i sa stabileasca efectele directe ~i indirecte, sinergice,
cumulative, principale ~i secundare ale planului asupra saniita{ii locuitorilor -$i a mediului.
Nota. Din punct de vedere procedural, pentru ca instanta sa anuleze PUZ pentru aces/ motiv de
nelegalitate, este necesar sa fie investita cu judecarea nelegalitatii Deciziei etapei de incadrare
116119.12. 2018 prin care Agentia pentru Protectia Mediului a de cis ca proiectul nu necesita
evaluare de mediu.
2. Avizul de mediu a fost emis pentru un proiect anterior, PUZ aprobat de CGMB fiind o
versiune substantial modificata (82, 83, 85) (argument retinut de instanta)
Art. 26 din HG 1076/2014 prevad obligatia ca forma de plan sau program supusa adoptarii (in cazul
nostru forma PUZ-ul supus spre adoptare Consiliului General al Municipiului Bucure~ti) sa
coincida cu forma de plan care a fost avizata de autoritatea de mediu:
Art. 26 Titularul planului sau programului are obligatia de a supune procedurii de
adoptare planul sau programul, precum si orice modificare a acestuia, dupa caz, numai ill
forma avizata de autoritatea competenta pelltru protectia mediului.
De asemenea, Anexa 21a Legea 350/2001 defineste

Avizare- procedura de analiza ~i exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice
din structura ministerelor, administra{iei publice locale ori a a/tor organisme centrale sau
teritoriale interesate, awind ca obiect analiza solufiilor func{ionale, a indicatorilor tehnico-
economici ~i sociali ori a a/tor elemente prezentate prin documenta{iile de amenajare a
teritoriului ~i de urbanism. Avizarea se co11cretizeaza prilltr-un act (aviz favorabil sau
llefavorabil) cu caracter tehnic 1i obligatoriu.
De asemenea, art. 64 alin. (2) din Legea 350/2001 prevede

(2) Documenta(iile de amenajare a teritoriu/ui ~i de urbanism aprobate fora avizele
prevazute de reglementarile fn vigoare sunt nule.
La PUZ Sector 2, PUZ Sector 3 ~i la PUZ Sector 5 aceste norme au fost incalcate, intrudit s-a supus
aprobarii CGMB o alta varianta de PUZ decat cea avizata de autoritatea de mediu.
Prin Sentinta civila 688/2021 pronuntata in dosarul 26705/3/2019 prin care a anulat PUZ Sector 3,
Tribunalul Bucuresti a retinut acest argument in ceea ce priveste PUZ Sector 3
Tribunalul constata cii Avizul de mediu nr. 2105.11.2018 men{io11at in Decizia etapei de
incadrare flU putea sta Ia baza adoptiirii HCGMB nr. 49131.01.2019 illtrucat prin els-a
avizat o variantii a planului urbanistic zonal coordonator sector 3 distincta de cea care a
facut obiectul Decizia etapei de incadrare nr. 3/28.01.2019.
Plan$a de zonificare corespunzatoare planul aprobat prin Avizul de mediu nr. 2105.11.2018
este cea avizata de Arhitectul $e/ al Municipiului Bucure$fi prin Avizul nr. 74122.11.2018,
plan~ii ce poarta viza de neschimbare nr. 74/22.11.2018 ~i este denumitii , Plan~a 2.1".
Ori, a$a cum deja s-a ariitat, plan~a de zonificare aferentii PUZ avizat prin Decizia etapei
de fncadrare nr. 3128.01.2019 ~i aprobat prin HCGMB nr. 49/31.01.2019 este cea denumita
, Plan~a 2.1 varianta fmbunata(itii"
......... -- -··
~
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod p~l 050013, sector 5, Bucure~ti. Romania
Tel: 021.305.55.00
http://www.pmb.ro
®ISO_,.eso f«<It
UICAS
fl4';t::r"
001
Ca urmare a elaboriirii ulterioare a , Plan~ei 2.1 varianta imbuniitafitii" au fost aduse
modificari considerabile, de substanfii, reglementiirilor rejlectate de , Plan~a 2.1 ", tocmai
prin aceastii modificare jiind schimbatii destina(ia terenurilor din zona Lacului Pantelimon
~i zona intersec{iei str. Nicolae Teclu cu str. Drumul Lunca Cetii{ii/str. Drumul Ceta{ii, zona
Stadionului Olimpia despre care anterior s-a fticut vorbire din UTR spa{ii verzi in alte UTR
corespunziitoare zone/or predominant construibile. in plus, din analiza bilan{ului teritorial
propus cuprins in cele douii plan~e succesive rezultii cii prin , Plan$a 2.1 varianta
imbunatiititii" afost redusii suprafata zone/or verzi cu 44,47ha (490,66ha in Plan$a 2.1 -
446,19ha in Pla~a 2.1. varianta imbuniitiifitii), iar suprafafa zonei VI afost redusii de Ia
207,57 ha la 118,06ha.
Ca atare, contrar susfinerilor piirlifi/or, modiflcdrile dispuse prin varianta imbundtdfitd a
plan~ei 2.1 sunt departe de aft simple indreptdri de erori, ci sunt unele de suhstanfd mai
cu seamii din perspectiva care intereseazii autoritatea piirlitii cu competen(e in domeniul
protec(iei mediului, aceea a spafiilor verzi. A~adar este cu neputinfii a se aprecia cd A vizul
de mediu nr. 2105.11.2018 ar fi pututfi utilizat Ia aprobarea PUZ in forma rejlectatd de
plan1a de zonificare 2.1 varianta imhuniitd(itd.
3. Avizul arhitectului sef a fost emis pentru un proiect anterior, PUZ aprobat de CGMB fiind
o versiune substantial modificata (82, 85)
Anexa 2la Legea 350/2001 defineste

Avizare - procedura de analiza $i exprimare a punctului de vedere a! unei comisii tehnice
din structura ministerelor, administra{iei pub/ice locale ori a altor organisme centrale sau
teritoriale interesate, aviind ca obiect analiza solufiilor funcfionale, a indicatorilor tehnico-
economici # sociali ori a altor elemente prezentate prin documenta{iile de amenajare a
teritoriului $i de urbanism. Avizarea se concretizeazii printr-un act (aviz favorabil satl
nefavorahil) cu caracter tehnic fi ohligatoriu.
Avizele pe care se bazeaza o documentatie de urbanism sunt deci avize conforme. Cu alte cuvinte,
Consiliul General este competent sa voteze sau nu o documentatie tehnica deja intocmita si avizata
de toate institutiile avizatoare, dar nu are dreptul sa aprobe o documentatie csare nu are toate
avizele obligatorii.
La PUZ Sector 2 ~i Ia PUZ Sector 5 obligativitatea avizului arhitectului-sef a fost indilcata, intrucat
s-a supus aprobarii CGMB o alta varianta de PUZ decat cea avizata de arhitectul-sef.
4. Avizul Comisiei Tehnice pentru Circulatie a fost emis pentru un proiect anterior, PUZ
aprobat de CGMB frind o versiune substantial modificata (83, 84)
Argumentul este similar cu eel de Ia punctul 3. PUZ Sector 3 si PUZ Sector 4 au fost emise in baza
unor avize ale Comisiei Tehnice pentru Circulatie, dar avizele s-au referit Ia un proiect anterior,
PUZ aprobat fiind o versiune substantial modificata.
5. incalcarea obligatiei de a avea 26 mp spatiu verde pe cap de locuitor (S2, S3, SS si S6)
(argument retinut de instanta)
Art. II. din OUG 114/2007 pentru modificarea ~i completarea OUG 195/2005 privind protectia
mediului, prevede obligatia autoritatile de a asigura un minim de 26m2 de spatiu verde pe cap de
locuitor la momentul adoptarii celor cinci PUZ-uri
Bd. Regina Elisabeta nr. 47. cod po~tal 050013. sector 5, Bucure~ti . RomAnia
Tel: 021.305.55.00
http://www.pmb.ro
Art. II Art. (1) Autoritiifile administrafiei pub/ice locale au obligafia de a asiglfra di'l,
terenul intravilan o suprafa{a de spa{iu verde de minimum 20 m2/locuitor, panii la data de
31 decembrie 2010, ~ide minimum 26 m2/locuitor, piina Ia data de 31 decembrie 2013.
Prin PUZ-urile in cauza se incaldi aceasta obligatie legislativa, intrucat se reduce spatiul verde pe
cap de locuitor, fapt ce reiese din bilantul teritorial al acestor PUZ-uri care reda o suprafata totala
de spa~iu verde diminuata.
PUZ Sector 2. Impartind suprafata prevazuta pentru zona V in bilantul zonelor (422,53 ha) la
numarul de locuitori al Sectorului 2, obtinem o valoare de 11,37 mp spatiu verde I locuitor, mult
sub norma minim impusa de lege, de 26mp pe cap de locuitor.
PUZ Sector 3. Tribunalul Bucure~ti a retinut in Sentinta civila nr. 68812021 pronuntata in dosarul
267051312019 prin care a anulat PUZ Sector 3 ca nici in cazul acestei documentatii de urbanism nu
a fost respectata obligatia de a avea 26mp de spatiu verde pe cap de locuitor:
Mai important sub aspectul efectelor semnificative asupra mediului, tribunalul noteaza cii
potrivit art. II alin.1 din OUG 11412007 pentru modificarea $i completarea Ordonan{ei de
urgen{ii a Guvernului nr.195/2005 privind protecfia mediului - text fn vigoare inclusiv Ia
data solufionarii prezentei cauze "Autoritafile administra{iei publice locale au obligafia de
a asigura din terenul intravilan o suprafafii de spafiu verde de minimum 20m2/locuitor,
pana la data de 31 decembrie 2010, $i de minimum 26m 2/locuitor, panii Ia data de 31
decembrie 2013. " Ori, cum se indica chiar fn Bilanf teritorial inclus fn Plan$a de zonificare
a PUZ contestat, potrivit noii reglementiiri suprafata UTR spafii verzi a Sectorului 3 este de
446,19 ha, iar suprafafa totalii a spafiului verde asiguratii de reglementarea PUZ (UTR
spafii verzi + spafii verzi aliniament + spafii verzi dispersate fn celorlalte UTR-uri) este de
1.114,62ha, a$adar 11.146.200 m2.
Conform date/or prezentate pe site-ul subdiviziunii administrativ teritoriale Sector 3
popula{ia Sectorului 3 este de 473.114 locuitori (https:llwww.primarie3.ro/index.phpl
sectorul_3/detaliu/80), reie$ind a~adar o suprafafii de spafiu verde de 23,559 m2/locuitor
potrivit reglementarii urbanistice adoptate prin PUZ contestat fn cauza.
PUZ Sector 5. Calculul suprafetei de spatiu verde pe cap de locuitor pome~te de la premisele false
ale suprafetei spa~iului verde existent ~i al unui numar redus al locuitorilor. Principalul tip de
Unitate teritoriala de referinta (UTR) care se refera la spatii verzi, ~i anume zona V ~i care reda cu
certitudine suprafata spatiilor verzi insumeaza o suprafata totala de 171,9 ha + 32,35 ha = 204,25
ha, fiind diminuata fata de suprafata de 273,91 ha din PUG (PUZ Sector 5 insumeaza aprox. 70 de
hade spatii verzi pierdute). Conform Institutului National de Statistica, la 1 iulie 2020 Sectorul 5
avea 305767. Rezulta ca PUZ Sector 5 reglementeaza 6,68 mp spatiu verde I locuitor.
PUZ Sector 6. Tribunalul Bucure~ti a retinut in Sentinta civila 6094/2020 pronuntata in dosarul
12968/312020 prin care a anulat PUZ Sector 6, ca nici in cazul acestei documentatii de urbanism nu
a fost respectata obligatia de a avea 26mp de spatiu verde pe cap de locuitor:
[. ..] autorita{ile pub/ice implicate fn fntocmirea $i analiza planului propun inlocuirea
acestor suprafefe verzi existente fn PUG cu suprafefe care nu au o reglementare legalii cum
ar fi vegetafie amplasatii pe cliidiri $i pe fafade care nu exista fn prezent $i care ar putea
exista in viitor $i care ar puteafi cuantificate Ia un moment dat.
Instan{a constatii a$adar cii planul supus analizei Agen{iei pentru Protec{ia Mediului
Bucure$fi propune desfiin{area spa{iilor verzi $i fnlocuirea acestora, fntr-un procent
consistent cu spafii verzi care nu existii $i a ciiror existen{ii fn viitor este imposibil de
determinat. [ ...]
Instanfa constatii a~adar cii Agenfia pentru Protec(ia Mediului a preluat fiirii nicio
analiza toate datele oferite prin PZ fiirii sii observe cii acesta nu respectii prevederile
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod poijtal 050013, sectorS, Bucure9ti, Romania
Tel: 021.305.55.00
http://www.pmb.ro
referitoare Ia suprafetele men{ionate de OUG 11412007 intrucat suprafafa propusii prin
plan este una pur ipoteticii, care nu existii in prezent ~i care este foarte probabil a fi greu
de determinat # in viitor ~i care face referire Ia spafii verzi cu destinafie nepreviizutii de
lege.
6. Schimbarea destinatiei sau reducerea suprafetei pentru mai multe spatii verzi (S2, S3, S4,
SS, S6) (argument retinut de instanta)
Art. 71 din OUG 195/2005 prevede

(I) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi silsau prevazute ca atare in
documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este
interzisa, indiferent de regimul juridic a/ acestora.
(2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor
alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.
Exista, in fiecare dintre cele cinci PUZ-uri, suprafete considerabile de spatiu verde care isi schimba
destinatia.
Prin Sentinta civila 688/2021 pronuntata in dosarul26705/3/2019 prin care a anulat PUZ Sector 3,
in continuare, tribunalul refine ca sunt fntemeiate sus{inerile reclamantului potrivit carora
schimbarea destinafiei prin PUZ Sector 3 aprobat prin HCGMB 49/31.01.2019 a unor
terenuri prevazute ca spa{ii verzi fn documenta{ia de urbanism reprezentata de PUG
aprobat prin HCGMB nr. 26912000 fnciilca art . 71 din OUG 19512005.
Astfel, tribunalul considerii cii interpretarea corectii a dispozitiilor art. 71 din OUG
195/2005 conduce Ia concluzia cii aceste prevederi opresc striimutarea prin PUZ a
terenurilor previizute in PUG ca spafii verzi- Zona V. [. •.}
Ori, pornind de Ia faptul cii unul dintre principiile fundamentale ale interpretiirii normelor
juridice este aceta ca un text legal trebuie interpretat fn sensu! fn care sa produca efecte, ~i
nu fn ace/a fn care el nu produce niciun eject, tribunalul reline cii legiuitorul, adoptimd
forma modi.ficatii a art. 71 din OUG 195/2005, a eliminat posibilitatea schimbarii prin PUZ
a destina{iei terenurilor fncadrate prin PUG fn zona spa{iilor verzi (U. T.R. V). Tribunalul
apreciaza cii aceasta este singura interpretare prin care normei speciale a art. 71 din OUG
195/ 2005 i se dii efecte juridice - dat .fiind ca $i anterior adoptarii ei cat $i fn prezent legea
genera/a in materia urbanismului nu permitea schimbarea fncadriirii terenurilor din
unitatea teritorialii de referin{ii stabilitii prin PUG fn alta unitate teritoria/a de referin{a
decat prin PUZ, iar nu $i prin PUD $i fn mod evident nu prin acte administrative ce nu au ~i
caracter de documenta{ie de urbanism (de exemplu autoriza{ii de construire). Altfel spus, ~i
anterior adoptiirii art. 7I din OUG 195/2005 fn forma analizata actele administrative de
tipu/ PUD ori autoriza{ii de construire prin care s-ar fi modificat zona spafii/or verzi din
PUG prin PUZ ori din PUZ prin PUD erau nule. Prill urmare, in opinia tribunalului, a
considera in continuare cii terenurile ajlate in zona spafiilor verzi potrivit PUG pot fi
reincadrate prin PUZ in alte U.T.R. echivaleazii cu ignorarea art. 71 dilz OUG 195/2005-
act normativ cu caracter special in domeniul protecfiei mediului.
Prin Sentinta civila 6094/2020 pronuntata in dosarul 26075/3/2019 prin care a anulat in PUZ Sector
6, Tribunalul Bucuresti a retinut acest argument in ceea ce priveste PUZ Sector 6
in dezacord cu aceasta, instan{a constatti cape Calea Giule$ti o porfiune foarte mare din
zona VI a devine M2. Nicio piiriitii din prezenta cauza nu a formulat vreo apiirare explicita
cu privire Ia acest aspect.
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod po~tal 050013, sector 5, Bucure$ti. RomAnia
Tel: 021 .305.55.00
http://www.pmb.ro
. constata ast~'el
Instanta ~·
cii o zona fnsemnata este trans~'ormata
u• din zona verde Jfn zona~
construibila M2, planul propunimd fn concret reducerea acestei suprafefe fncaarate L-"U
aceasta destinafie, aspect de natura a angaja aplicarea prevederilor art. 71 di11 OUG
195/2005.
7. PUZ-urile incalca Legea 24/2007, care prevede un POT maxim de 10% in zonele Vla (82,
S3, 84, 85, S6)
Art. 18 alin. (7) din Legea 24/2007 privind reglementarea ~i administrarea spatiilor verzi din
intravilanullocalitatilor limiteaza posibilitatea de a amplasa pe un spatiu verde alei, mobilier urban,
amenajari pentru sport ~i alte functiuni specifice spatiului verde, Ia un procent de maxim 10% din
suprafata spatiului verde:
(5) Este interzisa schimbarea destina{iei, reducerea suprafetelor ori stramutarea spafiilor
verzi definite de prezenta lege.
(7) Prin excep{ie de Ia prevederile alin. (5), se pot amplasa p e un spa(iu verde: alei
pietonale, mobilier urban, amenajari pentru sport, joe ~i odihnii, construc{ii pentru expozi(ii
.~i activita{i culturale, construc{ii u~oare cu caracter provizoriu p entru activitii{i de comer(
$i alimenta{ie publica, grupuri sanitare, spa{ii pentru fntre{inere, dar numai fn baza unei
documenta{ii de urbanism pentru fntreaga suprafatii a spa{iului verde $i cu obliga(ia ca
suprafata cumulatli a acestor obiective sa nu depa~easca 10% din suprafafa totalii a
spafiului verde.
Cu alte cuvinte, procentul de ocupare a terenului care are functiunea de spatiu verde, cu alte
constructii este de maxim 10 %. Acest procent maxim este instituit prin lege, motiv pentru care
prevederea are foqajuridica superioara prevederii din Regulamentullocal de urbanism aferent PUG
Bucure~ti , care prevede un POT de maxim 15% pentru spatiile verzi.
Inca de la aparitia normei citate din Legea 24/2007, prevederea privind POTul maxim de 10% se
aplica cu prioritate, or PUZ-urile de Sector incalca aceasta prevedere.
Mai precis, PUZ-urile sectoarele 2, 3, 4 si 5 prevad un POT de 15% in zonele V1a, PUZ Sector 6
prevede chiar 15-30%, cu incalcarea prevederilor explicite ale Legii 24/2007.
8. PUZ-urile sunt nelegale intrucat nu au atributele prevazute de lege nici pentru PUG nici
pentru PUZ. De fapt, PUZ-urile sunt PUG-uri deghizate in PUZ-uri, reduse Ia teritoriul
sectoarelor
Art. 45 din Legea 350/2001 prevede

Documenta{iile de urbanism sunt urmiitoarele:
a) Planul urbanistic general $i regulamentullocal aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal $i regulamentullocal aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate deci sa aprobe fie un PUG, cu caracteristicile
prevazute in Legea 350/2001, fie un PUZ, cu caracteristicile prevazute in Legea 350/2001, dar nu o
forma mixta intre cele doua.
Niciunul dintre PUZ-urile de sector nu este PUG pentru motivul evident ca nu se refera la intreaga
suprafata a Municipiului, asa cum obliga art. 46 alin. (2) din Legea 350/2001
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod po~tal 050013, sector 5, Bucure~ti. Rom:l.nia
Tel: 021 .305.55.00
http://ww.v.pmb.ro
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, Ia nivelul intregii
unitdfi administrativ-teritoriale de baza, cu privire Ia: [ ..}
Niciunul dintre PUZ-urile de sector nu intruneste conditiile prevazute de art. 4 7 din Legea
350/2001 pentru a fi un PUZ. Logica normei este ca PUZ-ul detaliaza acolo unde PUG-ul nu este
suficient de precis (in special in zone in dezvoltare), urmand insa directia de dezvoltare impusa de
PUG.
In primul rand, art. 18 din Normele metodologice Ia Legea 350/2001, aprobate prin Ordinul
Ministrului Dezvoltarii 233/2016, prevede explicit ca PUZ cuprinde reglementari specifice
detaliate
(1) Planul urbanistic zonal (P. UZ.) cuprinde reglementiiri speciflce detaliate pentru zona
studiatii, conform prevederilor legii, structurale in piese scrise ~i desenate. Piesele scrise
sunt formate, eel pu{in, din memoriul general ~i regulamentullocal de urbanism.
[ .. } (5) Piesele desenate sunt plan~e realizate pe suport topografic actualizat ~i cuprind:
[ ..} b) analiza situa{iei existente, pentru zona ce face obiectul P. U.Z. , cu evidenfierea
disfuncfionalitii{ilor din punct de vedere al func{iunilor, fondului construit, circulafiilor,
sistemului de spafii pub/ice, regimului juridic, echipiirii tehnico-edilitare. Scara
recomandatii este 1:500 sau l:JOOO, fiind aleasii in raport cu teritoriul studiat;
c) propuneri de reglementari urbanistice, zonificare functionalii # echipare edilitarii pentru
zona ceface obiectul P. U.Z., Ia aceea# scarii cu plan~a analizei situa{iei existente;
d) propuneri privind circula{ia juridicii a terenurilor ~i obiectivele de utilitate publica;
e) propuneri de ilustrare urbanisticii a zonei studiate, Ia aceea~i scarii cu plan~a situa(iei
existente sau Ia scarii redusii.
Cu incalcarea acestei norme explicite, PUZ-urile de sector inlocuiesc functiunile UTR cu UTR, fara
a reglementa specific detaliat vreunul dintre ele.
In a1 doilea rand, nu se coreleaza cu Planul Urbanistic General, ci il inlocuieste, incalcand

prevederea legala explicita prevazuta in art. 47 din Legea 350/2001
(1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare
specificii, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integratii a unor zone din
localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamicii
urbana accentuati'i. Planul urhanistic zonal asigurii core/area programelor de dezvoltare
urbana integratii a zonei cu Planul urbanistic general.
In al treilea rand, PUZ-urile de sector au toate atributele PUG-ului prevazute de art. 46 alin. (2) din
Legea 350/2001, inclusiv atribute pe care art. 47 nu le da PUZ-urilor
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, Ia nivelul fntregii
unitiifi administrativ-teritoriale de bazii, cu privire Ia:
[ ..}c) zonificareafunc(ionala fn corela(ie cu organizarea re{elei de circula{ie;
[ ..]f) stabilirea zone/or protejate ~i de protec{ie a monumentelor istorice # a siturilor
arheologice reperate ,·
[ ..} f''i) zonele care au instituite un regim special de protec{ie prevazut fn legisla{ia in
vigoare;
PUZ-urile de sector sunt deci PUG-uri deghizate in PUZ-uri, reduse Ia teritoriul sectoarelor,
documentatii care nu sunt prevazute de lege.
9. In subsidiar fata de punctul 18, chiar daca PUZ-urile de sector sunt incadrate ca PUZ-uri,
nu au studiile de fundamentare obli2atorii (S4, S6)
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod po~tal 050013, sector 5, Bu cure~ti. Romania
Tel: 021 .305.55.00
http:/twww.pmb.ro
' I
Metodologia de elaborare si continutul cadru al Planului Urbanistic Zonal, aprobata prin Ordinul
Ministrului Lucrarilor Publice 176/2000 prevede (pag. 16, sectiunea 3.1.1) mai multe studii de
fundamentare obligatorii pentru orice PUZ, printre care studiul Conditii geotehnice si hidrotehnice.
Studiullipseste din documentatia care a stat Ia baza PUZ Sector 4 si PUZ Sector 6.
10. PUZ-urile incalca Legea 350/2001, intrucat nu au un termen de valabilitate determinat

(82, S3, 84, SS, S6) (argument retinut de instanta)
Art. 56 alin (4) din Legea 350/2001 privind urbanismul prevede stabilirea unei perioade de
valabilitate pentru documentatia de urbanism de tip PUZ
Art. 56. (4) Perioada de valabilitate a documenta{iilor de amenajare a teritoriului $i de
urbanism se stabile$fe de catre autoritatea administra{iei publice locale abilitata sa aprobe
documenta{ia, in conformitate cu gradul de complexitate $i cu prevederile acesteia.
Niciunul dintre cele cinci PUZ-uri nu are prevazuHi o perioada de valabilitate, incalcand astfel
Legea 350/2001.
Prin Sentinta civila 8001/2020 pronuntata in dosarul 12968/3/2020 prin care a anulat in parte PUZ
Sector 4, Tribunalul Bucuresti a retinut acest argument
inperioada 27.12.2016-04.05.2017, textul (art. 56 alin (4)) a avut urmatoareaformulare:
, Perioada de valabilitate a documenta(iilor de amenajare a teritoriului ~i de urbanism se
stabile$1e de catre autoritatea administra{iei publice locale abilitate sa aprobe
documenta{ia, in conformitate cu gradul de complexitate $i cu prevederile acesteia.
Perioada de valabilitate a strategiilor de dezvoltare integratii, parte a PATZ, PATJ, PUG,
se stabile$fe de cafre autoritatea administra{iei pub/ice locale abilitatii sa aprobe
documenta{ia prin hotiirare de aprobare. in /ipsa stabilirii unui termen explicit,
documenta{iile raman valabile pana Ia aprobarea altor documenta{ii de acela$i tip sau de
rang superior care sii le modifice sau inlocuiascli.
Modificarea a intervenit prin intermediul OUG 100/2016 pentru modificarea $i
completarea Legii nr. 35012001 [ ..].
Ulterior, incepdnd cu data de 05. 05.201 7, urmare a respingerii OUG nr. 100/2016 prin
Legea nr. 861201 7, textul articolului 56 a/in. 4 din Legea 35012001 a revenit Ia forma
initiala.
De~i legalitatea art. 1 din HCGMB nr. 219/10.12.2015 se analizeazii prin raportare Ia
Legea in vigoare la momentul adoptarii, potrivit principiului tempus regit actum,
observarea parcursului modificiirilor art. 56 alin. 4 reprezinta un indiciu important in
aprecierea pozifiei legiuitorului roman cu privire Ia importanfa stabilirii perioadei de
valabilitate a documenta{iilor de amenajare a teritoriului ~ide urbanism.
in acest sens, Parlamentul Romdniei a respins modificarea art. 56 alin. 4 din Legea
35012001, prin care se permitea explicit posibilitatea pentru administra{ia publica locala
emitentli sa nu stabileasca un termen de valabilitate a documenta{iei de amenajare a
teritoriului $i de urbanism.
Aceasta pozi(ie a legiuitorului primar dovede$te constanfa acestuia in aprecierea faptului
eli perioada de valabilitate a documenta{iilor de amenajare a teritoriului $i de urbanism
trebuie sa se stabileascii de clitre autoritatea administra{iei pub/ice locale abilitatii sa
aprobe documenta{ia, fn coriformitate cu gradul de complexitate # cu prevederile acesteia.
Din cuprinsul textului reiese cii termenul de valabilitate se impune a .fi stabilit fn urma unei
analize concrete a gradului de complexitate ~i a prevederilor .fiecarei documenta{ii de
urbanism fn parte.
Bd. Regina Eisabeta nr. 47, cod po$1a1 050013, sedor 5, Bucure~ti. Romania
Tel: 021.305.55.00
http://www.pmb.ro
Acecasta concluzie este fntiiritii de dispozi{iile art. 30 alin 2 din Normele metodologice de
I '
punere fn aplicare a Legii nr. 35012001, conform ciirora (2): Durata de valabilitate a
planurilor urbanistice zonale (PUZ) se stabile~te prin hotiirare a consiliului local de
aprobare a acestora fn raport cu scopul elaboriirii sau cu complexitatea obiectivelor de
investi{ii care le-au generat.
11. Avizul arhitectului sef este emis cu incalcarea art. 37 alin. (1) si (1 "2) din Legea 350/2001,
fara sa fie fundamentat tehnic de Comisia Tehnica de Urbanism (S2, S3, S4, SS, S6)
Art. 37 alin. (1) si (1 " 2) din Legea 350/2001 prevede

(1) in scopul imbuniitafirii calitiifii deciziei referitoare fa dezvoltarea spafialii durabila, fn
coordonarea pre~edintilor consilii/or jude{ene ~i a primarilor de municipii ~~ or~e,
respectiv a primarului general al municipiului Bucure~ti se constituie Comisia tehnicii de
amenajare a teritoriului ~i urbanism, ca organ consultativ cu atribu{ii de analiza,
expertizare tehnica ~~ consu/tanfa, care asigurii fundamentarea telmicii a avizului
arhitectului-~ef.
(1"2) Comisia tehnicii de amenajare a teritoriului # urbanism de la nivelul consilii/or
jude{ene ~~~ al municipiilor fundamenteazii din punct de vedere tehnic emiterea avizului
arhitectului-~ef
Avizele arhitectului sef pentru niciunul dintre proiecte nu au fost fundamentate de Comisia Tehnica
de Amenajarea Teritoriului si Urbanism. Mai mult, aceasta comisie nici nu a analizat proiectul in
faza emiterii avizului arhitectului sef.
12. PUZ-urile incalca Legea 350/2001, reglementand terenuri cu CUT mai mare de 4 (S2, S3,
S4, S5, S6)
Art. 46 alin. (7) din Legea 350/2001 prevede

(7) in vederea unei utiliziiri coerente $f ra{ionale a teritoriului localitii{ilor, zonele cu
coeficienfi de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin
Planul urbanistic general ~~i regulamentullocal aferent.
Contrar acestei norme explicite, prin fiecare dintre PUZ in cauza se stabilesc terenuri cu functiunea
CB3 si cu CUT 4,5, cu o suprafata consistenta.
13. PUZ-urile incalca Legea 350/2001, intrucat nu au aviz prealabil de oportunitate (S2, S3,
S4, SS, S6)

(1) in ca::ul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicitii o
modificare de Ia prevederile documenta{iilor de urbanism aprobate pentru zona respectivii
sau dacii condifiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investi{ii o
impun, autoritatea publica /ocala are dreptul ca, dupii caz, prin certificatul de urbanism:
a) sa respingii fn mod j ustificat cererea de modificare a prevederilor documenta{iilor de
urbanism aprobate;
b) sa condi{ioneze autorizarea investi{iei de elahorarea fi aprobarea de ciitre autoritatea
publica localii competentd a unui plan urbanistic zonal;
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod po~1al 050013, sector 5, Bucure~ti . Rom<llnia
Tel: 021 .305.55.00
http://www.pmb.ro
t10 toOl· ISO 14001 00 1
c) sa condi(ioneze autorizarea investifiei de aprobarea de catre autoritatea publica
competenta a unui plan urbanistic zonal, elaborat # finan{at prin grija persoanelo~ fizice
~ilsau juridice interesate, numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de
structura specializata condusa de arhitectul-$e/~i aprobat, dupa caz, conform competen{ei:
- de primarullocalitii{ii;
- de primarul general al municipiului Bucurefli;
- de pre$edintele consiliului jude{ean, cu avizul prealabil al primarului localitafilor
interesate, doar in cazul fn care teritoriul reglementat implica eel pufin doua unitii{i
administrativ-teritoriale;
d) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu;
e) sa permita fntocmirea documenta{iei tehnice pentru autoriza{ia de construire, fora
elaborarea unei documenta(ii de urbanism, in situafia construirii pe o parcela in cadrul
unui front preexistent, in care cliidirile de pe parcelele adiacente au acela$i regim de
fnal(ime eu eel solicitat.
Rezulta ca pentru aprobarea unui PUZ care deroga de Ia documentatia de urbanism anterioara exista
doua optiuni
• fie emitentul, in cazul nostru Consiliul General al Municipiului Bucuresti, este eel care
elaboreaza PUZ-ul
• fie PUZ-ul este elaborat de o alta persoana, fizica sau juridica, alta decat Consiliul General
al Municipiului Bucuresti; in acest caz trebuie sa existe un aviz prealabil de oportunitate
aprobat de Primarul Municipiului Bucuresti.
Intrucat initiatorii celor cinci PUZ-uri sunt diverse structuri ale sectoarelor (Sectorul 2, Primaria
Sector 3, Sectorul 4, Consiliul Local Sector 5, Primaria Sectorului 6) si nu Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, suntem in a doua ipoteza.
Pentm niciunul din cele cinci PUZ-uri nu exista aviz prealabil de oportunitate.
Mentionam ca nu trebuie facuta confuzia intre aviz prealabil de oportunitate si aviz preliminar,
PUZ-urile in cauza avand fiecare un aviz preliminar, pentru simplul motiv ca aceste avize
preliminare nu sunt aprobate de Primarul Municipiului Bucuresti.
Mai mentionam ca fiecare din certificatele de urbanism care au stat Ia baza celor cinci PUZ-uri in
cauza au prevazut necesitatea unui aviz de oportunitate.
14. PUZ incalca Legea 350/2001, intrucat pentru suprafete importante de teren se depaseste
CUT cu mai mult de 20% (82, S3, S4, S5, S6)
Am aratat la punctul precedent ca art. 32 alin. (1) prevede ca pentru aprobarea unui PUZ care
deroga de la documentatia de urbanism anterioara exista doua optiuni
b) sa eondifioneze autorizarea investi{iei de elaborarea ~i aprobarea de ditre autoritatea
publica localii compete11tii a unui plan urbanistic zonal; .
c) sa condifioneze autorizarea investi{iei de aprobarea de ciitre autoritatea publica
competentii a unui plan urbanistic zonal, elaborat ~i finan(at prin grija persoanelor fizice
~ilsaujuridice interesate [ .. ]
Alin. (7) al acestui articol prevede, pentru a doua ipoteza

(7) Modifiearea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unita{i teritoriale de
referin{ii, stabilite prin reglementiiri aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi
finan(atii de persoane juridice ~ilsau fizice. in aceasta situa{ie, coeficientul de utilizare a
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod poijlal 050013, sector 5, Bucure$1i, Romania
Tel: 021 .305.55.00
http://www.pmb.ro
terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depa~i pe eel aprobat initial cu
mai mult de 20%, o singura datii.
interdictia de a majora CUT cu mai mult de 20%.
Interclictia este depasita pentru suprafete de teren considerabile din toate cele cinci sectoare.
15. Subsidiar Ia punctul 13. Daca se interpreteaza ca nu doar Consiliul General al

Municipiului Bucuresti ci si alte autoritati locale pot initia si elabora PUZ-ul, diferitii
initiatori din prezenta cauza nu sunt autoritati publice locale (82, S3, S4, S6) (argument
retinut de instanta)
Am aratat la punctul11 ca art. 32 alin. (1) lit. b) Din Legea 350/2001 se refera la autoritatea publica
competenta sa elaboreze PUZ-ul, in cazul nostru Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Chiar daca se apreciaza ca art. 32 alin. (I) lit. b) Din Legea 350/2001 se refera Ia autoritati publice
in general, si nu la autoritatea publica emitenta, norma este incalcata, intrucat conform Codului
Administrativ, autoritatile locale sunt primarul, consiliul local, presedintele consiliului judetean si
consiliul judetean. Sectorul 2, Primaria Sector 3, Sectorul 4 si Primaria Sectorului 6 nu intra in
aceasta categorie.
Un al doilea motiv de nelegalitate a fost indicat prin cererea de modificare a ac{iunii,
respectiv faptul ca Sectorul 4 al Municipiului Bucure~ti nu avea competen(a legali:i de a
promova ~i sus{ine o documentafie PUZ. [ ..}
Art. 80 din Legea nr. 21512001, forma fn vigoare Ia 26.07.2018 prevede faptul ca
autoriti1fi/e administra{iei pub/ice locale din municipiul Bucure~flti sunt Consiliul General al
Municipiului Bucure$ti $i consiliile locale ale sectoarelor, ca autorita{i deliberative, precum
$i primarul general al municipiului Bucure~ti ~i primarii sectoarelor, ca autorita{i executive
[ ..}.
Din cuprinsul documenta{iei aferente HCGMB nr. 443126.07.2018 rezulta cii ini{iatorul
Planului Urbanistic Zonal - Zona de Sud a Sectorului 4 Bucure~ti a fost Sectorul 4, care
reprezintii o subdiviziune administrativ-teritoriala, conform art. 78 din Legea 21512001.
Prin urmare # acest motiv de nelegalitate este fntemeiat, ini{iativa adopti:irii PUZ-ului Zona
de Sud a Sectoului 4 jiind exercitata de catre o entitate lipsita de aceasta competen{ii.
16. PUZ-urile au fost emise cu incalcarea Ordinului 2701/2010, intrucat nu a fost informati
proprietarii carora li se afecteaza direct proprietatea prin construirea de obiective de interes
public (de exemplu noi drumuri sau extinderi de drumuri) (82, S3, S4, SS, 86) (argument
retinut de instanta)
Art. 37lit. a) pet. 2 din Metodologia aprobata prin Ordinul MDRT nr. 2.701 /2010 stabile~te ca
Art. 37 lnformarea ~i consultarea publicului cu privire Ia propunerile de PUZ se fac fnainte
de transmiterea documentatiei pe circuitul tehnic de avizare, astfol:
a) autoritafile administra{iei pub/ice locale informeazii publicu/ prin eel pu{in urmiitoarele
activita{i:
[. ••} 2. identified .~i notificii proprietarii ale ciiror proprietiifi vor fi direct afectate de
propunerile PUZ;
Bd. Regina Elisabeta nr. 47. cod po~tal 0500t 3, sector 5. Bucure~ti, Romania
Tel: 021.305.55.00
http://www.pmb.ro
La elaborarea celor cinci PUZ-uri, aceasta prevedere nu a fost respectata, cu atat mai mult cu cat
aceste documentatii prevad Uirgiri de strazi care afecteaza proprietati private.
[ ..} coree! sus{in reclaman{ii di procedura de informare :ji consultare nu a respectat
dispozifiile art. 37 lit.a) pet. 2 din Metodologia aprobatii prin Ordinul MDRT nr.
270112010, potrivit clirora autoritafile administra{iei pub/ice locale iriformeazii publicul
prin eel pufin urmiitoarele activitlifi: identificii ~i notificii proprietarii ale cliror proprietlifi
vor fi direct afectate de propunerile PUZ. Dupii cum s-a ariitat in prezentarea situafiei de
fapt, ca urmare a adoptiirii PUZ contestat suprafefe din terenurile reclamanfior urmeazii
'! fi transferate in domeniul public in vederea liirgirii Aleilor Tandalii, Piicalii ~; Coconi.
In consecin{a, reclaman{ii sunt indubitabil proprietari direct afectafi de reglementarea P UZ
adoptati:i $i nu au .fost de nicio manieri:i notifica{i in procedura de iriformare 1i consultare.
De alt.fel, din actele dosarului se poate constata ca autorita{ile, in pofida art. 37 lit. a) pet. 2
din Metodologie, nu au realizat niciun demers de notificare a vreunui proprietar direct
afectat de modificarile fntreprinse prin PUZ contestat. ln acest sens, trebuie men{ionat ca
de vreme ce Metodologia aprobata prin Ordinul MDRT nr. 2 701/2010 stabile$te obliga{ia
de identificare 1i notificare a proprietarilor direct afecta{i in mod distinct de alte ob/igafii
de afi~are :ji publicare, rezulta ca notificarea expresli a celor direct afecta{i nu poate fi
considerata indeplinita prin executare obliga{iei de publicare pe site ~~~i Ia sediul autoritlifii.
Vatiimarea cauzatii proprietarilor direct afecta{i prin faptul cii nu au avut posibilitatea de
a participa activ in procesul de luare a deciziilor rejlectate de PUZ 1i astfel a injlue11{a
prin argume11te deciziajillalii, afa cum art. 37lit. a pet. 2 fi lit. b pet. 2 din Metodologie
prevede, este una evidentii, actul normativ astfel adoptat fiind nelegal.
17. Era obligatorie analiza contextului social, cultural, istoric, arhitectural si urbanistic (S2,
S3, S4, SS, S6) (argument retinut de instanta)

(5) Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, in baza analizei contextului social, cultural
istoric, urbanistic $i arltitectural, reglementari cu privire la regimul de construire,
func{iunea zonei, fni'ilfimea maxima admisa, coeficientul de utilizare a terenului (CUT),
procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cladirilor fafi:i de aliniament ~i
distan{ele fafa de limitele laterale ~i posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale
ale cladirilor, materialele admise.
De asemenea, art. 18 din Normele metodologice 1a Legea 350/2001 , aprobate prin Ordinul
Ministrului Dezvoltarii 233/2016, prevede explicit ca PUZ realizeaza o analiza detaliata a situatiei
existente
(1) Planul urbanistic zonal (P. UZ.) cupri11de reglementiiri specifice detaliate pentru zona
studiatii, conform prevederilor legii, structurale in piese scrise ~i desenate. Piesele scrise
sunt formate, eel pufin, din memoriul general $i regulamentullocal de urbanism.
[ . .] (5) Piesele desenate sunt plan;fie realizate pe suport topografic actualizat $i cuprind:
[ . .] b) analiza situafiei existente, pentru zona ce face obiectul P.U.Z., cu eviden(ierea
disfullc(ionalitii(ilor dill pullet de vedere al /ullc{iunilor, fondului construit, circula(iilor,
sistemului de spa(ii publice, regimului juridic, ecltipiirii teltnico-edilitare. Scara
recomandata este 1:500 sau J:JOOO,fiind aleasii in raport cu teritoriul studiat;
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod po~ar 050013, sector 5, Bucure9li, Ro~nia
Tel: 021 .305.55.00
http://www.pmb.ro
Nu exista in documentatia care a stat la baza niciunuia dintre PUZ-uri analiza care sa justifice din
imnct de vedere social, urbanistic si arhitectural de ce zone intregi cu cladiri P+ 1 si strazi de 7 metri
sunt reglementate ca M3 ( cladiri P+4) sau chiar M2 ( cladiri P+14).
Prin Sentinta civila 800112020 pronuntata in dosarul 12968/3/2020 prin care a anulat in parte PUZ
Mai mult decal atat, Tribunalul retinefaptul ca nu aufost respectate nici dispozitiile art. 47
alin. 5 din Legea nr. 3501200I [ ..]
Or, astfel cum rezulta dintr-o simp/a analiza a zonei delimitate de strazile Runcu - Blandesti
- Condurache Gheorghe - Cap. Grigore Marin, prin folosirea aplicatiei Google Maps,
aceasta este ocupata cu locuinte individuate P+I.
In consecinta, nu se poate retine ca prin schimbarea zonei functionale din LIe - regim
P+IE in M3, subzona mixta cu regim de ina/time P+4 nive/uri, in conditiile in care in zona
respectiva existau doar locuinte individuate cu regim de ina/time P + 1E. s-a tinut cont de
contextul social, urbanistic si arhitectural existent /a momentul emiterii PUZ-ului.
18. Certificatele de urbanism sunt incomplete in ceea ce priveste regimul tehnic (S2, S3, S4,
S5, S6)
Art. 31lit. c) din Legea 350/2001 prevede

Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind:
[..] c) regimul tehnic a/ imobilului - extras din regulamentullocal aferent documenta{iei de
urbanism aprobate in vigoare, cu precizarea documenta(iei de urbanism In vigoare Ia data
emiterii, a numarului hotararii de aprobare $i, dupa caz, perioada de valabilitate, procentul
de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime $i maxime
ale parcelelor, echiparea cu utilita{i, edificabil admis pe parcela, circula(ii # accesuri
pietonale $i auto, parcaje necesare, alinierea terenului ~i a construcfiilor fafa de striizile
adiacente terenului, inalfimea minima $i maxima admisa;
Niciunul dintre certificatele de urbanism care au stat la baza PUZ-urilor in cauza nu prezinta
situatia urbanistica Ia momentul initierii PUZ-urilor: care sunt documentatiile care au produs efecte
si care trebuie luate in considerare Ia emiterea documentatiilor in cauza.
Argumentul este cu atat mai flagrant la PUZ Sector 4, unde certificatul de urbanism este ulterior
avizelor, deci avizele nu au avut in vedere situatia urbanistica.
19. PUZ-urile incalca procedura de derogare prevazuta de PUG (82, S3, S4, S5, S6)
(argument retinut de instanta)
Art. 4.2 din Regulamentul local de urbanism aferent PUG prevede conditii foarte restrictive de
derogare (nude detaliere, PUZ-ul avand conform legii acest scop principal) de la PUG.
4.2. Derogari de Ia prevederi/e prezentului regulament sunt admise numai fn urmiitoarele
situafii:
- condifii dificile de fundare;
- dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se fnscriu fn prevederile regulamentului;
- obiective cu destina{ii semnificative pentru Capita/a sau care sunt propuse pe
amplasamente reprezentative in conjigura(ia urbana /ocala sau genera/a a Municipiului.
Nu suntem in niciuna dintre ipotezele de derogare prevazuta de art. 4.2 din PUG.
Bd. Regna Eisabeta nr. 47, cod ~I 050013. sector 5, Bucure~ti. ROI1'14nia
Tel: 021.305.55.00
http://www.pmb.ro
Clriar daca, teoretic, Consiliul General poate sa deroge de la Regulamentul local de urpanism.
aferent PUG, pe care 1-a emis prin HCGMB 269/2000, derogarea trebuie sa fie motivata. Motivarea
actului administrativ este o conditie esentiala a existentei si valabilitati sale, asa cum au retinut
unanim doctrina si practica CEDO.
AI treilea motiv de nelegalitate invocat este reprezentat de faptul fnciilcarii dispozi{iilor art.
4 din regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General.
in condi{iile fn care s-a constatat nelegalitatea modificarilor aduse acestui articol, rezultii
cii Ia emiterea HCGMB nr. 44312018 nu au fost respectate dispozitiile art. 4 din
Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General, care impun condifii
stricte fn care se poate deroga de Ia acesta.
Nota. Din punct de vedere procedural, pentru ca instanta sa anuleze PUZ pentru acest motiv de
nelegalitate, este necesar sa fie investita cu judecarea nelegalitatii HCGMB 34112018 prin care a
fost abrogat art. 4.2 din Regulamentul local de urbanism aferent PUG. Prin Sentinta civila
8001/2020 pronuntata in dosarul 12968/3/2020 prin care a anulat in parte PUZ Sector 4,
Tribunalul Bucuresti a anulat HCGMB 341/2018, retinand in esenta ca a inca/cat Legea 35012001
si Normele metodologoce Ia aceasta prin absenta mai multor motive printre care avizul
Ministerului Dezvoltarii, al Ministerului Transporturilor, al Ministerului Culturii.
20. PUZ-ul se bazeaza pe un certificat de urbanism emis de o autoritate necompetenta (S4)
Art. 6 alin. (1) din Legea 50/1991 prevede ca emitentul certificatului de urbanism este emitentul
autorizatiei de construire
(1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritii(ile previizute La art.
4 ~i Ia art. 43 lit. a)[ .. \
Art. 4 din Legea 50/1991 prevede competenta de emitere a autorizatiilor in Bucuresti

(1) Autoriza{iile de construire se emit de pre~edin(ii consilii/or judefene, de primarul
general al municipiului Bucure~ti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucure$ti, ai ora~elor ~i comunelor pentru executarea lucrarilor definite la art. 3. dupa cum
urmeazii:
c) de primarul general al municipiului Bucure~ti, dupii solicitarea de cafre acesta a
avizului primarilor sectoarelor municipiului Bucure~ti, pentru:
2. lucriiri de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare,
restaurare, conservare, precum ~i orice alte lucriiri, indiferent de valoarea lor, care vor fi
executate la: cliidiri, construc{ii sau par{i din construc{ii fmpreunii cu instalafiile,
componentele artistice, parte integrantii din acestea, fmpreunii cu terenul aferent delimitat
topografic, inclusiv la anexele acestora, precum ~i alte construcfii, identificate fn cadrul
aceluia~i imobil, clasate individual ca monument potrivit Legii nr. 42212001 privind
protejarea monumentelor istorice, republicatii, cu modificiirile ~i completarile ulterioare,
imobile teren $ilsau constructii, identijicate prin numiir cadastral, amplasate in zone
construite protejate stabilite potrivit legii, cliidiri cu valoare arhitecturalii sau istoricii
deosebitii, stabilite prin documenta{ii de urbanism aprobate, imobile teren $ilsau
construcfii, identificate prin numiir cadastral, cuprinse fn parceliirile incluse in Lista
monumentelor istorice;
3. lucriiri de modernizare, reabilitare, extindere de re{ele edilitare municipale, de transport
urban subteran sau de suprafafii, de transport ~i distribufie pentru: apii/canal, gaze,
electrice, termoficare, comunica{ii - inclusiv fibra opticii, executate pe domeniul public sau
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod po!?tal 050013, sector 5, Bucure~ti. Romania
Tel: 021.305.55.00
http:f/www.pmb.ro
privat al municipiului Bucure.rti, precum $i lucriiri de modernizare ~i/sau reabilitare de
' '
strazi, care sunt in administrarea Consiliului General al Municipiului Bucure.rti;
Pentru ca PUZ Sector 4 reglementeaza atat monumente istorice cat si lucrari de transport,
competenta de emitere a certifi.catului de urbanism este a Primarului Municipiului Bucuresti.
Aceasta prevedere a fost respectata de PUZ-urile celorlalte patru sectoare.
21. PUZ se bazeaza pe un aviz pentru cultura emis de o institutie necompetenta (S6)
Delimitarea de competenta in erniterea avizului pentru cultura intre Ministerul Culturii si Directia
pentru Cultura a Municipiului Bucuresti rezulta din coroborarea mai multor prevederi din Legea
422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Pede o parte, art. 30 alin. (1) din Legea 422/2001 prevede

(1) Comisia Na{ionalii a Monumentelor /storice se reorganizeaza ca organism .rtiin(ijic de
specialitate in domeniul protejiirii patrimoniului cultural imobil, fora p ersona/it ate juridicii,
care functioneazii pe llingii Ministerul Culturii
pede alta parte, art. 34 alin. (1) din Legea 422/2001 prevede
(1) Comisii zonale ale monumentelor istorice functiolleaza pe llingii serviciile pub/ice
deconcentrate ale Ministerului Culturii ca organisme ~tiin(i.fice de specialitate fn domeniul
protejiirii patrimoniului cultural imobil, din teritoriu, ale Comisiei Na(ionale a
Monumentelor /storice, fara persona/itate juridica.
Pede o parte, art. 33 alin. (1) lit. i din Legea 422/2001 prevede
(1) Comisia Na(ionalii a Monumentelor Jstorice are urmiitoarele atribu{ii:
[ .. ] i) propune avizul pentru planurile urbanistice generale ale unita{ilor administrativ-
teritoriale, planurile urbanistice zonale, precum $i pentru planurile urbanistice de detaliu,
care au ca obiect monumente istorice clasate in grupa A sau zone construite protejate care
cuprind monumente istorice clasate in grupa A
pede alta parte, art. 34 alin. (5) lit e) din Legea 422/2001 prevede
(5) Comisiile zonale ale monumentelor istorice au urmiitoarele atribu{ii:
[..] e) propun avizarea planurilor urbanistice generale, planurilor urbanistice zonale ~i de
detaliu referitoare Ia monumente istorice, zonele de protec{ie ale acestora sau zone
construite protejate care nu cuprind monumente istorice, zone/e de protecfie ale acestora
sau zone construite protejate care nu cuprind monumente istorice clasate in grupa A;
Rezulta ca pentru docurnentatiile de urbanism care cuprind monumente de categoria A avizul este
emis de Ministerul Culturii, in urma propunerii Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, iar
pentru documentatiile de urbanism care nu cuprind monumente de categoria A avizul este emis de
Directia pentru Cultura a Municipiului Bucuresti, in urma propunerii Comisiei Zonale a
Monumentelor Istorice.
Sectorul 6 are multe monumente istorice clasa A, de exemplu Palatul Cotroceni, inscris in Lista
Monumentelor Istorice cu codul B-II-aMA-19152. Mentionam cain cazul celorlalte PUZ-uri de
sector avizul a fost eliberat de Ministerul Culturii.
22. PUZ atesta in fals ca preia reglementari din documentatii anterioare (S2)
Plansa de reglementari a PUZ Sector 2 cuprinde mai multe terenuri pentru care modifica
reglementarile urbanistice prevazute de PUG, motivand ca modificarile au fost deja operate prin
Bd. Regina Elsabeta nr. 47, cod ~I 050013, sector 5, SU<Ue~. Romania
Tel: 021 .305.55.00
http://www.pmb.ro
PUZ-uri aprobate prin HCGMB anterioare. HCGMB-urile citate in plansa se refera insa la cu totul
alte obiecte de reglementare decat urbanismul. Prin aceasta se incalca principiul motivarii" actului
administrativ, conditie esentiala a existentei si valabilitati sale, asa cum au retinut unanim doctrina
si practica CEDO.
23. PUZ-ul a fost votat de un consilier care avea un interes personal (S3) (argument retinut de
instanta)
PUZ Sector 3 a fost votat de un consilier general care era in acelasi timp administrator public al
Sectorului 3. Prin aceasta au fost incalcate mai multe nonne legale, dupa cum unneaza.

Alesii locali au un interes personal intr-o anumita problema, daca au posibilitatea sa
anticipeze ca o decizie a autoritatii pub/ice din care fac parte ar putea prezenta un
beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
[ ..]b) orice persoaniifizica saujuridica cu care au o relafie de angajament, indiferent de
natura acestuia

(I) Consilierii judeteni si consilierii locali nu pot lua parte Ia deliberarea si adoptarea de
hotarari daca au un interes personal in problema supusa dezbaterii.
(2) in situafiile prevazute Ia alin. (1), consilierii locali $i consilieriijude(eni sunt obliga{i sa
anunfe, la fnceputul dezbaterilor, interesul personal pe care fl au fn problema respectiva.
(3) Anun(area interesului personal $i abfinerea de la vot se consemneaza fn mod obligatoriu
fn procesul-verbal al ~edin{ei.

Hotararile adoptate cu nerespectarea dispozi{iilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit
dispozi{iilor art. 47 a/in. (2) din Legea nr. 21512001, cu modificiirile ~i completiirile
ulterioare.
Art. 47 alin (2) din Legea nr. 215/2001 (devenit art. 46 alin. 2 dupa republicarea Legii 215/2001)
prevede
(I) Nu poate lua parte Ia deliberare si Ia adoptarea hotararilor consilierullocal care, fie
personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana Ia gradul al patrulea inclusiv, are un interes
patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local, cu exceptia situatiilor
prevazute Ia art. 57 alin. (41) si art. 101 alin. (31);
(2) hotararile adoptate de consiliullocal cu incalcarea dispozitiilor alin. (I) sunt nule de
drept.
Art. 48 alin. 2 din HCGMB 52/2017 privind aprobarea Regulamentului de organzmre s1

functionare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti
Consilierul nu poate lua parte Ia deliberarea si adoptarea unei hotarari daca are un interes
patrimonial, fie personal, fie prin sot, sotie. afini sau rude pana Ia gradul al patrulea
inclusiv in problema supusa dezbaterii.
Nonnele legale citate, coroborate, stabilesc nulitatea unei hotan1ri care a fost votata inclusiv de o
persoana care are un interes personal ce rezulta din hotararea votata.
Tribunalul Bucuresti a retinut acest argument
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod ~tal 050013, sector 5, Bucu re~ti . Romania
Tel: 021.305.55.00
http://www.pmb. ro
ISOtoDI ·ISO 140Dt 001
Dispozi{iile anterior reproduse, cu toate ca vizeaza fn principal institufia conjlictului de
interese, iar competen{a de a constata situa{iile de conflict de interese apar{ine exclusiv
Agenfiei Nafionale de Integritate, permit in acela$i timp oricarei persoane interesate sa
solicite anularea hotararilor adoptate de consiliile localeljude{ene $i Consiliul General al
Municipiului Bucure~ti cu fncalcarea lor. [ ..]
Conform raportului $edin{ei ordinare a Consiliului General a/ Municipiului Bucure~ti din
data 3/.0/.20/9 (f.l/9 -120 vol. I) HCGMB nr. 49131.0/.20/9 a fost adoptata cu 30 de
voturi pentru, 4 ab{ineri $i 17 voturi fmpotriva, consilierul general Circa Honorius Edward
Adrian participand Ia $edin(a $i votand pentru adoptarea acestei hotarari. Calitatea
consilierului Circa Honorius Edward Adrian de administrator public al Sectorului 3 Ia data
adoptarii HCGMB nr. 49131.01.2019 este un fapt necontestat, a$adar trebuie re{inuta
existen{a relafiei de angajament prevazute de art. 75 a/in. 1 lit. b) din Legea 393/2004 fntre
consilierul general ~i Sector 3. Ori, subdiviziunea administrativ teritoriala Sector 3 a fost
entitatea finan{atoare a planului urbanistic zonal supus adoptarii, astfel eli $i din aceastii
unica perspectiva trebuie sa se constate ca o decizie de respingere a PUZ adoptata de
Consiliului General era pe deplin apia sa cauzeze Sectorului 3 un dezavantaj - pierderea
fondurilor a/ocate planului fora niciun rezultat.
Rezultii cii trebuia sa se anticipeze ca decizia adoptatii putea prezenta un beneficiu sau un
dezavantaj pentru persoana juridica cu care consilierul avea raporturi contractuale, fiind
fndeplinitii condi{ia interesului personal al alesului local. in consecinfii, sun/ incidente
dispozi{iile art. 46 alin. 2 din Legea 21512001, hotiirarea adoptatii cu participarea Ia
procesul decizional a consilierului Circa Honorius Edward Adrian jiind nulii de drept.
lmprejurarea ca participarea consilierului general/a deliberare nu a fost una hotiiratoare -
fntrucat exista atat cvorumul cat $i numiirul de voturi necesar pentru aprobarea HCGMB
nr. 49/31.01.2019 ~i fn absen{a acestuia- este lipsita de relevan{ii.
Normele Legii 393/2004 $i 215/2001 ocrotesc un interes public - eel de a asigura atat
exercitarea corecta, impar{ialii ~i cu obiectivitate a competentelor autorita{ilor pub/ice, cat
$i increderea publicului in mecanismul de luare a deciziilor Ia nivelul autorita{ilor pub/ice.
Cu consideratie
Primarul MuniciptH ui Bucuresti

Nicu~nr . n::~ n r I (
'"c.
pR\~~"'
' \..• ::::!
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod po~lal 050013, sector 5, Bucu re~ti . RomAnia
Tel. 021 .305.55.00
http://www.pmb.ro
IJO 1001 • 110 14001 001
..
ECLI:'RO:TBBUC:2021 :007.000688
Dosar nr. 26705/3/2019
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURE~TI
Pe rol se afla solufionarea cererii de contencios administrativ fiscal privind pe reclamantul-

- paratii Consiliul General al Municipiului Bucure.yti, Primarul
pentru Protec(ia Mediului Bucure!jti. intervenientii in nume propriu
pe intervenientii in nu
Sectorului 3
administrativ dec. nr. 3/28.01.201 9,

nr. 3 722913/2019 privind pe reclamanfii
- piratii Consiliul General al Municip_iului Bucure!jtL Sectorul 3 a! Municipiului Bucure~ti prin p
Primar ~i pe intervenientul in nume propriu- avand ca obicct anularc act administrativ HCGMB
nr. 49/31.01.20 · · · 1conexat nr. 23563/J/2020 privind
pe reclamantii ~i pe paratul Consiliul General a!
Afunicipiului Bucure~·ti, avand ca obiect anulare act administrativ HCGMB nr. 49/31.01.2019.
Dezbaterile au avut loc in ~edinta publica din data de 15.01.2021, concluziile fiind consemnate in
lncheierea de ~edinta de Ia acea dat~, insA tribunalul. avand nevoie de timp pentt-u deliberare. in te;:meiul
dispozitiilor art. 396 Cod procedura civila. a amanat pronuntarea pentru astazi. cand a hotarat unnatoarcle:
TRIBUNALUL,
Deliberlind asupra cauzelor de contencios administrativ conexate, constatii urmiitoare/e:

I) Prin ccrcrca de chcmarc in judccata lnregistrata pe rolul Tribunalului Bucure~ti - Sectia a IIi.i.i!i.
contencios administrativ ~i fiscal sub numarul nr. 26705/3/2019 la data de 09.09.2019 reclamantul-
- in contradictoriu cu paratii Consiliul General a! Municipiului Bucure~ti, Primaria Munictpiului
Bucure~ti. Primarul Municipiului Bucure~ti, Primaria Sectorului 3 Bucure~ti ~i Agentia pentru Protectia
Mediului Bucure~ti a solicitat:
1) anularea Deciziei etapei de incadrare nr. 3/28.01.2019 emise de Agentia pentru Protectia Mediului
Bucure~ti privind PUZ Coordonator Sector 3:
2) anularea Holararii Consiliului General al Municipiului Bucure~ti nr. 49/31.01.2019 privind aprobarea
Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 3 Bucure~ti.
3) suspendarea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucure~ti nr. 49/31.01.201 9 privind
aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 3 Bucure~ti. pana la solutionarea definitiva a pre7entei
cauze.
In motivarea cererilor de anularc, a aratat ca Ia data de 23.08.2017 a fost publicat pe site-ul Primariei
Sector 3 Bucure~ti "Anuntul de intentie privind elaborarea Planului Urbanistic Zona P.U.Z. Coordonator
Sector 3".
La data de 06.09.2017 reclamantul a fommlat o serie de ohservatii ~i propuneri referitoare la Amm~ul
de intentie.
Prin adresa nr. 680/06.10.20 17 proiectantul a raspuns petitiei reclamantului aratand ca "solutia
propusa prin documentatia PUZ Coordonator Sector 3 este in conformitate cu cerintele tematice impuse de
Bencficiar, Sector 3."
fn urma procedurilor administrative Primaria Sectorului 3 Bucure9ti a solicitat de ta inst!iutiile
abilitate avizele mentionate in Certificatul de Urbanism nr. 617/ 1508691 / 19.05.2017. Documentatia
transmisa acestor institu}ii pentru emiterea avizelor a fost lnso~Wi de aceea~i Plan;;a de Zonificare care era
at~ata ;;i Anun~ului de intentie publicat Ia 23.08.2017.
Ulterior 1nsa Plan~a de Zonificare a fost modificata.
Astfel, Ia data de 12.12.2018 Arhitectul ~ef al Municlpiului Bucure~ti a prezentat Avizul nr.
74/ 21.11.2018 care cuprindea o alt~ Plan~a de Zonificarc, vizata spre neschimbare sub nr. 74/22.11.2018.
care conTinca modificari fata de Plan~a de Zonificare iniriala.
In ~edinta din data de 12.12.2018 C. G. M.B. a res pins Planul Urhanistic Zonal Sector 3, acesta fiind
criticat de catre consilieri sub aspectullegat de modificarea plan~ei de zoniticare ~i de inexlstenta avizelor
pentru noua plan~a de zonificare. in acest sens reclamantul a mentionat ca 1n documentatia ce insolea
Proiectul de HoUirare al PUZ Sector 3 se afla ~i Avizul SRI nr. 47997/17.08.2017 prelungit prin Avizui
53885/02.08.2018 in care se arata ca orice modificare a continutul documenta~iei telmice prezentate spre
avizare atrage de Ia sine anularea avizului.
Ulterior, la data de 31.01.2019, Arhitectul ~ef al Primariei Municipiului Bucure~ti a prezentat acela~i
aviz nr. 74/22.11.2018, dar insotit de o alta plan~a de zonificare. diferiti.i atat de cea iniriaHi cat ~ide cea
prezentata in ~edin~a din 12.12.2018, aceasUi noua p1an~a purtand viza de neschimbare nr. 74/22.11.2018
Varianta Imbunatatita.
Diferenta majora dintre cele 3 plan~e este data de relncadrarea w1or zone L 1 cu regim de inal~ime
P+2 Etaje in zone M3 cu regim de inaltime P+4 etaje ~i in zone M2 cu regim de inaltime P+14 Etaje ~i
toto data modificarea unor zone V 1 - Spa~ii VERZI in zone M2 cu regim de in5.ltime P+ 14 Etaje ~i
modificarea unor zone construibilc Ll, M3 in zone V5 - culoare de protecfie fata de infrastructura tehnica
(zona inclusa in zona verde).
A mai aratat reclamantul ca varianta Plan$ei de Zonificare aprobata la 31.01.20 19 este plan~a ce
poarta nr. 74/22. 11.2018, nr. 2.1 Variantalmbunatitita.
Criticand Decizia etapei de fncadrare nr. 3128.01.2019 emisa de Agentla pentru Protectia Mediului
Bucurqti, reclamantul a aratat ca aceasta rncalca dispozitiile art. 71 din OUG 195/2005, art. 18 alin. 9 din
Legea 24/2007, a fost in mod nclcgal cmba fara A viz de mediu ~i modificarile propuse a fi realizate de ditre
beneficimul PUZ-ului - modificari aprobate prin Dccizia Etapei de incadrare nr. 3/29.01.2019, nu au fost
aduse Ia cuno~tinta pubHcului.
Privi tor la eludarea disp. art. 7I din OUG 195/2005 a aratat ca eel putin in cazul a doua zone (din str.
Drumul Gura C riva~ului, ~i Lunca Corbului) care erau incadrate ca spafiu verde in zona Yl.A confom1 PUG
~000 le-a tost schimbata destinatia in zone M2 (P+ 14 etaj e) ~i , chiar ~i in situaria 'in care s-ar aprecia ca
beneficiarul PUZ-ului ar fi miirit suprafata de zona verde prin majorarea zonelor V5- culoare de protectie
f<qa de infrastructura tehnica (zona inclusa in zona verde), stramutare zonelor verzi prevazute in PUG 2000
in alte zone nou create cste intcrzisa. Procedeul de modificare a funqionaliUilii zonei VI spatii verzi in zona
M2 este strict interzisa tiind sanctionata cu nulitatea absoluta. Chiar Tribunalul Bucure~ti prin Seminta ci vila
1364/201 8, cu referire Ia terenul in suprata~a de aproximativ 11 Hectare din Lunca Corbului- exact terenul
pentru care ANM Bucure~ti a legalizat modificarea zonei V 1~ spatii verzi in zona M2, a re~inut ca
dispozifiile an . 71 din OUG 195/2 005 se interpreteaza in sensu! ca modificarea zonei verzi existenta in PUG
:2000 este interzisa.
Prin Decizia Etapei de Incadrare nr. 3/29.01.2019 s-a pennis ca eel pufin 2 zone de aproximativ
200.000 mp care sunt incadrate ca zone VI A sa fie trecute in zona M2 (P+ 14 etaje), din Bilantul tentorial
propus reie~i nd ca APM a avut cuno~tinta de modificarea zonelor verzi.
Relativ la eludarea disp. arl. 18 alin. 9 din Legea 2-112007 a aratat dl aceste prevederi au fost gre~it
invocate de panita APM, ele referindu-se in realitate la interdictia de a schimba o zona funqionala in zona
verde ~i nu invers.
Extinderea zonei V5 (a*a cum este ea mentionata in Bilantul tcritorial propus) va incalca chiar art. 18
alin. 9 din Legea 24/2007 in sensu] ca aceste zone V5- Culoare de protec~ie fata de infrastructura tch.nica- se
vor rcgasi pe proprietati private fli nd astfel schimbata funqionalitatea terenurilor private, procedura interzisa
de art. 18 alin. 9 din Legea 24/2007.
A~adar, pe de-o parte schimbarea func~iunilor zonelor verzi V lA in zone funqionale M2 {P+ 14
Etaje) incalca " rt. 71 din OUG 195/2005 , iar pede alta parte crearea de zone V5 Culoare de protecfie fa1a de
itifrastructura tehnica in cadrul proprieta~ilor private (zone LI .M3) incalca dispozitiile art. 18 alin. 9 din
Legea 24/2007.
Relativ Ia !ipsa Avizului de Mediu, a aratat c~, avand in vedere anvergura implicafiilor asupra
sanata}ii populatiei ~i a mediului pe care PUZ Sector 3 o propune, cu atat mai mult in ceea ce prive~te
modificarea Plan~ei initiale cu aceea ce face obiectul Deciziei 3/2019, In mod ilegal, APM Bucure~ti nu a
emis un A viz de mediu in acest sens deoarecc impactul asupra populafiei ~i a mcdiului !neonjurator este
mult mai mare decat eel evidentiat In cadrul Plan~ei Avizate conform Avizului de Mediu nr. 2/05.11 .2018.
Prin Decizia Etapei de incadrare nr. 3/2019 ANM Bucure~ti a aprobat reducerea:
zonei VI de Ia 141 2 0 Ha Ia 118 06 Ha;
zonei V3 de Ia 53,02 Ha la 30,32 Ha, ce echiva leaza cu o s uprafata redusa totala de 45.84 Ha ce
reprezinta. 458.400 m2 .
Aceasta suprafaJa de 45.84 Ha reprezinta 60% din intreaga suprafata a Parcului Alexandru Joan Cuza
care are 73 Ha. Totodata aceasta suprafata verde redusa prin Dccizia Etapei de incadrare nr. 3/201 9
echivaleaza cu 1/3 din toata zona V 1 mentionata in PUG 2000 aferenta Sectorului 3 Bucure~ti.
in schimb s-a majorat:
zona V4 de Ia 25,72 Ha Ia 25 .74 Ha~
zona V5 de la 135,18 Ha Ia 2 71.96 Ha cu mentiunea ca suprafa}a majorata in zona V5 se afla pe
proprietii~ile private pe care sunt deja construite imobile cu ftmctionalitatea de locuinte.
Ca atare. in realitate s-a miqorat zona VI pentru a se putea construi. iar m~jorarea zonei V5 este una
imposibiHi juridic ~i faptic intrucat pentru suprafe~ele inventariate ca VS nu a fost parcursa procedura de
expropriere ~i aceste culoare tree prin locuintclc ccUitenilor.
in plus. de~i in A vizul de Mediu 2/05.11.2018 se mentioneaz~ o majorare a zonei V lla 207.57 Ha.
In decizia etapei de incadrare zona verde Vl este redusa cu aproximativ j umatate din cea mentionaHi in
A vizul de mediu.
Relativ la faptul ca modijidiri aprobate prin Decizia Etapei de fncadrare nr. 3129.01.2019 nu au f ost
aduse Ia cuno~tinta publicu lui. s-a ari:ltat ca aceste modificari nu au tost aduse Ia cunostinta publicului ~i nu a
cxistat o dczbatcrc cu privire Ia aceste modifidiri. singura informare cu privire Ia posibilele modificari fiind
efectuata printr-un anunt in ziar (Ziarul Libertatea) dar ~i in continutul acestui anunt se prevedea ca APM
13ucure~ti luase d~ja hotara.rea sa intocmeasca Decizia Etapei de incadrare.
Criticand Hotanlrea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 49/31.01.2019 privind

aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 3 Bucurc~ti. reclamantul a aratat ca aceasta a fost adoptat
cu inciilcarea art 75 ~i art. 77 alin. -1 din Legea 393/2004. art. 46 alin.l din Legea 215/2001 ~i art. 48 alin. 2
din HCGMB 52/2017. hoUirarea fiind nula de drept conform art. 46 alin.2 d in Legea 2 15/2001 .
Astfel. consilierul Circa Honorius Edward Adrian ar fi trehuit sa se abtina de Ia vot intrucat functia
de reprezentant al Primadei Sectorului 3 Bucure~ti ii interzicea participarea la deliberarca ~ i adoptarea
JIC'GMB nr. 49/31.01.2019, acesta avand un interes personal in cauzlt fiind angajat ~i reprezentant al
initiatorului ~i beneficiarului PUZ Sector 3 (Pri maria Sector 3). in plus. consilierul Circa Honorius Edwa rd
Adrian fusese !mputernicit de Primarul Sector 3 sa efectueze atributiile de administrator public al Primariei
Sector 3.
Aceste aspecte rezu!Ui d in declaratia de avere a consilierului Circa Honorius Edward Adrian ~i din
aceea ca Regulamentul Planului Urbanistic Zonal Se<:tor 3 este semnat chiar de consilierul Circa Honorius
Edward Adrian in numele Primariei St!ctorului 3 Bucure~ti .
in al doilea rand a aditat reclama ntul ca plan~a de zonificare a fost mo dificata ulterior primirii
Avizului Arhitectului ~ef nr. 74/22.1 1.20 18. aviz la emiterea c{inJia a fost avuta in vcderc plan~a numcrotata
2.1.
Plan~a 2.1 arc doua variante: una care respecta spatii le verzi din PUG ~i una care elimina spatiile
verzi din PUG ~i le inlocuie~te cu zone M 2 (P+ 14 Etaje), aceasta a doua varianta nefiind avi1.ata de
Arhitectul ~ef prin Avi7.ul nr. 74122.11.201 8
in p lus, doc umenta(ia Pl iZ a fost avizata de o serie de institutii intr-o forma diferita de cea adoptatti.
mai e xact avizelc au fast obtinute pentru plan~a initiala a Pl JZ.
Zona delimita ta de strazilc Drumul Gura Fagetului. Drumul Gura Putnei. Drumul Dura Crivatului,
Strada Bra~arii. care in P1an~a initialli PUZ erau reprezentate ca zona LI (P+2 ctajc) nu a fost solicitata a fi
3
schimbata in zona M3 (P+4etaje) de nicio institutie. De asemenea zona verde (VlA) din spatele Stiror'n S.A.,
mai exact diq Drumul Gura Crivii~ului nu a fost solic1tara de nicio institutie a fi modificata in zona M2
(P+l 4 etaje). In egaHi masura zona verde VlA situata in zona Lunca Corbului de aproximativ 15Ha nu a fost
solicitata de nicio institutie de a fi transformata in zona M2 (P+ 14 etaje).
fnclusiv Avizul SRI ~i Avizul de Mediu nr. 2/05.11.2018 au avut in vedere plan~a de zonificare
initiala ~i de vreme ce au intervenit modificari, chiar substantiale legate de zonificarea spaliilor verzi,
acestea .avize nu l~i mai produc efectele.
In al treilea rand, fata de art. 71 din OUG 195/2005, documentaiia de urbanism ate rentli PUZ Sector
3 nu putea schimbn destinatia terenurilor prcvazutc ca spajii verzi in PUG 2000 ~i conform art. 18 alin. 9 din
Legea 24/:2007terenurile private inregistrate in Cartea Funciara ca fiind "curti-construclii" nu puteau fi
inventa ri ate sau dt:clarate ca spatii verzi, in sensullegii, decat dupa indeplinirea procedurii exproprierii.
in al patiUlca rand, au fast lncalcate disp. art. 56 indice 1 din Legea 350/2001, PUZ contestat m:and
ca scop si intrarea in legalitate a acestor imobile construite nelegal.
Astfel. In zona Drumul Gura Putnei, Drumul Gura Fagetului, in decursul anilor 2017 - 2018,
Prim~ria Sectorului 3 a eliberat mai rnulte autoriza~ii de con~truire care s unt emise in mod nelegal ~i nici nu
s unt respectate retragerile minime, inaltimea maxima, coeficientii CUT ~i POT
De~i l a~imea strazilor condi~oneaza inalrimea maxima a constructiilor, in zona s-au construit imobile
mai inalte dccat prcYcdc Rcgulamenlul LocaJ de Urbanism ~i PGG 2000. Totodatii prin PUZ SECTOR 3 se
elimina distanfa minima pe care o viitoarc clMire trebuie sa o aiba de Ia fatada la limita de propl'ietate in
sensu! ca se accepta constructia de blocuri Ia limita de proprietate a strazii.
In consecinta, constructii le edificate pana in prezent, cu indilcarea normelor de urbanism privind
retragerea minima ia fa~ada, vor putea fi reautorizate in baza PUZ SECTOR 3 de~i nu indeplinesc conditiile
legale de la momentul autorizariL
in a! cincilea rand, reclamantul a sus{inut ca nu au fost respectate dispozitiile art. 57, 58, 59, 60 ~i 61
din Legea 350/200 l, sens in care a aratat ca, in fapt, consultarea publicului a constat in doua inHilniri Ia
sediul Primariei Sectorului 3 in decm·sul unei saptarnani, iar una din aceste lntalniri a fost pentru intocmirea
raportului de mediu.
Chiar ~i !n cadrul acestor 2 intalniri au fost ridicate probleme legate de supraaglomerarea zonei
esticc, rcspectiv zona intitulata "Gurile", unde se prevcdc un regim de lniillime de P+ 14 Etaje (zona M2)
de!?i striizile sunt de categoria a III a (latime intre 5-6 m) ~i chiar ~i in situatia in ca re s-ar largi la 12 m tot nu
s-ar putea construi conform art. 10 Zona M din RL U ~i art. 10 Zona M din Regulamentul PUZ S3 mai mult
de P+ 3 Etajc.
Mai m ult decat atat, persoanele care urmeaza a fi expropriate in vederea Hirgirii strazilor (de Ia 5 m la
12m) nu au fost i'ncuno~tintate, riscand sa le fie demolate blocurile/casele abia construite in ultimii 2 ani.
Pe h1nga extinderea strazilor cu aprox imativ 7 m (dt! Ia 5 m cat este in prezent la 12 m cum se
propune prin PUZ) Primaria sectorului 3 propw1e ~i cxtindcrea zonci VS peste ace~ti 12 m. In prezent unele
construqii autorizate ~i editicate deja sunt retrase cu 2-3 m fa}a de limita std'tzii actuale ceca cc insemna ca
zona V5 ganditii ~i propusa de Primaria Sectorului 3 va trebui sa tie amplasata in sufrageriile. dormitoarele
sau buduariile cetarenilor sau sa fie demolate aceste imobile. ceea ce ev ident este imposibil de realizat.
Obscrvatiile publicului transmise atilt in sclis cat ~i verbal in cadrul celor 2 intalniri de Ia Primarie nu
au fost analizate de persoanele angrenate in procesul de avizare a PCZ-ului.
Discu~iile purtate in cadrul cdor 2 intalniri priveau plan!?a initiala a PUZ-ului iar ca urmare a
modit1carilor survcnitc in cadllll plan~ci nu au fost organizate alte dezbaleri publice motiv pentru care
procedura de participare a publicului a fost incalcaHi.
Reclamantul a aratat ca define o casa in str. Drumul GliTa Putnei nr. 55-57, zona care iniriaJ era
prevazuta in Plan!?a de Zonificare ca zona L1 - subzona locuintelor indiv iduale ~i colective mici cu maxim
P-r2 nivcluri. In plan~cle de zonificarc din data de 22.1!.2018 (2. 1 ~i 2.1 imbunatatita) aceasta zona a fast
modificata in zona M3 - subzona mixta cu cladiri avand regim de construire continuu sau discontinuu ~i
iniil ~i m i maxime de P- 4 niveluri . A~adar modifidtrile survenite In cadrul plan~ei ini~iale nu au mai fast puse
in discutia pub1icului, ci au fost modific ate dupa bunul plac sau interes al Beneficiarului. Mai mu lt. in
imediata apropiere a locuintci rcclamantului sc propune crcarea unui drum de acces, drum care insa nu are
nicio utilitate de vreme ce acest nou drum propus ar trebui sa treadi prin 4 blocuri construitc deja. De!?i s-au
adus la cuno~tjn~a Primarului aceste detlcien~c. insistand ca e laboratorul planului sa mearga in teren ~i sa
4
corecteze aceste deficiente. strazilc propusc a fi create au ramas inscrate ~i in Plan~a de Zonificare 2.1
"varianta imbuniitatita" _
In a! ~asclea rand, reclamantul a sustinut cain Iipsa unui PUG Ia nivelul capitalei, acest PlJZ Sector 3
este neoportun.
Contrar obiectivelor ~i argumentelor din Anuntul de intentie din data de 23.08.2017, prin PUZ s-a
aprobat in realitatea densiftcarea 70nei de est a Bucure~tiului. A;m cum se poate observa din plan~ele
desenate. singureJe zone in care a fost modificat substantial nivelul maxim de inaltime, CUT-ui ~i POT-ul,
este zona de est. mai exact zona "Gurilor" ~i ''Luncilor" in care au fast eliminate prin ''varianta
imbunaU\~ita'' ~i spa~iile verzi VIA. Se propune prin acest PUZ sector 3 ca intreaga zon!'i. de est a capitalei sa
fie impanzita de bloc uri de P+ 14 etaje. respectiv zona M2 in conditiile, in care nici in zona CentmUi sau
semicentrala a sectorului 3 nu exista zone atat de ample in care zona M2 (P+ 14 Etaje) sa domine.
De~i sunt aprobate zone vastc de M2 (P + 14E) care au acces Ia strazile de categoria a III a (lll.timi de
5 m in prezent) dominante In zona Gurilor I Luncilor, aceste drumuri (foste drumuri agricole) vor fi extinse
la 12 m H\time. Ori, latimea strazii limitt!aza inal~imea maxima a cladirilor ce se doresc a fi edificate Ia
maximum P+3E.
Reclamantul a apreciat c~ total gre ~it5 estc ~i abordarca cuprinsi1 in Rcgulament privind retragerile
cladirilor Ia falada ~i retragerile posterioare. Este profund gre~ita stabilirea ca regula pozitionarea cl~dirilor
pe amplasamcnt (Ia limita strazii/ trotuarului) in cazul constructiilor in zona M2 si M3 ~i stabilirea ca
"posibilitate" o retragcrc de 5 m de la aliniament.
Prin exprimi:irile folosite in cadrul Regulamentului P UZ precum "se poate" , "se accepUt" $i
neindicarea in mod clar si exact a unor retrageri minime, viitoarele documentatii de urbanism (autorizatii de
construire) vor crea un haos urbanistic ~i mai mare decat eel din prezent.
TotodaUi in lipsa unor reglcmcntari clare ~i precise. pe care Regulamentul PUZ nu lc arc, autoritatea
emitenta va putea interpreta. in functie de interesele de la ace] moment, modalitatea de construire.
retragerile. inaltimile constructiei s.a.m.d .
Un aspect deosebit de important ~i deloc de neglijat este calitatea aerului din Sectorul 3 ~i mai exact
calitatea a.erului din zona de est a sectorului.
Cnnfonn informatii lor furnizate de statia situata Ia l Decembrie 1918 care monitorizeaza calitatea
aerului. poluarea in zona este deja excesivi.i. fiind inregistrate depa~iri cu peste 604% respectiv 151 mg/m3 a
Particulelor in suspensie de tip PM 2,5 ~i cu peste 459% respectiv 229 mg/m3 a particulelor de suspensie de
tip PM 10 in raport de valorile indicate in Legea l 04/2011. iar media zi lnica a dcpa~hilor aces tor poluanfi
zona se situeaza in jurul valorii de peste 200%.
De~i normele europene dar cele interne impun in sarcina autoritatilor crearea de spatii verzi ~i
intretinerea acestora in vederea diminuarii poluari i aerului. Primaria Sectorului 3 impreuna ~i cu concursul
PMB ~i C.G.M.B. modificii functiunea unor zone incadrate deja ca spatiu verde conform PUG 2000. ba mai
mult densific~ excesiv o zon~ care va spori gradul de poluare in Sectorul 3 dar ~i in celelalte sectoare.
in drept au fost invocate disp. art. I, art. 2, art. 7, art. 10. art. IL art. 15 din Legea 554/2004. art. 7 1
din OUG 195/2005 , art. 18 ali n. 9 din Legea 24/2007, art. 75 ~i art. 77 din Legea 393/2004. art. 46 din Legea
215/2001, art. 56, art. 57. art. 58. att. 59, art. 60 ~i art. 61 din Legea 350/2001.
S-a solicitat incuviintarca probei cu 'inscrisuri. interogatoriu ~i expertiza.
Prin intamoinarea comuna depusa la I 1.10.2019 de paratii Primaria Municipiului Bucure~ti ~i
Primarul Municipiului Bucure~ti (f. 101-108 vol. III ds. nr. 26705/3/20 19) s-a invocat excepfia lipsei
calitt.i(ii procesuale .a ctive a reclamantului, aratandu-se ca acesta nu i!?i justifica calitatea in rapurl de disp.
art. 1 alin.l, art. 2 alin.l lit. a). art. 8 alin. I ind. 1 ~i alin.l ind. 2 din Legea 554/2004.
Paratii au invocat ~i excepfia lipsei de interes. cu motivarca ca din cuprinsul ccrcrii de chcmare in
judecata nu rezulta care este dreptul determinat sau interesullegitim. care justifidi demersul procesual ~i nici
nu s-a adus vreo proba pentm dovedirea in fata instantei a prejudiciului concret adus odata cu emiterea
actului.
S-a invocat ~i excep(ia lipsei calitci{ii procesuale pasiw a pcird{ilor Primiiria J1zmicipiului Bucure.yti
.yi Primaru/ lvfunidpiului Bucure.~ti. aratandu-se ca paratii nu sunt emitenti ai Deciziei etapei de incadrare nr.
3/28.01.20 19, emitent liind Agentia pentru Proteqia Mediului Bucure~ti ~i ca Hotararea Consiliului General
al Municipiului Bucurc~ti nr. 49/31.01.2019 a fast aprobata de Consiliul General at Municipiului Bucure~ti
potrivit competentelor sale legale.
5
S-a invocat ~i excep(ia lipsei capacita{ii procesuale de folosin{ii a pitratei Primiiria Municipiului
Bm:ure.~ti. aditandu-se di potrivit art. 5 lit. hh) din OG 57/2019 privind Codul adrninistrativ primaria
nllmicipiului este dcfinita ca reprezentand o structura func~ionaHi fara personalitate juridica !?i tara capacitate
procesuala, cu activitate permanenta, care duce Ia lndepliniJe hotanirilc autorita!ii ddiberative ~i dispozitiile
autorita~ii executive. solutionand problemele cUJente ale colectivitatii locale, constituita din: primar,
viceprimar. administratorul public, consilierii primarului sau persoanele incadrate la cabinetul primarului ~i
aparatul de specialitate al primarului.
Pc fondul cererii de anulare a Deciziei etapei de incadrare nr. 3/28.01.2019 ~i a Hotararii Consiliului
General al Municipiului Bucure~ti nr. 49/31.01.2019, parayii au solicitat respingerea cererii ca neintemeiaUi
tara a aduce vreun argument In combaterea sustinerilor reclamantului.
in drept au fost invocate disp. art. 205 ~i unn. C .pr.cv ~i disp. Legii 554/2004.
S-a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Prin intampinarea formulata de pfu·ata Primiiria Sectorului 3 Bucure~ti Ia 11.10.2019 (f. 117-1 19
vol III ds. nr. 26705/J /2019) s-a invocat excepfia conexita(ii in raport de dosarul nr. 195../0/ 31101 Y al
Tribunalului Bucure~ti. aratandu-se ca sun l indeplinite conditiile prev. de art. 139 C.pr.cv.
Asupra cererii de anulare, in privinta motivului de nulitate al hotararii prin prisma faptului ca a fost
volata de consilierul C irca Honorius Edward Adrian, sMa aratat ca PUZ a fost aprobat cu 30 de voturi pentru,
4 ab~ineri ~i 17 voturi impotriva, astfel ca ~i in situafia in care consilierul Circa Honorius Edward Adrian nu
ar fi participat Ia vot. proiectul de hotiirare ar fi trecut. De asemenea, parata a aratat ca posibila starea de
conflict de interese prev. de art. 75 ~i 77 alin.l din Legea 393/2004, art. 46 din Legea 215/2001 nu este
incidentlt, lntrucat nu se poate identifica un vadit interes personal al consilic1ul Circa Honorius Edward
Adrian, cu mentiw1ea ca functia contractuala detinuta intr-o institutie publica nu atrage automat starea de
conflict de interese ~i de altfel reclamantul nu a aratat in ce cunsUi beneficiul creat autori.tafii.
S-a rnvederat ca Regulamentul Local de Urbanism afcrcnt PUZ Sector 3 respecta dispozi~iile Legii
350/.2001. ca intreaga documenta~ie elaborata impreuna cu avizele de specialitate obtinute au fost
inregistrate Ia Primaria Municipiului Bucure~ti in vederea analizarii ~i aprobarii PUZ.
Intrucat procedura de avizare s-a des!a~urat pe o perioada-indelungata, o parte din avize au fost
prelungite ulterior emiterii, printre acestea tiind ~i avizul de mediu.
Ca unnare a indreptarilor erorilor punctuate wprinse In prokct s-a revenit catre APMB pentru
emiterea unui nou act de reglementarea, spa{iile verzi fiind in competenta acestora de solu~ionare. APMB a
emis adn::sa nr. 24257!18.01 .2019 din care rezulta c~ PUZ nu necesita evaluarc de mcdiu ~i nu necesita
cvaluare adccvata, astfcl ca se va :supune a probarii tara aviz de mediu, lipsa necesiU\fii avizului de mediu
tiind indicata ~i in Decizia etapei de incadrarc nr. 3/.20 19.
S-a solicitat i'ncuviinJarea probei cu inscrisuri.
Prin intampinarea formulata de paratul Consiliul General al Municipiului Bucure~ti Ia
16.10.2019 (f. 122-1 27 vol. III ds. nr. 26705/3/2019) s-a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
S-a aratat ca, din analiza cererii de chemare in judccata ~i a inscrisurilor ata~ate acesteia, este de
remarcat faptul ca reclamantul nu aratil care este dreptul sau interesullegitim care ar putca fi vatamat prin
t!miterea ~i 1:1probarca Hot<lnirii C.G.M.B. nr. 49/31.01 .2019 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal
(PUZ} Sector 3 Bucure~ti .
S-a aratat ca toate criticile adusc acestui act administrativ prin cererea de chemru·e in judecata au un
caracter general (lncalcarea dispozitiilor art. 46 din Legea nr. 21 5/200 I: lnc~Jcarea art. 75, art. 77 alin. 1 din
Legea nr. 393/.2004~ indilcarea art. 48 alin . 2 din HCGMB nr. 52/2017; plan~a 2.1. versiunea imbunaUI{ita
nu a fost a\'izata de Arhitectul $ef prin Avizul m . 74/'22.11.2018; documenla~ia PUL. a fost avizaUi de o serie
de institutii intr-o torm~ diferita de cea aprobata prin HCGMB nr. 49/3 1.01.2019; incalcarea dispozitiilor art.
71 din OUG nr. 195/2005 ~i art. 56 indice 1 din Legea nr. 350/2001; nerespectarea dispozitiilor art. 57. 58,
59,60 ~i 61 din Legea nr. 350/200 1; neoportunitatea PUZ sector 3, etc) fara insa a se preciza in ce au constat
1n mod concrct acestc incalcari ale dispozitiilor legale, pentru ca instanTa sa poata veri fica existenta sau nu a
acestora.
A sus~inut ca reclamantul nu a invocat ~i nu a probat sub niciun aspect un drept personal sau un
interes legitim care sa fi fost incalcat prin emiterea ~i aprobarea Hotiirarii CGMB nr. 49/31.01.2019 a carei
anulare se cere, a~a cum art. 1 alin. 1 din Legca 554/2004 impune.
6
Mai mult, paratul a aditat ca din prev. art. 32 din Legea nr. 350/200 1 ~i art. 47 alin. I ~i 2 din Legca
nr. 350/200 l rezultli ca planul urbanistic zonal nu este susceptibil prin el insu~i a prcjudicia dreptul de
proprietate ai persoanelor asupra imobilelor ce fac parte din zona vizata de documentafia de urbanism.
Planul UJ"banistic Zonal reprezinta o viziune urbanisticii., ce transpune la nivelul localitat{lor urbane ~i rurale
propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal ~i judetean, conform art. 44 din
Legea nr. 350/2001.
Ministerul DezvolHirii Regionale ~i Turismului, ini~iator al legilor in baza carora se dcsra~oara
activita~i!e de autorizarea executarii lucrarilor de construcfii. cat ~i activitalile de urbanism ~i amen~jarea
teritoriului, confirma faptul cii: uconformitate cu legislafia in vigoare. prin planul urbanistic sc aproba
perimetre maximale potential construibile, in care pot fi configurate mai multe variante de solutii
arhitectural-constructive, solutia tinaHi fiind Ia faza de autorizare a construcfiei"
Prin avizarea ~i aprobarea documentatiilor de urbanism palier PUZ au fost puse in aplicare stratcgiile
de dezvoltare urbana ~i politicilc urbane pentru asigurarea dezvoltar1i cocrcnte ~i durabile. corelarii
prioriHifilor de dezvoltare ~i eficientizarii investitiilor publice.
Planul Urbanistic Zonal at Sectorului 3, a respectat procedura de avizare ;;i aprobare, continand toate
avizele necesare acestui tip de documentatie - palier PUZ.
Relativ Ia motivul ce vizeaz~ incalcarea dispozitiilor ce reglementeaza conflictul de intcresc. s-a
aratat ca in cauza reclamantul nu a demonstrat care este interesul patrimonial sau de alta natura al dl.
consilier Circa Honorius Edward Adrian in ceea ce prive~te aprobarea documentatiei de urbanism Planul
Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 3, Bucure!7ti. Faptul dl. dl. consilier Circa Honorius Edward Adrian delinc
functia de administrator public al scctorului 3 ~i realizeaza vcnituri in cadrul institutiei initiatoare ~i
beneticiare a PUZ Sector 3. nu atrage cazul de incompatibilitate invocat de c~tre reclamant. RemuneraOile
de care beneficiaza. in calitate de consilier local ai CGMB. respectiv administrator public al Sectorului 3
Bucure~ti. i se cuvin fara nicio legatura cu acest act administrativ. In virtutea unor activita~i prestate 1n
temeiul unor raporturi juridice distincte.
in ceea ce prive~te varianta imbunatatita a documentatiei de urbanism PUZ sector 3, aceasta a primit
avizul favorahil at Agentiei pentru Proteclia Mediului Bucure~ti (Decizia Etapei de incadrare nr.
3/28.01.20 19) ~i al Ministerul.ui Dezvoltarii Regionale ~i Administratiei Publicc (Adresa nr.
6 13 1/2 1.01.20 19). inainte de aprobarc prin Hotan1rca nr. 49/31.01.20 I 9 ~i. contrar sustincrilor
reclamantului, varianta imbunatatita nu a adus modifidiri documentatiei de urbanism avizat5 cu avizul m.
74/22.1 1.2018.
In drept au fost invocate disp. art. 205 ~i urm . C.pr.cv ~i disp. Legi i 554/2004.
La data d~ 06.1 1.2019 s~a inregistrat Ia instanta riispunsul reclamantului Ia illtiimpiuarile formulate
(f. 139~ 154 vol. IIJ ds. nr. 26705/3/2019). prin care a invocat exceptia tardivit~lii depunerii intampinarilor de
ditre parati.
Prin I ncheierea de ~edinta din data de 27.ll.2019 (f. 1 72~1 79 vol III ds. nr. 26705/31201 9) a fost
admisa in parte cererea de suspendare a executarii HCGMB 49/31.01.2019 privind aprobarea PUZ Sector 3
Bucure~ti. fiind suspendata executarea HCGMB 49/3 l .01.2019 prh'ind aprobarea PUZ Sector 3 Bucure~ti
doar in privinta reglementarilor de scoatere din Zona Spa~iilor VerLi (V) a unor suprafete care potri vit PUG
aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 astfel cum a fost modificat crau incadrate in Zona Spatiilor Vcrzi (V).
Prin aceea;;i incheiere de ~edinta publica au fost respinse ca neintemeiate excepfiile conexitalii.
tardivitatii invocarii de ditr~ parata Primaria Sectorului 3 Bucure!iti a exceptiilor lipsei capacitaW procesuale
de folosint~ a Prim~riei Sectorului 3 Bucuresti. lipsei de interes in formularea acfiunii ~i lipsei calitafii
procesuale pasive. lipsei calitatii procesuale active a reclamantului. lipsei de interes. lipsei calitatii
procesuale pasive a paratului Primarul General al Municipiului Bucure~ti ~i a fost admisa exceptia lipsei
capacitatii procesual e de folosinta a paratelor Primaria Municipiului Bucure~ti ~i Primaria Sectorului 3
Bucure~t i.
La data de 17.01.2020 Scctomlui 3 al Municipiului Bucure~ti ~i Primarul Sectorului 3 Bucure~ti au
formulat (!ererc de interventie accesorie In favoarea celor 3 parati (f. 197-198 vol. Til ds. nr. 2670513/20 19)
~ cerere care a fost admisa in principiu prin jncheierea de ~~~edinfd d;n 28. 02.2020 (f. 107 vol. V ds. nr.
26705/3/20 19).
7
,
Pe calea cererii de interventie accesorie s~a aratat, in privinla motivului de nulitatea al hoUinirii prin
.
prisma faptului ca a fost votata de consilierul Circa Honorius Edward Adrian, ca PUZ a fost aprobat cu 30
de voturi pentru. 4 abtineri ~i 17 voturi impotriva. astfel di ~i in situatia In care consilierul Circa Honorius
Edward Adrian nu ar fi pat1icipat la vat, proiectul de hotarare ar fi trecut. De asemenea, s-a aratat ca posibila
starca de conflict dt: interese prev. de art. 75 !?l 77 alin.l din Legea 393/2004 ~i art. 46 din Legea 215/2001
nu este incidenta, intrucat nu se poate identifica un vadit interes personal al consilieru1 Circa Honorius
Edward Adrian, cu mentiunea ca functia contractual~ de~inuta tntr-o institutie publica nu atJ·age automat
starea de conflict de interese ~i de altfel reclamantul nu a aratat tn ce consta beneficiul creat autoritatii.
S-a invederat ca Regularnentul Local de Urbanism aferent PUZ Sector 3 respecta dispozitiile Legii
350/200 1. ca 1ntreaga doc umentafie elaborata impreuna cu avizclc de spedalitate oblinute au fost
inregistrate Ia Primaria Municipiului Bucure~ti in vederea analizarii ~i aprobarii Pt,JZ.
Pentru elaborarea PUZ institutia a intreprins numeroase demersuri ~i a obrinut toate avizele necesare.
lntrucat procedura de avizare s-a de;fa~urat pe o perioada indelungatii. o parte din avize au fest prelunghe
ulterior emiterii, printre acestea fiind ;;i avizul de mediu.
Ca urmarc a lndreptarilor erorilor punctuale cuptinse in proiect s-a revenit catre APMB pentru
emiterea unui nou act de reglementarea, spafiile verzi fiind in competenla acestora de solutionare. APMB a
emis adresa nr. 2 4257118 .01.2019 din care rezulta ca PUZ nu necesita evaluare de mcdiu ~i nu necesita
evaiuare adecvatli. asttel ca se va supune aprob~irii f'arii aviz de mediu. lipsa necesitatii avizului de mcdiu
tiind indicata ~i in Decizia etapei de incadrare nr. 3/2019.
Relativ la atirmata nelega litate a HCGMB 49/31.01.2019 rczultata din intiarea In legalitate a unor
constructii nelcgale, s-a ar~Uat di acestea nu au fost indicate de reclamant, neexistand o prezentarea concreta
~i efectiva. context in care acest moti"V nu poate fi cercetat intruca.t contenciosul administrativ verifica sub
aspectul l egal ita~ii acte administrative emise/adoptate, iar nu ceva ipotetic ori vatamiiri ce ar urma sa se
produca in v iitor.
S-a solic itat incuviintarea probei cu lnscris uri .
La data de ll.03.2020 tenul formulat cerere de interventie principaHi (f. 123-125
\Ol. V ds. nr. 26705/3/201 9) a renun{at Ia aceasta cerere de intcrvcntie prin
declaraJia vcrbala din ~cdin ta publica de la 25 .09.2020, consemnata in incheierea de .~edin{d din 25.09.2020
(f. 47-49 vol. V II ds. nr. 26705/3/201 9).
In motivarea cererii de interventie tertul a aratat in esenJa ca este proprietara unui
teren situat in str. Drumul Lunca Ilvei nr. 70-7'2, sector 3 ~i in urma depunerii. la data de l 0.02.2020, a unei
ccrcri pcntru c miterea ce11ificatului de urbanism, i s-a comunicat ca acesta nu ii poale fi eliberat ca urmare a
s uspendarii partiale a HCGMB 49/3 1.0 1.2019 privind aprobarea PUZ Sector 3 Bucure~ti prin hotan1rea
pronuntata In prezentul dosar.
in situafia sa se afla c i1·ca 100 de proprietari care doresc sa editice case unifamiliale in zona pe care
se afla str. Drumu l Lunca Ilvei, zona care estc rczidenfialii. cu multe case. nemaifiind demult zona de spatii
verzi. astfel cum este incadrata in PUG 2000.
lntervenienta a solicitat sa se permWl. aplicarea PUZ Sector 3 Bucure~ti pentru zonele incadrate in
Lla.
S-a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri,
La data de 21.04.2020 tequl formu1at cerere de interventie principaHi (f. 166-
171 vol. V ds. nr. 26705/3/2019) - tertul remm(at la aceasta cerere de interventie prin
dcdaratia vcrbala din ~edin{a publ ica de la 2020, consernnata In lncheierea de .yedin{il din 23.1 0. 2020
(f. 165 - 169 vol. Vllds.m. 26705/3/2019).
In motiv a rea cererii a ariHat in esenf~ ca este, din martie 20 19, proprietara terenului sintat in Drumul
Lunca Il vei nr 62-68 ~i In data de 9 august 2019 a depus ~i solicitat Certificat de urbanism in vederea
construqiei un case unifamiliale modeste, certifi catul de urbani~m fiindu-i eliberat in data de 4 octombrie
::!0 19. De atunci a flicut toate efot1urile si demersurile neccsarc obtincrii autorizatici de constructie, astfel ca,
in data de 21 februarie 2020 a depus toate documentele necesare obtinerii Autorizatie i de constn1ire. dar
toate acest~a eforturi au fast in zadar avand in vedere hotarru:ea pronuntata de Tribunalul Bucuresti in eadrul
dosarului 26705/3nOl9 in data de 27. I 1.2019.
A solicitat intervcnienta sa nu aplice general valabil anularea PUZ sector 3, ci specific in zona
reclamata si eu privire Ia intentia de modificare a zonei urbanistice din zona respectiva si nu si a celorla lte
8
7."one cu specific rezidential tip locuinte unifamiliale care nu au un impact negativ asupra zonelor respective.
tinand cont ca deja pe acele suprafe~e considerate Spatii verzii exista sute de locuinte familiale deja
construite.
S-a solicitat incuviintarea pr~i.
La data de 22.05.2020 t e r t u l - a formulat cerere de interventie accesorie in favoarea
paditilor (f. 268 vol VI ds. nr. 26705/3/20 I 9) - cererea a fost respinsa ca inadmisibila prin fncheierea de
.yedin(r.i din 23. J0. 202~vol. VII ds. nr. 26705/3/201 9).
Cererea terful - nu a fas t motivat~ in fapt ~i nici in drept ~i nu au fost depuse probe in
sustinerea sa.
La data de 03.07.2020 tcrtul a formulat cerere de interventie accesorie in favoarea
paratilor (f. 290 -291 vol VI ds. nr. 26705/3/20 19), prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului de
anularea a actelor administrative deduse judecapi - cererea de interventie accesorie a fost admisa in principiu
prin fncheierea de ~·edin{ii din 25.09.2020 (f. 4 7 - 49 vol. VJI ds. nr. 26705/3/20 19).
in motivare tn cscnta a reiterat sa de interventie principala.
La data de 03 .07.2020 tequl a fommlat cererc de interventic accesone m
favoarea parifilor (f. 302 -207 vol . nr. 26705/3/2019) - cererea de interventie accesorie a fost
admisA in principiu prin fncheierea de $edin{ii din 23. I 0. 2020 (f. 165 - 169 vol. VII ds. nr. 26705/3/20 19).
in motivare in esenta a aratate In ·
au ccrcrc c
interventie accesorie in favoarea paratilor CGMP ~i Primarul Municipiului Bucure~ti (f. 302 -207 vol Vl
ds. nr. 26705/ 3/2019)- cererea de interventie accesorie a fast admis~ in principiu prin fncheierea de $edinJii
din 25.09.2020 (f. 47-49 vol. VII ds. nr. 26705/3/2019) .
.In motivare au aratat ca sunt proprietarii unor loturi de teren cuprinse in zona Drumul Lunca Rates.
Dmmul Lunca Mare, Drumul Lunca Priporului si Drumul Lunca Corbului ~i au sustinut in etapa dezbaterilor
pentru adoptarea PUZ sector Jnecesitatea schimbarii categoriei urbanistice a terenurilor din zona Lunca
Rates, Lunca Mare. Lunca Priporului si Lunca Corhului din UTR VI in M2.
Terenurile In cauza au fost dobanditc in urma retroceuarii ~i ~:rau incadrate conform PUG :woo in
zona Vl cu categoria de folosinta pa~une de~i se afla in intravilanul Municipiului Bucuresti. In Sectontl 3.
in ceea ce priveste cresterca animalelor.inclusiv pasunatul, legislatia a devenit destul de restrictiva In
ultima perioada d e timp, 1n sensul lirnWirii aproprierii fermclor si a turmelor de animalc cu sau lara
adaposturi d e locuintele oamenilor pentru asigurarea unei suprafete de protectie sanitara intre oameni si
animale - art 11 din Anexa l a Ordinul nr. 119/2014 a Ministrului Sanatatii.
In conditiilc prevazute de aceste prevederi legale dar si altele, tertii nu l~i pot folosi lerenurile sub
nicio forma astfel incat li se incaldl. efectiv si total dreptul de proprietate garantat de Constitutia Romaniei ~i
art.l Protocol 1 CEDO.
Imediat dupa aprobarea PUZ atacat pa11e din intervenienti au demarat procedurile pentru obtinerea
autorizatiilor de construire, !nsa aceasta a fost suspendata ca urmare a pronuntarii incheierii de ~edinta din
data de 27. 11.2019 prin care a fost suspendata executarea HCGMB 49/3 1.01.2019 privind aprobarea PUZ
Sector 3 Bucure~ti in privinta reglementarilor de scoatcre din Zona Spatiilor Verzi (V) a unor suprafete care
potrivit PUG aprobat prin I ICGMB nr. 269/2000 astfel cum a fost mod ificat erau incadrate In Zona Spaliilor
Verzi (V).
S-a solicitat incuviintarea
La data de 17.07.2020 tertul forrnulat cerere de interventie accesorie in
favoarea paratilor (f. I vol VII ds. nr. - cererea de interventie accesorie a fost ad misa In
principiu prin fnc:h eiereu de .yedinftl din 25. 09. 2020 (f. 47-49 vol. VII ds. nr. 26705/3/2019).
In motivarc a aratat ca este proprietara unui teren de 6.600mp care se alla In zona de incidenta a
spatiilor verzi ce fac obiectul prezentei cauze, astfel ca cererca sa de cmitcre a unci autoriza~ii de construire
poate fi anualizata doar dupa
La data de 17.07.2020 tertii au fannulat ccrcrc de intcn·cntic
principaHi prin care au solicitat anularea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucure ~ti nr.
49/31.01.20 19 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3 Bucure~ti (f. 13-1 6 vol V 11 ds. nr.
9
26705/3/20 19) - cererea de interventie accesorie a fast admisa in pr]ncipiu prin lncheierea de $edin{a din
25. 09.2020 (f. 4 7 - 49 voL VII ds. nr. 26705/3/20 19).
i n motivare a ar~i.tat ca este proprietara unui teren de 6.600mp care se afla In zona de incidenta a
spaliilor verzi ce fac obiectul prezente i cauze, astfel ca cererea sa de emitere a unei autorizatii de construire
poate fi anualizata doar dupa solutionarea definitiva a cauzei.
S-a solicitat incuviin~a.rea probei cu inscrisuri.
La data de 20. 10 .2020 paratul Consilio I General al intampinare
la cererea de intervcntie principaHi a intervcnientilor . 108-109 vol.
Vll ds. nr. 26705/ 3/20 19) prin care a invocat exceptia Itiifu ct pcntru !ipsa plangerii prealabile,
iar pc fond a solicitat respingerea ei ca neintemeiata lntruca.t interven ientii nu au invocat ~i probat niciun
drept personal sau in teres legitim GMB nr. 49/31.01.20 I 9.
La data de 23.10 .2020 te11ii au fon nulat cerere de interventie
principala (f. 115-120 vol VII ds. nr. 26 19) prin ca re a u solicitat respingerea cererii de anularea
Hotararii Consiliului General al Municipiu1ui Bucuresti nr. 49/31.01.2019 privind ap robarea Planului
Urbanistic Zonal Sector 3 Bucure~ti ~i Deciziei Etapei de,lncadrare nr. 3/28.01.2019 a APMB, cu consecinta
rnentineri i actelor atacate (f. 115-1 20 vol VII ds. nr. 26705/3/20 19) - cererea a fost calificata de instanta ca
avand natura unci illtervellfii accesorii in favoarea parii{ilor. iar aceasta cerere de interventie accesorie a
fost admisa in principiu prin incheiereu de .~edin{a din 23.10.2020 ([ 165 - 169 vol. VII ds. nr.
26705/3/20 19).
In moti varea cererii intervenienf::ii au aratat ca sunt proprietru·ii terenului din Calea Vitan nr. 160-162
avand categoria de fo losinra cuqi-constructii conform extrasului CF din 19.12.2020. Terenul lor este
1mprejmuit ~i construit insa dinaintea adoptarii PUG 2000, nefiind o zona verde. In plus, terenul nu este
inscris in Registrul Verde.
Ca urmare a depunerii la 25.06 .2020 a unei cereri d~:: aprobare P UD, li s-a comunicat de Primaria
Sector 3 di imobilul se afla confonn P UG 2000 in zona spatiilor verzi.
Pe fondul cererii de interventie s-a susJi nut ca in raport de 31 alin. 1 lit c ~i alin 3 ~i art I 8 din
Normelc mctodologice de aplicarea a Legii 350/2001 aprobate prin Ordinut MDRAP 233/2016, specific
zonelor V 1 a) - c ) cstc caractcrul public, precum ~i accesul ne1imitat al publicului intr-o zona definita ca
spatiu verde.
In plus, Legea 24/2007 este un act juridic de nivel superior O UG 195/2005 ~i astfel cea dintai a
modificat implicit prev. art 71 din OUG 195/2005. Ori, din perspectiva Legii 24/2007, pentru inte1'dicpa
schimbarii destinaJiei, nu este suficient ca terenul sa fie prcvazut ca spatiu verde In documt:ntatiile de
urbanism. ci este necesar ca el sa tie inventariat ~i inregistrat ca spatiu verde in Registml Spatiilor Verzi.
A~a fiind, interdictia invocata de reclamant nu afecteaza terenurile proprietate privata inregistrate in CF in
catcgoria curt,i constructii. intrucat acestea nu pot fo rma obiect al inventarierii ~i inregistri'irii ca spatii verzi.
Actele atactate sunt emise cu respcctru·ca Legii 24/2007, cu precadere art. 18 a lin. 9 din Lege ~i in
aplicarea acestor prevederi.
in p lus. incadrarea terenu!ui intet'venientilor in zona M2 corespunde situatiei reale a terenului.
S-a solicitat incuviifl1area probei cu inscrisuri.
II) Dosarul nr. 37229/3/2019

Prin cererea de chemare in iudecata inregistrata pe rolul Tri bunalului Buc ure~ti - Seq ia a 11- a de
contcncios admini str · · · de 10.1 2.2019, reclamanlii -
cont.radictoriu cu parati i Consiliul
un 1c1pl ucure~11 torului 3 al Municipiului Bucure~tj au solicitat :
1) a nularca in totalitate a Hotararii Consi liul ui General al Municipiului Bucure~ti nr. 49/31.01.2019 ~i a
a.nexei sale ce con!inc Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 3 Buc ure~ti.
2) in subsid1ar, anularea paqiala a Hotararii Consiliului General al Municipiului Buc ure~ti nr.
49/31.01.20 19 ~i a anexei sale ce contine Planului Urbanistic Zon al (PUZ) Sector 3 Bucure~ti in privinfa
reglementarilor pentru Aleile Tandala, Pacala ~i Coconi.
In motivarea cere rii au ar~itat cain anul 2018 au observat pe site-ul Primariei Sector 3 Bucure~ti o
invitatie Ia clezbaterea PUZ Coordonator al Sectorului 3 Bucu.rcsti ~i au partkipat la consultarca respectiva.
lara ca pozitia lo r sa fie luata in considerare, persoanele afectate de aceasta in itiativa fiind total igno rate.
10
in urma studierii acestui PUZ Sector 3 au constatat ca intreg Sectorul 3 se supraaglomereaza prin
marirea regimului de inaltime care pennite tara redimensionarea in prealabil ~i in fapt a rctclelor de utilitati
cat ~i a arterelor rutiere corelat cu diminuarea spatiului verde in mod radical, incalcandu-se dreptul Ia un
mod de viata si'inlitos ~i crescand poluarea in zona dar ~i riscul de inciilcare al normelor
europene/inflingement si a~a extrem de fragil.
Municipiul Bucuresti ~i-a rezcrvat prin acest PUZ dreptul extinderii str~zilor $i trotuarelor pe o mare
parte din terenurile adiacente strazilor/aleilor,astfel incat toti proprietarii acestor ter~nuri ~i inclusiv
reclamantii nu mai pot construi nimic pe terenurile respective. ci numai Municipiul Bucure~ti poate realiza
strazi ~i trotuare pe terenurile aflate in proprietatea reclamantilor.
in anul 2019, in unna adoptarii acestui PUZ Sector 3 s-au emis mai multe Autorizatii In zona easel or
reclamantilor cum sunt. cu titlu de exemplu, Autorizatia de construire nr. 164/21.03 .2019 eliberata de
Primarul Sectmului 3 Bucureeyti in beneficiul Arun Contabilitate Consultanta SRL pentru terenul situat in
Bucurc~ti , Aleea Tandala nr. 2 I ;;i Autorizatia de constmire nr. 55 1/09.08.2019 eliberata de Primarul
Sectorului 3 Bucmesti in beneficiul Sofia Residence Home's SRL pentm terenul situat in Bucure~ti. Strada
E~arfei nr. 56-58, Sector 3. dar ~i certificate de urbanism pentru imobile cu nivel de inaltime P+ 14E. Prin
aceste autorizatii s-au permis construirea unor cladiri mult mai inalte decat petmit rcglcment~rilc PUG
Bucuresti in vigoare Ia ora actuala, cladiri cu multc apartamente, avand in vedere li!itimea str~ii din PUZ
Sector 3 - o H1time imaginara - ~i nu latimea strazii din prezent.
Criticand legalitatea actului administrativ atacat, reclamantii au aratat In primul rand ca au fost
incalcate disp. art. 7 din Metodologia de consultare a publicului ancxa a Ordinului nr. 2701 /2010. cc prcvad
ca responsabilitatea privind informarea ~i consultarea publicului pentm planurile de urbanism ~i de
amenajare a teritoriului revine autorita.tilor administrati ei publlce responsabile cu aprobarea planurilor.
A~adar, singura entitate competenta sa realizeze procedura de consultare a publicului era CGMB, prin
aparatul propriu al COMB, conform. in fapt ins a intreaga procedura de consultare a publicului, de obtinere a
avizelor, de realizare a documentatiei scrise ~i desenate. etc., a !acut-o Sectoml 3 prin Primar ~i nu entitatea
care a aprobat PUZ-ul. adica Municipiul Bucure~ti. Au mai sustinut reclamanfii di entitatea care a realizat
efectiv procedura nu are personalitate juridica.
In al doilea rand. au fost incalcatc prcvederilc art. 7 din Mctodologic deoarcce Primarui/Consiliul
Local Sector 3 nu a infonnat publicul in mod concret ~i real. ci doar ocazional cu privire Ia i.ntenfia de
adoptare a PUZ sector 3 ~i nici nu a organizat Ia sediul propriu un spafiu permanent dedicat schimbului de
informatii pentru urbanism si amenajarea teritoriului. Reclamantii au solicitat la sediul Primariei Sector 3
mai multe informatii despre acest Proiect de PUZ insa functionarii Primariei sector 3 i-au i'ndnunat spre site-
ul Primariei unde se gasesc infonnatii incomplete ~i chiar greu de desdircat (impun programe speciale), asta
daca se permite accesarea site-lui deoarece este de obicei cu virusi informatici.
In al treilea rand, au fost indilcatc prevederile art. 34 din Metodologie deoarcce aducerea Ia
cuno~tinta publicului a fost incompleta prin publicarca pc sitc~ul Primariei Sector 3 doar a intentici de
modificare a PUZ ~i a unor avize. dar tara a se publica ~i Proiectul de Plan Urbanistic Zonal Sector 3 1n sine.
ca sa seApoata intelege in ce sens se dore~te modificarea parametrilor w·banistici in Sectorul 3 prin noul PUZ.
Tn al patrulea rand. au fost indilcate prevederile art. 37 din Metodologie deoarece Primarul/Consiliul
Local Sector 3 nu a realizat procedura prealabila aviza.rii de infonnare a publicului - nu au fost identificati ~i
notificali proprietarii afecta ti de PUZ (mai ales cei ale caror proprietati vor fi expropriate par~ial. in unele
cazuri probabil chiar cu demolarea totala sau partiala a cladirilor), nu au fost puse la dispo7itia publicului
toate matcrialclc rcfcritoare Ia PUZ.
In al cine ilea rand, au fost indilcate prevederile art. 4 si 5 din Ordinul 2710/20 I 0 intmdit informarea
~i consultarea publicului nu s-a fiicut in fiecare etapa prevazuta de Ordin, reclamantii afland de cele douli
intcilniri organizate pe aceasta tema Ia Primaria Sector 3 intampHitor. de la o organizatiei non-profit. Pe site-
ul Primariei Sector 3 nu au gasit Rapoattele care trebuiau sa fie intocmite Ia finele fiecarei etape de
consultare, incald\ndu-se astfel p revederile legale referitoarc la transparcnta dccizionala.
Relativ Ia capAtul de cerere subsidiar. au arlitat ca marirea latimii strazilor ~i a trotuarelor din diverse
motive nu se poate face prin aceasta documenta~ie urhanistica de tip PUZ. ci doar printr-o alta hotarare a
CGMB prin care sa se realizeze anterior schimbarii categoriei urbanistice a terenului (din curti - construc~ii
in strada) exproprierea pentru utilitate publica a terenurilor grevate de Ui.rgirea previizuUi in PUZ. Prin
aprobarea acestui PUZ prin care se prevede largirea strazilor pe terenurile reclamantilor fara j usta ~i
II
prealabila despagubire confotm unei proceduri de expropriere pentru cauza de utilitate publica (inclusiv
..
pentru Aleile Tandala si Pacala pe care reclarnantii locuiesc, dar si pentru Strada Esatfei si Aleea Coconi
prin care reclaman~i] au acces Ia proprietafile lor), li se afecteaza b'rav si li se incalca dreptul de proprietate
garantat de art. 44 dln Constitutia Romaniei side art l din Protocolul Aditional nr. 1 Ia CEDO.
Din studierea Plansei de Reglementari Urbanisticc ~ Zonificarc Functionala (Plansa 2.1.) anexa la
PUZ Sector 3 aprobat prin HCGMB nr. 49/2019 reiese ca Aleile Tandala, Pacala si strada Esarfei (precum si
multe alte strazi din Sectorul 3) urmcaza sa fie largite de Ia dimensiunea actuala de 5 - 7 metri aproximativ
Ia latimea de 12 metri.
Accst lucru le-a fosl confirmat de Arhitectul Sef al Primariei Sector 3 Bucuresti prin raspunsul sau cu
m. 464960/28.06.20 I 9, prin care i~a informat ca HCGMB nr. 49/2019 a transformat zona urbanistica in care
se atla proprieUi1ile lor din M3 in M2 astfel incat se pot construi cladiri mai inalte, dar ~i ca terenurile lor vor
fi afectate de largirea arterelor de circulatie Aleile Tandala, Pacala, Coconi ~i strada Esmfei. Au mai aratat
reclamantii ca terenurile lor sunt afectate de aceasta « largire )) a Aleilor Tandala. PacaJa si Strada Esarfei cu
eel putin 2,5 metri (poate chiar mai mult) de-a lungul fiecarei artere rutiere de ambele parti al.e carosabilului.
Aceste extinde ri ale unei artere de circulatie se intemioneaza a se realiza de UAT Municipiul Bucuresti
conform acestui PUZ.
Cu toate acestea UAT Municipiul Bucuresti nu a adoptat anterior acestei hotarari o alta hotarare prin
cart: sa realizeze etapele prealabile ale exproprierii pentru cauza de utilitate publica confom1 prevederilor
Legii nr. 3311994 si Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru utilitate publica. Cu alte cuvinte, nus-au
tacut anterior studii de prefezabilitate. fezabilitate ~i necesitate si pentru a se putea declara ulterior utilitatea
publica a zonelor studiate, marcate cadastral, masurate, evaluate, identificafi proprietarii ~i prevazu~i bani in
buget pentru dreapta ~i prealabila despagubire conform Legii 33/1994 ~i 255/20 I 0.
Ori. pana la schimbarca proprietarului (fiind Inca in proprietate privata) Municipiul Bucure~ti nu i'i
poate da terenului o destinatie urbanistica de uz si utilitatc publica ~i nici Primaria Sector 3 nu poate emite in
mod legal auto riza~ii de construire (AC) pentru construirea unor blocuri care 1ncalca PUG Bucure~ti
rapm1andu-se himeric la lalimea unei strazi care ar putea in viitor sa aiba o la~ime de 12 metri, insa in fapt
are tot lntre 5 ~i 7 metri ~i dupa cc vor fi finalizate blocurile surplusul de m~ini vor circula tot pe aceste
strazi nelargite.
Prin adoptarea acestui PUZ Sectorul 3 i~i n:zerva in mod abuziv dreptul de a dispune de teren ca intr~
un viitor ince11 sau poate niciodata sa faca strada ~i trotuar dar fara a realiza in prealabil o expropriere prin
procedura legala, situatie care li afecteaza direct ~i pe rcclamantii care locuiesc pe Aleile Pacala ~i Tandala
di n Sector 3 care au o lii~ime medie de 5-6 metri iar prin PUZ se propune o latime de pana la 12 mctri.
0 astfel de conduita din partea autoritatilor romane a tbst a'\pru sanctionata de instantele europene,
cu titlu de exemplu fiind cauza CEDO Vergu c. Romaniei din 11.01.2011, dl. Vergu aflandu-se intr-o
situatie asemanatoare reclamantiilor, care sunt supu~i unei exproprieri in fapt. Aceasta expropriere de fapt
~xi sta de fiecare data cand exista o legatum directa intre masurile pe care o persoana le-ar putea astepta de Ia
tm stat si exercitarea efectiva a prerogative lor dreptului de proprietate (cauza Onerzildiz c. Turcia din
30.09.2004. par. 134). Ceea ce nu apare evident in actiunea autoritatilor publice estt! faptul ca exproprierea
exista de fapt de fiecare data cand proprietarul nu~si poate exercita oricarc dintre atributele dreptului de
proprietate.
In plus, prin densificarea stabilita de PUZ Sector 3 aprobat prin HCGMB nr. 49/2019 fiira a se lua
tn..'1Suri corelative de dezvoltare a retelelor de ntilitati ~i arterelor rutiere ~i prin reducerea spatiilor verzi In
Joe de dezvoltarea acestora, reclamanlilor li se incolcll dreptulla un rnediu de viata sanatos garantat de art.
35 din Constituia Romanici ~i OUG 195/2005. Prin PUZ Sector 3 aprobat prin HCGMB nr. 49/2019 se
urmareste principiul densificarii adica a) schimbarii regimului general de inaltime in intreg sectorul 3 cu
scopul evident de a aproba construirea cat mai mult pc vcrticala si pc orizontala. Acest Iucru se face tara a se
redimensiona retelele de utilitati si arterele rutie re astfel incat va creste numarul de locuitod pe metrul patrat,
fara insa a St! mari capacitatile utilitatilor si a arterelor rutiere. Acest lucru inseamna spre exemplu ca retelele
de evacuare a apelor uzate sau a gunoiului care au fost dimenisionate pentru un numar mai mic de locuitori
se suprasolicitata si se blocheaza in mod ti·ecvent astfcl incit putcm ajupgc spre exemplu la crize ale gunoiul
menaj~r neridicat, Ia probJeme grave de canalizare sau alimentare cu apa potabila. De asemcnca. circulatia
mai multor masini pe acdeasi strazi inguste va duce la scaderea vitezei de deplasare, eliminarea mai multor
gaze de esapament si implicit Ia un mediu de viata mai poluat.
12
Nu in ultimul rand in PUZ sector 3 se observa transformarea unor suprafete intinse de zone verzi (in
special zone din parcuri cum ar ti spre exemplu Parcul lore ~i Alexandru loan Cuza) in zone cu caracter
construibil contrar prevederilor 18 alin. 4 ~i 5 din Legea nr. 24/2007.
Principiul densificmi care guverneaza PUZ-ul cbordonator Sector 3 in fonna aprobata constituie o
abordare gresita in !ipsa refacerii retelei de drumuri si utilitati adaptate pentru dezvoltarea pe verticala si
incalca art. 13 din Legea nr. 350/2001 a urbansmului deoarece nu se reglernenteaza anterior sau eel tarziu
simultan si supralargirea strazilor prin expropriere (care o poate face numai Municipiul Bucurcsti) si a
redimensionarii retelelor de utilitati (conducte de apa potabila, canalizare, cabluri de electricitate. conducte
de gaze, etc.) pentru a face fata in mod adecvat construirii de cladiri mai inalte, cu mai multe apartamente
mici si ch inuile care permit densificarea dorita de Primarul Sector 3.
In consccinta, cstc grcsita, inoportuna si total nclcgala transfonnarea din categoria urbanistica M3 in
M2 a zonei Aleilor Pacala si Tandala din zona Pasajului Suprateran Mihai Bravu deoarece se vor construi
cladiri mai inalte tar~ a se redimensiona strazile si retele de util itatL astfel incat intreaga zona se va bloca iar
!ipsa spatiilor verzi va face sa traim intr-un mediu foarte poluat.
S-a solicita incuviintarea probei cu inscrisw'i.
La data de 23.01.2020 paratul Sectorul 3 al Municipiului Bucure~ti a depus intampinarc (f. 195-
198 voL I ds . nr. 37229/3/2019) prin care a invocat exceptia inadmisibiliUit ii cererii ca urmarc a formularii
plangerii prcalabilc in mod tardiv, cxceptia lipsei calitatii proccsualc pasive a Sectorului 3 al Municipiului
Bucure~ti. iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca netemeinica.
S-a invederat ca Regulamentul Local de Urbani sm aferent PUZ Sector 3 respecta dispozitiile Legii
350/2001, ca lntreaga documentatie elaborata lmpreuna cu avizele de specialitate obtinute au fost
inregistrate la Primaria Municipiului Bucurc~ti In vederea analizarii ~~ aprobarii PUZ.
Procesul de elaborare ~i de aprobare a documentatiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal al Sectorului
3 al Municipiului Bucure~ti a fost unul complex. care a avut la baza studii ~i documentatii tehnice care au
fost analizate ~i aprobate in comisiile de specialitate de ditre speciali~ti atestati in domeniile avizate.
Ulterior, intreaga documentafie lmprcuna avizele de specialitate obtinute au fost inregistrate la Primaria
Muncipiului Bucure~ti. in vederea analizarii ~i aproMrii Planului Urbanistic Zonal a! Sectorului 3 al
Municipiului Bucure~ti. in conformitate cu prevederile l.egii nr. 350/2001 .
in conformitate cu prevederilc art. 47 ale Lcgii nr. 350/2001, prin aprobarea Planului Urbanistic
Zonal al Sectontlui 3 al Municipiului Bucure~ti, au fost stabilite ~i reglementate ~i noile directii de
dezvoltare la nivelul infrastructurii rutiere ~i echiparii tehnico-edilitara corelate cu prograrnele de dezvoltare
urbana integratii, constand in realizarea unor noi artere de circulafie, sensuri giratorii ~i pasaje supraterane ~i
subteranc, majorarea unor artere de circula~ie/drumuri de exploatare agricola existente prin supralargirea
profilelor subdimensionate In prezent. crearea de piste de biciclete. parcllri publice subterane ~i supraterane.
reconfigurarea ~i introducerea de linii noi de transport public in zonele destructurate (corelate cu Planul de
Mobilitatc Urbana Durabila - PMUD). reabilitarea, modernizarea ~i extinderea de re~el e tehnico-edililara
("Programul Sueur- ApaNova ", "Nicio strada ncasfaltata ~i lara utiliHiti publicc " etc).
De asemenea, prin aprobarea PUZ S3 sunt lndeplinite procedurile legale de demarare a culoarelor de
expropriere a unor ter·enuri in vederea realiz.:1rii lucrArilor de utilitate publica. Primariile de sector nu au
competente de solutionare ~ide realizare a procedurilor de expropriere a terenurilor pentru lucrari de uti litate
publica ~i implicit, a lucrarilor noi de construire ~i/sau de reconfigurare prin supralargire a sistcmului rutier
existent, acestea fiind in sarcina Primariei Municipiului Bucurc~ti ~i/sau a Guvernului Romaniei. dupa caz.
primariile de sector putand eel mult sa solicite sprijin in demararea acestor demersuri/investitii prin
nominalizarea zonelor de actiune.
Cu privirc Ia nelegalitatea adoptarii HCGMB nr. 49/3 1.01.2019 pentru presupunerea unor eventuate
exproprieri. prezentandu-Ie la modul general ~i nu in mod concret ~i efectiv. dar care nu fac obiectul acestui
dosar. aceasta motivare a cererii de chemare in judecata nu poate ti cercetata de catre instanla deoarece
contenciosul administrativ verilica din punct dt: vedere a! legalitatii acte administrat.ive emise/adoptate, iar
nu ceva ipotetic sau vatamari care ar urma sa se produca in viitor.
Referitor Ia procedura de infonnarc ~i consultare a publicului pentru documentafia de urbanism
PUZS3. precizam ca aceasta s-a desfa~urat in conformitatc cu prevcdcrile legale incidentc in vigoarc. prin
organizarea de ~edinte publice. prin publicarea de anunturi ~ide documente pe site-ul primariei s~ctor 3. prin
13
analiza, dezbaterea ~i aprobarea documentatiei de urbanism in cadrul comisiilor de specialitate din cadn{l
institutiilor implicate in procesul de avizare/aprobare ~i prin corespondenta realizata cu publieu! interesat.
De asemenea, ulterior documentatia a fost inregistrata in cadrul institutiei Primariei Municipiului
Bucure~ti. unde a urmat procedura de avizate ~i aprobare, in conformitate cu prevederile legale in vigoare,
Prin intampinarea formulata de paratul Consiliul General al Municipiului Bucure~ti Ia
07.02.2020 (f. 7 ~ 11 vol. II ds. nr. 37229/3/20 19) s-a solicitat respingerea cererii ca neintemeiatll.
in moth'are a aratat di Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 3 a respectat procedura de avizare ~i
aprobare. conpnand toate aYizele necesare acestui tip de documentatic - pa1icr PUZ.
Prin Planul Urbanistic Zona l (PUZ) Sector 3 aprobat prin HCGMB nr.49/3 1.01.201 9 s-au stabilit
rcglementari noi cu privire la UTR (Cnitate teritoriala de referinta - subdiviziune urbanistica a leritoriului
unit~rii admi nistrativ- teritoriale, delimitata pe limite cadastrale, caracterizata prin omogenitate functionala
~i morfologica din p unct de vedere urbanistic ~i arhitectural, avand ca scop reglementarea urbanistica
omogena).
Conform PUZ Sector 3, aprobat prin HCGMB nr.49/31.01.20 19, documentalie aflata in perioada de
valabilitate, zona ce include arterele Aleea Pikala. Aleea Tandala ~i Aleea Coconi se lncadreaza in UTR M2
- Subzona mixta cu cladiri avand regim de construire continuu sau discontinuu ~i tniiltimi maxi me de P +14
niveluri cu accente inalte,
Totodata. prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 3, Bucurc~ti. aprobat prin HCGMB
nr.4913l.01.20 19. avind ca scop, printre altele, dezvoltarea, organizarea ~i ierarhizarea refelei stradale a
teritoriului administrativ ~i a Sectorului 3, s-a stab[lit necesitatea supra largirii arterelor de circula~ie, in
conformitate cu Avizul Comisiei Tehnice de Circulatie l}MB nr. 9142/26.06.2018.
Avand in vedere di potrivit art. 4 7 alin. l ~i 2 din Legea nr. 350/2001 planul urbanistic zonal este
instrumental de planificare urbana de reglementare specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea
urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizatc printr~un grad ddicat de complexitale sau
prinlr-o dinamica urbana accentuata, planul urbanistic zonal nu este susceptibil prin el insu~i a prejudicia
drcptul de proprietate al persoane!or asup ra imobilelor ce fac parte din zona vizata de documentatia de
urbanism.
Planul Urbanistic Zonal reprezinta o viziune urbanistica, ce transpune Ia nivelullocalitiitilor urbane ~i
rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal ~i jude~ean, conform art.
44 din Legea nr. 350/200 1.
Ministerul Dezvoltarii Regionale ~i Turismului, initiator al legilor In b aza carora sc dcsfa~oara
activitatile de autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cat ~i activitatile de urbanism ~i amenajarea
teritoriului, con firma faptul di: ''in conformitate cu legislatia in vigoare, prin planul urbanistic se aproba
pcrimctrc maximalc potenTial construibile, !n care pot fi configurate mai multe variante de solufii
arhitectura l-constructive, solutia finala fiind la faza de autorizare a constructiei''
Prin a-. i zarea $i aprobarea documentati ilor de urbanism palier PUZ au fast puse in aplicare strategiile
de dezvoltare urbana ~i politicile urbane pentru asigurarea dezvoltarii coerente ~i durabile, corelarii
prioritatilor de dczvoltare ~i eficientizarii invcstitiilor publice.
Faptul ca in viitor este planificata Iargirea unei st:razi. a unui bulcvard nu poatc fi contcstat de
proptietarii acestor imobile, modemizarea ora~elor fiind de neconceput fa.ra astfel de demersuri. in discutie
nu poate intra deocamdata moda titatea de des piigubire a proprietarilor posi bil afectati de masu.ra planificarii
urbane, constrangerea imobiliara in anumite situatii de utilitate publica fiind permisa prin prisma art. I a l
Protocolului I din CEDO. In tine. orice planiticare urbana ramane pana Ia materializarea ei o situatie incerta
Potrivit att. 8 din Legea nr. 33/ 1994 ··oeclararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei
cerceUl.ri prealabile ~i conditional de inscrierea lucrari i in planurile urbanistice ~i de amenajare a teritoriului,
aprobate confonn lcgii , pcntru localitati sau zone undc se intentioneaza exccutarca ci".
Daca s-a r primi rationamentul reclamantilor. anume ca planurile urbanistice ar fi s usceptibilc de
anulru·e pe considerentu.l c5. afecteaza proprieti:i{i particulare, practic nu s-ar mai putea efectua nicio
expropriere pentru utilitate publica, de vreme ce declara.rea utilitatii publice este conditionata de inscrierea In
prealabil a lucrarii in planurile urbanistice.
14
' De asemenea, art. I a! Legii nr. 33/ 1994. stabile~te tara echivoc ca "Exproprierea de imobile, In tot
sau in parte, se poate face numai pentru cauzil de utililale publica, dupa o dreapUi ~i prealabila despagubire.
prin hoUlrare judecatoreasdi".
In masura in care autoritatea competenta va decide exproprierea unor terenuri sau a unor constructii.
proprietarii vor beneficia de o reparatie corespunzatoare, in acord cu dispozitiile legale anterior citate.
In ceca cc prive~te regimul de 1naltime. conform ru1. 10 alin (I) din Regulamentul Local de
Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal Sector 3. Bucure~ti ~ i'nalfituca maxima admisibila in planul
fatadei nu va depa~i dislanfa dintre alinieri. pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri in func~ie de
volumetria caracteristica strazii. cu conditia retragerii aceslora in limitele unui arc de cere cu raza de 4.0
metri continuat cu tangenta sa la 45 grade.
Procedura de infonnare ~i consultare a publicului pentru documentatia de urbanism PUZ Sector 3,
Bucure~tL s~a des~urat conform Regu!amentului local de implicare a publicului in elaborarea sau
rcvizuirca planurilot de urbanism ~i de amenajare a teritoriului ce intra in competenta de aprobare a
Consiliului General al Municipiului Bucure~ti, aprobat prin HCGMB nr. 136/2012. in toate etapele de
elaborare ~i avizare a Planului Urbanistic Zonal Sector 3, Bucure~ti. iar aceasta sa finalizat cu Raportul
informarii ~i consulta.rii publicului nr. 10123/27.08.2018. document ce a stat Ia baza emiterii hoHin1rii
atacate. Totodat!, documentatia de urbanism supus! aproharii Consiliului General al Municipiului Bucure~ti
a fast accesibiHi publicului pe site~ul Primru:iei Municipiului Bucure~ti Ia sectiunea Proiectc supusc
dezbaterii pubJice (https://www3.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb publica/proiecte), cat ~i Ia sediul Primariei
Municipiului Bucure~ti. De asemenea. elaborarea ~i aprobarea proieclul de hoUinlre adoptat prin I Jotararea
CGMB nr. 49/31.01.2019. s-a facut cu respectarea prevederiJor Legii nr. 52/2003 privind transparenta
decizionala in administratia publica.
S-a solicitat incuviintarea prob~suri.
La data de 22.06.2020 t e r t u l - a fonnulat cerere de interventie accesorie ]n favoarea
rcclamantilor din dosarul nr. 37229/3/2019 (f. 115 ~118 vol II ds. nr 37229/3/2019)- cererea de interventie
accesorie a fost admisa in principiu prin Incheierea de ~edinta din 29.09.2020 (f. 165 ~ 166 vol. IV ds. nr.
37229/3/2019).
in motivarc a ar~Uat ca i~i insu~e~te criticile reclamantilor privitoare Ia inc~lcarile procedurale in
elaborarea ~i aprobarea Planului de Urbanism Zonal Sector 3
Cu privire Ia reglemenU'irilor PUZ pentru aleile Tandala, Pacala ~i Coconi. a aratat ca ele nu pot
produce efecte pcntru aceste alei.
Intervenientul a sustinut ca P UZ cstc o proiectie fantezista. di aleile Tandala. Pacala ~i Coconi sunt alei
interioare, cu o singura ie~ire Ia o artera principala. In privinta lungimilor lor - aleea Pacala are in j ur de 270
ml ~i se tennina in gardul de la eMAG, aleea Tandala are in jur de 400 ml ~i se termina in curtea societatii
Toyota, iar aleea Coconi are in jur de 100 mi. reclamantul mentiom1nd ca ac.:este alei corespund lntre ele prin
niste bratari cu aceiasi largime a aleilor.
Intervenientul a ad!.tat dl. largirea unei strazi nu este un scop in sine, ca lucrare de utilitate publica.
Hotararea de largire a unei strazi. care este un act juridic. infliptuit de o autoritate, trebuie sa aiba pe langa
obicct si o cauza (scop). Pentru aleile numite, niciunul din obiectivele enumerate de primar ("noi directii de
dezvoltare Ia nivelul infrastructurii rutiere si echiparii tehnico~edilitare corelate cu programele de dezvoltare
ur.bana integrata, constand in realizarea unor noi at1cre de circulatie. sensuri giratorii si pasaje
supraterane/subterane. 111i:!:JOrarea unor artere de circulatie/drumuri de exploatare agricola existente. prin
supralargirea profilelor subdimensionale in prezent. crearea de piste de biciclete. parcari publice subterane si
supraterane, reconfigurarea si introduccrea de noi linii de transport public in zonele destructurate ... '') nu pot
fi cauza de largire a strazilor prin expropicrc. Lungimca alcilor, amplasarea lor ca strazi interioare. cu o
singura iesire la o artera principala nu pennit "sensuri giratorii. pasaje supraterane/subterane. introduceri de
noi linii de transport'' etc., chiar dadi ele vor ajunge Ia o H1time de I 2 m.
Cauza (scopul) unui act juridic trebuie sa indeplineasca, cumulativ. urmatoarde cerinte: sa existe. sa
fie reala, sa fie licita si morala. OrL nu exista cauza de utilitatc publica care sa neccsitc largi rca strazilor. mai
exact scop pentru deposedarea atator proprietari de peste 3 m. dispusi Ia frontul de Ia strada, pc care sc
gascsc utilitatile fiecaruia, pomi. gard viu, in general zona de verdeata. In cazul unO!' tiind necesara di1rmarea
caselor.
15
in realitate. "largirea"' strazilor se va face doar in dreptul parcelelor pe care se autorizeaza construirea
unor colo~i din beton. prin cedarile. cu titlu gratuit, prin act notal'ial, ca eel de pe aleea Pacala nr. 22b.
Asadar. se propune o largire a strazii, prin expropiere, pentm utilitate privata. pentru construirea unor
blocuri in special pe persoana fizica, pe principiul densitatii care sufoca orice.
Or, astfel de implementare a acestui PUZ este sanctionala dur prin prevederile art. 47 alin 6 din legea
nr. 350/2001: ··se interzice promovarea planurilor urbanistice zonate cu scop declarat de promovare a unui
anumit proiect de investitii".
In consecinta, acest PUZ nu isi produce efectele intrucat nu exista cauza de utilitate publica pentm
largirea strazii prin expropiere, situatie in care se aplica rcgulilc urbanistice prevazule in PUG.
S-a solic..:itat incuviintarea probei cu inscrisuri.
III) Dosarul nr. 23563/3/2020 (jormat ca urmare a disjungerii cererii mod~(icatoare din dosarul nr.
1998i 3; 2020 al Tribunalului Bucure~ti- Sec{ia a II- a de contencfos administrativ .5·i fhc:al)
Prin cererea modificatoare f01mulat<:i oral Ia primul tennen de judecata acordat !n dosaml nr.
1998/3/2020 al Tribunalului Bucure~ti - Sec~ia a 11· a de contencios administrativ ~i fiscal (dosar avand ca
obiect cererea de anulare a autorizatiei de construire nr. 824/21.11
in scris Ia 14.06.2020 (f. 99-1 03 ds nr, 23563/3/2020) reclamantii
- i n contradictoriu cu paratii Consiliul General al Munic1p1 ucure~tt ~1
~t anularea in patte a Hotararii Consiliului General al Mtmicipiului Bucure~ti nr. 49/31.01.2019 si
a anexei sale ce contine Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 3 Bucure~ti In privin!a reglementarilor
pcntru Aleile Tandala. Pacala si Coconi.
In motivare reclamantii au aratat cii Ia adoptarea PUZ au fast 1nciilcate In primul nmd disp. art. 7 din
Mewdologia de consultare a publicului anexa a Ordimtlui nr. 270112010, ce prcvad ca responsabilitatea
privind informarea ~i consultarea publicului pentru planurile de urbanism ~i de amenajare a teritoriului
revine autoritatiior administratiei publicc rcsponsabile cu aprobarea planurilor. A~adar, singura entitate
competenta sa realizeze procedura de consultare a publicului era COMB, prin aparatul propriu al COMB,
contorm prevederilor HCGMB nr 136/2012. In fapt lnsa intreaga procedura de consultare a publicului, de
obrinere a avizclor. de rcali:tarc a documenta~iei scrise ~i desenate, etc., a facut-o Sectorul 3 prin Primar .!?i nu
entitatea cnre a aprobat PUZ~ul, adica Municipiul Bucure~ti. Au mai sust:inut reclan1a11tii ca entitat~a car~ a
realizat efectiv procedura nu are personalitate juridica.
In a\ doilea nind. a u fost 1nci:ilcate prevederile art. 34 din Metodologie deoarece pe site-ul Primariei
Sector 3 s-a adus la ctmo~tinta p ublicului doar intentia de modificare a PUZ, lliri:i a se publica .!?i proiectul
PUL ca sa se poata intelege tn ce sens se dore~te modificarea parametrilor urbanistici in Sectorul 3 prin noul
PUZ.
In al trcilca rand. au fost incalcate prevederile art. 3 7 din Metodologie deoarece autoritatea nu a
informal ~ i nici notif1cat proprietarii afcctati de PUZ. mai ales cei ale caror proprieti:i~i vor fi expropriate
partial , in unele cazuri probabil chiar cu demolarea totala sau partiala a cHidirilor.
in al patrulea rand. au fa st incalcate prevderile art. 4 si 5 din Ordinul 27 10/2010 lntrucat informarea
;>i consultarea publicului nu s-a :facut in ficcare etapa, reclaman~ii afland absolut lntamplator de doar doua
dezbateri.
in a! cincilea rand. reglementarilor PUZ pentru aleile Tandala, Pacala ~i Coconi nu pot produce
efecte pentru aceste alei, PUZ-ul atacat fiind o proiectie tantezista.
Aleile Tandala, Pacala ~i Coconi sunt alei interioare, cu o singura iesire Ia o artera principala. in
priv inta lungimilor lor - aleea Pacala are injur de 270 ml ~i se tennina in gardul de la eMAG, aleea Tandala
are injur d~ 400 ml ~i se termina in curtea societatii Toyota, iar aleea Coconi are injur de 100 ml, aceste alei
comunicand intre ele prin niste b ratari cu aceiasi largime a aleilor.
S-a aratat di largirca unci strazi nu cstc un scop in sine. ca lucrare de utilitate publica. Hotararea de
largire a unei strazi, care este un act juridic, intaptuit de o autoritate, trebuie sa aiba pe langa obiect si o
cauza (scop). Pentru aleile numite, niciunul din obiectivele enumerate de primar (noi directii de dezvoltare la
nivelul intra'itructurii mtiere si echiparii tehnico-edilitare corelate cu programele de dezvoltare ur.bana
integrata, constand in realizarea unor noi artere de circulatie, sensuri giratorii si pasaje
supraterane/subterane, majorarea unor m1ere de circulatie/drumuri de exploatare agricola ex istcntc, prin
supralargi rea p rofildor subdimensionate in prezent. crearea de piste de bicic1ete, parcari publice subterane si
16
· s upraterlme, reconfigurarea si introducerea de noi linii de transport public in zonele de.structurate... ") nu pol
fi cauza de largire a strazilor prin cxpropiere. Lw1gimea alei lor. amplasarea lor ca strazi interioare. cu o
singura iesire Ia o artera principala nu permit ''sensuri giratorii. pasaje supraterane/subterane, introduceri de
noi linii de transport" etc., chiar daca ele vor ajunge lao Iatime de 12m.
Cauza (scopul) unui act juridic trebuie sa indeplineasca, cumulativ. urmatoarele cerinte: sa existe, sa
fie reala, sa fie Iicita si morala. Ori, nu exista cauza de utilitate publica ca re sa necesite largirea strazilor. mai
exact scop pentru deposedarea atator proprietari de peste. 3 m dispusi la frontul de la strada. pe care se
gasesc utilitatile fiecaruia, pomi. gard viu, in general zona de verdeata, in cazul unor fii nd necesara darmarea
easel or.
in realitate. "largirea"' strazilor sc va face doar in dreptul parcelelor pe care se autorizcaza construirca
unor colo~i din beton, prin cedari1e, cu titlu gratuit. prin act notarial, ca eel de pe aleea Pacala nr. 22b.
Asadar, se propune o largire a strazii, prin expropiere, pentru utilitate privata. pentru construit·ea unor
blocuri in special pc persoana fizica, pe principiul densitatii care sufoca mice.
Or, astfel de implementare a acestui PUZ este sanctionata dur prin prevederile art. 47 a lin 6 din legea
nr. 350/2001: "Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui
anumit proiect de investitii".
In consecinta, acest PUZ nu isi produce efectele intrucat nu exista cauza de utilitatc publica pentru
largirea strazii prin expropiere. situatie in care sc aplica rcgulile urbanisticc prevazutc in PUG.
La data de 19.08.2020 piiratul Primarul Sectorul 3 al Municipiului Bucurc~ti a depus
intampinare (f. 111-115 ds nr. 23 563/3/2020) prin care a invocat excep(ia Jardiviti"ifii fo rmuliirii cererii
mod(ficatoare .~i excepfia inadmisibilitlifii cererii pentru /ipsa pliingerii prealabile, a solic itat suspendarea
cau7.ei panli Ia solu~ionarea definitiv11 a dosarului nr. 26705/3/2019 al Tribunalului Bucure~ti - Sectia a II- a
de contencios administrativ ~i fiscat iar pc fond a solicitat respingerea cererii ca netemeinica.
S-a invederat ca Rcgulamentul Local de Urbanism aferent PUZ Sector 3 respect~ dispozitiile Legii
JS0/2001 , ca. intreaga documentatie elaborata impreuna cu avizele de specialitatc obtinute au fost
inregistrate Ia Primaria Municipiului Bucure~ti in vederea analizarii ~i aprobarii PUZ.
Procesul de elaborare ~i de aprobare a documentatiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal al Sectorului
3 al Municipiului Bucure~ti a fost unul complex, care a avut Ia baza studii ~i documentalii tehnice care au
fost analizate ~i aprobate in comisiile de specialitatc de catrc spcciali~ti atcstati in domeniilc avizatc.
Ulterior. inlreaga documentatie impreuna avizele de specialitate ob~inute au fast inregistrate Ia Primaria
Muncipiului Bucure~ti. in vederea analizari i ~i aprobarii Planului Urbanistic Zonal a l Sectorului J al
Municipiu.J.ui Bucure~L in conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 .
Ca urmare a indreptiirilor erorilor punctua]e cuprinse in proiect s-a revenit ditre APMB pentru
emiterea unui nou act de reglementarea. spatiile verzi fiind in competenta acestora de solufionare. APMB a
emis ad.resa nr. 24257/ 18.01.2019 din care rezulta ca PUZ nu necesita evaluare de mediu ~i nu necesita
evaluare adecvat~. astfel ca sc va supunc aprobarii tara aviz de mediu. !ipsa necesitalii avi1.ului de mediu
fiind indicata ~i in Decizia etapei de incadrare nr. 3/2019.
In conformitate cu prevederile art. 47 ale Legii nr. 350/2001 , prin aprobarea Planului Urbanistic
Zonal al Sectorului 3 at Municip iului Bucure~ti, au fost stabilite si reglementate ~i noile directii de
dezvoltare 1a nivelul infrastn1cturii rutiere ~i echiparii tehnico-edilitara corelate cu programele de dczvoltare
urbana integrata, constand in realizarea unor noi artere de circulatie. sensuri giratorii ~i pasaje supratcranc ~i
subterane, majorarea unor artere de circulatie/drumuri de exploatoare agricola existente prin supralargirea
profilclor subdimcnsionate in prezent. crearea de piste de biciclete, pardiri publice subterane ~i supraterane.
reconfigurarea ~i introduccrca de linii noi de transpoh public in zonele destructurate (corelate cu Planul de
Mobilitate Urbana DurabiHi - PMUD). reabilitarea. modernizarea ~i extinderea de refele telmico-edilitara
("Programul Bucur- A paNova " ' .'Nicio Strada neasfaltata ~i rara utilitali publice " etc).
De asernenea. prin aproharea PUZ S3 sunl indeplinite procedurile legale de demarare a culoarelor de
expropriere a unor tcrenuri in vederea realit.arii lucrarilor de utilitate publ ica. Primari ile de sector nu au
competente de solutionare ~i de realizarc a proccdurilor de expropriere a terenurilor pcntn.1 lucrari de utilitatc
publica ~i implicit, a lucrarilor noi de construire ~i/sau de reconfigurare prin supraUirgire a sistemului rutier
existent. acestea fiind in sarcina Primariei Mun1cipiului Bucure~ti ~i/sau a Gu\oernul ui Romfmiei. dupii caz.
17
primariilc de sector putand eel mult sa solicite sprijin in demararea acestor demersuri/investiti'i pnn
nominalizarea zonelor de ac~iune.
Referitor Ia procedura de informare ~i consultare a publicului pentru documenta{ia de urbanism
PUZS3, aceasta s-a desra~urat in conformitate cu prevederile legale incidente in vigoare. prin organizarca de
~edinte publice. prin publicarea de anumuri ~i de documcnte pe site-ul primariei sector 3, prin analiza,
dczbaterea ~i aprobarea documentatiei de urbanism in cadrul comisiilor de specialitatc din cadrul institu~iilor
i mpli cat~ in procesul de avizare/aprobare ~i prin coresponden~a realizata cu publicul interesat.
De asemenea. ulterior documentatia a fost inregistrat~ in cadrul institu~iei Primariei Municipiului
Bucure~ti. unde a urmat procedura de avizare ~i aprobare, in confmmitate cu prevederile legale in vigoare.
S-a solicitat incuviinfarea probei cu inscrisuri.
Prin intampinarea formulata de pfuatul Consiliul General aJ Municipiului Bucure.~ti Ia
09.09.2020 {f 137-143 ds nr. 23563/3/2020) s-a invocat excepfia conexitatii in raport de dosarul nr.
37129.'3120 19. iar pe fond s-a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
in motivare a aratat ca Planul Grbanistic Zonal al Sectorului 3 a respectat procedura de avizare ~i
aprobare, continand toate avizele necesare acestui tip de documcntatic - palier PUZ.
Prin Planul Urbanistic Zonal (PVZ) Sector 3 aprobat prin HCGMB nr.49/31.0 1.2019 s-au stabiiit
reglementfiri noi cu privirc la UTR (Unitate teritoriala de referinta - subdiviziune urbanistica a teritoriului
unita~ii administrativ- teritoriale. delimitata pe limite cadastrale, caracterizaHi prin omogenitate functionala
~i morfologidi din punct de \ edere urbanistic ~i arhitectural, avand ca scop reglementarca urbanistica
omogena).
Conform P UZ Sector 3, aprobat prin HCGMB nr.49/31.01.2019, documentatie atlata In perioada de
valabilitate. zona ce include arterele Aleea PacaUL Aleea Tfutdala ~i Alcca Coconi se incadreaza in UTR M2
- Subzona mixta cu cladiri avand regim de construire continuu sau discontinuu ~i inaltimi maxime de P +14
niveluri cu accente inalte.
Totodata, prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 3. Bucure~ti. aprobat prin HCGMB
nr.49/3l.O 1.2019, avand ca scop. printre altele. dezvoltarea. organizarea ~ i ierarhiza.rea retelei stradale a
teritoriului administrativ ~i a Sectorului 3. s-a stabilit necesitatea supralargirii arterelor de circulatie. in
confonnitate cu Avizul Comisiei Tehnice de Circulatie PMB nr. 9142/26.06.2018.
Avand in vedere ca potrivil art. 47 alin. I $i 2 din Legea nr. 350/2001 planulmbanistic zonal este
instrumentul de planificarc urbana de rcglementare specifica. prin care se coordoneaza dezvoltarea
urbanistici'i integrata a unor zone din Jocalitatc, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau
printr-o dinamica urbana accentuaHi, planul urbanistic zonal nu cstc susceptibil prin el insu~i a prejudicia
dreptul de proprictatc al persoanelor asupra imobilelor ce fac parte din zona vizata de documentatia de
urbanism.
Planul Urbanistic Zonal reprezinta o viziune urbanistica, ce transpunc Ia nivelul localitatilor urbane ~i
rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national. zonal ~i judctcan, conform art.
44 din Legea nr. 3501.2001.
Ministerul Dezvoltarii Regionale ~i Turismului. initiator a! legilor in baza carora se desfa~oara
activita~ile de autorizarea executarii lucrarilor de constructiL ca.t ~i activitatile de urbanism ~i amenajarea
tcritoriului, confirma faptul ca.: ..in conformitate cu le~:,rislatia in vigoare, prin planul urbanistic se aproba
perimetre maximale potenfial construibile, in care pot fi configurate mai multe variante de solutii
arhitectural-constructive. solutia finaUi fiind Ia faza de autorizare a construqiei"
Prin avizan:a ~i aprobarea documentatiilor de urbanism palier PUZ au fost puse In aplicare strategiile
de dez,-oltare urbana ~i politicile urbane ptmlru asigurarea dezvoiHirii coeren1e ~i durabile, corelarii
prioritiltilor de dezvoltare ~i eficientizarii invcstitiilor publice.
Faptul ca in viitor este planificata largirea unei strazi. a tmui bulevard nu poate fi contestat de
proprietarii acestor imobile, modernizarea ora~elor fiind de neconceput tara astfel de demersuri. In discutie
nu poatc intra deocamdata modalitatea de despagubire a proprietariior posibil afectati de masura planificarii
urbane, constrangerea imobiliarft in anwnite situatii de utilitate publica fiind permisa prin prisma art. I al
Protocolului 1 din CEDO. In fine. orice planificarc urbana ramane pana Ia materializarea ei o situape
incerta.
18
'Potrivit at1. & din Lcgea nr. 33/ 1994 "Declararea utilitati i publice sc face numai dup! cfectuarea unci
cerceUiri prealahi!e ~i conditionat de inscrierea lucri:!rii in planurile urbanistice ~i de amen~jare a teritoriului.
aprobate conform legii, pentru localit~~i sau zone unde se intentioneaza executarea ei".
Daci\ s-ar primi rationamentul reclamantilor, anume ca planurile urbanistice ar fi susceptibile de
anulare pe considerentul ca afecteaza proprietati particulare, practic nu s-ar mai putea efectua nicio
expropriere pentru utilitate publica, de v reme ce declararea utiiWitii publice este conditionata de inscrierea in
prealabil a lucrarii in planurilc urbanistice.
De asemenea. art. I al Legii nr. 3311994, stabile~tc tara cchivoc ca "Expropricrea de imobile. in tot
sau in parte, se poate face numai pentru cau7a de utilitate publica. dupa o dreapta 9i prealabilil despagubire.
prin hotarare j udecatoreasca".
In masura in care autoritatea competenta va decide cxproprierea unor tcrenuri sau a unor construcfii,
proprietarii vor beneficia de o reparatie corespunzatoare. in acord cu dispozitiite legale anterior citate.
In ceea ce prive~te regimul de !naltime. conform rut. I 0 alin (l) din Regulamentul Local de
Urbanism afercnt Planului Urbanistic Zonal Sector 3, Bucure~ti - inaltimea maxima admisibila In planul
fatadei nu va dep~i· distanta dintre alinieri, pot fi adaugatc suplimcntar unul sau doua nivcluri in functic de
volumetria caracteristica strazii , cu conditia retragerii acestora in limitele unui arc de cere cu raza de 4.0
metri continuat cu tangenta sa Ia 45 grade.
Procedura de informare ~i consultare a publicului pentru documentatia de urbanism PUZ Sector 3,
Bucure~tL s-a desfa~urat confotm Regulamentului local de implicare a publicului in elaborarca sau
rl!vizuirea planurilor de urbanism ~i de amenajare a teritoriului ce intr~ in competen~a de aprobare a
Consiliului General al Municipiului Bucure~ti, aprobat prin HCGMB nr. 136/2012. in toate etapele de
elaborare ~i avizare a Planului Urbanistic Zonal Sector 3. Bucure~ti. iar aceasta sa finalizat cu Raportul
inform~rii ~i consultarii publicului nr. 10123/27.08 .2018, document ce a stat la baza emiterii hotanirii
atacate. Totodata, documentatia de urbanism supusa aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucure~ti
a fost accesibila publicului pe site~ul Primariei Municipiului Bucurqti la sectiunea Proiecte supuse
dezbaterii publice (https://v.'\\-w3 .pmb.ro/institutii/cgmb/dczb publica/proiecte). cat ~i Ia sediul Primariei
Municipiului Bucure~ti. De asemenea, elaborarea ~i aprobarea proiectul de hotarare adoptat prin Hotararca
CGMB nr. 49/31.01.2019. s-a Ia.cut cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta
decizionala in administra1ia publica.
IV) Aspecte privind conexarea celor trei dosarc ~i parcursuJ procesual al cauzelor dupa conexare
Prin incheierea de ~edinta din 1 1.09.~020 (f . 150-152 ds nr. 23563/3/2020) prommtata in dosarul nr.
1998/3/2020 al Tribunalului Bucure~ti - Sectia a II- a de contcncios administrativ si fiscal avand ca obiect
ini~ial cererea de an ulare a autorizatiei de construire nr. 824/21.11.20 19 a Primarului Sectorului 3 s-a dispus
disjun.gerca ccrcrii modificatoare avand ca obiect anularea partiala a PUZ HotAn1rii C'onsiliului General al
Municipiului Bucure~ti nr. 49/31.01.20 19 privind Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 3 Bucure~ti ~i
formare unui nou dosar cu nr. 235 · act administrativ ~i ca plirti pe
~i paratii Primarul Sectoml 3 al
Munjci iului General at Municipiului Bucure~ti.
Prin Incheierea de ~cdinta din 11.09.2020 pronuntata in dosarul nr. 23563/3/2020 (f 153 ds nr.
23563/3/2020) a fost admisa excepfia de conexitatc invocatA de paratul Consiliului General al Municipiului
Bucure~ti prin intampinare ~is-a di spus conexarea dosarului nr. 23563/3/2020 la dosarul m. 37229/3/2019.
Prin Incheierea de ~edinta din 29.09.2020 pronuntata in dosantl nr. 37229/3/2019 (f. 165~ 166 vol IV
ds. m. 37229/3/20 19) a fost ad~ncipiu cererea de interventie accesorie formulata in dosarul nr.
37229/3/2019 de intervenientul-- Prin aceea~i inchcicrc de ~cdinta a fost admisa exceptia de
conexitale invocata de instanta din oficiu abia la termenul din 29.09.2020 ~is-a dispus conexarca dosarului
nr. 37229/3/2019 (Ia care fusese deja conex at dosarul nr. 23563/3/2020) Ia dosarul nr. 26705/3/2019.
Ulterior rcunirii eel or trei cauze, prin incheierea de ~edinfa din data de 23.1 0.2020 pronuntata in
dosarul nr. 26705/3/201 9 (f. 165-168 vol VII ds. nr. 26705/3/201 9) · Ja
inadl!lisibilitatii cererii de interventie principaHi formulata de tertii
prin Incheierca de ~edinta din data de 23 . I 0 .2020 pronuntaHi in
VII ds. nr. 26705/3/2019) a fost rcspinsa ca neintemdata exceptia tardivitatii formularii cererii
19
modificatoare ce a :facut obiectul dosarului nr. 23563/3/2020, respinse ca neintemeiate exceptiile
inadmisibilitapi formuHirii cererilor de anulare a HCGMB nr. 49/31.01.2019 formulate in dosarul nr.
372291312019 ~i nr. 23563/3/2020 ~i a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei
subdiviziunea administrativ teritoriala Sectorul 3 Bucure~ti invocata de acesta parata in dosarul nr.
37229/3/2019.
Prin incheierea de ~edinta din 25.11.2020 pronuntata de completul imediat urmator lf. 12- 15 vol.
VIII ds. nr. 26705/3/2019) a fost respinsa ca neintemeiatii c
- ·
investit cu sol u~ionarea cauzei, cerere formulata de reclamantii
Prin Inch eierea de la ultimul termen de judccata ce race parte din prezenta hotarare a fost admisa
excep~ia lipsei c alita~ii procesuale pasive a Primarul Sectorul 3 al Mtmicipiului Bucure~ti - panit in dosarul
reunit nr. 23563/3/2020, exceptie invocata din oficiu.
in cauzele reunite s-a admini strat proba culnscrisuri.
A nalizind actele si Jucrarile dosarelor, retine urmitoarele:

Prin HoHirarea m . 49 din data de 31.01.2019 a paratului Consiliul General al Municipiului Bucure~ti
a fo~t aprobat Planul Urbanistic Zonal - PUZ Sector 3 Bucure~ti in conformitate cu avizul Arhitectului ~ef
nr. 74/22.11.2018 prevazut in anexa nr. 1, planul de reglementari urbanisticc - vizat spre neschimbare,
prezentat In anexa 2, Regulamentul Local de Urbanism. reprezentand anexa 3 ~i Raportul informarii ~i
consultarii publicului m. 13991 /22. ll.20 18, reprezcnta.nd anexa 4 (f 151-152 vol. I ds. nr. 26705/3/20 19).
Plan~a de zoni ficare a PUZ Sector 3 Bucure~ti a avut mai multe variante pe parcursul procedurii de
claborare a planului, aspect important de retinut inca de Ia inceput, Plan~a de zonificare adoptatti prin
HCGMB nr. 4 9/31.01.2019 fiind denumiH\ .,Plan~a 2.1 varianta imbunata~itif' (existenta la scm·a mica Ia fila
149 vol. VII ds. 26705/3/20 19, Ia scar-a originala la fila 157 vol. VII ~i 1n format e lectronic pe suportul DVD
de Ia fila 186 vol. VII. sub denumirea Plan ~a Reglementari urbanistice anexa HCGMB nr. 49_20 19)
I) Cercetand initial actiunea dedusa judecafii de reclamantul prin care se solicita atat
anularea l.kci ziei e tapei de incadrare nr. 3/28.01 .2019 emise de Agcntm pcntru · Mediului Bucure~ti
privind PUZ Co01·donator Sector 3 ce a stat Ia baza HCGMB nr. 49/31.0 1.2019 dit ~i anularea HCGMB nr.
49/31.01.20 19. tribunalul reline:
Prin Decizill etapei de incadrare nr. 3128.01.2019 e misa de Agentia pentru Proteqia Mediului
Bucure~ti ce a stat la baza aprobarii Pt'Z prin HCGMB nr. 49,31.01.20 19 s-a decis ca Planul Urbanistic
Zonal Co01·donator Sector 3 nu necesita evaluare de mediu. nu necesita evaluare adecvatrt ~i se va supune
adoptruii fari'i aviz de mediu (f. 73~74 vol. V ds. m. 26705/3/2019). In cuprinsul Deciziei nr. 3/28.01.2019 s-
a indicat ca parc1ta a ajuns Ia concluzia anterior aratata in baza consultarii autoritatilor publice participante in
cadrul ~edintei Comiletului Special Constituit Ia 17.01.2019. concluzia intemeindu·se pe dispozitiile att. 5
alin. 3 pet. a) ~i a ancxci 1 din HG I 076/2004. S~a mai motivat cii modificarile propuse prin actualizarea ~i
moditicarea p lanului analizeaza suprafcrc mici Ia nivel local ~i au ca scop respectarea art. 18 a lin. 9 din
Legea 24/1.007.
Relativ Ia nec:exilatea avi:;u/ui de mediu s us(inuta de reclamant. se are in vedere di potrivit art. 7 din
H. G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de reali:::are u evaluiirii de mediu pentru planuri § i
programe procedura de evaluare de mediu se finalizeaza cu cmitcrca avizului de mediu pentru planuri sau
programc. Conform art. 13 din acela~i n01mativ, planurile care, in urma etapci de incadrare, nu necesita
cvaluarc de mcdiu urmeaza a £i supuse procedurii de adoptare tara aviz de mediu. Ca atare, necesar este sa se
stabileasca daca se impunea cvaluarca de mediu.
Sunt relevante urmatoarele dispoziTii ale H.G. nr. 1076/2004:
art. 5
( 1) Evaluarea de mediu se efcctueaza penh"U planurile ~i programele care pot avea efecte se1m1ificativc
asupra mediului, conform prevedcrilor alin. (2 )-( 4).
<) ) Se s upun evalua rii de mediu toate planurile ~i programcle care:
a)st p regatesc pentru urn1atoarele domenii: agricultura. silvicultura , pcscuit ~i acvacultura, energie.
industrie, inclusi v activitatea de extrac~ie a resurselor minerale, transport gestionarea de~eurilor,
gospodarirea apclor. teleco mun ica~ii . tm·ism. dezvoltare regionala. amenajarea teritori ul ui ~i urbanism sau
utilizarea terenuri lor, ~i care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care
20
· ~unt pre'vazute in anexele nr. 1 ~i 2 Ia Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru
de cvaluare a impactului asupra mediului ~i pentru aprobarea listei (in prezent anexa I ~i 2 a Legii nr.
292/2018 - s.n.)
(3) Se supun evaluarii de mediu numai daca pot avea efecte semnificative asupra mediului:
a) planurile ~i programele prevazute Ia alin. (2), care determina utilizarea unor suprafete mici Ia nivel local:
(4) Dccizia asupracxistentei efectelor sernnificative potenfiale asupra mediului ale planurilor ~i programelor
prevazute Ia alin. (3) se ia printr-o examinare caz cu caz, conform prevederilor art. 11.
art. 11
Pentru planurilc ~ i programele prevazute Ia art. 5 alin. (3) autoriUi~ile competente pentru protectia
mediului decid dad\ acestea pot avca cfectc semnificative asupra mediului, printr-o analiza caz cu caz. luand
in considerare criteriile relevante prevazute in ancxa nr. 1.
Anexa 1 - Criteriile pentru detenninarea efectelor semnificative potentiate asupra mediului:
l. Caracteristicile planurilor ~i programelor cu privire. in special, Ia:
a) gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiccte ~i alte activitati viitoare fie in ceea
ce prive~te amplasamentul, natura, marimea ~i conditiile de functionare. fie in privinta alociirii resurselor:
b) gradul in care planul sau programul influenteaza alte p]anuri ~i programe, inclusiv pe cele in care se
integreaza sau care deriva din ele;
c) relevanta planului sau programului inlpcntru integrarca consideratiilor de mediu, mai ales din
perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;
e) relevanta planului sau prograrnului pentru implementarea legislatiei nationale ~i comunitare de mediu
(de exernplu, planurile ~i programele legate de gospodarirca dc~eurilor sau de gospodarirea apelor).
2. Caracteristicile efectelor ~i ale zonei posibil a fi afectate cu privire. in special. la:
a) probabilitatea. durata. frecventa ~i reversibilitatea efectelor;
b) natura cumulativa a cfectelor;
c) natura transfrontiera a efectelor;
d) riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu (de exemplu. datorita accidentelor);
e) marimea ~i spatialitatea efectelor (zona geografica ~i marimea populatiei potential afectate);
f) valoarea ~i vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat. date de:
(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;
{ii) dep~irea standardelor sau a valorilor limit~ de cnlitate a mediului:
(iii) folosirea terenului in mod intensiv;
g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan national.
comunitar sau international.
in raport de pr~vederile precitate. tribunalu l retine ca pot fi aprobate planuri urbanistice tara evaluare
de mediu numai daca elc determina ulilizarea unor suprafete mici Ia nivel local ~i nu pot avea etecte
semnificative asupra mediului. Ori. tribunalul apreciaza caIn cauza niciuna din cele doua conditii necesar a
fi intrunite in mod cumulativ pentru a exccpta un plan urbanistic zonal de la evaluare de mediu nu e
indeplinita.
In ceea ce prive~te condifia privind utilizarea unor suprafete mici Ia nivelloca l. tribunalul co nstata ca
in Bilantul teritorial inclus atat l'n Plan~a de Zonificare a PUZ conteslat (fila 157 vol. VTI) cat ~i in cuprinsul
Deciziei etapei de lncadrare nr. 3/28.01.2019 se indica ca tcritoriul subdiviziunii administrativ tt:riloriale
sector 3 este in suprafata to tala de 3.404 ha. In acela~i Bilanlul teritorial inclus in Plan~a de Zoniticarc a
PUZ contcstat se arata ca. In raport de PUG aprobat prin HCGMB 269/2000, prin PCZ contestat se
majoreaza zona functionala Locuinte ~i Functiuni complementare de la 1121.12 ha Ia 1338.31 ha, se
diminueaza zona Unitati industriale ~~ depozite de Ia 761 ,96 ha Ia 26.84 ha. se majoreaza zona Institutii ~i
servicii de interes public de la 327.93 ha la 944.49 ha, se majoreaza zona Cai de commticatii ~i transport de
la 514.38 ha Ia 576,68 ha. se majoreaza zona Verde de Ia 355,1 2 ha Ia 446.19 ha. se majoreaza zona
Constructii tehnico-edilitare de Ia 10.55 ha Ia 47.92 ha. se majoreaza zona Teren cu destinatie special~ de la
8.51 ha Ia 12,59 ha, se diminueaza zona rcprczentand Teren viran de Ia 293.45 ha Ia 0. Acelea ~i noi
suprafete a zonelor functionale anterior enumerate sunt indicate ~i in Plan~a de Zonificare a PUZ contestat.
Pornind de Ia suprafetele anterior cuantificate ~i chiar de la ipoteza di suprafetele anterior indicate
au fost modificatc exclusiv lntre ele, ceea ce inseamna ca pentru calculul suprafetelor concrete ale
21
terenurilor a diror functionaiitate a fost schimbata prin PUZ contestat trebuie ca diferenta intre
majorarile/diminuarile anterior indicate sa se imparta Ia 2 , spre a nu se lua in considerare de doua ori,
tribunalul retine ca PUZ contestat a modificat zonificarea funqionaHi a unei suprafe~e de minim 1.028.57 ha
[(1338,3 1-11 21,13) + (761.96-26,84)+ (944.49-327,93) + (576.68-514.38) + (446,19~355,12) + (47,92-
10,55) + (12,59-8,51 )+ (293.45-0) I 2]. Mai facil, modificarea zonificarii ftmctionale a unei suprafcrc de
minim 1.028,57 ha se poate constata dad\ se are in vedere caprin PUL contestat s-a diminuat zona Unita!i
industriale ~i depozite cu 735.12 ha ~i s-a suprimat zona Teren viran de 293.45 ha potrivit PUG
(735, 12+293,45).
Ori. tribunalul nu gase~te c um anume aceasta suprafata de peste 1.000 ha. care inseamna aproximativ
1/3 din suprafaJa Sectorului 3, ar putea fi considerata o suprafara mica la nivellocaL
In privinla cfcctclor semnificative asupra mediului, tribunalul observa. din studiul comparativ al
Plan~ei PUG aprobate prin HCGMB 269/2000
https:1/doc. pmb.ro servicii/urbanism/pug/docs/planui_UTR.pdf ~i al plan~ei de zonificare PUZ Sector 3 in
forma adoptata prin HCG~1B nr. 49/3 LO 1.2019 denumita ,Plan~a 2.1 varianta imbunaHi{ita" (existenta Ia
scara originala la fila 157 vol. VII ~i in format electronic pe suportul CD de Ia fila I 86 vol. VII, sub
denumirea Plan~a ReglemenUiri urbanistice_anexa HCGMB nr. 49_2019), di prin P UZ Sector 3 in forma
adoptata prin HCGMB nr. 49/31.01.201 9 ca au fost operate urmatoarele modificari de reglementare
urbanistica notabile:
se schimba funqiunea dominanHi in zona de est a Sectorului 3. sens in care se refine ca potrivit PUG
:woo ~i RegulamenLului aferent acestuia in zona pozitionata Ia est de Bulevardul 1 Decembrie 1918 Unita~ile
Teritorialc de Referima (UTR) predominante erau L - zona de locuit, cu precadere subzona L 1c - locuinte
individuate ~i colective mid cu maxim P+2 nivelmi situate in noile extinderi sau enclave neconstruite ~i A -
zona de activitati productive. cu precadere subzona A2b - subzona unitatilor industriale ~i de servicii,
subzona care permitea 1naltimi maxim~ ale cla.dirilor de 20,0 metri. In schimb, conform P UZ contestat,
fu nctiunea dominanta In zona situata la est de Bulevardul I Decembrie 1918 ~i pana Ia limita cujudejul Ilfov
dt:vine M. subzona I\.12 - zona mixta situata in afara limitclor zonei construite protejate. cu cliidiri avand
rcgim de construirc continuu sau discontinuu ~i inaltimi maxime de P+ 14 niveluri cu accente inalte.
se modifica destinatia unor terenuri prevazute ca spaJii verzi in documentalia de urbanism
reprezentata de PUG a probat prin HCGMB ru. 269/2000 (a se vedea pentru facilitarea identi ficii.rii ~i Plan~a
Spaliilor Verzi din PCG depusa !a fila 156 vol. VII): in zona de N -E a sectorului 3 (zona Lacului
Pantelimon}. suprafete considerabile incadrate prin PUG In zona V - zona spatiilor verzi, subzona V3a -
Baze de agreement. parcuri de distractii, poli de agreement sunt reincadrate prin PUZ contestat in zona M.
subzonele M2 ~i M3, deci in zone cu cladiri avand regim de construirc continuu sau discontinuu ~i inaltimi
maxi me de P+ 14, respectiv P+4; in zona de S~E a sectorului 3 (zona intersectie i str. Nicolae T eclu cu str.
Drumul Ltmca Cctafii/str. Drumul Cetatii) suprafete insemnate incadrate p rin PUG in zona V- zona spatiilor
verzi, subzona Vla - Spapi verzi publice cu acces nelimitat sunt reincadrate prin PUZ contestat in zonaL-
s ubzone L3a ~i zona M - subzona M2.
De asemenea, a!te suprafe~e de spa~ii verzi (U.T.R - V) cu dimensiuni mai re cluse decat cele doua
indicate in paragraful anterior, incadrate prin PUG in zona V (U.T.R - V), subzona Vl a - Spatii verzi
publice cu acces nelimitat, sunt transformate in zone construibile (:spre exemplu zona V l a situatl'i la vest de
stadionul Olimpia este reincadrata 1n M2), insa suprafe~ele anterior men~ionate au fast indicate cu titlu pur
exemplificativ. intrucat tribunalul considera ca pentru solutionarea cauzei in lim.itele investirii nu este
important~ suprafa{a exacta de spatii verzi care au suferit astfe l de modificari, ci impot1ant este faptul d\ p rin
PLTZ contestat s-a modif1cat destinatia unor parcele incluse prin PUG in zona .spati ilor vt:rzi.
Tot in legatura cu spapile verzi, se noteaza eli prin PUZ avizat prin Decizia etapei de incadrare nr.
3.28.01.:2019 s-a rnajorat suprafata totala a UTR spatii verzi aterente Sectorului 3 de Ia 355.12 Ia 446,1 9 (a
se vedea acela~i Bilant teritorial inclus in Plan~a de zonitlcare a P UZ contestat), insa in acela:;;i timp trebuie
luat in calcul di suprafat a zonei spa!iilor verzi a fost majorata ca urmare a c re~terii substantiate (cu 136,78
ha) a zonei V5 - culoare de protectie f~qa de infrastructura tehnica, in vreme ce zona V I ~ spa~i i verzi publice
cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fa~ii plantate ;;i V3 - spa}ii verzi pentru agrement a fost redusa
prin PUZ cu 23, 14 ha. respectiv cu 22.79 ha.
Mai important sub aspectul efectelor senmit1cative asupra mediului, tribw1alul noteaza ca potrivit ati.
II alin. l din OUG 114/2007 pentru moditicarea ~i completarea Ordonantci de urgen~a a Gu"'ernului nr.
22
i 95/2005 privind protectia mediului - text in vigoare inclusiv Ia data solutionArii prezentei cauze
"AutoriHitile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafatli de
spatiu verde de minimum 20m2/locuitor, pana Ia data de 31 decembrie 20 I 0, ~i de minimum 26 m /locuitor.
2
pana la data de 31 decembrie 2013." Ori. cum se indica chiar in Bilant teritorial indus tn Plan~a de
zonificare a PUZ contestat, potrivit noii reglementari suprafala UTR spatii verzi a Sectorului 3 este de
446.19 ha, iar suprafata totala a spatiului verde asigurata de reglementarea PUZ (UTR spatii verzi + spatii
verzi aliniament + spatii verzi dispersate in celorlalte UTR-uri) este de 1.114,62ha, ~adar 11.146.200 m .
2
Conform datelor prezentate pe site-ul subdiviziunii administrativ teritoriale Sector 3 populatia Sectorului 3
este de 473.114 locuitori (https://www.P,rimarie3.ro/index.php/sectorul 3/detaliu/80), reie~ind a~adar o
suprafata de spatiu verde de 23.559 m /locuitor potrivit reglementarii urbanistice adoptate prin PUZ
contestat in cauza.
Trcbuie luat In calcul ~i faptul ca Ia nivelul Uniunii Europcne exista inca din anul 2009 o procedura
de infringement i:mpotriva Romaniei tocmai pentru nerespcctarea calitatii aerului in Municipiul Bucure~ti. In
cadrul acestei proceduri, prin Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 30 aprilie 2020 pronuntat~ in
cauza C·638/1 8 statui roman a fost condamnat intrucat ,,Romania, p e de o parte, p rin nere.\pe<:larea
sistematica ~'i persistentii, din anul 2007 ~~i pdna eel pufin in anul 20 16, a valorilm··limita zilnice p entru
concentra(iile de PMJ O Ji prin nerespectarea sistematica ~·i persislentli, din anul 2007 ~i pana in anul 201 4
inc:lusiv, c.:u exceptio anului 2013, a valorilor-limitii anuale pentru concentra(iile de PMJ 0 fn zona R032l OJ
(Bucure.yti, Romtinia), nu .yi-a indeplinit obliga{iile care ii revin in temeiul arlicolului 13 alineatul ( /) din
Directiva 2008150/CE a Parlamentului European ~~i a Consiliului din 2 I mai 2008 privind calitarea aerului
inconjurator .~i un aer mai curat pentru Europa coroborat cu anexa XI Ia aceasta ~i. pede altii parte, nu $f-a
fndeplinfr. in ceea ce prh·e.~·te aceastii zona, fncepand din I I iunie 2010, oblixatiile care fi revin in temeiul
articolului 23 alineatul (/) din aceasliJ direc:liviJ corohorat cu anexa X V Ia aceasta, In special ohligafit.t
previizutlt Ia articolul 23 alineatul (1 J a/ doilea paragraf din directiva men{ionata, de a se asigura cd
perioada de depli~ire este cat mai scurta cu putinfii.'' Intr·adevar, Decizia CJUE este ulteriora emiteri.i
Deciziei etapei de incadrare cercetata, insa parata Agentia pentru Protectia Mediului Bucure~ti avea sau eel
putin era de a~tcptat sa cunoasca existenta procedurii de infringement soldata cu prommtarea acestei decizii.
procedura fiind deschisa de Comisia Europcana inca din anul 2009.
Prin raportarea Ia situatia factuaUi expusa in analiza cfectelor semnificative asupra mediului.
tribunalului refine ca dezvoltarea volumelor construite pe verticala. (~i nu numai) promovata prin Pl rz
contestat. de~i de regula bcncfica pentru dezvoltarea economica a localitatilor, este in acel~ i timp
daunatoare mediului. Acest aspect. coroborat cu faptul ca viziunca urbani stica promovata prin PUZ contestat
nu asigura suprafata minima de spa!iu verde pe cap de locuitor obligatoriu a fi asigurata in baza art. II alin. 1
din OUG 11 4/2007, precum ~i cu faptul d i depa5irea constanta a valorilor limita de calitate a aerului in
Municipiul Bucure~ti este deja lm fapt ce nu mai poate fi contestat, determina tribunalul sa concluzioneze ca
PUZ contestat in mod ceti poate produce efecte semnificative asupra mediului, criteriile instituitc de pet. 1
lit. a. h. c ~i d ~i pet. 2 lit. a, b, d, e, f. ii ~i iii din Anexa 1 a H.G. nr. I 076!2004 pledand in acest sens.
A~adar. in mod evident nelegal s-a apreciat prin Decizia etapei de incadrare nr. 3/28.01.201 9 ca
planul nu necesita evaluarc de mediu, in realitate el avand poten~ia.l de a produce efecte semnificative asupra
mediului ~i vizand utilizarea unor suprafctc mari de teren la nivel local. Ca atare. tribunalul retine ca era
obligatoriu sa se realizeze evaluarea de mediu prin care sa identifice ~i sa stabileasca efectele directe ~i
indirecte. sinergice. cumulative. principale ¥i secundare ale planului asupra s!inatatii locuitorilor ~i a
mediului.
Relativ Ia Avizul de mediu nr. 2/05.1 1.2018 a! Agcntici pcntru Protectia Mediului Bucure~ ti (f. 83-93
vol. V ds. nr. 26705/3/2019), aviz Ia care se face referire in Decizia etapei de 1ncadrarc nr. 3/28.0 1.201 9.
tribunalul remarca prioritar contradic!iile existente In cuprinsul Deciziei nr. 3/28.01.2019. In care pe de-o
parte se arata ca planul nu necesita evaluare de mediu ~i se va supune adoptarii tara aviz de mediu, iar pede
alta parte se are in vcdcrc ca planul a parcurs procedura de evaluare de mediu finalizata cu Avizul de mediu
nr. 2 /05.11.20 18.
T ribunalul constaHi di A vizul de mediu nr. ~/05 . I 1.20 18 mentionat in Decizia etapei de in cad rare nu
putea sta Ia baza adoptarii HC'GMB nr. 49/31.01.2019 intrucat prin els-a avizat o varianta a planului
urbanistic zonal coordonator sector 3 distincta de cea care a 1acut o biectul Decizia etapei de incadrare nr.
3/28.01.2019.
23
Plan~a de zonificare corespunzatoare planul aprobat prin Avizul de mediu nr. 2/05. 11.2018 h te cea
avizata de Arhitectul ~ef al Municipiului Bucure~ti prin Avizul nr. 74/22.11.2018, plarwa ce poarUi viza de
neschimbare nr. 74/22.11.20\8 ~i este denumita ,.Pian~a 2.1" (existenta La scru·a midi. Ia fila 148 vol VII ~i la
scm·a origjnala Ia fila 159 vol. VII). Ori, a~a cum deja s-a anitat, plan~a de zon.iflcare aferenta PUZ avizat
prin Decizia etapei dt! incadrare nr. 3/28.01.201 9 ~i aprobat plin HCGMB nr. 49/ 31.01.2019 este cea
dcnmnita .,Plan~a 2.1 varianta imbunatatitif' (existenta la scara originala la fila 157 vol. VII). Ca Avizul de
mediu nr. 2/05.11.2018 nu a avut in vedere propunerea de zonificare reflectata de ,Plan~a 2.1 varianta
imbun~ilatitlf', ci propunerea de zonificare prezentata in ,Pian~a 2. J'' rezulta :tara echivoc ~i din aceea ca
Bilantul TeritoriaJ Propus prezentat ~i analizat in Avizul de mediu n.r. 2/05.11 .2018 (f. 85 verso - 86 vol.
VII) este eel prezentat in cuprinsul Plan~ei 2.1 (fila 159 vol. VII), c.iimensiunile tuttrror zonelor functionale
propuse indicate in cele doua inscrisuri coincizand.
Ca urmare a dabora.rii ulterioare a ,Plan~ei 2.1 varianta imbunaUi{itif' au fost aduse modificari
considerabile, de substanta. reglementarilor reflectate de ,Plan~a 2.1 ", tocmai prin aceasta modifi.care fiind
schimbata destina!ia terenurilor din zona Lac.ului Pantelimon ~i zona intersectiei str. N icolae Teclu cu str.
Drumul Lunca Cet•i!iilstr. Drumul C'etatii, zona Stadionului Olimpia despre care anteri~r s-a Ia.cut vorbire
din UTR spa{ii vc rzi in alte UTR corespunzatoare zonelor predominant construibile. In plus, din analiza
bilantului teritorial propus cuprins in cele doua plan~e succesive rezuWi ca prin .,Planlja 2.1 varianta
lmbunatatita" a fost redusa suprafata zonelor verzi cu 44.47ha (490,66ha in Plan~a 2.1 - 446.19ha in Plan~a
2.1. varianta imbuni!Hi.tita), iar suprafata zonei Vl a fost red usa de 1a 207,57 ha Ia 118,06ha.
Ca atare, contrar susfinerilor pfu·arilor. modificarile dispuse prin varianta imbunatarita a plan~ei 2.1
sunt departe de a ti simple 1ndreptari de erori, ci sunt unelc de substanfa mai cu seama din perspectiva care
intereseaza autoritatea parata cu competente in domeniul proteq.iei mediului, aceea a spatii!or verzi. A~adar
estc cu ncputinfa a se aprecia ca Avizul de mediu nr. 2/05.11.2018 ar fi putul fi util i7at la aprobarea PUZ in
torma reflectata de plan~a de zonificare 2.1 varianta 1mbunat<ilita.
in final , se observa ca inclusiv in Avizul de mediu nr. 2/05.1 1.2018 se precizeaza expres ca accsta
este valabil pe toata durata puncrii in aplicare a PUZ daca nu intervin modificari ale acestuia.
In raport de cele expuse tribunalul retine ca Agentia pentru Protcciia Mediului Bucure~li a avizat in
mod nelegal PUZ Sector 3 prin Decizia etapei de incadrare nr. 3/28.01.2019 in absenta unci evaluari de
me diu.
Cu toate d i aceasta concluzic cste sutic icnta spre a dispune anularea Deciziei etapei de incadrare n.r.
3/28 .01.:::!01 9, tribunalul retine di sunt corecte !?i criticile reclamantului privitoare la adoptarea Deciziei
etapei de incadrare nr. 3/28.01.:20 l 9 cu lndi.lcarea art. 71 din OUG 195/2005 ~i gre~ita aplicare a art. 18 alin.
9 din Legea nr. 24/2007.
Astfel. tribunalul considera ca art. 71 din OGG 195/2005 interzice schimbarea prin PUZ a destina~iei
terenurilur prevazute ca spatii verzi in PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000, cu mcntiunca ca acest
aspect va fi tratat Ia momentul anaJizei criticii reclamantului referitoare Ia incalcarea art. 71 din OUG
195/~005 prin adoptarca HCGMB nr. 49/3 1.01.2019 privind PUL Coordonator Sector 3.
Relativ la aplicarea art. 18 alin. 9 din Legea n.r. 24/2007, conform acestuia ,,Terenurile inscrise in
cm·tea funciara ca fiind in categoria curti-construqii , terenuri ce se afla in proprietatea privata a persoanelor
fizice sau jurid ice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spa~ii verzi, in sens ullegii, decat dupa indeplinirea
procedurii de expropriere conform legislatiei in domcniu." Trebuie avut insa tn vedere ca art. 18 alin. 9 din
Legea nr. 24/2007 a fost introdus prin art. II din Legea nr. 135/2014, dcci accstc prevedcri sunt ulterioare
emiterii Hotararii ConsiliuJui General al Municipiului Bucure~ti nr. 269/2 1.1 2.2000 avand ca obicct
aprobarea Planului Urbanistic General al Municipiului Bucure~ti.
Prin utman:, conform principiului constitu~ional al neretroactivitafii legi. a rt. 18 alin. 9 din Legea nr.
2412007 nu este incident in cazul situatiei j uridice a terenurilor incadrate in zona spariilor verzi in anul 2
· 'le ~iei pentru Protectia Mediului Bucure~ti ~i intervenientilor accesorii
In sen su! inciden~ei prev. art. I 8 alin. 9 din Legea nr. 24/200 7 fiind a~adar gre~lte.
Cercetand In continuare ccrerea reclamantul - de anulare a HCGJiB m. 49131.01.2019

priJJiud aprobarea PUZ Sector 3 Bucure~ti, referit~ potrivit d ireia in mod nelegal HCGMB
nr. 49 '31.0 1.2019 a fost adoptata cu participarea consilierului genera l care indeplinea functia de
24
' aamihistrator public al Sectomlui 3, sunt aplicabile mmatoarele dispozitii ale Legii 393/2004 :;;1 Legii
215/2001.
Art. 75 din Lcgca 393/2004
Ale~ii locali au un interes personal tntr-o anwnita problema, dad\ au posibilitatea sa anticipeze ca o
decizie a autorWitii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine
sau pentru: b) orice persoana fizica sau juridica cu care au o relatie de angajament, indiferent de natura
acestuia;
Art. 77 din Legea 393/2004
1) Consilierii judeteni ~i consilierii locali nu pot lua parte Ia deliberarea ~~ adoptarea de hotarari daca
auun intcres personal in problema supusa dezhaterii.
2) In situafiile prevazute Ia alin. ( 1), consilierii locali ~i consilierii judctcni sunt obligati sa anuntc. la
inceputul dezbaterilor, interesul personal pe care 11 au In problema respectiva.
3) Anun~area interesului personal ~i abtinerea de la vot se consemneaza in mod oblig:atoriu in
procesul·vcrbal al ~edintei.
Art. 81 din Legea 393/2004
HoUirarile adoptate cu nerespectarea dis pozitiilor art. 77 sunt nule de drept. potrivit dispozitiilor m1.
47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001. cu modificarile ~i compleUirile ulterioare.
Art. 47 alin 2 din Lcgea 215/2001 (devenit art. 46 alin. 2 dupa republicarea Legii 215/2001)
Hotanl.rile adoptate de consiliullocal cu incalcarea dispozitiilor alin. (1 ) sunt nule de drcpt. Nulitatea
se constata de catre instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusfl de orice persoanA
interesata.
Dispozitiile anterior reprodusc, cu toate ca vizeaza in principal institu\ia contlictului de interese, iar
com petenfa de a constata situatiile de conflict de intcresc apartinc cxclusiv Agcntici Nationalc de Intcgritate,
permit in acela~i tirnp oricarei persoane interesate s6 solicite anularea hotararilor adoptate de consiliilc
locale/j udefene ~i Consiliul Genera l al Municipiului Bucure$ti cu incalcarea lor. Tn cauza de fata instanta nu
este chemata sa se pro nunte in vreo forma asupra existenfei unui conflict de interese, raspunderea alesului
local pentru conflict de interese putand fi atrasa doar conform procedurii speciale de evaluare instituitc de
Legea nr. 176/201 0, procedura care ofera persoanei evaluate garantii mai ridicate dedit prezenta procedura.
De aceea. tribunaJul a considerat cii in cauza nu se justifica atragerea Ia judecata a alesului locaL pentru
acesta putand prod uce cfcctc obligator.ii doar Raporlul de evaluare a! AN 1/hotararile judecatore~ti pronuntate
in temeiul art. 20~22 din Legea nr. 176/20 10.
Conform raportului $edin~ei ordinare a Consiliului General at Municipiului Bucure~ti din data
31.01.2019 (f.ll9 ·1 20 vol. I) HCGMB nr. 49/31.01.2019 a fost adoptata cu30 de voturi pentru. 4 abrineri
~i 17 voturi impotriva. consilieml general Circa Honorius Edward Adrian participand Ia !?edinta ~i votand
pentru a doptarea acestei hotan1ri. Calitatea consilierului Circa Honorius Edward Adrian de administrator
public a l Sectorului 3 la data adoptarii HCGMB nr. 49/31 .01.2019 este un fapt nccontcstat. a~adar trcbuie
rctinuta cxistcnta relatiei de angajament prevazute de art. 75 atin. 1 lit. b) din Legea 3 93/2004 1ntrc
consilierul general ~i Sector 3 . Ori . subdiviziunea administrativ teritoriala Sector 3 a fost entitatea
finantatoare a planului urbanistic zonal supus adoptarii. astfel di ~i din aceasta 1.mica perspectiva trebuie sa
se constate ca o decizie de respingere a PUZ adoptata de Consiliului General era pe deplin apta sa cauzczc
Sectorului 3 un dezavantaj - pierderea fondurilor alocate planului fiira niciun rezultat. De altfel. asupra
existentei unui interes propriu al Scctorului 3 in adoptarea HCGMB nr. 49/31.01.2019 swa statuat la
momentul admiterii cererii sale de intcrvcntic acccsorie. Rezu!Hi ca trebuia sa se anticipeze dl. decizia
adoptata putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pcntru persoana juridica cu care consilierul avea
raporturi contractuale. fiind indeplinita conditia interesului personal al a lesului local. in consecinta, sunt
incidente dispozitii!e art. 46 alin. 2 din Legea 21 5/2001. hotanirea adoptata cu participarea la procesul
decizional a consilierului C irca Honorius Edward Adrian fiind nula de drept. Jmprejurarea ca participarea
consilierului general Ia deliberare nu a fost una hotfuatoare - intrucat cxista atat cvorumul cat ~i numarul de
voturi necesar pentru aprobarea HCGMB nr. 49/3 1.01 .20 19 ~i in absenta acestuia - cste lipsiUi de rclcvanfa.
Normelc Lcgii 393/2004 ~i 2 15/200 1 ocrotesc un interes puhlic - eel de a asigura a tat exercitarea corcc ta.
impru·tiala ~i cu obiectivitatc a competentelor autoritatilor publice. cat ~i increderea publicului in mecanismul
de luare a deciziilor la nivelul autoritafilor publice. Totodata. prin derogare de la dispozitiile Legii 554/2004
potrivit carora persoanele fizice .,pot fonnula capete de cerere prin care invodi apararea unui interes legitim
25
public numm rn subsidiar, in masura 1n care vatamarea interesului legitim public decurge logiJ din
inciHcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat", art. 46 alin. 2 din Legea 215/2001 permite ca
nulitatea sa fie invocata de orice persoana are interes. Ca atare, nulitatea hotararii adoptatc cu inciilcarea art.
77 din Legea 393/2004 nu cste conditionata de dovedirea unei vatamari.
Relativ la modificarea plaii§ei de zonificarc ulterior obtinerii avizelor, se reitereaza ca Plan~a de
zonificare a PUZ Sector 3 Bucure~ti a avut mai multe variante pe parcursul procesului de elaborare a PUZ,
chiar in adrcsa Primariei Municipiului Bucure~ti de Ia fila 78 vol. VII aratandu-se ca a existat o plan~a de
zoniticare aferenta etapei pregatitoare - de initiere (plan~a 1.1- f 158 vol. Vll), o a doua plan~a anexa a
avizului Arhitectul ~ef nr. 74/22,11.2018 (plan~a ::!.1- f 159 vol VH) ~i o a treia plan~a anexa a avizului
Arhitcctul ~ef nr. 7-f/ 22.11..20 18 varianta lmbunatatita, aceasta din urma reprezentand varianta aprobata prin
HCGMB nr. 49/31.01.2019 (plan~a 2.1 varianta imbunatatita- f 157 voL VII).
Deja s-a retinut ca Avizul de mediu 111'. 2/05.11.2018 a vizat forma planului anterioara celui aprobat
~i nu putea fi utilizat in mod legal penLru adoptarea P UZ in forma adoptaUi prin HCGMB nr. 49/31 .01.2019.
Aceea~i concluzie se impune ~i in privinta altar avize indicate de Consiliul General al Municipiului
Bucure~ti ca tiind avute in vedere Ia adoptarea HCGMB nr. 49/31.01.2019, sprc cxemplu Avizului SRI nr.
4 7997/17.08.2017 prelungit prin Avizul 53885/02.08.20 18(f. 62-63 vol. II), cu mentiunea di :in con1inutul
acestui aviz emitcntul condifioneaza expres valabilitatea lui de nemoditicarea documentatiei supuse
aprobar1i. De altfel, cu exceptia Avizului MDRAP nr. 6113/21.01.2019, toate avizele avute in vedere la
adoptarea PUZ, indicate in cuprinsul HCGMB nr. 49/31.01.2019, au fost emise antetior datei de 22.11.2018
- data la care a fost avizata spre neschimbare Plan~a de zonilicare 2.1. context in care tribunalul rerine ca
avizelc ( inclusiv A vizul Arhitectului $ef din 22. I 1.2018) au fast cmisc prin raportare fie Ia Plan~a 1.1, fie la
Plan~a 2.1. deci la alta fonna a PUZ dedit cea adoptata, reglementarea efectiv adoptata - Plan~a 2.1 varianta
imbunata~ita, neparcurgand procedura de avizare. in conditiile in care ultima moditicare reflectata Plan$a 2.1
varianta imbun~Wl!ita aducc modificari notabile ~i de substanta (cu precadere in materia zonei functionale V)
variantei anterioare redate de Plan~a 2.1. iar potrivit pet. 2.4 (Avizare) din Ghid privind metodologia de
elaborare ~i continutul-cadru al planului urbanistic zonal aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/N din 16
august 2000, ··solicitarea avizelor/acordurilor asupra PUZ se face In momentul realizarii unui consens asupra
propunerilor ~i reglementarilor din PUZ, i:ntre beneficiar (inclusiv populatie) ~i elaboratorul PUZ.",
tribunalul re~ine di PUZ contestat esle nul conform art. 64 alin. 2 din Legea 350/2001 ~ ,Documentatiile de
amcnaj arc a tcritoriului !?i de urbanism aprobate tara avizele prevazute de reglemenHirile In vigoare sunt
nule.".
Asupra criticii reclamantului vizfmd nerespectarea procedurii de participare a publicului la activita~ilc
de amenajare a teritoriului si de urbanism stabllite de art. 57 ~i urm. din Legea 350/2001 invocata cu
motivarea ca au fast organizate doar doua intalniri la sediul Sectorului 3 ~i nu au fost lncuno~tin{ate
persoanele ce urmeaza a fi expropriate, se are in vedere ca modalitatea de informare ~i consultare a
publicului cu p riv ire la elaborarea P UZ este stabilita de Metodologia aprobata prin Ordinul MDRT nr.
2.70 1/2010 ~ide HCGMB 136/2012 . Reclamantul nu a invocat in concret care anume di.spozitii ale acestor
rcglcmcntari au tost incalcatc, iar tribunalul cstc chcmat sa analizcze proccdura de informare ~i consultare a
publicului in limita criticilor formulate. Intr-adevru:, a:t1. 37 lit. a) pet. 2 din Metodologia aprobata prin
Ordinul MORT nr. 2.701 /20 l 0 stabile~te ca '·Informarea ~i consultarea publicului cu privire Ia propunerile
de PUZ implica ~ i identificarea ~i notificarea proprietarilor ale diror proprietati vor fi direct afectate de
propunl!rile PCZ", norma fiind menita sa asigu.re protectia drepturilor accstor persoane. Reclamantul nu cste
proprietar direct afectat ~i de altfel nici nu a pretins ca se incadreaza in categoria proprietarilor direq i
atectati. A~a tiind, in raport de art. 8 alin 1 1 din Legea 554/2004, reclamantul nu poate deduce judeci'itii
aceasta incalcare. Nici Metodologia aprobaUi prin Ordinul MDRT nr. ~ . 70 1 /201 0 :,;i nici HCGMB 136/2012
nu prevad obligativitatea consulUirii publicului prin intermediul unor dezbatcri publicc in cadrul procesului
de elaborare a PUZ, ci dispun doar ca, in functie de complexitatea ~i impactul estimat al propunerii de PUZ,
consultarea publicul se poate realiza prin dezbateri publice, interviuri de grup, grupuri consultative pe
domenii sau pe anumite categorii de p ublic etc. A~a fiind, in condi~iile in care au fost realizate doua inta.lnil'i,
iar Procesul verbal ~i adresa Serviciului de Transparcnta Decizionala al PMB (f. 72 verso -73 voL III) atcsta
ca inclusiv forma tinala a PUZ a fost afi~ata la avizicrul PMB ~i pe site-ul institutiei. tribunalul constata
netemeinice criticile reclamantului.
26
·. ih continuare, tribunalul retine ca stmt intemeiate sus~inerile reclamantului potrivit dirora schimbarca
desti natiei prin PUZ Sector 3 a probat prin HCGMB 49/31.01.2019 a unor terenuri previlzute ca spatii verzi
in documentatia de urbanism reprezentata de PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 lncalca art. 71 din
OUG 195/2005 .
Astfel, tribunalul considera ca interpretarca corccta a dispozitiilor art. 71 din OUG 195/2005
<.:onduce Ia concluzia ca aceste prevederi opresc strarnutarea prin PUZ a terenurilor prevazutc in PUG ca
spafii vcrzi - Zona V.
Pentru justificarca acestei concluzii se noteaza preliminar ca regulile generale instituite de Legea nr.
350/ 2001 (fmma in vigoare la data adoptarii PUZ contestat) in materia includcrii terenurilor intr~o anumita
zonalunitate teritoriala de referinta (U.T.R.) sunt urmatoarele:
-zonificarea functionaHi se reglementeaza prin Planul urbanistic generaL acesta stabilind la nivel
primar destinatia terenului in raport de zona In care ll incadreaza (zona de locuit, zona activitiitilor
industriale. zona spafiilor verzi etc.). in acest sens, art. 46 alin. 2 lit. c) a Lcgii prevcde di "Planul urbanistic
general cuprinde reglementari petermen scurt la nivelul i:ntregii uniUifi administrativ-teritoriale de bazit cu
privirc la: zonificarea functionala in corelatie cu organizarea refelei de circula~ie:", iar potrivit anexei 2 a
Legii - Definitii ,.Zona functionaHI. - parte din teritoriul unei localitati in care. prin documentatiile de
amen~jare a teritoriului ~i de urbanism. se determina func}iunea dominanta existenta ~i viitoarc. Zona
functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceea~i functiune dominanta (zona de locuit. zona
activitatilor industrialc. zona spatiilor verzi etc.). Zonificarea functionala este actiunea imparfirii teritoriului
in zone functionale."
destinatia unui teren incadrat intr-o anumita zona funcfionaJa prin PUG poate fi modificat~ prin PUZ.
In acest sens, potrivit 32 alin. 5 lit. a) din Lege , prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementl'iri noi cu
privire la: regimul de construire. functiunea zonei .. .'' iar potrivit art. 47 alin 5 ,Prin Planulurbanistic zonal
se stabilesc, in baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic ~i arhitectural. reglementari cu
privire Ia regimu1 de construire, funcfiunea zonei..."
destinatia unui teren incadrat intr-o anumita zona functionala prin PUG nu poate fi mod.ificata prin
PUD. In cgala masura. PUD n u poate modifica nici zonificarea realizata prin PUZ. in acest ens. potrivit art.
48 alin. 1 din Lege ,Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior... iar conform
alin. 3 ,Planul urbanistic de detaliu se elaborea~\ numai pentru reglementarea amanuntita a prcvederilor
stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal.''
De asemenca. trebuic sublinial di potrivit art. 46 alin .1 din Lege, PUG nu are doar caracter director.
ci si, asemenea PUZ ~i PUD. caractcr de reglementare. prin caracterul de reglementare intelegandu-se
potrivit definitei din anexa 2 a Legii "1nsu~irca unci documentatii aprobate de a impune anumiti parametri
solutiilor promovate". In plus, din economia prevederilor Legea 350/2001 rczulta o ierarhizara clara a celor
trci documentatii de urbanism reglementate (PUG, PUZ ~i PUD). reie~ind ca PUG are forta juridica
superioara PUZ. iar PUZ forta juridica superioara PUD.
C'oncluzionand. potrivit Legii 350/200 l - act normativ general in materia urbanismului, parametrii
impu~i unei suprafete de teren ca urmare a lncadrarii ei prin PUG intr-o anumita unitatc tcritoriala de
referinfa/zona functionala sunt obligatorii, iar incadrarea ace!ei suprafete intr-o alta unitate teritorial~ de
referinta se poate realiza cxclusiv prin PUZ.
Regimul juridic anterior expusc era deopotriva valabil conform Legii 350/2001 (art. 46 alin. 2 lit. d .
art. 47 alin 2 lit. h) ~i art. 48 alin 3) ~i Ia data a dopHirii OUG nr. 114/2007 - act normativ prin care s-a
modificat art. 71 din OUG 195/2005. Textul art. 71 din OUG 195/2005 In fonna astfel modificata cstc in
vigoare ~i in prezent ~i prevcdc ca ,.Schimbarea destina~iei terenurilor amenajate ca spatii verzi ~i/sau
prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. rcducerea suprafe~elor acestora ori stramutarea lor este
interzisa indiferent de regimul j uridic al acestora. Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu
ncrespectarea prevederilor alin. (I ) sunt lovite de nulitate absoluta."
OrL pomind de Ia faptul ca unul dintre prim:ipiile fundamentale a le interpretarii nonnelor j uridice
este acela ca un text legal trebuie interpretat in sensu) in care sa produca efecte. !$i nu in acd a in care el nu
produce niciun efect. tribunalul retine ca legiuitoruL adoptand forma modificahi a art. 71 din OUG
195/2005. a eliminat posibilitatea schimbarii prin PUZ a destin atiei terenurilor incadrate prin PL'G in zona
spatiilor verzi (U.T.R. V). Tribunalul apreciaza ca aceasta este singura interpretare prin care normei Speciale
a art. 71 din OUG 195/2005 i se da cfecte juridice - dat fiind ca ~i anterior adoptarii ei cat ~i in prezent legea
27
generala in materia urbanismului nu permitea schimbarea incadrarii terenurilor din unitatca tcritoriala de
referinta stabilita prin PUG in alta unitate teritoriaUi de referinfa dedit pl'in PUZ, iar nu ~i prin PUD ~i In
mod evident nu prin acte administrative ce nu au ~i caracter de documentatie de urbanism (de exemplu
autorizatii de construire). Altfel spus, ~i anterior adoptiirii art. 71 din OUG 195/2005 in forma analizatii
actele administrative de tipul PUD ori autorizatii de construire prin care s-ar fi modificat zona spatiilor verzi
din PUG prin PUZ ori din PUZ prin PUD erau nule. Prin unuare, in opinia triht.malului, a considera in
continuare ca terenurile aflate In zona spatiilor verzi potrivit PUG pot fi reincadrate prin PUZ in alte U.T.R.
echivaleaza cu ignorarea art. 71 din OUG 195/2005- act normativ cu caracter special irt domeniul protec~iei
mediului.
A~adar, consecin\a a adopttirii nonnei speciale a art. 71 din OUG 195/2005 in forma precitata, prin
PUZ toate terenurile pot fi rcincadrate conform Legii 350/2001 in alte unitati teritoriale de referinta dedit
cele in care au fost 1ncadrate prin PUG, cu excepfiu terenurilor incadrate in unitatea teritoriala de refetinta
spalii verzi, aceasta din urma unitate teritoriala de referinta reglementata prin PUG neputand t1 modificata
prin PUZ ca urmare a interdic~ei exprese de a schimba p1in acte administrative destinatia de spatiu vet·de
prevazuta in documentariile de urbanism. Aceasta nu insemna cain zonele incadrate prin PUG in U.T. R.
spa~iu verde nu este posjbila edificarea niciunui tip de constructie (a~a cum se afirma sprc se justifica
imposibilitatea mentinerii integrale a zonelor verzi instituite de PUG), ci doar ca in aceste zone pot fi
edificate doar constructii permise potrivit spccificitafii subzonelor V instituite de PUG (amenajari pentru
practicarea sportului in spatii descoperite ~i acoperi.tc, anexclc neccsare. amenajari de mici dimensiuni
pcntru odihna. agr~ment, joe ~i sport, debarcadere, anexe sanitare, mici puncte de alimentatie publica
specifice programului de pare etc).
Mai mult, caprin adoptarea OUG nr. 114/2007 s-a w-marit sa se acorde zonei spa~iilor verzi un grad
superior de protectie !li stabilitate in raport de celelalte zone functionale reglementate prin planurile de
urbanism rezulta ~i din aceea ca prin art. II alin. 1 din OUG 114/2007 s~a stabilit di "Autoritatile
administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafa~a de spa~iu verde de
minimum 20 m:!/locuitor. pana Ia data de 31 decembrie 2010, ~ide minimum 26m : !/locuitor, pana la data de
31 decembric 2013.''
fn plus. reglementarea din art. 71 a OUG 195/2005 care limiteaza schimbarea destinatiilor spa~iilor
verzi se coreleaza cu reglementarea din art. 18 alin. 9 din Legea 24/2007 ( text introdus prin Legea
135/2014). Potrivit 18 alin. 9 din Legea 24/:!007 ,.Terenurile inscrise in cartea funciara ca fiind tn categoria
cur!i-constructii. terenuri ce se at1a in proprietatea ptivata a persoanelor tizice sau j uridice, nu pot fi
inventariate sau declarate ca spatii verzi, in sensul legii, dccdt dupa indeplinirea procedurii de expropriere
con form legislatiei in domeniu.'' Ca atare, prin moditicarile operate prin norme specialc lcgiuitorul a restrans
atat posibilitatca schimMrii destinatiei spa~iilor verzi prevazute in documentatiile de urbanism, cat ~i
posibilitatea clasificarii terenurilor prin documentatii de urbanism ca reprezentand spatii verzi.
Abordarea unei reglementari mai stricte in cazul zonelor verzi in comparafie cu celelalte zone
functionale este fireasca in contextulln care terenurile incadrate ca spa~ii verzi au un randament economic
mai redus pentru investitori dat fi ind regimul restrictiv de construire aplicabil lor, insa sunt in acela~i timp
sunt esen!iale din perspectiva dezvoltarii durabile a localitarilor. A~adar, revine statului sa acorde acestora
un regim mai inalt de proteqie spre a asigura un just echiHbru intrc intcresul general al colectivitatii ~i
interesul privat. preponderent economic, at investitorilor.
Rclativ la apararile paratului COMB ~i intervenientilor accesorii, trebuie avut In vedere ca art. 71 din
OUG 195/2005 interzice expres inclusiv stramutarea terenurilor prevazute ca spatii verzi in P G. astfel di
nelegalitatea PUZ nu poate ti inlaturata de sustinerea eli suprafa{a totala a UTR spatii verzi a fost majorata
prin PUZ.
Vor fi inluturate ~i apararile formulate de parte din intervenientii accesorii in sensu! cain zonele in
care ace~tia detin terenuri, cu toate ca sunt 1ncadratc prin PUG in UTR spa~ii verzi. au fost deja edificate
cunstruc~ii anterior aprobarii PUZ contestat, aceste sus{ineri fiind irclcvante in condi~iile in care art. 71 din
OUG 195/2005 interzice atat schimbarea desti natiei terenurilor efectiv amenajate ca spatii verzi cat ~i
reincadrarea tere;:nurilor incadrate prln PUG In UTR spatii verzi. Autorilatile locale sunt in drept sa aprecieze
asupra oportunit~tii mentinerii In UTR spatii verzi a unor terenuri carora In rapt li s-a schimbat total ori
par~ial destinatia de spafiu verde doar cu ocazia elaborarii ~i adoptarii unui nou PUG al municipiului
Bucure~ti, prin care sa fie abrogat PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000. Asrtel, potrivit Legii 350/2001
18
PUG· este documentatia de urbanism de reglementare primara, PUZ preluand rolul de reglementare primara
numai in ipoteza in care nu exista un Planului urbanistic general - art. 65 alin. 1 din Legea 350/2001, iar Ia
nivelul municipiu!ui Bucure~ti este in vigoare PUG aprobat prin HCGMB m. 269/2000.
Lipsite de relevanta sunt ~i apararile a parte din intervenienti in sensu! ca ar fi supu~i unei exproprieri
in fapt prin mentinerea destinatiei de zone verzi in documentatia de urbanism a suprafetelor de teren aflate in
proprietate. Far:l a antama j ustetea acestor sustineri, tribunalul noteaza ca in masura in care intcrvcnicntii se
considera vatamati de incadrarea functionala data terenurilor lor de PUG, ace~tia au la indemana actiunea In
anularea actului vatamator/actiunca 1n despagubiri. Afirmata nelegalitate a PUG nu poate n rezolvata de
autoritatile locale prin modificare in mod ·
Gre~it se sustine de intervenientii eli art. 71 din OUO 195/2005 in
fonna analizata ar fi fast modificat prin dispozitiile Legii 24/2007. mai cu seama prin reglementarea din art.
18 alin. 4 a Legii 24/2007 (Schimbarea dcstinatiei tcrenurilor inregistrate in registrul local al spa~iilor verzi
se poate face numai pentru lucrari de utilitate publica, stabilite in baza documentatiilor de urbanism,
aprobatc conform legisla!iei in vigoare). Art. 71 din OUG 195/2005 ~i art. 18 alin. 4 a Legii 24/2007 au
obiect de reglcmcntarc difcrit, eel de-al doilea vizand exclusiv terenurilor inregistrate in registrul local al
spatiilor verzi, a~adar reglemenH1rile nu sc suprapun. ci coexista. in plus. art. 71 din OUG 195/2005 a
dobandit forma actuala ca unnare a modificiirii sale prin OUG 114/2007 (in vigoare de Ia 22 octombrie
2007). deci ulterior intrarii In vigoare a I .egii 24/2007 (21 ianuarie 2007).
In consecinfa, tribunalul re~inc ca in mod nelegal prin PUZ contestat s-a schimbat destinatia unor
suprafete notabile de teren prevazute ca spatii verzi in PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000. destinatia
acelor spatii verzi neputand fi schimbata decat prin abrogarea PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000.
Nu va fi retinuta sustinerea reclamantului potrivit careia PUZ contestat incalca dispozitiile art 56 1
din Legea 35012001 , text in conformitate ,Nu pot fi initiate ~i aprohate documentatii de urbanism care au ca
scop intrarea in legalitate a unor constructii edificate rara autorizalie de construirc sau care nu respecta
prevederile autoriza.iei de construire:·
Textul precitat opre~tc initierea ~i adoptarea de docrnnentatii al caror scop. a~adar motiY detetrninant.
este ace la de a valida edificarca unor construcfii ridicate in mod nelegal. Prin adoptare PUL contestat se
realizeaza ample modifidiri asupra unei mari parti a tcritoriului apartinfmd sectorului 3, scopul PUZ fiind
mai cu seama a schimba viziunt!a de dez voltarea urbanistica a sectomlui 3 instituit~ de PUG adoptat in anul
2000, astfe] ca in opinia tribunalu!ui intrarea in le;:galitate a unor constructii nelegal edificate nu poate fi
calificata decat ca efect tangential a! PUZ contcstat. iar nu ca scop al a doptarii PUZ.
Va fi inlaturata ca neintemeiata afirmatia reclamantului potrivit carcia PUZ contcstat incalca
dispozitiile art. 18 alin 9 din Le gea 24/2007 prin aceea ca a introdus noi zone V5 - Culoare de protectie fata
de infrastructura tchnica pe proprietati private.
Conform art. 18 alin. 9 din Legea m. 24/2007 privind reglementarea ~i administrarea spatiilor verzi
din intravilanul localitatilor : •.Terenurile inscrisc tn cat1ea funciara ca fiind in categoria curti-constructii.
terenuri ce se afla in proprietalea privata a persoanelor fizi ce sau juridice. nu pot fi inventariate sau declm·ate
ca spatii verzi. in sensu! legii. decat dupa indeplinirea procedurii de expropriere conform legislatiei in
domeniu."
Acceptand ca art. 18 alin. 9 din Legea nr. 24/2007 limitcaza ~i posibilitatca de incadrarc a terenurilor
In UTR s palii verzi prin documentatii de urbanism. nu doar incadrarea terenurilor in registrul verde.
tribunalul subliniaza ca art. 18 alin. 9 din Legea nr. 24/2007 restrange doar posibilitatea incadrarii in UTR
spatii verzi a tercnurilor proprietate privata inscrise in cartea funciara ca fiind in categoria cm1i-constrm:1ii.
Din probele administrate nu a rezultat caprin PUZ contestat au fast create noi zone V5 pc propricHiti
private lnscrise in categoria curti-construclii In cartea funciara. ci doar di exista terenuri care sub imperiul
PUG 2000 crau incadrate in zona L, iar prin PUZ contestat au fost incadrate in UTR spatii verzi. Or.
tribuna lul re~ine ca nu cxista echivalenpi perfecUi 'intre categoria de teren supusa regimului cadastral si cea
din reglement~rile de urbanism, fiind vorba despre acte normative diferite ce reglemcnteaza regimul
cadastral. respectiv regimul urbanistic. Cum art. 18 alin. 9 din Legea nr. 24/2007 interzice doar includerea in
zona s patiilor verzi prin documen1a1ii de urbani sm anterior exproprierii a terenurilor inscrise in categori a
curti-constructii in cartca ftmciari'i. rcz ulta ca ce lelaltt! terenuri proprietate;: privata pot ll indu se In zona
spafiilor verzi potrivit regulilor generate. A~a fiind. in ipotcza in care includerca tcrcnului in zona spa~ii lor
verzi implica e xproprierea, acesta se realizeaza potrivit legii generate in materie (Legea 33/1994 priv ind
29
exproprierea pentru cauza de utilitate publica) abia ulterior includelii prin PUZ a terenurilor in U.T.R. spatii
vcrzi. art. 8 din Legea 33/ 1994 di spunand ca declararea utilitatii publice (~i implicit exproprierea) se face
condi~ionat de inscrierea lucrarii in planmile urbanistice ~i de amenajare a teritoriului. aprobate confonn
legil. pentru localitati sau zone uncle se intentioneaza executarea ei.
Criticile reclamantului ce vizeaza modificare prin PUZ a zonei in care locuieste (Drumul Gura
Putnei) din zona Ll - subzona locuintelor individuale ~i colectiw mici cu maxim P+2 niveluri in zona M3 -
subzona mixtli cu cladiri avand regim de construire cont1nuu sau discontinuu ~i inaltimi maxime de P+4
niveluri. crearea Wllli nou drum dt= acces in aceasta zona, supraaglomerarea zonei de est a sectorului 3, faptul
ca numerosi locuitori ai zonei de est s-au opus in cadrul procedurii consultarii publicului supraaglornerarii
acestd zon~ ~i schimbarea modalitatii de determinare a rctragerilor !a fatada si posterioare ale cladirilor prin
PUZ nu constituie per se motive de nelegalitate a PUZ contestat.
Apartine autoriHitilor administrative competenta decizionala in materia dezvoltarii urbanistice ~i
instantele nu se pot substitui autoritatilor publice competcnte a decide asupra oportunitatii proiectelor.
A~adar, deciziile administrative adoptate in materia urbanismului pot fi cenzuratc pe calc judecatoreasca
doar in masura au fost adoptate cu incal.care Jegii sau solutiile implementate ret1ecta un exces de putere, cu
mentiun~a cain domeniul urbanismului se recunoa~tc autorita~ilor administrative o larga matja de apreciere.
Decizia renectaHi de adoptarea PUZ contestat de a dcnsifica zona de est a sectorului ~i a mod1fica
sistemul de calcul al rctragerilor, in masura in care ar fi fost adoptata cu respectarea fom1elor ~i procedurilor
impuse de lege pentru adoptarca sa, s-ar fi circumscris marjei de apreciere de care autoritatile administrative
dispun. Este incontestabil ca de7.voltarea economidi a sectoarelor munkipiului Bucure~ti a condus atat la
majorarea popuJatiei dit ~ i a numarului de persoane care tranziteaza constant teritoriul accstuia in scop
profesional. context in care este inevitabiUi densificarea anumitor zone si sub aspectul constructiilor. Este cu
m:putinta ca o modificare urbanistica de o astfel de anvcrgura precum cea instituita in zon::t de est a
st!ctorului 3 sa He agreaHi di.! to~i locuitorii sectorului 3, a~adar autoritatile cu atribufii de reglementare sunt
chernate sa giiseasdi. unjust cchilibru intre interesele concurente in discutie ~i. in aprecierea tribunalului,
decizia de a majora volumelor construitc in zona de est a sectorului, sub rezerva re~;pectarii exigentelor de
mt:diu. asigura justul echilibru intre interesul public. al statului, ~i eel privat, al reclamantului. Pe de alta
parte, a~a cum. deja s-a aratat PUZ este nelegal intrucat nu a fost adoptata cu respectarea limitelor permise de
lege ~i a procedurilor impuse de lege organului admini strativ.
Relativ la efectele reglementarii din PUZ contestat asupra poluarii deja excesive din municipiul
Bucuret>ti sustinute de reclamant, tribunalul arata ca prima autoritate chemata sa sc pronunfe asupra acestui
aspect prin intcrmcdiul procedurii eva\uarii de mediu era panlta Agentia pentru Protectia Mcdiului
Bucure~ti. Ori. aceasta autoritate a rcfuzat In mod nelegal sa i~i exercite corespunzator atributiile legale ~i
PUZ contestat ·e impune a fi anulat penlru nesocotirea nonnelor edictate in materia protec!iei mediului.
In final, tribunalul constata netemeinicia apararii pfuatului CGl\1B in sensu! ca prin adoptarea PUZ
contcstat nu se vatama de n.icio maniera drepturile reclamantului. Reclamantul locuie~te in imobilul pe care
II detine in prop1ietate pe str. Drumul Gura Putnei, sector 3 (f. 156 vol. Ill), strada ce se at1a in zona in care
au fost adust: prin PUZ cele mai substan{iale modifidtri reglementarii urbanistice anterioare. Pentru orice
obscrvator ret.onabi l este de necontestat ca intensiticarea notabila a densiUt!ii urbane intr-o anumita zona
modifica condi~iilc de mcdiu din zona. In acela~i timp, ~inand com de situa{ia d~ja precara a municipiului
Bucure~ti din perspectiva calita~ii acrului - situatie atestata de Curtea de Justi~ie a Uni unii Europene prin
Decizia din 30 aprilie 2020. transformarea unor vaste suprafete apartinand zonei spa~iului verde in zone;!
intens construibile are aptitudinea de a leza dreptul Ia un mediu a oricarui 1ocuitor al sectorului 3. Conform
art. 35 alin.l din Constitutie ,Statui recunoa~te dreptul oric:arei persoane Ia un mediu inconjur~tor sfu1atos'·,
iar potrivit art. 5 lit. d) din O.U.G. nr. 195/2005 .._Statui rccunoa~tc oricdrei persoane dreptulla un mediu
sanatos ~i el:hilibrat ecologic, garantand in acest scop: dreptul de a se adrcsa, direct sau p1in intermediul
organiza\iilor pentru protectia mediului, autoritatilor administrative ~i, sau judecatore~ti, dupa caz, in
problcmc de mcdiu, indifcrent daca s-a produs sau nu lll1 prej udiciu;"'. Prin unnare, asigurarea protectiei
medi ului nu reprezinta doar un intcres general al colectivita~ii. ci are ~i o dimensiune individuaHl
concretizata in dreptul fiecarui individ la un mediu sanatos. A$adar este exclus a se retine ca PUZ nu
afcctcaza interesele private ale reclamantului.
in concluzic. tribunalul va anula Decizia etapei de lncadrare nr. 3/28 .01.2019 i'ntrucat prin acesta in
mod nelegal Agentia penn·u Protectia M ediului Bucurqti a aprcciat ca planul urbanistic zonal nu necesita
30
cvaluarc de mediu. Va anula ~i HCGMB 49/31 .01.2019 privind aprobarea Pl IZ Sector 3 Bucure~ti dat fiind
ca PUZ Sector 3 a fost nelegal adoptat in absenta evaluarii de mediu, in absenta majoritatii avizelor solicitate
prin certificatul de urbanism - avizele obtinute neputand ti utilizatc pentru forma modificata a PUZ adoptat~
prin HCGMB 49/31.01.2019, cu participarea consilierului general care indeplinea func~ia de administrator
public al Sectorului 3 ~i cu incalcarea art. 71 din OUG l 95/2005.
Fata de solutia de admitere a actiunii in anulare fmmulate de reclamantului cererile
de interven(ie accesorie formulate in favoarea paratilor vor fi respinse ca neintemeiate, apararile invocate de
ace~ti intervenienTi nefiind apte s~ inUUure argumentele de nelegalitate aduse de reclamant.
Asupra cererii de interven(ie principalii. formulata de intervenientii
- prin care se solicita anularea HCGMB 49/31.01.2019 privind aprobarea PUZ Sector 3
(f. 13-16 voL VII ds. nr. 26705/3/2019), intrucat ccrcrca de interven~e principala are natura unei cereri de
chemare in judecata, aceasta va fi cercetata in limita motivelor de nelegalitate a PUZ aprobat prin HCGMB
49/31.01.2019 invocate prin cererea de interventie.
Intervenientii sunt proprietarii imobilului teren situat in Drumul Gura Calitei nr. 138-146 ~i unicul
motiv de nelegalitate al PUZ afirmat de interveniellfi este aceta ca terenul aflat in proprie tate a fost lncadrat
prin PUZ contestat in UTR V 1a - subzona spatiilor verzi cu acces nelimitat cu toate ca era incadrat prin
PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 in UTR Llc- locuint~ individuate $i colcctive mici cu maxim P+2
niveluri situate in noile extinderi sau enclave neconstruite.
Ori, dcstinatia unui teren incadrat intr-o anumita zona functionala prin PUG, cu exceptia zonei verzi,
poate fi modificata prin PUZ. in acest sens, potrivit 32 alin. 5 lit. a) din Legea 350/2001 , prin Planul
urbanistic zonal se stabilesc reglemenHiri noi cu privire Ia: regimul de construire. functiunea zonei ..." iar
potrivit art. 47 alin 5 ,.Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc (... ) reglcmcntari cu privire la regimul de
construire, ftmctiunea zonei ...''. De asemcnea. cum deja s-a mai aratat, in ipoteza in care includerea terenului
in zona spatiilor verzi implidi exproprierea, aceasta se realizeazii conform art. 8 din Legea 3311 994 abia
ulterior includerii prin PUZ a terenurilor in U.T.R. spatii verzi.
Singura limitarea a transformarii prin planuri w·banistice a unor proprictati private in U TR spatii
verzi este cea prevazuta de art. 18 alin. 9 din Legea 24/2007. insa intervenientii nici m1 au afirmat d'i terenul
lo r este lnscris in cartea funciara ca fiind i n categoria curti-constructii, context in care a1t. 18 alin. 9 din
Legea 24/2007 nu e 'i ncident.
A~a fiind, critica adusa de intervenientii principali HCGMB 49/31.01.2019 pri vind aprobarca PUZ
Sector 3 Bucure~ti este netemeinica, PUZ contcstat fiind legal adoptat din pcrspectiv a invocaHi. prin ccrcrca
de interventie principa la. In consecinla, cererea de interventie va fi respinsa ca neintemeiata.
II ~i III)
Cercetand in continuarea cererile conexe ce fac obiectu/ dosarelor nr. 372291312019 ~; nr.
235631312020, se noteaza in vor fi analizate intrucat parte din titularii celor
doua ac~iuni sunt aceea!?i existO. suprapunere intre obiectul
actiunilor ~i motivele de nelegalitate a HC'GMB 49/3 1.0 1.2019 mvocate in cele doua cereri sunt in mare
parte acelca~i. S-a apreciat de tribunal di situatia proces uaHi creata prin formularea celor doua a ctiuni nu
este una de litispendenta intmcat identitatea de cauza este tma doar insa in acela~i timp
trebuie luat !n calcul ca preten~iile reclamantilor intemeiate pe
acee~i cauza nu pot fi deduse controlului · data.
Reclamantii i reclamantul -
intervenient accesoriu sunt proprictarii unor tcrcn s tuate in 3 Bucure~ti. pe
aleile Tanda la, PacaHi ~i C oconi ~i domiciliaza in Jocuinlele edificate pe aceste terenuri (f 164-174 vol. I ~i
119-121 volll ds. nr. 37229/3/20 19).
Parcelele de teren detinute de reclamanti pe Aleile Ta.ndata, Pacala ~i Coconi erau incadrate conform
PUG aprobat prin HC GMB nr. 269/2000 in UTR M 3 (P+4 Etaje) iar prin PUZ contcstat au fost lncadrate in
UTR M2 (P+ l4 Etaje). Aleile TandaUi. Pacala ~i Coconi aveau anterior adoptarii PUZ contestat un prospect
stradal de 5 - 7 m ~i prin PUZ contestat in conforrnitate cu Avizul Comisiei Tehnice de Circulatie PMB nr.
9142/26.06.2018 (f. 37 - 45 vol. lil ds. nr. 3722913/2019). s-a reglementat Ui.rgirea proftle1or stradale
existente astfel incat alcile sa ajunga Ia un prospect de 12 m. Mai exact. prin PUZ contestat s-a stabilit
Jargirea la 12 m a tuturor strazilor de categoria a III-a existente in sectoml 3 care nu fac parte din zona
protejata (Zona centraHi). dec i ~i a aleilor Tandala. Piit:ala ~i Coconi (in acest sensa se ve dea partea fina la a
31
Avizul Comisiei Tehnice de Circulatie PMB nr. 9142/26 .06.2018 de Ia f. 37 - 45 vol. III •ds. nr.
37229/3/20 19 ~i Scctiunile profilelor stradale inserate in Plan~a de Zonificare PUZ ~i in Plan~a de circulati i).
Realjzarea acestor lucrari presuplme ca porf,iuni din proprietatile private situate pe Aleile Tandala,
Pacala ~i Coconi sa tie transferate in domeniul public. Ca atare, largirea aleilor implica preluarea unei
porliuni din proprietatile private, inclusiv din propri 'le rec lor, fapt necontestat de pfuat ~i care, in
privinta terenului at1at in proprietatea reclamantului rezullil ~i din Certificatul de Urbanism
nr. 1152/09.09.2020 emi s pentru imobilul reclrunantu us, In care se arata cit terenurile sunt
parlial afectate de supralargirea Aleii Coconi la un profil de 12m, propus prin avizul de circulatie nr.
91 ~2/~ 6.06 . 20 18 (f 143 vol IV ds. nr. 37229/312019).
in raport de situafia de fapt anterior re{inuta, tribunaluJ constata parJial intemeiate criticile aduse de
reclamantii modalitatii de realizare a procedurii de informare si consultare a publicului cu privire la
elaborarea planurilor de urbanism.
Astfd, tribunal ul gase~te neintemeiate sustinerile reclamantilor privind 1ndilcarea art. 7, art. 34 ~i art.
4 ~i art. 5 din Metodo logia de consultare a publicului anexa a Ordinului MDRT nr. 270112010, insa
considera intemeiatt:l. susfinerea reclamantilor in sensu! ca procedura nu a respectat art. 37 din Metodologia
aprobata pr in Ordinul MORT nr. 2701/2010.
Procedura de infonnare !?i consultare a publicului cu privire la elaborarea planurilor de urbanism este
reglementata de Metodologia aprobata prin Ordinul MORT nr. 2701 /2010 ~ide HCGMB 136/2012, act emis
in aplicarea art. 8 a lin. 1 din Metodologia aprobata prin Ordinul MDRT nr. 2701/2010. Conform art. 7 alin.
1 ~i 4 din Metodologie "Responsabilitatea privind informarea ~i consultarea publicului pentru planurile de
urbanism ~i de amenajare a teritoriutui revine autoritafilor administratiei publice responsabile cu aprobarea
planurilor. ( ... ) autoritatHe administratiei publice locale vor organiza Ia sediul propriu un spafiu permanent
dedicat schimbului de informati i cu privire Ia activitatea de urbanism ~i amenajarc a teritoriului.'', iar potrivit
a11. 6 din HCGMB 136/2012 ,in cadrul Primariei Municipiului Bucure~ti structura care va prelua atriburiile
privind coordonarea informarii ~i consuharii publicului pentru documentatiile de urbanism este
Serviciul Urbanism.··
Documentele aferente procedurii de informare ~i consultare aflatc Ia fil ele 144-15 1 din vol. li ds. m.
37229/312019 atesta ca procedura a fost realizat.a de Primaria Municipiului Bucure~ti, toate etapele
procedurii de info rmare ~i consultarc parcurse fiind organizate de aceasta entitate, nu de Sectorul 3 prin
Primar. Contrar celor sustinute de reclamanti, corect p rocedura a fost realizata de structurile din cadrul
Primru:iei M unicipiului Bucure~ti ~ i nude aparatul propriu al CGMB. a11. 6 din HCGMB 136/2012 stipuland
dar In acest sens. Consiliul General este autoritatea dd iberativa chemata sa aprobe planurile urbanistice,
insa autoritate executivii de la nivelul municipiului este Primarul General, care actioneaza prin intermediul
aparatului sau de specialitate. In a l d oilea rand, atata vreme cat prin ali. 6 din HCGMB 136/2012 s-a stabilit
ca o structura pcrmanenta din primarie are atributii privind coordonarea informarii ~i consultarii publicului-
Serviciul Urbanism (actual Directia Urbanism) nu se poate s ustine ca la sediul Primi:irid Municipiului
Bucuresti nu exista un spa~iu dedicat schimbului de infonnatii cu privire la activitatea de urbanism ~i
amenajare a teritoriului. Rdativ Ia nemultumirile reclamanfilor legate de accesarea site-ului PMB, se
noteaza ca potrivit art. 7 din HCGMB 136/2012, comunicarile intre autoritatea locala !?i cei interesati pot fi
realizate ~i prin po~ta la adresa Primariei Municipiului Bucure~ti, Serviciul Urbanism s au prin intemediul
registraturii - Directia Generale Operatiuni I Direcf.ia Relatii Publice ~i Informare /, Serviciul Relatii cu
Cetatenii.
Din actele procedurii de informare de la filele 144- 151 din vol. II ds. nr. 37229/3/ 2019 reiese caatat
Anuntul din 29.08 .20 18 cat ~i eel din 28 .11.2018 ~i din 23.01.20 19 au fost inso~ite inclusiv de plan~a de
reglementari urbanistice. in fmma de Ia data anunturilor. In plus, se remardi ca ~i rcclamantul din dosaml
26705/3/20 19 a anltat in cererea de chemare in j udecat:a ca Anunrul de intentie din data de 23.08.201 7 a fast
publica! pc site lmpreuna cu plan~a de zonificare In fonna de la acea data, a~adar sunt netemeinice alegatiile
recla mantilor nesustinute de minime probe in sensu) ca plan~a de reglementari nu a fost publicata odata cu
anuniurile.
Eronat sustin reclamantii ca era obligatorie intocmirea unui raport dupa parcurgerea ti ecarei etape a!e
procedurii din ccle reglementate de art. 4 din Metodologia aprobaHi prin Ordinul MDRT nr. 2701120 10. In
realitate. mt. 5 din Metodologie stipuleaza dar ca sc intocmc~te un singur raport Ia fina lizarea procesul de
32
ihtormate ~i consultare a publicului - raportul informarii ~i consultt\rii publicului, iar in speta s-a intocmit
Raportul nr. 13991/22.11.2018.
In schimb, corect susfin reclamantii ca procedura de informare ~i consultarc nu a respectat
dispozitiile a11. 37lit.a) pet. 2 din Metodologia aprobat~ prin Ordinul MORT nr. 2701 /2010. potrivit carora
autoritlltile administratiei publice locale informeaza publicul prin eel putin unnatoarele activi ta ~i : identifica
~i notifica proprietarii ale diror proprietAti vor fi direct afectate de propunerile PUZ. Dupa cum s-a ariitat in
prezentarea situatiei de fapt, ca urmare a adoptarii PUZ contcstat suprafetc din tercnurile rcclamanfi?r
urmeaza a fi transferate In domeniul public in vederea largirii Aleilor Tandala, Pacala ~i Coconi. In
consecinta, reclamantii sunt indubitabil proprietari direct afectafi de reglementarea PUZ adoptata ~i nu au
fost de nicio manierA notificati in procedura de informare ~i consultare. De altfel. din actele dosarului se
poate constata ca autoriti!itile, in pofida art. 37 lit. a) pet. 2 din Metodologie, nu au realizat niciun demers de
notificare a vreunui proprietar direct afectat de modificarile intl'eprinse prin PUZ contestat. in acest sens.
trebuie mentionat ca de vreme ce Metodologia aprobata prin Ordinul MORT nr. 2701 /201 0 stabile~te
obligaf.ia de identificare ~i notificare a proprictarilor direct afectati in mod distinct de alte obligatii de afi~are
~i publicare, rezulta. ca notificarea expres~ a celor direct afcctali nu poate fi considcrata indcplinita prin
executare obligatiei de publicare pe site ~i Ia sediul autoritAtii. VAtAmarea cauzata proprietarilor direct
afcctati prin faptul ca nu au avut posibilitatea de a participa activ in procesul de luare a deciziilor reflectate
de PUZ ~i astfel a influenta prin argumente decizia finaHi. a~a cum art. 3 7 lit. a pet. 2 ~i lit. b pet. 2 din
Metodoiogie prevede, este una evidenta. actul normativ astfel adoptat fiind nelegal.
in pri\ in~a aspec tdor de fond ale reglementarii PUZ cu privire Ia aleile Tandala, Pacala si Coconi.
sunt netcmcinicc sustinerile reclamantilor in sensu! ca anterior adoptarii reglementarilor din PUZ privind
Uirgirea aleilor prin preluarea unor parcclc apartinand locuintelor reclamantilor ~i a altar proprietari ar fi
trebuit realizata procedura de expropriere. Art. 8 din Legea 33/1994 dispune cA declararea utilit~tii publice ~i
implicit exproprierea se face conditionat de inscrierea lucrarii In planurile urbanistice ~i de amenajare a
tcritoriului, aprobate conform legii. pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. In
consecint<t procedura de expropriere poate fi demarata doar ulterior includerii proiectului in planurilc
urbanistice.
Vor fi lnli'iturate ~i sustinerile reclaman fil or priv ind lipsa de cau21i licita ~i morala a regle mentArilot
din PUZ cu privirc la largirca celor 3 alei. Potrivit art. 6 din Legea 33/1 994 privind exproprierea pentru
cauzii de utilitate publica sunt de utilitatc publica lucrarile privind caile de comunicatii. deschiderea.
alinierea ~i largirea strazilor. Densificarea anumitor zone sub aspectul constructiilor ~i modificarea anumitor
artere de circulatie este o consecinta direcUi a cre~terii populatiei municipiului Bucure~ti ~i a mm1arului de
persoane care tranziteaza constant tcritoriul acestuia. Ca atare. tribunalul nu gase~te argumente spre a
aprecia ca lucrarile preconizate prin PUZ pentru aleile Tandala. Pacala ~i Coconi nu s·ar lncadra in categoria
lucra.rilor de utilitate ica ori ca ele au anumitor inv estitori priva~cl.
referirilc rcclamanti ~i reclamantului intervenient- Ia
incalcarea dispozitiilor art. 47 alin. 6 din Legea 3 1 sunt straine cauze i in contextulln care textul art.
47 alin. 6 din Legea 350/2001 ("Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonalc cu scop declarat de
promovare a unui anumit proiect de investitii .( ... )'') a fost abrogat inca din anul 2009 de pet. 9 al art. I din
Legea nr. 242/2009.
De asemen ea nu co nstituic un motiv de nelegalitate faptul ca anterior adopUirii PUZ contestat nu s-a
procedat Ia redimensionarea retelei de utilitafi in zona. ~ens in care se noteaza d i partile intere sate nu au
indicat prevederi legale care sa. oblige autoriUi1ile publice sa corcleze, anterior aprob~rii PUZ, re teaua de
utilitati cu necesarul pe care tl implicii densificart!a adoptata ~i nici tribunalul nu a putut identifica v reun text
legal care sa impuna o astfel de ordine de planificare a dezvoltarii urbane.
Aspectele inv ocate de rec]amanti in sustinerea ccrerii de anulare a prevcderilor PUZ pentru cele 3
alei nu s unt suficiente nici spre a contura existenta exccsului de putcrc a l autoritatii In adoptarea
rcglcmenUirii in fo rma criticata. prin exces de p utere infelegandu-se potrivit art. 2 lit. n) din Legea
nr,554/2004 a contenciosului administrativ ··exercitarea dreptului de apreciere al autoriHitilor p ub lice p rin
incalcarea limitelor competcntei prevazute de lege sau prin incalcarea dre pturilor ~i liherta~ilo r ceta te nilor".
Astfe l. c um dej a s-a aratat, anterior aprobarii PUZ contestat parcelele de teren de pc Alcilc Tandala,
Pacala ~i Co coni e rau 1n cadrate confom1 PUG aprobat prin HCGMB nr. 269!2000 In UTR · 13 (P+ 4 Etajc) ~i
intrucat Hitimea strazii intre aliniamentc era de sub 9 m. numarul maxim de niveluri conventionale permis de
33
Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG era P+2, la care se puteau adauga maxim doua 'niveluri
suplimen tare retrase - Titlul 11 din RLU, subtitlul 7.ona M. articolul 10. 1ntrucat prin PUZ aleile In discutie au
fost incadrate in UTR M2 (P+ 14 Etaje) iar PUZ are in vedere profilul stradal hlrgit pe care 1-a stabilit.
confo rm art. 10 din subtitlul zona Mal Titlul II din RLU aferent P UZ in prezent numarul maxim de niveluri
conventionale permis este P+ 3, Ia care se pot adauga maxim trei niveluri suplimentare retrase (f. 198 verso
volli ds. nr. 37229/3/2019). Ca atare, prin PUZ contestat Inaltimea constructiilor cre~te cu maxim 2 etaje,
lnsa nu se ajunge nicidecum Ia un n]vel de lnaltime P+ 14 Etajc pc cele trei alei In discutie.
De regula majorarea regimului maxim de 1nal~ime nemu]tume~te locuitorii zo nelor vizate, insa
modernizarea or~elor este greu de conceput in absenta acestor majonlri ~i revine autoritatii administrative
stabitirea mijloacelor prin care se asigura ajungerea la rezultatele propuse, a~adar sa aprecieze asupra
oportunWi~ii anumitor masuri. Potrivit principiului constitutional al separatiei ~i echilibrului putcrilor,
instantele judecatore~ti sunt chemate sa cenzureze actel.e administratiei doar in cazul in care ele sunt
nelegale sau au fost adoptate cu abuz de putere. Ori, dccizia forului administrativ de a majora inaWmea
cladirilor ~i a largi prolilele stradale in conditiile anterior descrise se situeaza in limitele mrujei sale de
apreciere. cre~terea constata a popula~iei ~i a numilrului de autovehicule justificand densificarea anwnitor
zone ~i largirea anumitor artere stradale chiar prin mrumri de expropriere. Prin unnare, ingerinta in dreptul de
proprietate al reclamanrilor este prevazuta de lege ~i urmare~re un scop legitim, iar tribunalul considera ca Ia
adoptarea ei s-a mentinut unjust echilibru intre cerin{ele de interes general ale comunitafii ~i imperativele de
proteqie a drepturilor individuale. Singurul aspect invederat de redaman ~i c~ ar putea pune in viitor in
discutie justul echi!ibru este acela ca efectuarea formalitatilor legale de expropriere nu poate fi amanata sine
die, cu mentiunca di pana Ja data solutionarii cauzei de catre tribunatul, ta doi ani de la adoptarea PUZ
contestat, nu au fost intreprinse actiuni pentru realizarea exproprierilor preconizate. Aceasta 1mprejurare
excedeazii. lnsa validitatii PUZ contestat, ea vizand conduita autoritatilor locale ulterioara adopt:arii actului
atacat ~i, in masura in care reclamantii se considera pagubifi prin fapta de notare a unei sectiuni d in terenuri
ca fiind afectata de Hirgirea profilelor stradaJe, au posibilitatea fonnuHi.rii unei actiuni in despagubire.
Relativ la susfinerile reclamantilor potrivit carora transformarea unor zone verzi in zone cu caracter
construibil contrar art. 18 alin. 4 ~i 5 din Legea nr. 24/2007 corelata cu densificarea din zona in care locuiesc
le Yatama dreptul ta un mediu sanatos, tribunalul re~ine di art. 71 din OUG 195/2005 interzice schimbarea
prin PUZ a destinatiei terenurilor prevazute ca spafii vcrzi in PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/1000
indiferent dad! ele sunt sau nu inscrise in Registrul Verde, argumentele avutc 'in vcdere spre a ajunge la
accasta concluzie ftind expuse deja in cuprinsul acestei hotarari. Totodata, se reitereaza ca efectele asupra
mcdiului a formci fi naJc a PUZ cercetat tre buiau stabilite in primul nind prin eval uarea de mediu, evaluare
care insa nu s-a realizat.
in \:oncluzie, re~immd cii P UZ contestat a fost adoptat cu incalcarea procedurii de informare ~i
consultare ~i tara parcurgerea etapelor necesare spre a se stabili impactul real asupra mediului a
reglementa.rilor urbanistice adoptatc, va anula HCGMB nr. 49/ 31.01.2019 privind adoptarea PUZ
Coordonator Sector 3 Bucure!?ti.
intrucat cererea reclamantilor d in dosarul conex nr. 3 7229/ 3/2019 de anularc a HCGMB nr.
49131.01.2019 va fi admisa, acee~i solufie se impune ~i in privinta cererii de interventie accesorie in
favoarea reclaman1ilor formulata de intervenientului Ilie Vlad in dosarul nr. 3 7229/3/2019.
Pentru toate considerentele ce preced, avand in vedere ~i modalitatea de soluiionarc a cxceptiilor
procesuale pi'n!1 I eie W · emergfnoare prezentei hotarari, tribunalul va respinge cererea fonnulaUt de
reclamantul 1n contradictoriu cu panitele Primaria Munid piului Bucure~ti ~i Primaria
Sccto rului 3 ucurc~t1 ca 1ind introdu.sa impotriva unor persoane lara capacitate procesuala de folosin~a ~i
va ad mite in rest cererea de anulare a Deciziei etapei de incadrare nr. 3/28.01 .2019 ~ru
Protectia Mediului Bucure~ti ~~ a HCGMB nr. 49/31.01.2019 formulata de reclamantul - in
contradictoriu cu paratii Agentia pentru Protectia Mediului Bucurqti , C'onsi liul General al Municipiului
Bucure~ti $i Primarlll · · · · ccrerea de intervcn~ie principala
tonnulata de intervenientii ~i cererile de intervenlie accesorii in favoarea
r formu late de
34
de reclamantii in
contradictoriu cu paratul Consiliul General al Munic1p1 u1 ucure~tl M l va i cercrea ·
acccsoric in favoarea rcclamantilor formulata de intervenicntului in dosarul concx nr.
37229/3/20 19. Va anula atat Deci~ia etapei de incadrarc nr. 3/28.01.2019 emtsa e Agentia pentru Protectia
Mediului Bucure~ti cat ~i HCGMB 49/31.01.2019 privind aprobarea PUZ Coordonator Sector 3 Bucure~ti.
Asupra cheltuielilor de judecata, facand aplicarea art. 453 ~ i 455 C.pr.cv. in raport de solutia
pronuntata, va obliga in solidar paratii Agentia~ediului Bucure~ti ~i Consiliul General al
Municipiulu i Bucure!?ti sa achite reclamantului-heltuieli de judccat~ in suma de 150 lei
reprezentand taxa judiciara de timbru achitata pentru solutionarea cererii de suspendare a executiirii
HCGMB nr. 49/31.01.2019 ~i de anulare a Deciziei etapei de incadrare nr. 3/28.01.2019 ~i a HCGMB nr.
· icipiului Bucurc~ti sa achitc rcclamantilor
cheltuieli de judecata tn suma de 5.550 lei
PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII
HOTARA~TE:
Respinge cererea formulata de reclamantul cu domiciliul procesual in sector 3.

Bucure~ti. 131d. Octavian Gaga, nr. 6. bl. M25. sc. . et. . ap. contradictoriu cu paratele Primaria
Municipiului Bucure~ti cu sediul procesual in sector -, Bucure~ti , Bid. Regina Elisabeta. nr. 47 ~i Primaria
Sectorului 3 Bucure~ti cu sediul procesual in sector 3. Bucurc~ti , Calea Dude!?ti. nr. 191. ca fiind introdusa
impotriva unor persoane tara capacitate procesuaHi. de folosinta.
1\dmite in rest cererea de anulare a Deciziei etapei de incadrare nr. J/28. 0 1.2019~tru
Protectia Mediului Bucure:;;ti ~i a HCGMB nr. 49/31.01.201 () formulata de reclamantul- in
contradictoriu cu panltii Agcntia pentru Protectia Mediului Bucure~ti cu sediul procesual in sector 6,
Bucure~tL Aleea Lacul Morii. nr. 1. Consiliul General at Municipiului Bucure~ti ~i Primarul Municipiului
Bucure~ti. ambii cu sediul procesual in sector 5. Bucure~ti. Bld. Regina Elisabeta. nr. 47.
intemeiata ceren::a de interventie principalii formulata de intervenientii
ambii cu domiciliul procesual ale~ Ia Cabinet Avocat Iulia Perctianu-Peretianu Law
sector 1. Bucurc~ti. str. Benj amin Franklin, nr. 9, ap. 12.
Respinge ca neintemeiate cererile de interventie accesorii in favoarea paratilor fom1ulate de
ui 3 Bucure~ti , ambii cu sediul
cu domiciliul procesual i n -
35
rec ·~.,.....,ntP1
domiciliul oro,ces:ua1
in co aditu l Sectorului
Municipiului Bucure~ti ca fiind introdusa impotriva unci persoane lara calitate
cererea conexa (dosar nr. 23563/3/2020) f01mulata de reclamantii
- c u domiciliul proccsual in sector 3, Bucure~ti, Aleea nr. cu
~arului Sectorului 3 ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva
Admite in rest cererile conexe (dosar m . 37229/3/2019 · dosar m. 23563/3/2020 ava.nd ca obiect
de reclamantii
contradictoriu cu
Admite cererea dt: interventie accesorie in tavoarea reclamantilor formulata de intcrvcnientului Ilie
Vlad in dosarul conex nr. 3 7229/3/2019.
Anuleaza Decizia etapei de incadrare nr. 3/28.01.2019 emisa de Agentia pentnl Protectia Mediului
Bucure~ti.
Anulcazii HCGMB 49/31.01.2019 privind aprobarea PUZ Coordonator Sector 3 Bucure~ti.
Obliga in solidar paratii Agentia Bucure~ti ~i Cunsiliul General al
Municipiului Bucure~ti sa achite reclamantului · de judccata in sumii de J 50 lei
reprezentand taxa judiciara de timbru.
Municipiului Bucure~ti sa achite reclamanlilor
de judccata in suma de 5.550 lei
Cu recurs in termen Ia comunicarc. care se depune Ja Tribunalul Bucure~ti - Seqia a II-

a de Contencios A dminisrrativ ~i Fiscal.
Pronun\ala prin punerea solu~iei Ia dispozitia pfu-tilor prin mijlocirea grefei instantei azi, 04.0~.2021.
Grefier
Alexandra Tacea
36
I o
PRIMARIA MUNICIPIULUIS-UCURE'TJ
OIRECTIA JURIDIC
02. DEC. 1019
administrativ formulate de
in contradictoriu cu par-alii
PRIMARUL
SECTORULUI 4 BUCURE~TI, SECTORUL 4 AL
MUNICIPIULUI BUCURE$TI PRIN PRIMAR, MUNICIPIUL BUCURE$TI PRIN
PRlMAR GENERAL ~i PRIMARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURE$TI,
avand ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile ~i sustinerile pAftilor au avut loc in ~dinta publica din data de 13.11.2019
fiind consemnate 1n incheierea de ~edin1! de la acea dat~ cand tribunalul, avand nevoie de
timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru, azi, 21.11.2019 cand a hotarat
urmltoarele :
TRIBUNALUL
Prin cererea de chemare in judecat!, tnre~!Zlst:ra

31.07.2019 sub numlrul' 23341/3/2019, reclamantul a
solicitat, in contradictoriu cu General Municipiului .Bucure~ti, Primarul
Sectorului 4 tsuc~urf~Stt,
1. anularea . nr. .2018 privind aprobarea PUZ-ului Zona
de Sud a Sectorului 4, pentru suprafata de teren delirnitat! de strazile RWlcu - Blande~ti -
Condurache Gheorghe - Cap. Grigore Marin, Sector 4, Bucure~ti; . ·
2. anularea Autorizatiei de construire nr. 231129395/09.05.2019 ~i a Certificatului de
urbanism nr. 1221166365/07.11.2018, acte emise de Primarul Sectorului 4 Bucure~i pentru
imobilul din str. Bldnde~ti nr. 26, sector 4, in vederea construitii Wlei ciAdiri cu regim de
inAltime P+4E ~i organizare de ~antier;
3. anularea Autorizatiei de construire nr. 232/29392/09.05.2019 ~i a Certiflcatului de
urbanism nr. 1220/66367/07.11.2018. acte emise de Primarul Sectorului 4 Bucure¢ pentru
imobilul din str. Gheorghe Condurache nr. 43A, Sector 4, in vederea construirii unei c!Adiri cu
regim de inlllpme P+4E ~i organizare de ~antler;
4. suspendarea executfu'ii Autorizat.iilor de construire nr. 231/29395/09.05.2019 ~i nr.
232/29392/09.05.2019, pana la solutionarea definitivl a cauzei ce prive~te anularea celor douii
acte administrative, in temeiul dispozitiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004;
5. obligarea Pmtilor. in solidar. la plata chettuielilor de judecatl.
I. ln privinta capi\tului de cererc pentru anularea partial! a HCGMB nr. 443/2018 -
PUZ Zona Sltd a Scctorului 4 a indicat urmatoarele motive de nelegalitate:
1.1. Hotlirarea de aprobare a PUZ-ului este nelegall prin raportare la prevederile art. 56
alin. 4 din Legea nr. 350/2001, deoarece nu stabile~te prin ea ins~i un tennen de valabilitate a
documentatiei PUZ;
1
!.2. Hotararea de aprobare a PUZ-ului este nelegala, prin rapm1are la zona
reclamantului de interes, deoarece incalca prevederile Regulamentului General de Urbanism,
Titlul I Prescriptii Generale, art. 4 din PUG - partea scrisa, care impun limitiiri exprese in
privinta posihilit~lii de derogarc de la acesta, astfel C\.IDl au fost aprobate prin I lCGMB m.
269/2000 prelungita ~l completata.
in lumina dispozitiilor art. 4.1, 4.2 din RGU ~i art. 47 alin. 5 din Legea m. 350/2001 se
concluzioneaza eli PUZ-ul are caracter derogator de Ia prevcderile PUG, insa munai pentm
situatiile cxpres prevazute ~i limitativ Ia art. 4 din RGU aferent PUG. fn contcxt1.1l in care
niciuna din cele trei conditii limitative nu este incidenta in situafia data, PUZ-ul este nelcgal.
1.3. Hotiirarea de aprobare a PUZ~u.lui este nelegaHi. deoarece incalca prevederile art.
47 alin. 1 teza II din Legea nr. 35012001 prin neraportarea ~i Ia situatia concreta din teren.
Astfel, prin schimbarea functiunii zonei analizate din Lle, zona locuintelor
individuale, in M3, Subz.onfl Mixta cu regim de inaltime P+4 niveluri, a fost creata o
adevarata .,e11clav*" de P+4E intr·o zona de locuinte individuale mic.i. farii a se avea in vedere
modul de construire al zonei.
Prin aceasta aprobare s-a creat posibilitatea unor rupturi de gabarit, inlilfimi de P+4E
limitrofe unor construc~i P+ IE~ contrar spiritului ~?i literei RGU aferent PUG, fapt dovedit
deja prin emiterea de catre Primaria Sector 4 a celor doua autorizatii de construire contestate.
II. In privinta cererii de anulare a Autorizatiilor de construire nr.
231/29395/09.05.2019 ~i nr. 232/29392/09.05.2019, precum ~i a certificatelor de urbanism
aferente, emise de Primarul Sectorului 4, a mentionat um1Moarele motive de nelegalitate:
11.1 . Lipsa unei documentatii de urbanism valabile care sa permita autorizarea in
condipile date cu referire la nelegalitatea PUZ-ului, astfel cum a fost motivata la punctul I din
cererea de chcmare in judecata.
II.2. Lipsa actului de proprietate dln dosal'ul administrativ al autoriza~iilor. Lipsa
dovezii proprietatii cu privire la suprafata de teren avuta. in vedere la autorizare, contrar
dispozitiilor art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 5011991.
IL3. Nelegalitatea autorizatiilor de construire din perspectiva coreU\rii suprafetei
construite cu suprafata dcsfa~urata 1?i suprafata utila.
A mentionat c~ in cazul ambelor autorizatii s-a procedat in mod nelegalla autorizarea
suprafetelor constrnite (amprentele la sol ale constmctiilor) prin corelare cu suprafaj:a
construita desla~urata sau invers.
Astfel, daca 1mpartim suprafata totaUi construita a hnobilului autorizat pe str.
BHlnde~ti, de 1582 mp Ia suprafata construitl\ Ia sol de 158,8 mp, rezulta di ar fi trebuit ca (
imobilul sa aiM aproximativ 9 etaje.
Aceea~i este situatia ~i pentru imobilul autorizat pe str. Condurache Ghe., 1657
rnp:l70=9,7.
Imobilele nu au ie~iri in cons9l~ ale etajelor superioarc raportat Ia suprafata parterului,
ci doar balcoane, iar suprafa\a totala a acestora 11u poatc justifica pentru niciuna din cele doua
autorizalii difcrenta de suprafata construita.
II.4 Nelegalitatea autorizapilor de construire rezultata din incalcarea RLU aferent PUZ
Zona de Sud a Sectorului 4- gre~ita pozij:ionare in parcel aa constructiilor autoriza1e.
A precizat di dispozitiile din Capitolul X4 Amplasarea cladirilor fata de aliniament din
RLU aferent PUZ, art. 6 teza finala stabile~te imperativ pentru zona M3 caIn cazul in care
clMirile de pe parcelele adiacente prezintli calcane este obligatorie alipirea la acestea, iar la
rut. 9 al acelui~i capitol se dispune ca in zonele functionale CB ~i M, in cazul in care
inaltimea cUldirii propuse dep~~e~te distan1a dintre alinieri. noua constructie se va rctrage
suplimentar, astfel tncat H max s~ nu dep~eascii distan~ dintre alinieri sau, J:n cazul in care
nu estc configurat frontul de vizavi, cladirea nu va depa~i dublul distan~ei dintrc axul strazii
pana la cladire, cu condifia sa nu fie lasate vizibile calcane de pe parcele aHiturate.
2
De~i pe parcela allturatl pe str. Bl§nde~ti Ia nr. 34 se regasea calcanul constructiei
reclamantului, Primmi.a a fiicut abstractie total! de existenta acesteia ~i a preferat autorizarea
,in oglind!", lipite pe limita de proprietate posterioar~ a celor doll! imobile P+4E, cand de
fapt, potrivit regulamentului trebuia s~ preia obligatoriu calcanul casei reclamantului.
De asemenea. au fost inc!lcate prevederile RLU PUZ mceea ce prive~te nerespectarea
regulilor cu privire la retragerea posterioar! a cUtdirilor.
Prin autorizafiile contestate au fost inc!lcate regu1ile imperative prevAzute in Capitolul
XS - Am.plasarea clAdirilor fat! de limitele Jaterale ~i posterioare ale parcelelor din RLU
aferent PUZ Zona de Sud Sector 4, art. 2 teza I ~i art. 6 din acel~i capitol, adft.ugandu-se la
situafia reglementata. deoarece exceptia precizati, existenta unei clldiri cu calcan la limita de
proprietate posterioarl, nu este indeplinit! In cazul de fatl. ci a fost indus! de Primlrie prin
crearea in cadrul eelor doul autorizatii a acestui calcan reciproc.
Textul regularnentului este tbarte clar ~i nu exist! niciun dubiu de interpretare, Ia
momentul autorizlrii trebuie sa existe un calcan al unei cUidiri principale la limita posterioara,
pentru a putea permite autorizarea prin cuplarea Ia calcanul preexistent
Nu au fost respectate dispozitiile din capitolul XS - Amplasarea cl!dirilor fati de
limitele laterale ~i posterioare ale parcelelor din RLU aferent PUZ zona se sud Sector 4, art. 1,
plin care se prevede ca pentru zonele functionale CB, M ~i L, retragerea fat! de limitele
lateraJe ale parcelei este de minim 3m, dar nu mai putin de l/3 din in!ltimea cl!dirii mburata
lacorni~a.
A~a cum a aratat rnai sus, AC nr. 231/2019 pentru str. Blande~i nr. 36 prevede o
inAltime la corni~A de 17,80 m, iar retragerile impuse sunt, pentru latura dreap1a intre 5,33-
5,73 m., pentru latura stanga intre 5,6-5,8 m.
A mai aratat ca nu au fost respectate reglementl\rile RLU aferent PUZ in ceea ce
prive~e stabilirea in~lfimii maxime a ciMirilor.
ll.S Un alt element de nelegalitate a certificatelor de urbanism ~i autorizatiilor
contestate const! in faptul c! prin certificatele de urbanism nu s-a solicitat , in vederea
autorizlrii acestor ciMiri P+4E ~i un studiu de insorire, care sa fi relevat influenfa lor asupra
cJadirilor lnvecinate, tocmai in virtutea autorizarii unui regim de lnrufime ce dep~e~te cu 3
niveluri clMirile tnvecinatc.
Reprezentantii PrimAriei Sectorului 4, dupil emiterea certificatelor de urbanism au
aplicat o rezolutie scrisil cu pixul pe certificatele de urbanism in sensu! cl s-ar solicita ~i
studiul de insorire.
!n acest sens, ar fi fost depuse Ia dosarcle administrative asemenea studii, ale ciiror
concluzii sunt ev.ident favorabile beneficiarului autorizafiilor, fiin.d intocmit pro causa
insa nu poartl o data a 1ntocmirii lor. Considera cA exigenta stabilirii avizelor,
acordurilor ~i studiilor de specialitate trebuie respectata prin ins~i continutul scriptic at
certificatului de urbanism, forma supusa semnatarilor sai$ iar nu prin adaugiri ulterioare cu
pixul sau creionul.
III. in ceea ce priv~e cap~tul de cerere cu pri vire la suspendare executirii
autorizaliilor de construire in conforrnitatc cu prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004 a
mentionat cl sunt indeplinite conditiile legale.
in situatia data exisUi mai multe imprejurm legate de starea de drept a autorizatiilor de
construire care conduc la o indoialli serioasl in privinta legalit~ii actului administrativ. Wia
cum au fost expuse mai sus.
in ceea ce prive~te paguba imineutll, a mentionat cl prejudiciul material viitor acuzat
de reclamant in raport de locuinta sa constA in faptul ca, de~i regulamentul impune cuplarea la
calcan cu cladirea 1nvecinam1 cum este cazul imobilului reclamantului, cladirile autorizate se
realizeaza in regim semiizolat in parcelc de teren dezmembrate, fiind cuplate artificial pe
limita posterioarA.
3
Acest fapt, corobo:rat cu ruptura de gabarit creata de P+4E- cJadiri autorizate fata de
P+lE - cUidirea reclamantului, detennin! multiple vatamari in detrimentul proprietii~ii
reclamantului: pe timp de iamii toati\ upada va fi spulberata in curtea ~i casa reclrunantului,
se va produce inevitabil umbrirea casei sale, va fi lipsit de intimitate i.n curtea casei, deoarece
cladirile autorizate au vedere directa ~i de Ia o in~ltime mult mai mare c~itre proprietatca sa.
Nu 1n cele din urm~ valoarea proprieUI.fii reclamantului ·swa diminuat considerabil
odata cu eliberarea autorizatiilor de cons1ruire pentru imobilele vecine, prefigurarea unor
locuinte colective intr-o zona de locuinte individuate depreciind in mod cert valoarea
proprietatii individuale.
De asemenea, prejudiciul material produs recJamantului consta. ~i in inconvenientele
aduse unci norrnale vecin~tt\fi, astfel cum este reglementat acest drept de dispozipile art. 630
Cod civil.
Dincolo de inconvenientele construirii unor megastructuri in apropierea unci locuin~
il ingrijoreaza totodata, din perspectiva prejudiciilor viitoare ~~ imiriente, racordarea la utilitati
a viitoarclor cladiri de 5 niveluri, in conditiile In care, de exemplu, reteaua de gaze naturale
care alimenteaza cele doua strm a fost finanfatA de proprietarii din zon! la dimensiuni ce au
avut in vedere alimentarea unor Iocuinte individuale iar nu colective, cu dezvoltare pe
vertical~. (
fn dovedire a solicitat incuviinfarea probei cu inscrisuri.
In drept a invocat dispozitiile art. 1, 8, 15 ~i 18 din Lcgca nr. 554/2004, coroboratti cu
dispozitiile art. 194 $i urm. C.p.c., precurn ~i temeiurile de drept material invocate in cuprinsul
prezentei cereri. ·
La data de 13.09.2019 a fost inregistrata la dosar ~tampinarea (f. 121 vol. I)
forrnuiatA de paratul ConsiliuJ General al Municipiului Bucure~ti, prin care a solicitat
re:spingerea cererii de chemare injudecata ca ncintemeiata.
A invocat excep(ia inadmisibilitafli capatului de cerere privind anularea parJiala a
HCGMB ru. 443/26.07.2018 pentru !ipsa coparticip4rii procesuale pasive a beneficiarului
actului administrativ contestat, respectiv subdiviziunea administrativ - Sectorul 4 al
Munidpiului Bucure~i.
Pe fondul cererii de chemare in judecata a aratat, in esenta,' ca prin Hotararea CGMB
nr. 443/26.07.2018 s-a aprobat Pla.nuJ Urbanistic Zonal Zona de Sud a Sectorului 4, pentru o
suprafaf~ de aproximativ 1700 ha, aflata in raza administrativa a scctorului 4.
Planul urbanistic zonal Zona de sud a Sectorului 4 Bucure~ti a respectat procedura de
avizare ~i aprobare, continand toate avizele necesare acestui tip de doc\Ullentatic-palier PUZ.
Referitor la motivul privind nerespectarea dispozitiilor art. 56 aliu. 4 din Legea nr.
350/2001 a mentionat ca djn analiza acestor prevederi legale nu rezu!Hi ca este obligatorie
stabilirea unei perioade de valabilitate !ii cu atat ntai pufin c~ in lipsa acesteia ar putea sa fie
sanc1ionata cu nulitatea actului atacat.
Referitor la motivul privind ncrespectarea prevedcrilor Rcgulamentului de urbanism,
Titlul I Prescriptii Generale, alin. 4 din PUG- partea scris!, a mentionat caprin HCGMB nr.
341114.06.2018 s-au modificat prevederilc Regulamentului Local de Urbanism aferent
Planului Urbanistic General al Municipiului Bucure~i aprobat prin HCGMB nr.
269/21 .12.2000.
Astfel, prevederile din cuprinsuJ Titlului I - Prescriptii Generale - Punctul 4 -
Derogari de la prevederile regulamentului, alin. 4.2. se refonnuleaza ~i va avea unnatorul
continut: 4.2. Dcrogari de Ia prevederile prczentului regulament sunt admise in condifiile
legii, iar alin. 4.3, 4.4. ~i alin. 5 se abroga.
Invocfu1d dispozitiilc art. 32 ~i 47 alin. 1 ~i 2 din Legea nr. 350/2001 a mentionat c~
Planul Urba11istic Zonal nu este susceptibil prin e) insu~i a prejudicia dreptul de proprietate al
persoanelor asupra imobilelor ce fac parte din zona vizata de documentatia de urbanism.
4
Planul urbanistic zonal reprezinta o viziune urbanistic!, ce transpune Ia nivelul
localitAfilor urbane ~i rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului
national, zonal ~i judefean, conform art. 44 din Legea nr. 350/2001.
Motivul privind incalcarea prevederilor art. 47 alin. 1 teza a II-a din Legea nr.
350/2001 este neintemeiat.
UTR L1e reprezintl o zon~ funclionall ci locuinte individuale pe loturi
subdimensionate culsau :fru'! retele edilitare, iar incadrarea stabilita prin PUG-ul Municipiului
Bucure~ti s-a facut in contbrmitate cu situatia existenta. probabill a zonei la data redactArii
acestei documentatii de urbanism, anterior anului 2000.
De asemenea, Regulamentul local de urbanism aferent PUG prevede ~i sustine pentru
zonele functionale de tip L ,tranzitia cltre un alt tip de zonl functional! (zonl central, zon!
mixt!) prin conversie sau prin reco11struc~ie - conform zonelor C ~i M" precum ~i ,tranzitia
clltre un alt tip de locuire, regim de construire ~i volumetrie".
in drept a invocat dispozitiile art. 205 ~i lU'Ill. C.p.c., Legea nr. 554/2004.
La data de I la dosar irttlimpi11area (f. 126 vol. I)
formula!! de panitul prin care a solicitat respingerea cererii de
chemare in judecata ca ne1JnteJnet:a.tA.
A invocat except/a inadmisibililli(ii cererii de anulare a autorizatiilor de construire
pentru neindeplinirea procedurii prealabile, avand in vedere cd autorizatiile de construire au
fost emise la data de 09 mai 2019, iar plangerea prealabill a fost formulata la data de 17 iulie
2019, cu depA~irea tennenului legal.
De asemenea, a invocat excep(ia inadnmibilltl(il cererii de anulare a Certificatelor de
urbanism nr. 1220/2018 ~i nr. 122112018, precizand cA acestea nu sunt acte administrative, ci
au natura juridici a Wlor avize, care nu creeazi obligafii.
Pe fondul cererii de anulare a autorizatiilor §i certificatelor de urbanism a menponat cl
lipsa actului de proprietate din documentatia ce a stat Ia b~ e~iterii Autorizatiilor de
construire nu reprezint! un motiv de nuJitate deoarece aceasta omisiune poate fi complinitil
oriclind.
in plus, exista dovada dreptului de proprietate, depusa atAt in documentatia ce a stat Ja
baza emiterii actelor contestate, cat ~i la dosarul caw....ei, reclamantul recunosc§nd calitatea de
proprietar a paratului.
A mai mentionat faptul c! dreptul de proprietate a fost in mod legal dobandit ~i
ulterior inscris in cartea funciara.
Refcritor la pretinsele incalcari ale aliniamentului a mentionat ca. din cererea de
chemare in judecata nu rezulta motivele de nerespectare a reglementarilor urbanistice
referitoare la AC nr. 232/2019 privind imobilul din str. Condurache Gheorghe nr. 43A, fapt
pentru care a solicitat respingerea acestui motiv de nelegalitate referitor la AC nr. 232/2019.
ln privinta AC nr. 231/2019 a mentionat cl at1. 6 din Capitolul X4 din PUZ Zona de
Sud Sector 4, era obligatoriu ca noua construcfie sa se alipeasca Ia calcanul clAdirH
proprietatea vecinului nwnai in situatia in care aceasta se afla amplasatA pe aliniamentul
strazii, astfel incat strada s~ aibii un front continuu ~i nu intrerupt.
Avand in vedere ~ imobilul proprietatea reclamantului este retras de Ia aliniament,
raportat la faptul cl terenul este suficient de mare ~i regulamentul de urbanism elaborat ~i
aprobat conform legii perinite construirea unei clMiri cu regim de tniUtime P+4E, consider~
cii din punct de vedere urbanistic este legal autorizatn.
Referitor Ia presupusele 1ncalclri ale retragerilor fata de limitele 1aterale ale parcelei a
solicitat sa se observe ca in documentatia anexatA autorizatiilor de construire atacate, se
concluzioneaza ca sunt respectate dispozitiile Capitolului X5, art. 1, care dispun eli retragerile
cli\dirilor fat! de limitele laterale ale parcelei este de minim 3m, dar nu tnai putin de 1/3 din
inalJimea cUidirii m~surata Ia corni~~
s
A solicitat respingerea pretinselor neconformit~~i ce privesc stabilirea i'n~Htimii
maxime a cladirilor, avaud in vedere dispozitiile Capitolului X9 art. 4 ~i art. 6, raportat Ia
documentatia de autorizare a executW'ii lucmilor de construcfii vizate spre neschimbare , care
permit edificarea cHidirii de P+4E ~i cu H max indicat in documen.tape.
Invocata !ipsa a unui studiu de insorire este infirmata chiar de ditre reclamant care
recunoa!ite ca Ia dosarul de autorizare s-a depus aceusta documentatie, intocmita conform
cerintelor legii.
A precizat ca aceste cl~diri nu afecteaz! tipologia zonei, !n conditiile in care aria vi7.atd
de PUZ se invecineaza pe o latw"! cu o zona exclusiv de blocuri de 9 ctaje. iru· de jur
imprejurul acestei zone sunt deja imobile de locuinte cu 4 ~i respectiv 5 nivele, constructiile
ce fac obiectul prezentei cauze nefiind nici primele ~i nici singurele de aceasHt ln~time din
arealul respectiv.
Referitor Ia solic'itarea reclamantului de suspendare a execuUirii autorizatiilor de
construire a menjionat ca acest capat de cerere este nedovedit.
In ceea ce prive~te cererea de anulare partial~ a HCGMB m. 443/2018 a men{ionat ca
din prevederile art. 56 alin. 4 ~i 5 din Legea nr. 350/2001 nu rczulta c! este obligatorie
stabilirea unci pcrioade de valabilitate ~i cu atat mai putin lipsa acesteia ar putea fi sancfionaHi
cu nulitatea actului atacat. (
Faptul ca prin PUZ s-a schimbat regimul de in~Utime pentru zona respectiva nu
constituie un motiv de nulitate a PUZ~ului astfel aprobat, intrucat o asemenea detogare este
posibila conform art. 32 din Legea nr. 350/2001 dupa rnodificarea adus!\ prin OG m. 27/2008,
ial' nceasta solupe urbanistica a fast una justificata, reprezentand in final W1 aspect de
oporttmitate ce ramane Ia latitudinea exclusiva a autorittipi pubHce competente.
A solicitat ca 1a solu~ionarea prezentei cereri s~ se aiba in vedere ~i dispozitiile art.
alin. 1.1 din Legca nr. 554/2004.
fn drept a invocat dispozipile din Legea nr. 50/1991, Legea nr. 554/2004, art. 205-208
~i art. 453 din Codul de pi'OcedurA civil~.
in proha{iWle a soJicitat administrarea probei cu inscrisw·i, expertiza de specialitate ~i
un martor.
La data de 13.09.2019 a fost tnregistratllla dosar intampinarea fonnulat! de paratul
Primarul Sectonllui 4 Bucure~ (f. 167 vol. I)> prin care a solicitat respingerea cererii de
chemare in judecata ca neintemeiatii.
A invocat excepfia lipsei calitii(ii procesuale active a reciarnantu1ui, menf.ionand eli
din lecturarea cererii de chemare in judecatii nu se desprinde niciun argument care sli justitice
calitatea de persoana vatamata a reclam.antului, acesta omitand sa indice vreun drept sau
interes legitim care i-ar fi fost vatamat.
A mai invocat exceptia lipsei de interes, a.rlWind ca interesul invocat de reclamant nu
este detenninat, legitim, personal, n!.c:;cut ~i actual.
In ceea ce prive~tc cererea de suspendm:e a menfionat cii nu sunt tndeplin.ite conditiile
prevazute de art. 14 s.i 15 din Legea nr. 55412004.
Pe fondul cauzei, cu privire la presupusele motive de ncfegalitate ale HCGMB nr.
443/2018, expuse in secthutea 1.1 a cererii introductive, prht care se invoca nulitatea actului
administrativ de aprobare, motivat de faptul ca nu se stabile~te un tennen de valabilitate a
documentatiei de urbanism, a menlionat ell sunt neintemeiate ~i contrazise chiar de normele
legale invocate.
Referitor la motivul de nelegalitate privind ind1lcarea prevederilor Titlului I art. 4 al
PUG, invocat la punctul 1.2 al acfiunii a mentionat ca PUZ Zona de Sud a Sectorului 4, are
chiar scopul de a reglemcnta urbanistic aceasta zona a Capitalei ~i a planifica urbanizarea ~i
dezvoltarea zonei in mod corect, pentru a preintampina aparitia unor dezvoltru'i imobiliare
haotice.
6
' .
De altfel, dispozitiile art. 47 alin. 3 lit. g din Legea nr. 350/2001 impun obligativitatea
elaborarii unei documentatii PUZ tn cadrul ,zonelor supuse restructur4rii sau regenerWii
urbane".
jn consecintA, argun1entele reclamantului nu sunt sustinute nici de prevederile RLU
aferent PUG Bucure~ti, nici de dispozifiile Legii nr. 350/2001.
Cu privire Ia motivele de nelegalitate referitoare la o presupusa neraportare ~i la
situatia concretl. din teren a documentatiei de urbanism de tip PUZt mentionat! Ia punctul1.3
a mentionat cA avizarea ~i aprobarea documentatiilor de urbanism reprezintA o atributie
cxc]usiva a autoritatilor administratiei publice, confonn art. 6 ~i 25 din Legea nr. 350/2001,
iar e]aborarea acestora se realizeaza de colective interdisciplinare de speciali~ti atestati
conform art. 44 din Legea nr. 350/2001.
Prin urm.are, reglemenmt'ile urbanistice, vlzute ca ansamblu de dispozitii cu caracter
tehnic. elaborate in baza normativeJor tehnice de proiectare ~i avartd la bazit avi1.ele de
spccialitate ale entitlitilor ~i autoritaplor implicate in procedurii, nu fac ~i nu pot face obiectul
unei verificari de JcgaJitate.
in acest sensa invocat dispozitiile art. 240 alin. 2 din OUG nr. 57/2019.
in consecinta, alegafiile reclamantului referitoare la incadrarea zonei in care este
amplasat imobilul sau intr-o zona de tip Lle sau de tip M3 nu sw1t intemeiate. aprecierea
asupra necesi~~ii, oportunit!lii ~i corectitudinii tehnice de reglementare urbanistic~ a unei
zone a municipiului Bucure~ti apaqinand autoritltilor adminlstratiei publice locale ~i
entitatilor ~i autoritatitor implicate in procedura de avizare.
In ceea ce prive~te motivul de nelegalitate a autorizatiilor de construire contestate ~i a
certificatelor de urbanism aferentet reprezentat de emiterea lor in Jipsa unei documentatii de
urbanism valabile, mentionat ]a punctttl 2.1 din cererea de chemare in judecata a mentionat ca
este neintemeiat, avfuld in vedere ca documentatia de urbanism PUZ Zona de Sud a Sectorului
4 este legala.. .
Motivul de nelegalitate menponat in punctul 2.2.1 al cererii de chemare in judecati\
este ne1nteme.iat fat! de dispozifiile art. 880, 879 alin. 2, 885 alin. 1 din Codul civil ~i ru.1. 25
alin. 2 din Legea nr. 7/1996.
Referitor la motivul de nelegalitate care vizeaza emiterea autorizatiilor de construire
pentru o suprafatA de teren mai mare decdt cea detinuta in proprietate de beneficiarui acestor
acte a mentionat ca chiar art. 1 alin. 4 din Legea nr. 7/[996 permite actualizarea
documentatiilor cadastrale, procedura propriu zisii f~dnd obiectul Regulamentului de avizare,
reccptie ~i inscriere in evidentele de cadastru ~i carte funciara emis de ANCPI Ia data de
09.07.2014.
Art. 23 lit. b ~i art. 95 alin. 1 din acest act normativ prevad ca actualizarea se poate
efectua inclusiv prin modificarea suprafetei imobilului.
Motivul de nelegaHtate care prive~ presupusa necorelare intre suprafata construitfi ~i
suprafata des~uraUi construita ~i suprafata utili este elaborat cu rea-credintl, tkii a th1e cont
de continutul documentatUle tehnice care au stat Ja baza emiterii autorizatiilor de construire.
Referitor la motivul de nelegalitate reprezentat de incalcarea prevederilor RLU aferent
PUZ Zona de Sud a Sectorului 4 cu privire la aliniament a mentionat ca sunt neintemeiate,
reclamantul prezentand citate incomplete sau interpretate eronat ale reglemet1tari1or
urbanistice.
In sectiunca 2.4.2 rcclamantul invoca un alt presupus motiv de nelegalitate, respectiv
nerespectarea retragerii posterioare a cladirilor, de~i acest aspect nu are potentialul de a-1
afecta in niciun fel.
Motivul de nelegalitate referitor la respectarea retragerilor fata de limitele laterale ale
parcelei, invocat Ia sectiunea 2.4.3 a cererii de chemare injudecata este neintemeiat, avdnd in
7
vedere cA inaJ.timea Ia comi~a a noii ciMiri este de 16,85 m, sens in care regula impusa pentru
retrageri este respectata.
In ceea ce prive~te lipsa studiului de 1nsorire a menp.onat ca aceste studii au fast
efectuate.
Mai mult, aceste studii nici nu erau necesare, intruc~t cladirile invecinat nu prezintA
camere de locuit orientate catre imobilele autorizate.
In drept a invocat dispozitiile Legii nr. 50/1991, LegH nr. 554/2004, Legii nr.
350/2001.
In probafiune a solicitat administrarea probei cu inscrisuri.
La data de 03.10.2019 a fost inregistrat Ia dosar rllspunsulla inlllmpinare (f. 19 vol.
IV) formulat de reclamant, prin care a solicitat respingerea exceptiilor invocate de parati, iar
pe fond in.liiturarea apar~rilor acestora. .
La tennenul dejudecata. din data de 16.10.2019, reclamantul a depus la dosar cerere
de modijicare a cererii de cllentare tn judecatli (f. 40 vol. JJI) prin care a solicitat suplimentar
anularea partial~ a HCGMB m. 219/2015; respectiv a art. 1 din acea.<>ta ~i a HCGMB nr.
341/2018, respectiv art. Iparagrafele 7, 8 ~i 9.
De asemenea, prin aceast~ cerere, rec]amantul a largit cadrul procesual pasiv prin
i..ntroducerea in cauz~ a urm~toarelor institufii:
Sectorul 4 al Municipiului Bucure~ti prin Plimar tn ceea ce prive~te
soJicitarea de anulare parfiala a PUZ Zona de Sud a Sectorului 4;
Municipiul Bucure~ti prin Primar General;
- Primarul General al Municipiului Bucure~Li, act~~ti ultimi doi parati
avand calitate procesual~ pasivA in ceea ce prive~te cererea de anulare partiala a
HCGMB nr. 219/2015 ~i 341/2018, in calitate de initiatori ~i beneficiari a acestora.
I. In privinta HCGMB nr. 219/2015, a invederat ca solicitarea de anulare vizeaza doar
art. 1 din hotiirare, deoarece:
Aceast~ dispozi~e contravine dispozifiilor legale, ·1n spetA art. 56 alin. 4 din Legea nr.
350/2001, fonna 1n vigoare Ia data aprobru:il HCGMB- 10.12.2015..
Ridicand PUZ-urile ~i PUD~uriJe aprobate la nivelul Municipiului Bucure~ti, care sunt
documentafii de urbanism inferioare PUG Bucure~ti, pe acela~i palier cu PUG~u1, ajungem In
situatia de a reglementa urbani&iic exclusiv priu asemenea tipuri de documentapi.
PUZ-urile ~i PUD-urile constituie o reglementare urbanistidi speciala. in raport de
PUG, care este o documentatie generaUi, ceea ce finalmente se transpune in regula c~
specialul deroga de la general ~i se completeaza cu acesta atunci ca11d specialul nu dispune.
Prin egalizarea perioadei de valabilitate insa se estompeaza aceast! regula ~i se ajunge
in situatia de a se reglementa urbanistic exclusiv prin situafii de exceptie, PUZ-uri ~i PUD-uri.
II. in privinta HCGMB nr. 341/2018, solicitarea de anulare partiali:i vizeaza doar art. T
paragrafele 7, 8 ~i 9; modifickile ~i abrogari exprese ale Titlului I - Prescriptii Generale
pw1ctul 4 din RLU aferent PUG
Prevederile din RLU aferent PUG abrogate prin HCGMB nr. 341/2018 se referli exact
Ia 1imitarile posibilitat]i de derogare de Ia PUG prin PUZ.
Desigur, sintagma introdusa de modificarea art. 4.2, derogari de ia prevederile
regulamentului sunt admise In conditiile legii, de un idealism formal, nu poate fi de naturli a
convinge de contrariul celor atirmatc mai sus, deoarece Legea nr. 350/2001 este clara in
materia posibilitalii de derogare prin PUZ de la PUG.
Cum insa~i legea prevede eli prin PUZ se poate deroga cu privire Ia toti indicatorii
urbanistici, schimba functiw1i ale zoneJor, etc, este lesne de observat eli tn noile conditii,
simpla solicitare de modificare a unei zone din Bucure~i prin PUZ cste suficienta sa conducli
la aprobarea unei asemenea documentatii.
8
Nu acela~i lucru se intftmpla in conditiile vechii reglementt\ri a PUG, care impunea
restrictii severe posibiliffilii de derogare prin PUZ de Ia PUG.
Prin HCGMB nr. 34112018 au fost incalcate prevederile legale privind procedura de
elaborare ~i modificare a docwnentatiilor PUG, modificarea unei asemenea tip de
documentatie presupunAnd aceeruji procedurl de respectat ca la elaborarea sa:
A. au fost incii!cate prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta deciziona!a,
proiectul de modificare a PUG Bucure~ti nefiind adus Ia cuno~tinta publicului in forma sa
supusa spre aprobare.
B. au fost incalcate prevederile Ordinului nr. 233/2016 privind aprobarea Nom1elor
metodologice ale Legii nr. 350/2001, care in Anexa nr. 2 stabile~te sub forma tabelad. ce
avize, acorduri, studii sunt necesare elabor6rii unei docwnentalii PUG. documente care nu se
regAsesc printre actele ce au stat Ia baza adoptlrii hot!rdrii cu pricina.
De~i ar fi trebuit ccnform legii sil fie 1:1vute in vedere avize de Ja Comisia tehnica de
urbanism, mediu, comisia de circulatie, Ministerul Culturil Ministerul Transporturilor,
Ministerul Dezvoltarii Regionale, aprobarea HCGMB nr. 341/2018 a avut in vedere doar W1
raport al Comisiei de Urbanism nr. 41/2018 ~i al Comisiei juridice ~i de disciplin~ m.
361/2018.
III. Reclamantul a mai adus un motiv supJimentar de nelegalitate a HCGMB nr.
443/2018 privind aprobareaPUZ Zona de Sud a Sectorului 4.
A mentionat c~ ludnd in considerare pt·evederile invocate in cuprinsul raspunsului la
intampinare, Sectorul 4 al Municipiului Bucure~ti nu avea competent! legal! de a promova ~i
sustine o documentatie PUZt astfel incat aceastlt documentatie a fost promovat! de o entitate
care nu avea aceasa competenta legal!.
Conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 350/2001, initiativa elaborarii documentatiilor de
amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generate ~i a planwilor urbanistice
mentionate la art. 54 alin. 2~ apartine e:<clusiv autoritatii publice locale,
Conform Legii nr. 215/2001 , fonna in vigoare Ia data aproblhii HCOMB m. 443/2018,
art. 23 alin. 1 teza I, autoritatile administratiei publice prin care se realizew autonomia local!
in comune, ora~e ~i municipii sunt consiliile locale, comunale, ori1§ene~ti ~i municipale, ca
autoritap deliberative ~i primarii ca autoritati executive.
Conform art. 78 al Legii nr. 215/2001, Sectorul este o subdiviziune administrativ
teritoriala care nu are personalitate juridicli, deci nici mflcar unitate administrativ teritorial!, el
nefiind o autoritate publica locall.
in drept a invocat dispozifiilc art. 204 alin.l din Codul de procedura civil~.
La data de 30.10.2019, la dosarul cauzei a fost inregistrata intlimpinarea (f. 68 vol.
Jll) forrnulat! de par~tul Municipiul Bucure~ti prin Primar General ~i Primarul General al
Municipiului Bucure~ti.
A invocat excepfia lipsei calitifii procesuale pasive a Municipiului Bucure~ti, aratand
eli drepturile ~i obligaiiile ce decurg din obiectul juridic dedus judecatii revin altor subiecte de
drept.
Actele a caror anulare se solicim sunt emise de COMB.
Pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ~i a cererii modificatoare
ca neintemeiate.
Fa~lt de dispozitiile art. 45 ~i 47 alin. 1 ~i 2 din Legea nr. 350/2001, planut urbanistic
zonal nu este susceptibil prin cl insu~i a prejudicia dreptul de proprietate al persoanelor asupra
hnobilelor ce fac parte din zona vizat~ de documeutalia de urbanism, 1ntrucat acesta nu dll
dreptulla construire.
De~i reclamantul sustine d HCGMB nr. 341/2018 au fost inc!lcate prevederile Legii
nr. 52/2003 privind transparenta decizionala, ~a cum rezultii din pream.buJul actului
9
administrativ contestat, acesta a fost aprobat cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003
privind transparenfa dedzional~.
In probntiune n solicitat administrarea probei cu inscrisuri.
in drept a invocat dispozitiile art. 205 C.p.c., Legii nr. 215/2001, Legii nr. 554/2004,
Legii nr. 350/2001.
La data de 04.11.2019, la dosarul cauzei a fost tnregistrat! fntampinarea (f. 141 vol.
VII) formulat~ de paratul Consiliul General al Municipiului Bucure~ti cu privire la cererea
modificatoare, prin care a solicitat respingerea acesteia ca neintemeiatit
Contrar sustinerilor reclamantului, HCOMB nr/ 219/10.12,2015 respectA dispozitiile
art. 56 alin. 4 din Legea nr. 350/2001.
Motivul invocat de c~tre reclamant privind nerespectarea dispozipilor Legii nr.
52/2003 este neintemeiat, ambele hotarari :fiind emise cu respectarea acestei legi.
jn drept a invocat dispozifiile art 204 ~i urm. C.p.c., Legii nr. 554/2004.
La tennenul de judecat11 din data de 13.11.2019, paratul Sectorul 4 al Municipiului
Bucure~ti a depus la dosarul cauzei fntlimpinare, prin care a solicitat respingerca ccrcrii de
chemare in judecat!, in integralitate, ca neintemeiata.
A invocat excepfia inadmisibilitli(ii ac(iunii, fatA de faptul cain cauza nu figureaza in
calitate de par~ti ~i persoanele care sunt direct afectate de solicitarea de anulare a PUZ-ului f
pcntru suprafa~a de teren delimitata de strazile Rancu-Blfutde~ti~Conducrache Gheorghe~Cap.
Grigore Mm·in.
A invocat excep(ia lip.~ei callta(ii procesuale pasive a Sectorului 4 al Municipiului
Bucure~ti, fata de petitele ce vizeaza anularea HCGMB nr. 219/2015 ~ 341/2018.
A invocat excep(ia lipsei ca/iti'f(ii procej'llale active a reclamantului , ari\tand cl:!.
reclamantul nu a dovedit calitatea procesuala activii, neindiciind drcptul ~i nici interesul
legitim care este mcalcat.
A invocat excep(ia lipsei de interes, menponand eft nu sunt indeplinite conditiile art.
33 din Codul de procedura civil~.
De asemenea a invocat excepfia inadmisibilitd(ii privind petitele ce vizeaz! anularea
HCGMB nr. 219/2015 ~i nr, 341/2018, aratand ca reclamantul a efectuat procedura prealabil~
ulterior sesizruii instanJei, fua a a~tepta expirarea termenului de 30 de zile pentru solufionarea
acesteia.
Pe fondul cauzei a reiterat aspectele precizate in cuprinsul1ntampinarii anterioare.
Relativ la petitul ce vizeaza anularea HCGMB nr. 219/2015 a mentionat ca este mai
mult dedit firesc ca valabilitatea documentatiilor de urbanism de tip PUZ ~i PUD sa fie
conditionat~ de valabilitatea documentatiei de tip PUG, aceasta avdnd valoare juridich
superio~.
Relativ la petitul ce vizeaza anularea paqiala a HCGMB nr. 341/2018, respectiv a art.
I, paragrafele 7, 8 ~i 9 a mentionat ca procedura de transparent!. decizionala a fost respectata,
iar la aprobarea modi:ficarii Regulamentului Local de Urbanism nu erau necesare avizele
menfionate de reclamant care se aplic~ pentru procedura de aprobare a Planului Urbanistic
General.
ln drept a invocat Legea nr. S0/1991, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 350/2001.
In cauzil a fost admiuistratA proba cu inscrisuri.
Analiz8nd actele # lucrarile dosarului, refine urmlitoarele:
Prin art. 1 din HotMfu"ea Consiliului General al Mwticipiului Bucure~ti nr.
219/10.12.2015, s-a prevllzut ca planurile urbanistice zonale ~i de detaliu aflate tn procedura
administrativa de aprobare se vor adopta pe o perioad~ de valabilitate egala cu cea a Planului
Urhanistic General al Municipiului Bucure~i.
In cuprinsul art. I paragrafele 7. 8 ~i 9 ale Hotararii Consiliului General al
Municipiului Bucure~ti nr. 341/14.06.2018 s-a prevazut ca:
10
,,in cuprinsul Titlului I - Prescriplii Generale - Punctul 4. Derog~ri de Ia prevederile
regulamentului, alin. 4.2. se reformuleaz! ~i va avea urmltorul continut:
4.2. Derogliri de Ia prevederile prezentuJui regulament su11t admise in conditiile legii.
ln cuprinsul Titlului I- Prcscriptii Generrue - punctul 4. Derogari de Ia prevederile
regulamentului, alin. 4.3, alin. 4.4 ~i alin. 4.5 se abrogd. 1'
Prin Hotltirea Consiliului General al Municipiului Bucure~ti nr. 443/2018 s~a aprobat
Planul Urbanistic Zonal - Zona de Sud a Sectorului 4, prin care suprafata delimitata de
sWzile Blande¢., Condurache Gheorghe, Cap. Origore Marin ~i Runcu a fost incadrat! in
UTR M3. Subzon~ Mixtii cu regim de inaltime P+4 niveluri.
Prin Autorizatia de construire nr. 231/29395/09.05.2019, Primarul Sectorului 4 al
M1.micipiului Bucure~ti a autorizat executarea lucr!rilor de construire pentru imobil locuinte
cole<::tive cu regim de in!ltime P+4E ~i organizare de ~antier pe imobilul-teren situat in
municipiul Bucure11ti, sectoru14, strada Blande~ti nr. 36.
Autorizatia de construire nr. 231/29395/09.05.2019 a fost emisa in temeiul
Certificatu)ui de urbanism nr. 1221/66365/07.11.2018 (f. 4 vol. II).
De asemenea, avand la bad Certificatul de urbanism nr. 1220/66367/07.11.2018 (f.
150 vol. II). PrimaruJ Sectorului 4 Bucure~ti a emis Autorizatia de construire nr.
232/29392/09.05.2019 (f. 170 vol. III), prin care a autorizat executarea lucrArilor de construire
pcntru imobil locuinte colective cu regim de in~time P+4E ~i organizare de ~antier pe
imobilul-teren situat in municipiul Bucure~ti • scctorul 4, strada Gheorghe Condurache nr.
43A.
in continuare, avand in vedere dispozitiile art. 248 alin. 1 din Codul de procedurli
civiUi, confonn caruia, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedurA,
precum ~i asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, adntinistrarea de probe ori.
dupA caz, cercetarca in fond a cauzei, wmeazli a fi analizate cu priorjtate exceptiile invocate
de J*ati prin intimpinArile formulate in cauza. .. .
ln ceea ce prive~te excep(ia inadmisibilitii(ii cap!tului de cerere privind anularea
partiala a HCGMB nr. 443/26.07.2018 pentru lipsa coparticiplrii procesuale pasive a
beneficiarului actului administrativ contestat, respectiv subdiviziunea administrativ -
teritoriaHi Sectorul4 al Municipiului Bucur~ti, invocatA de Consiliul General al Municipiului
Bucure~i, se re~ine faptul ca aceasta a rrunas f'ara obiect, faJU. de modificarea actiunii de cAtre
reclamant, modificare prin care a llrgit cadrul procesual pasiv in sensul ca a chemat in
judecatl inclusiv subdiviziunea administrativ-teritorial~ Sectorul4 al Municipiului Bucure~ti,
in calitate de initiator ~i beneficiar al actului administrativ contestat.
Prin unnare, Tribunalul urmeaza sa respinga exceptia inadmisibilita~ii invocata de
CGMB ca neintemeiata.
tn ceea ce prive~te excep(ia inadmisibilitdfii cererii de anulare
ire pentru neindeplinirea procedurii prealabile, invocatl de paritul
Tribunalul retine ci potrivit art. 7 alin. 5 din Legea nr. 554/2004ln
ptate impotriva actelor administrative care nu mai pot :fi revocate intrucat au intrat in
-circuitul civil ~i au prudus efecte juridice (. ..) nu este obligatorie plangerea prealabila.
in cauza, astfel cum rezultA din fotografiile depu::;e Ia dosarul cauzei autorizatiile de
construire contestate au intrat in circuitul civil ~i au produs efecte juridice, fall de demararea
efectivi a constructiilor !$i afi~area anuntului public privind autorizatiile de construire ce
privesc constructiilc :incepute.
Prin unnare, Tribunalul urmeaza si\ resping! exceptia inadmisibilitatii ca ne1ntemeiata
in ceea ce prive~te t!Xcepfia inadmisibllitii(ii cererii de anulare a Certificatelor de
urbanism nr. 1220/2018 ~i nr. 122112018. Tribunalul retine ca potrivit art. 18 alin. 2 din Legea
nr. 554/2004, instanta este competent! s! se pronunte, in afara situatiilor prevazute Ia art. 1
11
alin. (6), ~i asupra legalit!tii operaliunilor administrative care au stat la baza emiterii actului
supus j udecatii.
Astfel cum rezulta din cuprinsul celor mentionate anterior, Certificatele de urbanism
nr. 1220/2018 ~i nr. 1221/2018 stau Ia baza emiterii autorizatiilor de construire contestate,
sens in care instanta are posibilitatea sa se pronunfe asupra legalitlitii acestora conform art. 18
alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, ~i aceasta exceptie urmeaza a fi respins~ ca ne!ntemeiata.
in ceea ce prive~te excepfia llpsei calitatii procesuale active a reclamantulul ~~
excep{ia lipsei de interes, invocate de paratii Primarul Sectorului 4 Bucure~ti ~i Sectoml 4 al
Municipiuiui Bucure~ti, ce urmeaza a fi analizate impreun4, TribUI1alulretine ca potrivit art.
1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoan~ care se considerd vatamata intr-un drept al
s~u ori mtr-un interes legitim, de c!tre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios
administrativ competente, pentru anularea actului, recunoa~terea dreptului pretins sau a
interesuhti legitim ~i reparat'ea pagubei ce i·a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat
privat, cat ~i public.
Confonn art. 2 alin. l lit. a din Legea nr. 554/2004, prin persoana vat~matt\ se 1ntelegc
orice persoan~ tituJara a unui drept ori a unui interes legitim, vat&nata de o autoritate publica
printr-tm act administrativ sau prin nesoluponarea in termenul legal a unei cereri; in sensu!
prezentei legi, sunt asim.ilate persoanei va1Amate ~i grupul de persoane fizice, fhii
personaHtate juridica, titular al unor drepturi subiective sau interesc legitime private, precum
~i organismclc socialc care invocli vatamarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes
legitim public, fie a drepturilor ~i intereselor legitime ale unor pcrsoane fizice determinate.
Potrivit art 8 alin. I ind. 1 din Legea nr. 554/2004, Persoancle ftzice ~j persoanele
juridice de drept privat pot formula capete de cet·ere prin ca!'e invocli apararea unui interes
legitim public numai in subsidiar, tn mlisura in care viiHimarea interesului legitim public
decurge logic din inc~carea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
Din analiza articolelor mentionate rezult~ faptul ca in litigiile de contencios
administrativ, culitatea procesuaHi activa ~i interesul in promovarea actiunii decurg din
calitatea de persoana v~tamata a reclamantului.
Totodatli, calitatea de persoana vatamata reprezinta tm aspect ce se stabile~te in
1emeiul probelor administrate in cauza ~i priv~te astfel ~i fondul litigiului de contencios
administrativ.
Din acest punct de vedere, 1inia de demarcatie intre aria exceptiilor lipsei de interes ~i (
lipsei calitatii procesuale acLivet pe de o parte ~i fondul cauzei, pe de altli parte, in cadrul
litigiiJor de contencios adm.inistrativ, necesita o aten~ie sporiUi.
In consecinta. se poate spune ca pentru a fi in fata unei veritabile exceptii a lipsei de
i.nteres sau a lipsei catitl1tii procesuale active in cadrul unui proces de contencios
administrativ, este necesar sa se poata deduce cu cct1itudine !ipsa v~tan1.~rii reclamantului ce
detennina ca acesta sii nu aiba caiitate procesuala activ~ ~ nici interes in promovarea actiunii.
Aceasta premisa nu se regase~te in prezcnta cauza.
Astfel cum reiese din cuprinsul ~i din cuprinsul
inscristu'ilor ata~ate acesteia, rcclamantul estc proprietarul
imobilclor situate in BuctU'e~i. str. vecin cu lmobilele
vizate de autorizaJiilc de construire conteslate.
De asemenea, din cuprinsul cererii de chemare in judecat! se deduce faptul ca
reclamantul se considera v~tamat de actele adml
' ·strative contestate.
Atata timp cat reclamantul define la nr. pe str. Blfulde~ti un imobil P+ 1E, cu calcan
t r 'tad I • nr.ll
I · ; - cu terenul de la aspect dovedit cu Autoriza~ia de construire nr.
i Procesul-verbal de recepti,e la terminarea Jucdrilor nr.
12
110/06.06.2011. iar zona in care locuie~te cuprinde numai locuinte individuate, interesul
acestuia in contestarea actelor administrative din prezen.ta cauz!, prin care se ajunge la
construirea 1.n imediata sa vecint\tate a unui imobil cu locuinte colective P+4E, este evident,
detenninat,legitim, personal, nascut ~ actual, sustinerile p§r4tului Sectorul 4 al Municipiului
Bucure~ti in sustinerea exceptiilor fiind neintemeiate.
Tribunalul·apreciazl cl inconvenientele invocate de recJamant cu privire la construirea
in zona unde locuie§te a unor imobile cu locuinte colective, tin de domeniul evidentei ~i nu
necesitA explicatii.
De asemenea, nici din perspectiva rut. 8 alin. 1 ind. 1 din Legea m. 554/2004 nu se
poate pune in discupe !ipsa calitltii procesuale active sau lipsa interesului reclamantuJui,
vitrunarea interesului legitim public decurgfuld logic din \ncilcarea interesului legitim privat,
reprezentat in cazul reclamantului de evitarea inconvenientelor generate de construirea tn
imediata sa vecinatate a doua imobile de locuinte colective P+4E.
Aceste inconvenie~te au fost menponate in cererea de cbemare in judecatA ~i sunt
pertinente, respectiv racordarea Ia utilitati a viitoarelor cladiri de 5 niveluri, diminuarea valorii
proprietAtii reclamantului, lipsirea reclamantului de inthnitate in curtea casei sale.
Pentru aceste motive, Tribunalul urmeaza s!i respinga exceptiile lipsei calit~tii
procesuale active ~i lipsei de interes ca netntemeiat.e.
Referitor Ia excep(ia llpsei ca/itafll procesuah pa.dve a Municipiului Bucure~ti,
Tribunalul reline ca acesta are calitate procesuala pasivA cu privire la capetele de cerere
vizand anulareapartialaaHCGMB nr. 219/2015 ~i 341/2018.
Prin aceste hotruiri, pe de o parte se stipulea1.A procedurile de aprobare a planurilor
urbanistice zonate in Municipiul Bucure~ti, iar pe de alti parte se aduc modificari Planului
Urbanistic General al Municipiului Bucure~ii.
tn consecinta. beneficiarul ambelor acte este finalmente Municipiul Bucure~ti.
Pentru aceste motive. va respinge excepJja Hpsei calit!tii procesuale pasive a
Municipiului Bucure~ti ca neintemeiat!..
Excepfla lnadmisihilltll(ii, invocata de pat'atul Sectorului 4 al Municipiului Bucure~ti)
fafa de faptuJ ca in cauz~ nu figureaza in calitate de parAti ~i persoanele care sunt direct
afectate de solicitarea de anulare a PUZ-ului pentru supcafata de teren delimitata de strazile
Rancu-Blllnde~ti-Conducrache Gheorghc-Cap. Grigore Marin,· respectiv proprietarii
imobilelor din aceasta zona, este neintemeiatli.
HCGMB nr. 443/2018 reprezinta un act administrativ cu caractet· normativ, aplicabil
unui nwnru- nedetenninat de persoane.
Prill um1are, in cazul contestru-ii acestui act, calitate procesuala pasivli revine
emitentului acestuia ~i eventual inipatorului/benefic.iarului entitate publica.
Anularea acestui act administrativ cu caracter normativ nu ar putea afecta legalitatea
actelor administrative individuale detinute de proprietarii zonei referite, fat! de dispozitiile
art. 23 din Legea nr. 554/2004, confmm carora hot~r!rile judec~tore~i definitive prin care s-a
anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter norrnativ sunt general obligatorii ~i
au putere numai pentru viitor. Acestea se publici\ obligatoriu dup! motivarc, la solicitarea
instantelor. in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, sau, dupa caz, in monitoarele oficiale
ale judetelor ori al municipiuJui Bucure~ti, fiind scutite de plata taxelor de publicare.
Prin urmare, Tribunalul unneazi sa respingl exceptia inadmisibilit!tii ca ueintemeiat!.
De asemenea, va ft respinsl ~i excepfla Llpsei caLitil(ii procesuale pasive a Sectorului 4
al Municipiului Bucure~ti, fat! de petitele ce vizeaz! anularea HCGMB nr. 219/2015 ~i
341/2018, atata timp cat in cuprinsul cererii modificatoare reclamantul a mentionat expres
faptul ci chemarea in judecata a Sectorului 4 al Municipiului Bucure~ti vizeaza soticitarea de
anulare parfiala a PUZ Zona de Sud a Sectorului 4.
13
In ceea ce prive~te e):cep(ia inadmil·ibi/itatii pdvind petitele ce vizeaza anularea
HCGMB nr. 219/2015 ~i nr. 341/2018, invocata de paratul Sectorul 4 al M'unicipiului
Bucure~ti, se retine ca reclamantul a tacut dovada parcurgerii acestei proccduri.
Astfel, la data de 09.10.2019 s fost inregistTati\ la Primttria Mwticipiului Bucure~ti
plfutgerea prealabiHi (f. 52 voJ. IV), insa aceasta nu a fost solutionata tn termenul de 30 de
zile.
Prin um1are, ar fi un formalism excesiv admiterea acestei ·excep}ii, atata timp cat la
data ~edintei din 13.11.2019 se implinise termenul de solutionare a plangerii prea1abile, flil'ii
ca aceasta si\ fie solutionata.
Pentru aceste motive, urmeaza sa respinga exceptia inadmisibilita}ii ca neinterneia~.
J>e fondul cauzei vor fi analizate cu prioritate motivele invocate in cuprinsul cererii
modificatoare.
in ceea ce prive~·te capatul de cerere privind anula.rea par{ialii a HCGMB nr.

219/10.12.2015, respectlv aprevederii cuprinse In art. 1, se re{in urml1toarele:
Reclamantul invoci\ neconfmmitatea acestei dispozilii cu prevederile art. 56 alin. 4 din
Lege a nr. 3 50/2001, forma 1n vigoare Ia data de 10.12.201 S.
Conform acestui din urm~ text legal, "perioada de valabi1itatc a documentatulor de
amen~jare a teritoriului ~i de urbanism se stahile~te de catre autoritatea administratici publice
locale abilitate s![ aprobe documentatia: in confonnitate cu gradul de complexitate ~:i cu
prevederilc acesteia."
In perioada 27.12.2016- 04.05.2017, tcxtul a avut unnatoarea fbrmulare: , Perioada de
valabilitate a docum~ntatiilor de amenajare a teritotiului ~i de urbanism se stabile~te de catre
aur0ritatea admlnistratiei pub1ice locale abilitata sa aprobe documenta1ia, in confonnitnte cu
gradul de complexitate ~i cu prevederile acesteia. Perioada de valabilitate a strategiilor de
dezvoltare integrata, parte a PA TZ, PATJ, PUG, se stabil~te de c!tre autoritatea
administratiei publice locale abilimtiL sa aprobe documentapa prin hotararen de aprobare. in
/ipsa stabifirii unui termen explicit, documentatiile rll.mful valab.ile pfina fa aprobarea altor
documentapi de acela~i tip sau de rang superior care sa le modifice sau inlocuiasdL,.
Modificarea a intervenit prin intennediul OUG nr. 100/2916 pcntru modificarea ~i
completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ~i urbanismul, precurn ~i a
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executa.rii .lucmrilor de constructii.
Ulterior, incepand cu data de 05.05.2017, unnare a respingerii OUG 11r. 100/2016 p.rin
Legea nr. 86/2017, textu\ articolului 56 alin. 4 din Legea nr. 350/2001 a revenit Ia forma
initiala.
De~i legalitatea art. 1 din HCGMB nr. 219/10.12.2015 se analizeaza prin raportare Ia
Legea in vigoare la momentul adoptarii, potrivit principiului tempus regit actum, observarca
parcursului modificarilor art. 56 alin. 4 din Legea nr. 350/2001 reprezinta un indiciu
important tn aprecierea pozipei legiuitorului roman cu privire la importanta stabilirii perioadei
de valabilitate a documentatiilor de amcnajare a teritoriului ~ide urbanism.
fn acest sens, Parlamentul Rom~niei a respins modificarea art. 56 alin. 4 din Legea nr.
350/2001, prin care se permitea explicit posibilitatea pentru administratia publica local!
emitenta sli nu stabileasca un termen de valabilitate a documenta~iei de amen ajare a
teritoriului §i de urbanism.
Aceastil pozitie a legiuitorului primar dovede~te Constanta acestuia in aprecierea
faptului ca perioada de va1ab1litate a documentaf.iilor de amen~are a teritoriului ~i de
urbanism trebuie sA se stabileasca de ditre autor.itatea administratiei publice locale abilitatli s~
aprobe docurnentatia, In conformitate cu gradul de complexitate ~i cu prevederile aceste.ia.
14
Din cuprinsul textului legal reiese ca termcnul de valabilitate se impune a fi stabilit in
urma unei analize concrete a gradului de complexitate ~i a prevederilor fieciirei documentatii
de urbanism in parte.
Aceasta concluzie este intArita de dispozitiile art. 30 alitt. 2 din Normele metodologice
de punere in aplicare a Legii nr. 350/2001, conform c!rora: {2) Durata de valabilitate a
planurilor urbanistice zonate (P.U.Z.) se stabile~te prin hotftr4re a consiliului local de aprobare
a acestora in raport cu scopul elaborarii sau cu complexitatea obiectivelor de investitii care le-
au generat.
Prin urmare, dispozitia cuprins~ in art. J din HCGMB nr. 219/10.12.2015, prin care se
stabil~te, in mod abstract~ cl planurile urbanistice zonate ~i de detaliu aflate in procedura
administrativl de aprobare sc vor adopta pentru o perioad~ de valabilitate egala cu cea a
Planului Urbanistic General al Municipiului Bucure,ti, este in neconcordantl cu dispozitia
JegalA cuprinsd in art. 56 alin. 4 din Legea nr. 350/2001.
Contrar suspncrilor panitilor, dispozitia art. 1 din HCGMB nr. 219/2015 arc un
caracter vA.tmnator pentru reelamant.
Astfel cum s-a ar!tat mai sus, art. 8 a!in. 1 ind. 1 din Legea nr. 554/2004 permite
persoanelor fizice ~i persoanelor juridice de drept privat sa formuleze capete de cerere prin
care invoca aplrarea unui interes legitim public numai in subsidiar, in m~ura in care
vritiimarea interesului legitim public decurge logic din inciUcarea dreptului subiectiv sau a
interesului legitim privat.
Or, reclamantul a invocat in sustinerea cap~\tului de cerere vizand anularea art. 1 din
HCGMB nr. 219/2015 v!tlmarea interesului legitim public, care decurge din inc!lcarea
interesului legitim privat, reprezentat de \ipsa indiciirii valabilitatii HCGMB or. 443/2018.
Mai mult decat atat, aspectele precizate de c!tre rec1amant in suslinerea interesului
legitim public vitrunat prin art. 1 din HCGMB nr. 219/2015 sunt pertinente.
Astfel, stabilirea in mod abstract a unei perioade de valabilitate a planurilor W'hanistice
zonale ~i de detaliu egale cu cea a Planului Urbanistic General ridicA, in fapt, aceste acte Ia
nivelul Plwutluj Urbanistic General, de~i legiuitorul a prev~ut ca perioada de valabilitate a
fiec~rei documentatii de amenajare a teritoriului ~i de urbanism sa se stabileasca in concret in
functie de prevederile acesteia ~i de complexitatea sa.
in plus, dispozitia men;ionata creeazl posibilitatea prelungirii valabilit!tii
documentatiilor PUZ sau PUD odat! cu prelungirea valabilit~tii documenta~iei PUG, flra a
exista referitor la primele doua dernersurile impuse de art. 28 alin. 3 din Normele
metodologice de punerc in aplicare a Legii nr. 350/2001, confonn clruia ,Pentru planurile
urbanistice aflate in tennenul de valabilitate stabilit prin hotiirarea de aprobare a acestora,
valabilitatea poate fi prelungitA tot prin hotArare a consiliului local, pe baza analizei de
specialitate, dac! se mentin reglementarile urbanistice prev~ute ~i dac! acestea nu contrazic
alte reglementari conexe sau acte normative apwte intre timp."
Fat~ de toate aceste motive, Tribunalul urmeaza sa dispunl1 anularea art. l din
HCGMB nr. 219/10.12.2015.
In ceea ce prive;rte capiitul de cerere privlnd anularea partia/ii a HCGMB nr.

341114.06.2018, respectiv a prevederilor cuprinse in art. L paragrafe/e ce prevad: , Titlul I
Prescriplii generale punctul 4, Derogdri de la prevederile l'egulamentului, a/in. 4.2 se
reformuleaza ~~ va avea urmlitorul con(inut: , 4. 2 Derogiiri de la prevederile regu/amentului
sunt admise in condlfiile legii" \~i , in cuprin..vul Titlului I- Prescripfii generale- punctul 4
Derogdri de la prevederile regulamentului, alin. 4.3, alin. 4.411 alin. 4.5 se abrogii", se re(in
urmdtoare/e:
in privinta acestui capAt al cererii modificatoal'e, reclamantul a invocat doui motive de
nclegalitate, renuntand in cadrul dezbaterilor pe fond la unul dintre acestea, respectiv ta eel
15
referitor la inc~carea prevederilor Legii tll'. 52/2003, ca urmare a depunerii de catre Consiliul
General al Municipiului Bucure~ti a dovezilor privind aducerea proiectului de modificare a
PUG Bucur~ti Ia cuno~tinta public~.
AI doilea motiv de nelegalitate se refer~ la emiterea HCGMB nr. 341114.06.2018 :tara
existenfa avizelor prevazute de lege pentru emiterea PUG.
Potrivit art. 17 alin. 4 din Ordinu1 nr. 233/2016 emis de Ministerul Dezvoltarii
Regionale ~i Administratiei Publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ~i urbanismul ~ide elaborare ~i actualizare
a documcntafiilor de urbanism, 1n anexa nr. 2 este prezentat in mod sintetic continutul
docwnentatiilor, diferentiat pe medii ~i pe categorii de unit~ti administrativ~teritoriale.
in cuprinsul Anexei nr. 2 sw1t cuprinse elementele obligatorii ale documentafiei PUG,
printre care sunt enumerate mai multe studii, avize ~i acorduri.
Din cuprinsul HCGMB nr. 341/14.06.2018 rezulta ca aceasta a avut in vedere
expunerca de motive a Primarului General al Municipiului Bucure~ti lli raportul de speciaLitate
al Arhitectnlui f$ef a1 Municipiului Bucure~ti.
Tribunalul apreciazii eli la modificarea Regulamentului Local de Urbanism al Planului
Urbanistic General era necesara respectarea procedurii previt7.ute de nonnele metodologice de
puncre in aplicare a Legii nr. 350/2001 pentru elaborarea Planului Urbanistic General, fall\ de
principiul simetriei actelor juridice.
In consecinta era obligatorie obtinerea avizelor ~i acordurilor mentionate 1n cuprinsul
Anexei 2 la Ordinul nr. 233/2016 enris de Ministerul DezvoltW'ii Regionale ~i Admin.istratiei
Publice.
Trib\.malul noteazt\ faptul ci\ modificl:irile operate de HCGMB nr. 341114.06.2018
Planului Urbanistic General prin dispozitiile contestatc prin prezenta actiune sunt esenfiale :;;i
de o importanta deosebita, deoarccc privesc conditille in care se poate deroga de la
prevederile Regulamentului Local de Urbanism al Planului Urbanistic General, fund necesara
emiterea acordurilor ~i avizelor de ~tre institutiile enumerate in cadnd Anexei n.r. 2 Ia
Ordinul nr. 233/2016.
In acest sens, esentiale sunt avizele em.ise de Ministerul Transporturilor. Ministerul
Culturii, Ministerul Dezvoltarii Region.ale ~i Ad:ministratiei Publice, institutii care pot aprecia
i'n mod adecvat condipile in care poate fi modificat Regulamentul Local de Urbanism al
Planului Urbanistic General.
Pe de alta parte, din cuprinsul expunerii de motive a Proiectului HCGMB nr. 341/2018
rezulta ca s-a avut in vedere tocmai necesitatea de a aduce prevederile Regulamentului Local
de Urbanism al Planului Urbanistic General aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 in
concordanra cu prevederile Legii nr. 350/2001.
Prin urmare, era necesar a fi respectate dispozitiile acestei legi, inclusiv nonnele
metodologice de punerc in aplicare, aprobate prin Ordinul nr. 233/2016 emis de Ministerul
Dczvoltarii Regionale ~i Administra~iei Publice.
Vatfunarea reclamantului prin emiterea HCGMB nr. 341/2018 rezid~ in crearea
posibilita~ii emiterii HCGMB nr. 443/2018, prin care sc deroga de la HCGMB nr. 269/2000,
fiirtlnicio conditie.
Pentru toate motivele expuse, observand nerespectarea dispozitiilor Ordinului nr.
233/2016 emis de Ministerul Dczvoltarii Regionale ~i Administratiei Publice la emiterea
HCGMB nr. 341/2018 urmeaza a se dispune anularea parpala a acesteia cu privire Ia
urmatoarele paragrafe , Titlu/ 1 Prescripfii generale punctu/ 4, Derogari de Ia prevederile
regulamemulul, alin. 4.2 se reformuleazii !fi va avea urnu1torul con{inut: ,.4.2 Derogt1ri de Ia
prevederile regulamentului sunt admise in condi(iile leg ii " ~·i .. in cupl'insul TitluJui I -
PrescripfU generate - punctul 4 Derogari de Ia prevederile regulamentului, a/in. 4. 3, alin. 4.4
# alin. 4.5 s e abroga ". ·
16
Referitor Ia capatul de cerere vlzand anularea par{ia/a a HCGMB nr. 44312018 -
PUZ Zona de Sud a Sectorului 4. respectiv pentru zona delimitata de strazile Runcu -
Blande~ti ·- Condurache Gheorghe - Cap. Grigore Marin, se refin urmatoarele;
Primul motiv de nelegalitate invocat este reprezentat de lipsa indicArii tennenului de
valabilitate a documentatiei PUZ.
in legaturl cu acest aspect, s-a stabilit prin prezenta hoUirare faptul c[ dispozipile art.
56 aJin. 4 din Legea nr. 350/2001 impun o asemenea cerinta, dispun!ndu-se anula.rea art. 1 din
HCGMB nr. 219/2015.
Pe de aJtl parte, contrar sustinerilor parafilor, nestabilirea ~i neindicarea perioadei de
valabilitate a documentatiei PUZ, produce o v!tamare reclamantului prin crearea premisei ca
documentatia PUZ sa aib! o perioadi de valabilitate nelimitati, contrar dispozipilor art. 56
alin. 4 din Jegea nr. 350/2001 ~i art. 30 alin. 2 din Nonnele metodologice de punere in apJicare
a Legii nr. 350/2001.
Aceasta vatarnare prive~te in esenta interesul public ~i deriva din interesul privat al
reclamantului, v~timat prin emiterea unui PUZ care modifica functionalitatea zonei analizate,
pentru o perioada incerta.
Prin urmare, acest motiv de nelegalitate este intemeiat.
Una! doilea motiv de nelegalitate a fost indicat prin cererea de modificare a actiunii,
respectiv faptul cA Sectorul 4 al Municipiului Bucure~ti nu avea competenl! legala. de a
promova ~i susfine o documentafie PUZ.
Sub acest aspect, confonn art. 50 alin. 1 din Legea nr. 350/2001, initfativa elaborarii
docurnentatiilor de arnenajare a teritoriului, a planurilor W'banistice generale ~i a planurilor
urbanistice mentionate la art. 54 alin. (2) apartine exclusiv autoritatii publice locale.
Art. 80 din Legea nr. 215/2001, forma in vigoare la 26.07.2018 prevede faptul ca
autorit!P,le administratiei publice locale din municipiul Bucure~ti sunt Consiliul General a1
Municipiului Bucure~ti ~i consiliile locale ale sectoarelor, ca autorit!ti deliberative, precum ~i
primarul general al municipiului Bucurefti ~i primarii sectoarelort ca autoritAti executive,
alese in condipile legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale ..
Din cuprinsul documentatiei aferente HCGMB m. 443/26.07.2018 (f. 30 Jii urm. vol. I)
rezultl ca initiatorul Planului Urbanistic Zonal - Zona de Sud a Sectorului 4 Bucure~ti a tbst
Sectorul 4 al Municipiului Bucure~ti, care reprezint! o subdiviziune administrativ-teritoriall,
conform art. 78 din Legea nr. 215/2001.
Prin unnare, ~i acest motiv de nelegalitate este intemeiat, initiativa adopt4rii PUZ-ului
Zona de Sud a Sectorului 4 fiind exercitat~ de ciltre o entitate 1ipsita de aceastii competenfa.
AI trei/ea motiv de nelegalitate invocat este reprezentat de faptul incilcarii dispozitiilor
art. 4 din Regularnentul Local de Urbanism aferent Pla.nului Urbanistic General.
In conditiile in care s-a constatat nelegalitatea modificW"ilor aduse acestui articol,
rezult! ca la emiterea HCGMB nr. 443/2018 nu au fast respectate dispozipile art. 4 din
Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General, care impun conditii
stricte in care se poate deroga de la acesta.
Mai mult dedit atat. Tribunalul retine faptul ci\ nu au fost respectate nici dispozitiile
art. 47 alin. 5 din Legea nr. 350/2001, conform carora ,Prin Planul urbanistic zonal se
stabilesc. fn baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic # arhitectural,
reglemenUI.ri cu privire la regimul de construire, functiunea zonei, inrutimea maxima ndmisli,
coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), re1.ragerea
cla.dirilor fata de aliniament ~i distantele fa1a de limitele laterale ~i posterioare ale parcelei,
caracteristicile arhitecturale ale clMhilor, materialele admise.
17
Or, astfel cmn rezulta dintr-o simpHI. analiza a zonei delimitate de strazile Runcu -
Blande~ti - Condurache Gheorghe - Cap. Grigore Marin, prin folosirea aplicatiei
GoogleMaps, aceasta este ocupata de locuinte individuale cu regim de i11aitime P+1E.
In consecint~. nu se poate retine faptul ca prin schimbarea zonei funcponale din L 1e --
regim P+ 1E in M3, subzon~ mixt! cu regim de lnltltime P+4 niveluri, in conditiile in care in
zona respectiva existau doar locuinte individuate cu regim de ini\ltiinc P+lE, s a tinut cont de
4
contextul social, urbanistic ~i arhitectural existent Ia momentul emiterii PUZ-u1ui.

Al patrulea motiv de nelegalitate invocat de reclamant cste reprezentat de faptul ca
hotararea de aprobare a PUZ-ului 1ncalcA prevedcrile art. 47 alin 1 teza a II-a din Legea nr.
350/2001, prin neraportarea la situatia concreta din teren.
Potrivit acestui text legal, planul w·banistic zonal asigur! corelarea programelol' de
dezvoltare urban! integrata a zonei cu Planul urbanistic general.
$i acest motiv de nelegalitate este intemeiat, avand in vede~e faptul eli, astfel cum s-a
aratat mai sus, zona analizata a fost incadrata prin PUG in UTR LIe, locuinte individuale, iar
prin PUZ-ul contestat a fost incadrata in UTR M3 subzon! mixta cu regim de inaltime P+4
niveh.ui.
Acea~ta modificarc major~ a zonei funcfionale ar fi putut eventual fi efectuat~ in
condifiilc dovedirii exlstentei mai multor locuinJe colective cu regim de inaltirne P+4E in
zona menlionata
Or. in zona respectiva Ia momentul aprobatii PUZ-ului contestat, precum ~i in prezent,
exista doar locuinte individuale.
In mod corect a sesizat reclamantul faptul ca a fost efectiv creata o enclav!l de P+4E
intr-o zona de locuinte individuate mici, cu ignorarea evidenta a modului de construire a
zonei.
Argumentele paratilor in sensul eli in zona se afla mai multe locuinte colective cu
regim de inaltime P+4E sunt pe de o parte nedovedite, pede alta parte nereale.
Din simpla observare a plan~elor foto de la filele 89-98 vol. I rezuit~ cu evident~
absen;a in zona respectiva a \.mor imobile cu locuinle colective cu regim de inalfime P+4E.
De altfel, din cuprinsul extrasului din PUZ Zona de Sud. a Sectorului 4, depus de
reel amant anexat cererii de chemare in judecata (f. 37 vol. 1), rezulta cli doar zona anaHzata in
prezenta cauza a primit 1ncadrarea de M3, zonele adiacente acesteia fiind i11cadrate in Ll a-
subzona locuintelor individuale ~i colective mici cu maxim P+2, fad a exista astfel niciun fel
de coerenta zonalll sau o dezvoltare urbana integrata.
De aJtfeJ, potrivit Anexei nr. 2 la Legea m. 350/2001, prin unitate teritoriala de (
referinta (UTR) se intelege subdiviziw1e urbanistica a teritoriului unitatii admin.istrativ-
teritoriale, delimitatii pe limite cadastrale, car(lcteriztrtii prin omogenitate .functionala §'i
morfologicti din punct de vedere urbanistic ~i arhitectural, avand ca scop reglementarea
urbanistica omogenii. UTR se delimiteaza, dupa caz, in functie de relief ~i peisaj cu
caracteristici similare, evolutie istorica uniLara intr-o anumita perioada. sistem parcelar #mod
de construire omogen, folosin{e de aceea.,o;f natura a terenurilor ~·i construc(iilor. regim.iuridic
a! imobi/elor similar.
Este evident faptul ca schimbarea zonei func~ionale din L1e in M3 se poate realiza
doar in conditiile in care unitatea teritoriala de referinta prezinHi in concret caractedsticile
specifice zonei funcfionale M3> respectiv cl~diri mixte cu regim de tnaltime maxime de P+4E.
Or, a~a clun s-a mentionat, JlU acesta este cazul zonei analizate. delimitate de strazile
Runcu - Blande~ti - Conduracbe Gheorghe - Cap. Grigore Marin, unde existau doar locuinte
individuale.
Parapi nu au prezentat niciun argument care s!i justifice schimbarea incadr!rii acestei
zone fn M3, ci au sus~inut !n esenpi ca aceasta opfiune aparpne in mod discretionar vointei
18
autoritatii publice locale, in condifiile 'in care vizeaz! oportunitatea emiterii actului
administrativ.
Contrar sustinerilor p~r!tilor, aspectele analizate nu tin de oportunitatea emiterii
actelor admi11istrative contestate, ci de Iegalitatea acestora, in conditiile in care dispozipile
legale sunt clare ~i prevad in mod evident respectarea prin docun1entatiile de urbanism a unei
coerenfe urbane ~i a pbtrW'ii omogenit~~ii functionare $i morfologice din punct de vedere
urbanistic ~i arhitectural a unit!tilor teritoriale de referintl
tn acest context trebuie amintita ~i limitarea impusii de Legea or. 554/2004 in privinta
dreptului de apreciere a1 autoritiiplor puhlice emitente de act.e administrative prin
reglementarea excesului de putere.
Astfel, conform art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004, prin exces de putere se
intelege exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice prin incillcarea limitelor
cmnpetentei previizute de lege sau prin incalcarea drepturilor ~i libert!tiJor cetdtenilor.
Pent.ru toate aceste motive~ tribunalul urmeaz! sA dispuni anularea par~all\ a HCGMB
nr.443/26.07.2018 privind aprobarea PUZ-ului Zona de Sud a Sectorului 4 pentru suprafal:a de
teren delimitata de strAzile Runcu - Blcindeiti - Condurache Gheorghe - Cap. Grigore Marin.
Referitor la anularea Autorizafiei de construire nr. 231129395109.05.2019 §i

Autorizatiei de Construire nr, 232/29392109.05.2019, precum ~;a cert(flcatelor de urbanism
qferente, se refin urmatoarele
Primul motiv de nelegalitate invocat, constand in lipsa unei documenta~i de urbanism
valabile care sa permitA autorizarea este intemeiat, fata de anularea hotararilor Consiliului
General al Municipiului Bucure~ti, potrivit celor mentionate anterior.
Pentru acest motiv, Tribunalul va dispune anularea Autorizapei de construire nr.
231/29395/09.05.2019, Certificatului de urbanism nr. 1221166365/07.11.2018, Autorizatiei de
construire nr. 232/29392/09.05.2019 ~i a Certificatului de urbanism nr.
1220/66367/07.11.2018, emise de Primarul Sectorului 4 Bucure~ti.
AI doilea motlv de nelegalitate. reprezentat de Jipsa titlului de proprietate din dosarul
administrativ al autorizatiilor ~i lipsa dovezii proprietatii cu privire Ia suprafata de teren avuta
in vedere Ia autorizare este neintemeiat.
Tribunalul retine pe de o parte faptul cl reclrunantul a mentionat ca la dosarul
administrativ a tost depus actul de dezmembrare.
Prin art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 50/1991, se prcvede cA Autoriza\ia de construire
se emite pentru executarea lucrarilor de bazA ~i a celor aferente organizarii executarii
lucrarilor, inclusiv pentru executarea lucriUilor de racorduri ~i bran~ament la retelele publice
de apa, canalizare, gaze, termice, energie electric!~ telefon, televiziune prin cablu ~i altele
asemenea 1n eel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei pentru autorizarea
executArii lucrarilor de construc~ii, care cuprinde, in copie, unnltoarele documente: b)
dovada, in copic conformli cu originalul, a titlului asupra imobilului, teren ~iJsau constructii ~i,
dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi ~i extra.~ul de carte funciad\ de informare
actualizat Ia zi) in cazulin care legea nu dispune altfel.
Prin urmare, in cadrul dosarului administrativ trebuie sl figureze atat titlul asupra
imobilului teren, cat ~i extrasul de carte funciam ~i extrasul de plan cadastral.
Actul de dezmembrare nu reprezintl titlul asupra imobilului teren, contrar celor
sus1inute de parati, aspect ce rezultii din prevederilc art. 879 olin. 5 din Codul civil* conform
clh'uia (5) Operatiunile de modificare a imobilului tnscris in cartea funciartij prin alipiri sau
dezlipiri. au caracter material $1 nu implied niciun transfer de proprietate.
Cu toate acestea, Tribunalul retine faptul ca aceast! omisiune a fost suplinita prin
depunerea de catre piDi.t a Contractului de vanzare cump~rare autentificat sub numiirul
802/10.02.2017 (f. 143-144 vol. 1).
19
in aceste condipi, nu se poate re~inc cxistenta vreunei ·vatamari ce decurge din
omisiunea analizata, cu atat mai mult cu dit nu exista discrepan}e intre cele regasitc in
contractu! de vanzare-cump~rare ~i actul de dczmembrare autentificat sub m.
9239/14.12.2017.
Nici aspectele privind faptul ca ulterior dezmembrarii a rezultat o suprafat~
suplimentara lnscrisa 1n mod nejustificat in cartea funciara nu sunt intemeiate.
Astfel cum rezulta din cuprinsul Contractului de vanzare cump&are autenti:ficat sub
numarul 802/10.02.2017, reclamantul a dobandit o suprafaJa de 1771 mp conform actelor de
proprietate ~i 1841 mp confonn masur~torilor.
Pastrarea suprafeJei din masuratori cu ocazia actualizi\rii ciD'filor funciare este
prevazuta in mod expres in cadrul art. 95 alin. 3 din Regulrunentul de avizare, receppe ~i
inscriere in evidentele de cadastru ~i carte funciru·a din 09.07.2014, conform caruia, cu ocazia
solutionarii cererilor de actualizare intbrmatii tehnice in cartile funciare In care s-a inscris atat
suprafata rezultata din masuratori cat ~i suprafata din act, se va pAstra doar suprafata din
masurl\tori.
De asemenea, in mod corect a aratat Primarui Sectorului 4 Bucure~i a mcntionat
prevederile art. 1 alin. 4 din Legea nr. 7/1996, confonn carora Evidenta imobilelor inscrise 1n
planul cadastral ~i in cartea funciara se realizeaza ~i se actualizea7.A din oflciu, la cererea
persoanelor interesate sau Ia initiativa autoritlitilor publice. Autoritatile publice ~.i titularii de
drepturi a..c;upra imobilelor au obligatia de a sprijini crearea $i actualizarea cadastrului prin
punerea Ia dispozitie cu titlu gratuit a datelor ~i informapilor delinute. Autoritaiile
administratiei publice locale sunt obligate sa acorde sprijin infonnational, tehnic ~i de alta
natura, in limitele competenf.elor, la crearea ~i actualizarea sistcmului de cadastru ~i carte
funciara.
Pritt urmare, acesi motiv de nelegalitate este netntemeiat.
Celelalte motive de nelegalitate invocate de catre reclamant sunt formulate prin
rapm1are la dispozipile RLU aferent Planului Urbanistic Zonal Zona de Sud a Sectorului 4,
prin raportare la zona functionala M3.
Or~ aceste aspecte nu mai pot fi analizate in conditille in care prin prezenta hot4rdre s-a
dispus anularea parfiala a PUZ-ului, referitor la zona unde se afla imobilul teren pentru care
au fost emise autorizatiile de construire contestate pritt care au fost autorizate imobile cu
regim de inal~ime P+4E.
in consecinta nu se mai impune analizarea acestora, fa}a de faptul c~ nelegalitatea
autorizatiilor de construire rezultaj astfel cum s-a aratat tocmai din lipsa unci documentatii (
urbanistice valahile, care s~ pennita construirea in zona analizata a unui imohil cu locuinte
colective cu regim de inalJime P+4E.
In ceea ce privc&te cererca de suspendare a autorizatiilor de construire, Tribunalul
apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prcvazutc de art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr.
554/2004.
Cazul bine justificat este reprezentat tocmai de motivul de Qc1egalitate al autorizatiilor
analizat ~i incuviintat, reprezentat de lipsa unei documentatii de urbanism valabile, care este
apt a crea o 1ndoiaUi serioasa asupra lcgali~tii autorizatiilor de construire.
Nelegalitatea flagrant~, de~i deriva din anularea partiaHi prin prezenta hot~rfu'e a
planuh.ti urbauistic zonals indepline~te condit]ile cazului bine justificat, deoarece toate
aspecte1e mentionate reprezinta imprejura.ri legate de starea de fapt ~i de drept apte sa creeze o
indoiaUi. serioasa in privinta legalWitii actului administrativ.
Din acest punct de vedere, autorizat·ca construirii unui bloc de locuinte colective cu
regim de inliltime P+4E, intr-o zona ocupaU'i exclusiv de locuinJe individuate cu regim de
inaltime P+ 1E, fafa de dispoziJiile art. 47 din Legea nr. 350/2001, creeaza premisa unei
indoieli serioase cu privire la legalitatea actului administrativ contestat.
20
In ceea ce priv~te paguba iminenta, aceasta reprezint! prejudiciul material viitor ~i
previzibil sau, dupii caz, perturbarea previzibila gravi a functionarii unei autoritati publice sau
a unui serviciu public.
In cauza paguba iminenta decurge, dupl cum arat! reclamantul, din vat!111area
propriet!tii acestuia, prin sclderea valorii propriei locuirlle, lipsirea sa de intimitate in curtea
casei sale, precum ~i de inconvenientele previzibile ce urmeazl a se produce in urma
racordArii celor doua blocuri la utilit!tile zonei, gandite ~i puse in functiune pentru a servi
unor locuinte individuale ~i nu unora colective.
Fata de aceste aspecte, Tribunalul unneaza sa admit! cererea de suspendare ~i sa
dispuni suspendarea executiirii Autorizatiilor de construire nr. 231/29395/09.05.2019 ~i nr.
232/29392/09.05.2019. panlla solutionarea definitivl a cauzei.
tn temeiul art. 453 alin. l coroborat cu art. 455 C.p.c. urmeazl sl oblige pariltii sa
achite reclwnantului, in solidar, suma de 14.528 lei cu titlu de cheltuieli de judecatl, respectiv
suma de 14.238lei. onorariu avocat ~ suma de 290 de lei, taxajudiciari de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE

·tN NUMELE LEGII
HOTARA~TE:
Respinge ex:ceptia htadmisibilitiifii invocata de p§.ratul Consiliul General al

Municipiului Bucure~i, ca neintemeiatli.
Respinge exceptiile inadmisibilit~1ii, invocate de paratul ca
netntemeiate.
Respi11ge exceptia lipsei calitAtii procesuale active a reclamantului ~i exceptia lipsei de
interes, invocate de pdratul Primarul Sectorului 4 Bucure~ti. ca neintemeiate.
Rcspinge exceptia lipsei calit!tii procesuale pasive a Municipiului Bucure~ti, ca
neinterneiata.
Respinge exceppile inadmisibilitatii, exceptia lipsei calitatii procesuale active a
reclamantului, exceptia lipsei de interes ~i ex:ceptia lipsei calitatii procesua1e pasive, invocate
de Sectorul 4 al Municipiului Bucurc~ti , ca neintemeiate.
:. It . I • • . . • I - chernare in judecata tbrmulata de recllamant:ut
Bucu~ti, sector 4, PRIMARUL

SECTORULUI 4 BUCURE~TI ~i SECTORUL 4 AL MUNICIPIULUI BUCURE~TI
PRIN PRIMAR, ambii, cu sediul tn Bucure~ti, sector 4, B-Dul Metalurgiei Nr.12·18, Grand
Arena, et. 1 ~i cu sediul ales la C.A. ,Moldoveanu Remus Alexandru" cu sediul in Bucure~ti,
sector 2, str. Silvestru nr.12, CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI
BUCURE~TI, MUNICIPIUL BUCURE~TI PRIN PRIMAR GENERAL 11i PRIMARUL
GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURE~TI, toti, cu sediuJ in Bucure~ti, sector 5, B-
Dul Regina Elisabeta, nr. 47.
Anuleazli art. 1 din HCGMB nr. 219/10.12.2015.
AnuleazA in parte HCGMB nr. 341/2018 cu privire la urmatoarele paragrafe .,Titlul I
Prescriptii generate punctul 4, Derogari de la prevederile regulamentului, alin. 4.2 se
reformulew ~i va avea unnlitorul continut: ,4.2 DerogMi de la prevederilc rcgulamentu]ui
sunt ndmise in conditiile legii'' ~i ,tn cuprinsul Titlului I - Prescriplii generale - pwtctul 4
Deroglri de la prevederile regutamentului. alin. 4.3~ alin. 4.4 ~i alin. 4.5 se abroga".
Anuleaza in parte HCGMB nr. 443/26.07.2018 privind aprobarea PUZ- ului Zona de
Sud a Sectorului 4 pentru suprafata de teren delimitata de str~ile Runcu - BlAnde~ti -
Condurache Gheorghe - Cap. Grigore Marin.
21
Anuleaza Autorizapa de construire nr. 231/29395/09.05.2019, Ccrtificatul de W'banism
nr. 1221/66365/07.11.2018, Autorizatia de construirc nr. 232/29392/09.05.2019 ~i
Certificatul de urbanism nr. 1220/66367/07.11.2018, emise de Primarul Sectorului 4
Bucure~ti.
Suspenda executarea Autorizatiilor de construire nr. 231 /29395/09.05.2019 ~i nr.
232/29392/09.05.2019 pan! Ia solu~ionarea definitivit a cauzei.
Oblig! pdrdtii sa achite reclamantului, in solidar, suma de 14.528 lei cu titlu de
cheltuieli de judecata.
Cu recurs in tennen de 5 zile de la comw1icare in ceea ce pri v~e cererea de
suspendare ~i 15 zilc de la comunicare in ceea ce prive~te solutia pe fond, care se vor depune
]a Tribunalul Buc\tre~ti- Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal.
Pronuntata azi, 21.11 .2019, prin puncrea solutiei la dispozitia pffi1.Hor prin mijlocirea
grefei instantei, confonn art. 402 Cod procedum civilli.
PRE~EDINTE, GREFIER,
George Cristian · reanu Elena Georgiana Birca
l'·~·\J\Il..c
.~ · ?t> (
~
Red. jud. G.C.V./9 t:x./ 22.11.2019
22
Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2020:007.006094
Dosar nr.l2968/3/2020
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURE~TI
SECTIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV
SENTINTA CIVILA Nr. 6094 IPIULUI BUCURE~TI
Sedinta publica de Ia 17 Noiembrie 2020 DIRECTIA JURIDIC
Tribunalul constituit din:
Pre~edinte: Robert Cristian Dima 27. NOV. 2020
Grefier: Roxana Alexandra Nedelcu
aft~
judecarea cauzelor de contencios administrativ ~i
Pe rol se
.. SALVATI ZONA VERDE DOMNI~OARA
UNIUNEA SALVATI ROMANIA ~i
pe parapi MUNICIPIUL BUCURE~TI, CONSILIUL
GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURE~TI, PRIMARUL SECTORULUI 6
( BUCURE~TI, AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BUCURE~TI,
PRIMARUL MUNICIPIULUI BUCURE~TI !ti intervenienta VEGO CONCEPT
ENGINEERING SRL. avand ca obiect anulare act administrativ- HCG 6812020 ~~
anulare act administrativ- certificat nr. 862/1513388/12.07.2017.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in ~edinta publictl din 10.11.2020. fiind
consemnate in incheierea de ~edinta de Ia acea data care face parte integranta din
prezenta. cand instanta av§nd nevoie de timp pentru a delibera. a amanat pronuntarea
pentru 17.11.2020. cand a hotar~t urmatoarele:
TRIBUNALUL
Deliberind asupra cauzei civile de fata, constata urmitoarele:

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Bucure~ti sub nr. 12968/3/2020, la data de
10.06.2020 rec~..SALVATI ZONA VERDE DOMNI~OARA
POGANY" ~i - au solicitat. in contradictoriu cu Municipiul
Bucure~ti prin Primar. Consiliul General al Municipiul Bucuresti. Primarul Sectorului 6
Bucure~ti, Agentia pentru Protectia Mediului Bucure~ti anularea Hotarani Consiliului
General al Municipiului Bucure~ti nr. 68/2020 privind aprobarea Planului Urbanistic
Zonal (PUZ} - Modificare ~i actualizare PUZ Coordonator Sector 6. Bucure~ti anularea
in baza art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a operatiunii administrative- Certificat de
Urbanism nr. 862/1513388/12.07.2017 ~i obligarea paratilor Ia plata cheltuielilor de
judecatd.
in motivarea cererii. reclamantii au aratat instantei motivele de nelegalitate ale
actelor contestate constmd in:
1. Nelegalitatea modului in care a fost desemnat elaboratorul PUZ-ului.
Elaboratorul a fost desemnat prin atribuire directa iar PUZ-ul S6 aprobat prin hotararea a
carei revocare o solicitam a fost realizat contra sumei de 30.000 Euro. Societatea VEGO
CONCEPT ENGINEERING SRL care a elaborat PUZ-ul este reprezentata legal de
aceeasi persoana care a detinut societatea SC ALTER EGO SRL. cea care a realizat PUZ
Coordonator Sector 6. aprobat prin HCGMB nr. 278/31.10.2013. pentru suma 10.000
Euro. Au invederat reclamantii ca hotararea de aprobare a PUZ -ului coordinator a fost
anulata in fond de instanta. Or. pentru realizarea unui PUZ de calitate se impunea
incredintarea lucrarii unei unitati de proiectare cu experieta in domeniu. prin selectie sau
licitatie. tinadu-se cont in primul rand de compatibilitate. experienta si oferta financiara.
Conform Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul - cadru al
Planului Urbanistic Zonal aprobat prin Ordinul nr. 176/N din 16 august 2000 (In
continuare Ghidul de elaborare PUZ, pentru PUZ-uri de mare amploare trebuie facuta
licitatie. asa cum apreciem ca trebuia procedat in cazul de fata, chiar daca PUZ-ul
prevede modificarea unui PUZ existent.
2. Lipsa avizului de mediu. PUZ~ul se fundamenteaza pe o Decizie a etapei de
incadrare nelegala. Ca urmare, reclamantii au ridicat, in baza art. 4 din Legea nr.
554/2004 exceptia de nelegalitate a deciziei etapei de incadrare.
Au invederat reclamantii ca in Decizia Etapei de Incadrare, Agentia de Mediu a
hotarat ca PUZ-ul S6 nu are nevoie de evaluare de mediu si ca acesta se va supune
adoptarii fara aviz de mediu, pentru ca a parcurs deja procedura de evaluare de mediu
finalizata cu emiterea Avizului nr. I din 19.03.2013 emis pentru PUZ Coordonator Sector
6 aprobat prin HCGMB nr. 278/31.10.2013. In Decizia etapei de Incadrare se mai arata ca
PUZ,.ul nu are efecte semnificative asupra mediului.
Au apreciat ca este nelegala Decizia Etapei de Incadrare care retine lipsa necesitatii
avizului de mediu, in conditiile in care aceasta face trimitere la un aviz vechi de 7 ani.
In acest caz, pentru emiterea PUZ-ului trebuia reluata si respectata intreaga
procedura de elaborare si avizare, deoarece se aduc modificari consistente (reduceri de r'
spatii verzi) unui PUZ existent. In acest caz trebuia facut studiu de impact asupra
mediutui, APM trebuia sa faca o noua evaluare de mediu in baza acelui studiu de impact
si trebuia obtinut un nou aviz de mediu deoarece in caz contrar se incalca norma de ordine
publica din art. 5 alin. 2 lit. a) in H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru- planuri ~i programe. H. G. nr. 1076/2004 fiind act
administrativ emis de Guvemul Romaniei, deci cu forta juridica superioara, trebuia
respectat atat de APM Bucure~ti cat ~i de iniliatorul ~i beneficiarul actului administrativ
criticat prin prezenta actiune.
In acelasi sens au aratat reclamantii ca sunt prevederile Ghidului de elaborare PUZ,
in conformitate cu care, modificarea unui PUZ aprobat se face prin respectarea aceleiasi
proceduri de elaborare-avizare~aprobare, ca la PUZ initial. Totodata, schimbarea de tema-
program la un PUZ aprobat conduce la actualizarea documentatiei. Noua documentatie se
supune aceleiasi proceduri de avizare~aprobare ca la PUZul initial.
Au sustinut reclamantii ca PUZ~ul prevede schimbarea nelegala a destinatiei unor
spatiilor verzi. in atare conditii si decizia de incadrare este nelegala. In conditiile in care
pentru PUZ Coordonator Sector 6 a existat evaluare de mediu, !ipsa evaluarii de mediu
pentru PUZ-ul in cauza este arbitrara. (
3 .Lipseste avizul Directiei de Sanatate a Populatiei. Pentru aprobarea PUZ
Coordonator Sector 6 a fost solicitat si Directia de Sanatate a Populatiei a emis aviz, astfel
ca. in opinia reclamanlilor trebuia sa se solicite un nou aviz si pentru hotararea de
modificare a PUZ-ului.
4.Diminuarea nelegala a procentului suprafetelor de spatiu verde. Au aratat
reclamantii ca, in conformitate cu art. 35 din Constitutia Romaniei, dreptulla mediu
sanatos este garantat.
Au sustinut reclamantii ca nu exista un tabel de calcul sau o lista prin care sa fie
justificati aceste 600 ha. In raspunsul primit de Ia elaborator in urma dezbaterii publice, se
specifica faptul ca "cei 30% de spatii verzi sunt raportati la toate zonele functionale ... nu
doar la dotarile publice".
Legea nr. 24/2007 prevede, intr~adevar, categoria spatii verzi publice de folosinta
specializata din care fac parte si cele aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli,
unitati sanitare sau de protectie sociala, i.nstitutii. edificii de cult, cimitire. Ceea ce
2
inseamna cain cele 600 ha au fost incluse si spatii verzi apartinand domeniului privat si
care nu fac parte din categoriile stabilite prin Legea nr. 24/2007.
Procentul de 30% spatiu verde pe care elaboratorul 1-a folosit in calculul sau este
determinat gresit. Conform art. 45 din Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZ-
ului Sector 6, este mentionat faptul ca pentru terenuri mai mici de 1000 mp. este
obligatorie amenajarea unui spatiu verde de minim 20% din suprafata terenului. Doar
pentru terenuri mai mari de I000 mp spatiul verde minim obligatoriu este de 30% din
suprafata terenului dar. doar eel putin 2/3 va fi la sol; 113 poate fi amplasata pe terasele
constructiilor. peste subsol sau poate ti realizata din fatade verzi - din nou. tipuri de
spatii verzi care nu fac parte din categoriile stabilite prin Legea nr. 24/2007.
Aceste suprafete sunt trecute si in Decizia Agentiei pentru Protectia Mediului. prin
care Agentia hotaraste ca PUZ-ul nu necesita evaluare de mediu si va fi supus adoptarii
fara aviz de mediu. Tot prin aceasta decizie se mentioneaza case vor amenaja si intretine
spatii verzi in suprafata totala de putin peste 1000 ha.
Cele 600 ha de spatii verzi calculate in UTRurile care nu sunt de tipul V, sunt
calculate ipotetic. nu in fapt. De exemplu, intr-un UTR LI a deja construit. nu s-a verificat
pe teren daca intr-adevar exista proocentul de spatiu verde si in fapt. ori acesta este un
motiv in plus pentru care era necesara evaluarea de mediu.
In concluzie. Hotararea de aprobare a PUZ-ului nu asigura indeplinirea obligatiei
statului de garantare a dreptului constitutional al cetatenilor la un mediu inconjurator
sanatos si echilibrat ecologic prin activitatile de urbanism si amenajare a teritoriului.
5.Schimbarea nelegala a incadrarii terenurilor. Modificari fata de PUZ Coordonator
Sector 6
Zona delimitata de str. Murelor. intr. Guliver, intr. Godeni. Calea Giulesti si intr. Izvorani
din M3 se modifica in M2. Amplasamentul. este cunoscut ca liind platforma industriala
Silvarom situata in str. Rocilor nr. 12-16. unde se afla in executie complexul Aqua City.
Autorizatia de construire pentru complexul Aqua City s-a emis de catre Primarul
Sector 6 in baza Hotararii consiliului local al sectorului 6 privind aprobarea Planului
urbanistic de detaliu - "lntrarea Rocilor nr. 12-16". Sector 6, pentru contruire imobile cu
functiunea de locuinte colective. comert. servicii si functiuni comp)ementare pe un teren
in suprafata masurata de 72.644 m.p .. proprietate privata persoane juridice. Prin PUD s-a
aprobat construirea unui ansamblu de locuinte colective cu P+ 11 E ~i 40m inaltimc.
Conform Regulamentului local de urbanism (REU) aferent PUZ COORDONATOR
SECTOR 6 in vigoare la data aprobarii PUD, parcela din str. Rocilor nr. 12-16 se
incadreaza in subzona M3 - Subzona mixta situata in afara limitelor zonei protejate.
avand regim de construire continuu sau discontinuu si inaltimi maxim~ de P+4 niveluri.
Conform art. 10 - Inaltimea maxima a cladirilor. alin.(l), din sectiunea RLU-PUZ
S6 corespunzatoare Subzonei M3, .. inaltimea maxima admisibi1a in planul fatadei nu va
depasi distanta dintre aliniamente: pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri, in
functie de volumetria caracteristica a strazii. cu conditia retragerii acestora in limitele
unui arc de cere cu raza de 4.00 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade ''. Conform
reglementarilor urbanistice aprobate, doar adiacent intr. Godeanu distanta dintre
aliniamente va fide 20m, respectiv corespunzator unui regim de inaltime de max. P+SE!
Conform prevederilor art. 48 din Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea
teritoriului si urbanismul. (l) Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare
specifica pentru o parcela in relatie cu parcelele invecinate. Planul urbanistic de detaliu nu
poate modifica planurile de nivel superior. {3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza
numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic
general sau Planul urbanistic zonal.
3
Prin urmare, au aratat reclamantii, intrucat prin PUD ,, Str. Rocilor nr. 12-16 s-a
majorat substantial regimul de inaltime prevazut in PUZ COORDONATOR SECTOR 6,
acesta a fost avizat si aprobat cu incalcarea prevederilor art. 48 din Legea nr. 350/2001.
deci in mod ilegal.
In acest context, este nelegala moditicarea subzonei M3 in subzona M2- Subzona
mixta situata in afara limitelor zonei protejate, cu cladiri avand regim de construire
continuu sau discontinuu si acces la infrastructura majora, in cadrul ultimei versiuni a
PUZ COORDONATOR SECTOR 6, unde,. (1) Hmax (inaltimea maxima) la aliniere este
calculata in functie de profilul strazii din care terenul are accesul, respectiv de 1.5 ori
distanta dintre alinieri.u
Folosirea distantei dintre alinieri in loc de distanta dintre aliniamente, adauga
practic retragerile cladirilor fata de aliniament (limita de proprietate fata de domeniul
public) ca reper pentru stabilirea Hmax. In aceste conditii, daca ne raportam lao distanta
dintre aliniamente de 20m cain cazul PUD- Str. Rocilor nr. 12-16, si luam in calcul si o
retragerea minima de 5m pe ambele aliniamente, rezulta o distanta de 30m intre alinieri,
care prin multiplicare cu coeficientul 1,5 obtinem Hmax 45m. Deci suficient pentru a
acoperi i1egalitatea din PUD.
Prin wmare. prin noua prevedere se urmareste acoperirea legala a autorizatiei de (
construire emise in baza PUD- Str. Rocilor nr. 12-16, aprobat ilegal, fapt ce contravine
prevederilor Legii nr. 350/2001.
0 zona foarte mare din Parcul Grozavesti (care in PUG era Vla/V3) devine din
M3a2 in P UZ 2009 (pe plansa de regelmentari nu exista la legenda descrisa aceasta zona)
direct M2 (P+ 14). Astfel, Parcu] Grozavesti pierde aproximativ 50% din suprafata sa
incadrata ca spatiu verde VIa si V3, terenul respectiv fiind incadrat, in noul PUZ, in zona
M2- zona mixta in afara limitelor zonei protejate care permite densitati mari (POT 60%
sau chiar 70%, pentru activitati comerciale, si CUT 3).
Cu ocazia dezbaterior pe proiect, argumentul elaboratorului a fost acela ca
terenurile aflate in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice nu pot fi
inventariate si declarate ca spatii verzi in sensu! legii, decat dupa indeplinirea procedurii
de expropriere. Insa, aceste spatii au fost incadrate ca spatii verzi in PUG si inclusiv in
PUZ Coordonator Sector 6. iar trecerea terenului in proprietate privata nu atrage
schimbarea incadrarii terenului ci obligatia proprietarului de a respecta destinatia de
spatiu verde a terenului.
Au mai sustinut reclamantii ca, trecand peste faptul ca municipalitatea a avut
ocazia sa achizitioneze acest teren in vederea dezvoltarii de spatii verzi si totusi nu a (
facut·o. este de neinteles schimbarea incadrarii de Ia Vla/V3 la M2. Mai ales ca terenul
este marcat in Plansa de Reglementari ca fiind zona de protectie aferenta unui sit
arheologic.
Reclamantii au aratat ~i ca conform HCGMB 211 din 08.05.2008, PUZ-ul Nod
Inte1modal Razoare a avut termen de valabilitate 5 ani si a expirat in anul 20 13 ~i, pe
langa reluarea unor reglementari dintr-un PUZ expirat de 7 ani, zonele VIm par sa fie
extinse.
Reglementarile preluate de catre VEGO din PUZ-UL expirat de 7 ani prevad un
CUT- 5 pentru parcelele V lm. Daca in 2008, cand a fost aprobat PUZ-ul ''NOD
INTERMODAL RAZOARE" nu existau prevederi legate de CUT-ul maxim cc poate fi
stabilit prin PUZ, inca din 06.07.2009 in Legea 350/2001, art. 46 pet. 7 este mentionat
faptul ca: (7) In vederea unei utilizari coerente ~i rationale a teritoriului localitatilor,
zonele cu coeficient de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc
numai prin Planul urbanistic general ~i regulamentullocal aferent.
4
Intrucat forma actuala a Legii nr. 350/2001 nu permite caprin PUZ sa fie stabilit
unCUT mai mare de 4, reglementarile zonelor V lm nu pot fi admise asa cum sunt ele
prevazute in RLU PUZ S6.
Au sustinut reclamantii ca nu exista un Plan Urbanistic Zonal 'in vigoare care sa
defineasci\ indicatorii urbanistici ai Penetratiei Sp]aiul lndependentei Ciurel Autostrada
Bucuresti-Pitesti ~i ai zonelor adiacente pentru etapa 2 (si urrnatoarele). HCGMB
28/ 12.02.2015 si HCGMB 218 I 19.04.2018. se rezuma Ia a reglementa exclusiv coridorul
de expropriere pentru etapa 1. dar nu din punct de vedere urbanistic. Nici PUZ-ui a cl\rui
revocare o solicita nu contine studii de trafic si studiu de impact asupra mediului. precum
nici acordurile primariei comunei Chiajna care sa justifice traseul ~i impactu] penetratiei,
~i daca drumul chiar va fi realizat conform celor declarate pana Ia Autostrada Bucuresti-
Pitesti (mai ales 'in lipsa avizului de Ia Chiajna). Concluzionand, nu exista argumente din
care sa rezulte c~ penetratia (drumul expres) este de utilitate publica ~i care sa justifice
solufiile urbanistice ale drum~zonelor adiacente. precum ~i exproprierea
pentru proprietatea petentului ~
in drept reclamantii au invocat prevederile art. 7-11 ~i 4 din Legea nr. 554/2004 ~i
toate normele invocate in cuprinsul prezentei cereri.
In dovedirea cererii au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 50 lei (fila
18) conform art.l6 din OUG 80/2013.
La data de 17.07.2020 paratul Municipiul Bucure~ti prin Primar a depus
intfunpinare prin care a invocat exceptia Hpsei calitAtii procesuale pasive. exceptia
tardivitatii cererii de anulare a certificatului de urbanism din data de 12.07.2017, exceptia
inadmisibilitatii cererii pentru lipsa plangerii prealabile cu privire la certificatul de
urbanism ~i exceptia inadrnisibilitatii cererii de anulare a acestuia intrucat nu este un act
administrativ.
Cu privire la fondul cauzei. a anltat parata ca potrivit adresei nr.7563114.07 .2020 a
Directiei de Urbansim Documentatia de urbansim a fost initiata de PrimAria Sectorului 6
iar nude Primaria Municipiului Bucure~ti.
In conformitate cu prevederile Legii 24/2007. ART. 18. Alin (9): "Terenurile
inscrise in cartea funciadi ca fiind in categoria curti-constructii. terenuri ce se atl! in
proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice. nu pot fi inventariate sau declarate
ca spatii verzi, in sensu} legii, decat dupa 1ndeplinirea procedurii de expropriere conform
legislatiei in domeniu";
Referitor Ia legalitatea aprobarii documentatiei PUD la care se face referire,
precizam ca autoritatea publica. competent! sa aprobe documentafii PUD pentru zona
respective este Consiliul Local al Sectorului 6 ~i nu Consiliul General al Municipiului
Bucure~ti ~
Prin documentatia de urbanism au fost actualizate ~i limitele administrative ale
Sectorului 6. care au suferit modificari fata de ce1e regasite in documentatia precedentii.
aceste limita fiind avizata de catre Oflciul de Cadastru ~i Publicitate Imobiliara;
Parata a mai menlionat ca UTR Vlm este prezent ~i in cadrul Regulamentului
Local de Urbanism aferent documentatiei urbanistice PUZ Coordonator Sector 6 (aprobat
prin HCGMB nr. 278/2013), regularnent care a fost actualizat prin documentatia in speta;
Referitor Ia afirmatia privind lipsa avizului Primariei Chiajna, precizam ca a fost
obtinut acordul de principiu favorabil al Consiliul Judetean Ilfov cu Nr. 4685/27.06.2019 ~
Traseul Penetratiei Splaiul Independtmtei - Autostrada Bucure~ti-Pite~ti. a fost
prevazut prin PUG Municipiul Bucure~ti (aprobat prin HCGMB Nr.269/2000). iar prin
5
docwnentatia In speta se reglementeaza din punct de vedere urbanistic traseul acestuia
impreuna cu subzonele functionale adiacente acestuia. A~a cum am precizat Ia punctul 3 ):
"(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la: a)
organizarea re~elei stradale", tot Ia ART 47 se precizeaza Planul urbanistic zonal asigura
corelarea programelor de dezvoltare urbana integra~ a zonei cu Planul urbanistic
general".
Solutia de trafic a fost analizata In cadrul Comisiei Tehnice de Circula;ie a
Primariei Municipiului Bucure~ti, comisie formata din speciali~ti ~i reprezentanti ai
institutiilor interesate de pe teritoriul Municipiului Bucure~ti, fiind emis astfel Avizul Nr.
Nr. 17301/05.04.2019;".
La data de 27.07.2020 paratul Primarul Sectorului 6 Bucure~ti a depus
intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibil.itatii pentru lipsa formularii plangerii
prealabile, exceptia inadmisibitatii cererii de anulare a certificatului de urbanism intrucat
acesta nu este un act administrativ, exceptia lipsei de interes calificata de instanta ca
exceptia lipsei calitatii procesuale active. exceptia lipsei calitatii procesuale pasive
aratand ca niciun din actele contestate nu este emis de acesta.
Cu privire la fondul cauzei paratul a aditat instantei di in mod nejustificat critica
reclamantii modul de desemnare a elaboratorului, desemnarea acestuia nefacand obiectul
prezentului litigiu procedura fiind perfect legala iar criticile reclarnantilor sub acest aspect
fiind total neintemeiate si nerelevante pentru solutionarea cauzei.
Stabilirea persoanei cu efectuarea documentatiei aferente P.U.Z sector 6 s-a
realizat pe baza unui contract valabil incheiat, a carui legalitate ~i oportunitate nu a fost
contestata sau cenzurata, fiind un buget aprobat in acest sens (art.Sl din Legea
nr.350/2001 - Art51 {l) Activitlitile de amenajare a teritoriului ~i de urbanism prevazute
in prezenta lege se finanteaza din bugetele locale ale unitatilor administrative-teritoriale.
din bugetul de stat ~i din venituri propria ale persoanelor juridice ~i ftzice interesate in
dezvoltarea unei localitati sau a unei zone din cadrul acesteia. precum ~i din alte surse
legal constituite sau atrase), autoritatile fiind obligate sa asigure dezvoltarea urbanistica si
sa recurga la elaborarea P.U.Z.Sector 6.
in primul rand, a aratat parata ca decizia autoritatilor de mediu s-a bazat pe
existenfa unui aviz (nu vorbim despre lipsa avizului, ci de faptul ca acesta este emis in
2013 ), act pe care autoriHitile 1-au apreciat ca fiind perfect valabil, mai ales, ca nu au
intervenit modificrui ale situatiei de fapt, astfel incat sa fie necesara o emitere a unui aviz
nou. De asemenea, autoritatile au decis ca nu este necesar un studiu de impact, intrucat nu
au intervenit modificari fata de situatia anterioara, respectiv de la momentul la care s-a
emis avizul.
Chiar daca avizul este emis in anul 2013, atata timp cat situatia de fapt ~ide drept
nu a suferit modificari, atunci acest aviz reprezinta un document valabil.
Decizia autoritatilor de mediu este luata conform atributiilor legale care le revin,
Ia.ra a se identifica vreun text de lege care sa fi fost incalcat. Oportunitatea sau nu a
reluarii procedurii de avizare este o decizie a autoritatilor de mediu, iar avizul anterior
obtinut a reprezentat un act valabil ~i suficient pentru ca procesul de autorizare sa fie
perfect valabil.
A mai lnvederat parata ca D.S.P. BUCURE$Tl nu elibereaza asistenta de
specialitate la faza Plan Urbanistic Zonal (P.U.Z.), drept consecinta nu exista temei legal
pentru a sus~ine ca trebuia obtinut un aviz ~u di !ipsa acestuia ar pune in lumina
nelegalitatea actelor atacate in cauza pendinte. Intrucat este imposibila probarea unui fapt
-negativ - lipsa legii In care sa rezulte obligatia in sensul exprimat de catre reclamanti -
ramane ca reclamantii sa arate care este temeiullegal ce sta la baza acestei sustineri.
6
Reglcmcntarile in ccea cc prive~te problema spatiilor verzi sunt restrictive, Legea
nr. 24/2007, art.18 alin. 5 prevede faptul ca este interzisa schimbarea destinatiei.
reducerea suprafetelor ori stramutarea spatiilor verzi definite de prezenta lege.
in considerarea unei dinamici urbane extrem de accentuate observate la nivelul
sectorului, documentatia P.U.Z. a avut in vedere un scenariu maximal al numarului de
locuitori. Populafia a fost estimata in baza studiului demografic ~i de dotari ~i a studiului
de precoordonare retele care a propus extinderea retelelor edilitare in baza calculelor pe
fiecare cvartal raportat la functiunea propusa. Astfel. de~i numarul locuitorilor nu atinge
valoarea propusa prin studiilc intocmite. s-a ales sa sc crcczc rezerve de teren pentru un
numat· mult mai mare de locuitori. excluzand riscul ca in viitor sa nu poata fi asigurat
minimul necesar de echipamente. Astfel, in calculul suprafetei de spatii verzi raportata Ia
numarul de locuitori sunt luate in considerare ~i zonele verzi aferente circulatiilor
carosabile ~i pietonale ~i cele ce se vor asigura la nivelul terenurilor private, in
conformitate cu reglementarile prevazute ~i cu avizele Ia care se vor supune noile
investifii. Aceasta suprafata se regase~te Ia nivelul bilantului Tentorial, aferent
documentatiei P.U.Z ..
.z.
De asemenea. prin P.U nu se modifica situatia terenurilor verzL in sensuI de a
se reduce aceste terenuri, ci din contra s-au cautat solutii de imbunatiifire raportat la
conditiile reale din teren.
A raspunde in mod cert ~i concludent sustinerilor reclamantilor pe aceasta tema. ar
insernna sa fie administrate o proba tehnica specialitatea urbanism. Aceasta proba poate
evalua bilantul teritorial ~i convinge instanta c~ nu sunt reduceri ale spatiilor verzi sau
incaldri ale legisla~iei aplicabile in aceasta materie.
Fib'll a se putea prezenta motive concludente se suspne ca s-ar fi schirnbat
categoria de folosinta. in acela~i timp criticandu-se anumite acte administrative
individua)e, care au fost legal emise. neanulate, ~i nu fac obiectul prezentului dosar, motiv
pentru care nu pot fi primite criticile indreptate impotriva acestor acte individuate. De
asemenea, un act individual care este legal emis, poate sa deroge, in conditiile stabilite de
autoritati (in special, prin certificatul de urbanism), de Ia actele de reglementare
superioare existente.
Prin modificarea reglementarilor urbanistice prin P .U.Z. se actualizeazll situatia
terenurilor situate in toata sfera de reglementare. Acesta este rezultatul unui proces de
planificare urbana referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia
existent ~i se stabilesc obiectivele, actiunile. procesele ~i masurite de amenajare ~i de
dezvoltare durabila a localitatilor, conform art.44 din Legea nr. 350/2001 . Conform
acelei~i legi ( Anexa 2 - definirea tem1enilor), pentru incadrarea unui teren/zona intr-o
unitate teritoriala de referinta (U. T .R. ), este necesara respect area urmatoarelor
caracteristici - unitate teritoriala de referinta - "subdiviziWle urbanisticii a teritoriului
unitatii administrative- teritoriale, delimitata pe limite cadastrale, caracterizaUi prin
omogenitate functionala ~i morfologica din punct de vedere urbanistic ~i architectural.
avand ca scop reglementarea urbanistica omogenA. U .T.R. se delimiteaza, dupa caz, in
functie de relief ~i peisaj cu caracteristici similar, evolutie istorica unitarli intr-o anurnita
perioada, sistem parcelar ~i mod de construire omogen, folosite de aceea~i natura a
terenurilor ~i construcfiilor, regim juridic al imobilelor similar.
Incurajarea dezvoltarii zonelor de tip mixt de-a lungul arterelor majore de
circulatie este o prevedere pe care insu~i P.U.G.-ul o promoveaza
P.U.Z.-ul a tinut cont de P.U.D. aprobat, acest document nefiind anulat sau
suspendat, astfel astfel in cat conditiile existente in acest P.U .D. sunt obligatorii de luat in
calcul ~i de respectat.
7
5.3 Referitor la modificarea zonei Giule~ti, aratam c~ proprietatile private nu pot fi
declarate sau inventariate ca spatii verzi, conform prevederilor Legii 24/2007 art.18 (9)
Terenurile inscrise 1n cartea funciara ca fiind in categoria curti-constructii, terenuri ce se
afla in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau
declarate ca spatii verzi, In sensu! legii, decat dupa lndeplinirea procedurii de expropriere
conform legislatiei in domeniu.
Pentru motivele anterior rezumate, trebuie respinse ~i criticile de la pct.S.4- 5.11.
A precizat panltul ca incurajarea dezvoltarii zonelor de tip mixt de-a lungul
arterelor maj ore de circulatie este o prevedere pe care insu~i P.U.G.- ul o promoveaza.
Cu privire la utilizarea ~i efectele produse de un P.U.Z. expirat Reglementruile
PUZ-urilor care au creat efecte se pot considera valabile in baza legii.
Referitor la depa~irea C.U.T. a arAtat ca prevederile din P.U.Z sector 6 au preluat,
cum era ~i firesc ~i legal, prevederile dintr-un P.U.Z. anterior.
In ce priveste capatul 2 al cererii mentionam faptul ca certificatul de urbanism se
redacteaz~ in baza cererii ~i a documentatiei complete depuse, in deplin~ concordanta cu
prevederile documentatiilor de urbanism aprobate ~i cu situatia reala din teren la data
solicitarii.
La data de 28.07.2020 panita Consiliul General al Municipiului Bucure:;Jti prin
care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
In motivarea cererii aceasta a aratat ca referitor la motivele invocate de catre
reclamante, sunt nelnterneiate avand in vedere urmatoarele considerente:
Documentatia de urbanism a fost initia~ de catre Primaria Sectorului 6, iar
desemnarea elaboratorului documenta~iei s-a flicut tot de catre Primaria Sectorului 6, nu
de catre Primaria Municipiului Bucure~ti;
Decizia privind adoptarea tara aviz de mediu, 1ntrucat a fost emis deja Avizul Nr.
1119.03.2013, apartine Agentiei pentru Protectia Mediului Bucure~ti ~i nu Prirn.8riei
Municipiului Bucure~ti;
Referitor la observatiile privind schimbarea neiegaH\ a incadrari unor terenuri,
dintr-o subzonii functionala in alta, a invocat urmatoarele prevedcri ale Legii 350/2001
privind amenajarea teritoriului ~i urbanismului:
ART. 32 Alin(5) Lit. a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementari noi
cu privire Ia: regimul de construire, functiunea zonei, inaltimea maxima admisa,
coeficientul de utilizare a terenului (CUD, procentul de ocupare a terenului (POT),
retragerea cladirilor fata de aliniament ~i distantele fata de limitele laterale ~i posterioare
ale parcelei; (
ART. 47
(I) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare
specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din
localitate. caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica
urbana accentuata. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare
urbana integrata a zonei cu Planul urbanistic general.
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare
la:organizarea re1elei stradale; organizarea arhitectural-urbanistica in functie de
caracteristicile structurii urbane;
modul de utilizare a terenurilor: dezvoltarea infrastructurii edilitare; statutul juridic ~i
circulatia terenurilor; protejarea monumentelor istorice ~i servituti in zonele de protectie
ale acestora. "
In conformitate cu prevederile Legii 24/2007, ART. 18, A lin (9): Terenurile
inscrise in cartea funciara ca fiind in categoria curti-constructii, terenuri ce se afla in
proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate
8
ca spatii verzi. in scnsullegii, decat dupa indeplinirea procedurii de expropriere conform
legislatiei in domeniu";
Referitor la legalitatea aprobarii docwnentatiei PUD la care se face face referire. a
precizat ca autoritatea publica competenta sa aprobe documentatii PUD pentru zona
respective estc Consiliul Local al Sectorului 6 ~i nu Consiliul General at Municipiului
Bucure~ti;
Prin documentafia de urbanism au fost actualizate ~i limitele administrative ale
Sectorului 6. care au suferit modificari fata de cele regasite in documentaria precedent~.
aceste limita fiind avizate de catrc Oficiul de Cadastru ~i Publicitate Imobiliara;
UTR V lm este prezent ~i in cadrul Regulamentului Local de Urbanism aferent
documentatiei urbanistice PUZ Coordonator Sector 6 (aprobat prin HCGMB nr.
278/2013), regulament care a fost actualizat prin documentatia in spefA;
Referitor la afirmatia privind !ipsa avizului Primariei Chiajna, a precizat parata di
a fast obtinut acordul de principiu favorabil al Consiliul Judetean Ilfov cu Nr.
4685/27.06.2019.
Traseul Penetratiei Splaiul Independentei - Autostrada Bucure~ti-Pite~ti , a fost
prevazut prin PUG Municipiul Bucure~ti (aprobat prin HCGMB Nr.269/2000). iar prin
documentatia in spef! se reglementeaza din punct de vedere urbanistic traseul acestuia
impreun! cu subzonele funcfionale adiacente acestuia. A~a cum a precizat la punctul 3):
''(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare Ia: a)
organizarea retelei stradale", tot Ia ART 47 se precizeaza urmatoarele: "Planul urbanistic
zonal asigurA corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul
urbanistic general". Solutia de trafic a fost analizata in cadrul Comisiei Tehnice de
Circulatie a Primariei Municipiului Bucure~ti, comisie formata din speciali~ti ~i
reprezentanti ai institutiilor interesate de pe teritoriul Municipiului Bucure~ti. fiind emis
astfel Avizul Nr. Nr.l7301105.04.2019.
La data de 29.09.2020 reclamantii au depus raspuns Ia intampinare prin care au
solicitat respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Bucure~ti
mentionand urmiitoarele argumente:
Atat in sistemul Legii nr. 69/1991. cat ~i in eel al Legii nr. 215/2001. cu
modificarile ulterioare. comunele. ora~ele sau judefele. dupa caz, au capacitate juridic~
deplina. deci ~i capacitate de drept administrativ. astfel incat in litigiile de contencios
administrativ calitatea procesual~ pasiva apaqine ~i acestora. Numai ele pot plati
cheltuieli de judecata intrucat ele au patrimoniu. Nu ~i consiliile locale/CGMB.
Prin urmare, intrucat autoritatile administratiei publice locale nu actioneaza In
nume propriu, ci i~i exercita atributi ile ~i lucreaza in numele ~i pe seama colectivitatilor
locale pe care le reprezinta, ele nu au capacitate administrativa distinctii de cea a comWlei.
ora~ului sau judetului in care functioneazlt Or, neavdnd capacitate juridic!. actele
consiliilor locale (ca ~i cele ale primarilor) tacute in limitele competentelor conferite prin
lege. sunt actele persoanei juridice ins~i ~i atrag raspunderea directa (nu indirecta) a
unitatii administrativ-teritoriale respective.
De asemenea, sustinem faptul ca intrucat HCGMB atacata este emisa de un organ
al persoanei juridice (deliberativul local). hotararea este ipso juris actul persoanei juridice
de drept public inse~i, adica. in speta. al Municipiului Bucure~ti prin Primarul General.
care este executivul local ~i care trebuie sa puna in aplicare actul administrativ potrivit
art. 21 alin. 2 indice l coroborat cu art. 62 din din Legea nr. 215/2001 .
In doctrina ~i in jurisprudenta s-a impus conceptia potrivit careia calitatea
procesuala presupune existenta unei identit~iti intre persoana reclamantului ~i persoana
care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala activii)
~i. pe de alta parte. intre persoana paratului ~i eel obligat in acel~i raport juridic (calitate
9
procesuala pasiva). intr·adevar, alaturi de Municipiul Bucure~ti, eel obligat in raportul
juridic dedus judeciitii este C.G.M.B., intrucat s-a solicitat anularea unei hotiiran emise de
acesta., iar solutia instan~ei urmeaza a fi opozabila acestui organ deliberativ.
Au mentionat reclaman?i in acest sens ca C.G.M.B. - este doar un organ
deliberativ :tara personalitate juridici\ ~i tara patrimoniu propriu. El are doar o capacitate
de folosinta ~i de exerci~iu limitata, puUind participa, intr-Wl litisconsorliu pasiv, doar la
acele litigii !n care se cere anularea unui act administrativ de autoritate cu caracter
normativ la care a fost emitent. In concluzie, pentru toate argumentele expuse mai sus va
rugam sa respingeti exceptia lipsei calitaJii procesuale pasive invocata de catre paratul
Municipiul Bucure~ti prin Primar General.
Cu privire Ia exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primarul Sectorului 6, pe
ambele capete de cerere, a solicitat respingerea acestora deoarece:
Primarului Sectorului 6 este initiatorul actului administrativ atacat, oblinfuld
documentatia prealabil!i care a stat la baza HCGMB nr. 68/2020;
Primarului Sectorului 6 este totodata beneficiarul acestui act administrativ
deoarece, in calitate de autoritate cu publica locala cu atribulii executive, pune in aplicare
actul administrativ cu valoare normativa atacat pe teritoriul administrativ al Sectorului 6.
Intrucit art. 16 I din Legea nr. 554/2005 prevede: "Cand raportul juridic dedus judecatii o (
impune, instanta de contencios administrativ va pune in discutia paqilor necesitatea
introducerii in cauza a altei persoane", consideram cane aflam in aceasta ipoteza a unui
raport juridic de drept administrativ care are atit initiatori cit ~i beneficiari ~i Primanfl
Sectorului se califica pentru aceasta ipoteza.
Cu privire Ia exceptia inad.misibilitatii pentru !ipsa plangerii prealabile, invocata
de panitul-Primarul Sectorului 6 ~i, respectiv a celui de-al doilea capat de cerere, invocata
de paratul-Municipiul Bucure~ti. AceasHi excep~e trebuie respinsa pentru urmatoarele
motive :
Plangerea prealabiJa exista. a fost trimisa prin Po~ta !n data de 23.11.2019 ~i s·a
raspuns (negativ) prin adresa Directiei Oenerale Urbanism ~i Amenajarea Teritoriului din
PMB nr. I 835439/ 318113443/3076/21.04.2020.
Pentru petitele privind verificarea pe cale judiciara a legalitatii operaliunilor
administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii (cez1ificatul de
urbanism) in baza art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 nu se cere efectuarea mentionarea
acestora 1n recursul gratios.
Cu privire la excep!ia inadmisibilitatii celui de-al doilea capat de cerere (anularea
operatiunii administrative-Certificat de urbanism nr. 862/ 1513388/2017) pe motiv ca
acesta ··nu este un act administrativ", except:ia invocata de ambii parati, verificarea pe cale
judiciara a legalitatii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului
supus judecatii (certificatul de urbanism) este expres prevazuta in art. 18 alin. 2 din Legea
nr. 554/2004, cu conditia sa fie un petit accesoriu, la petitul principal privind anularea
actului administrativ la care se refera acele operatiuni administrative . Actiunea promovata
de noi indepline~te aceste cerinte.
Reclamantii au mai indicat temeiul pentru obtinerea avizului DSP ~i au precizat ca
Referitor la Hpsa avizului de mediul ca eel din 2013 , aferent HCGMB nr. 278/31.10.2013
era expirat, iar situatia de fapt tn 2020 nu mai era acee~i ca in 2013 de vreme ce, cum au
aratat la fila 11 din actiune, pet. 5. 10 (pe Prelugirea Ghencea, in zona GrunenPark o zona
v 1 a devine M2) deci trebuia emisa de APM o decizie de incadrare care sa impuna
elaborarea unui studiu de impact asupra mediului.
Prin cererea inregistrata Ia Tribunalul Bucure~ti sub nr. 1
28.07.2020 reclamantii Uniunea Salvati Romania, partid politic ~i
- a u solicitat. l'n contradictoriu cu Municipiul Bucure~ti prin
10
General aJ Municipiul Bucuresti, anular~a ~i suspendarea Hot.ararii Consiliului General al
Municipiului Bucure~ti nr. 68/2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ)
- Modificare ~i actualizare PUZ Coordonator Sector 6 Bucure~ti.
in motivarea cererii reclamantii au aratat instantei exact acelea~i motive de
nelegalitate precum reclamantii din cauza 12968/3/2020.
In ce prive~te cererea de suspendare a actului, ace~tia au apreciat ca sunt indeplinite
conditiile impuse de art.l4 din Legea 554/2004 mentionand motivele de nelegalitate
aratate deja prin cerere iar cu privire Ia prejudiciu au ar~itat reclamantii ca in baza puz·ului
pot fi emise autorizatii de construire prin care se vor distruge spatiile ver:ti ceea c~ va
produce un prejudiciu sanatatii populatiei.
In drept reclamantii au invocat prevederile mentionate in cuprinsul cererii.
In dovedirea cererii au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri ~i a probei cu
expertiza tehnica specialitatea arhitectura/urbanism.
La data de 10.09.2020 paratul Municipiul Bucure~ti a depus intampinare prin care a
invocat exceptia Iipsei calit!tii procesuale pasive. exceppa inadmisibilitapi cererii pentru
neintroducerea beneficiarului actului, respectiv Sectorui 6 al Municipiului Bucure~ti iar
pe fond respingerea cererii ca neintemeiata.
La data de 15.09.2020 reclamantii au depus cerere aditionala prin care au solicitut
introducerea ln cauza a Sectorului 6. Primarul Sectorului 6 ~i Primarul Municipiului
Bucure~ti ~i anularea ~i suspendarea HCGMB 336/2020.
Au aratat reclamantii ca tmpotriva acestei hotarari au formulat plangere prealabiUi la
data de 14.09.2020 prin care au solicitat revocarea hotararii.
Reclamantii au sustinut d nelegalitatea acestui act administrativ deriva atAt din
nelegalitatea actului pe care 11 modifica dar prezinta ~i motive de nelegalitate proprii cum
ar fi indilcarea procedurilor legale privind transparenta decizionala conform Legii
52/2003 ~i Legii 350/2001.
Au mentionat reclamantii ca nici aceast~ hotarare nu a fost adoptata cu respectarea
avizelor necesare mai ales ca contine modificari de substanta de peste 100 de pagini care
nu pot fi subsumate unor erori material e. spre exemplu sunt coree tate prevederile art.2 1-
26 din regulament prin inlocuirca in intregime a accstora.
A mentionat ca potrivit prevederilor art.37 se schimba in totalitate sensu!
reglementarii adoptate prin HCGMB 68/2020 in sensu! in care ~i ansambluri de blocuri de
apartamente vor putea fi construite tara a fi racordate la apa sau canalizare.
Au reiterat reclamantii acele~i considerente ~i cu privire la cererea de suspendare a
acestei hotarfui..
La data de 15.09.2020 parata Consiliul General al Municipiului Bucure~ti a depus
intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active ~i exceptia lipsei
de interes.
Patita a invocat Uniunea Salvati Romania
iar cu privire Ia mentionat ca calitatea acestuia
de consilier general din partea Uniunea Salvati Bucure~tiul nu justifid sub nicio forma
calitatea sa procesuala activa iar prin faptul ca este rezident in sectorul 6 acest reclarnant
nu a motivat vatamarea suferita.
E invocat parata exceptia inadmisibilita.tii pentru lipsa coparticipmii procesuale
pasive a beneficiarilor actului, respectiv Sectorul 6 ~i Primarului Sectorului 6 Bucure~ti ~i
exceptia conexitatii in raport de cauza 12968/3/2020.
Parata a reiterat apararea sa referitoare la faptul d1 reclamantii nu justifica calitatea
de persoane pretins vatamate in sensul dispozitiilor art.2 alin.l lit.a din Legea 554/2004
intrucat toate motivele de nelegalitate se subsumeaza protejarii unui interes legitim
public.
11
Dispozitiile art. 71 din OUG nr. 195/2005 nu vizeaza interzicerea de ditre legiuitor
a dreptului autoritatii publice locale deliberative care a emis in exercitiul puterii
publice. documentatia de urbanism Plan Urbanistic General (PUG), de a emite acte
administrative de aceeru;;i forta juridica (documentatii de urbanism: PUGIPUZ) apte sa
modifice aceastii documentatie PUG sub aspectul zonificarii functionale in corelatie cu
organizarea retelei de circulatie, interdic~ia instituita de lege vizand doar actele
administrative de schimbare a destinatiei terenurilor amenajate sau mentionate ca spatii
verzi in documentatiile de urbanism.
Per a contrario. o astfel de interdic~ie extinsa si fata de emitentul documentatiei de
urbanism de a-~i modifica acea documentatie, ar !nsemna restrangerea prerogativelor
autoritatilor publice deliberative de a aprecia chiar oportunitatea mentinerii sau
modificarii zonificllrii functionale, ca elemental propriei strategii de dezvoltare spatiala a
unitatii administrativ-teritoriale, in ciuda producerii unor circumstante in care scopul unei
zonificari functionale in documentatia de urbanism nu s-a realizat niciodata pe durata
valabilitalii documentatiei de urbanism.
A mai aratat parata ca nu sunt indeplinite nici conditiile cazului bine justificat sau
ale pagubei iminente.
In dovedirea cererii panita a solicitat !ncuviintarc probei cu inscrisuri.
La data de 15.09.2020 paratul Municipiul Bucure~ti a depus intfunpinare prin care
a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptia inadmisibilitatii pentru
neintroducerea in cauz!\ a beneficiarului actului, respectiv Sectorul 6 al Municipiului
Bucure~ti .
La data de 11 .10.2020 Primarul General al Municipiului Bucure~ti a depus
1ntampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive aratfutd in esenta
ca potrivit art.129 alin.6 lit.c din OUG 57/2019 ~i art.25 alin.l din Legea 350/2001,
aprobarea documentatiilor de urbanism este de competenta consiliilor locale, respectiv
consiliul general.
Cu privire Ia cererea de suspendare, paratul a aratat ca nu sunt indeplinite
conditiile pentru a se dispune suspendarea actului, motivele invocate de reclamanti tinand
de solutionarea fondului.
Documentatia de urbanism a fost initiata de catre Primaria Sectorului 6, iar
desenu1area elaboratorului documentatiei s-a facut tot de catre Primaria Sectorului 6, nu
de ditre Primaria Municipiului Bucure~ti. Conform "Ghid privind metodologia de
elaborare ~i continutul-cadru al planului urbanistic zonal". aprobat prin Ordinul 176/N/16.
August 2000, incredintarea elaborarii PUZNurilor, pentru zone de complexitate deosebita,
se face pr }n licitatie daca "vaioarea de elaborare depa~e~te plafonul legal stabilit prin acte
normative".
Decizia privind adoptarea tara aviz de mediu, intrucat a fost emis deja Avizul Nr.
1/19.03.2013, apaqine Agentiei pentru Protectia Mediului Bucure~ti ~i nu Primttriei
Referitor Ja faptul ca doar "pentru terenurile mai mari de l .OOO,OOmp se solicita
30% spatiu verde", este in concordan~ cu prevederile din Anexa Ia HCGMB
Nr.234/2010 privind aprobarea "Programulul integrat de Gestionare a Calitatii Aeru.lui in
Municipiul Bucure~ti";
Pentru modul de calcul a1 suprafetelor de spatii verzi cat ~i numruul populatiei
rezidente luata in considerare, a~a cum se specifica ~i in Decizia etapei de incadrare Nr.
116/19.12.2018, elaboratorul ~i beneficiaru.l docurnentatiei de urbanism raspund pentru
exactitatea ~1 veridicatatea datelor ~i 1nscrisurilor cuprinse in documentatia de urbanism.
Datele ~i inforrnatiile care au stat la baza deciziei de incadrare au fost analizate de
12
..
membrii Comitetulul Special Constitult in cadrul ~edintelor din data de 0 l .l 1.20 18,
I 5.11.2018 ~i 06.12.2018.
Referitor Ia afirmatia de Ia punctul 5. 1., ca zona M3 de pe Calea Giule~ti se
extinde nejustificat, este pur speculativa; Referitor Ia afirmatia de Ia punctul 5.2.• cu
privire Ia legalitatea aprobArii documentatiei PUD Ia care se face face referire, precizam
c~ autoritatea publica competenta sa aprobe documentatii PUD pentru zona respective
este Consiliul Local al Sectorului 6 ~i nu Consiliul General a1 Municipiului Bucure~ti;
Referitor la afirmatia de la punctul 5.3., s-a tacut o corectare a situatiei de fapt din
teren, fiind vorba de amplasamentul Cinematografului Giulc~ti (Calcn Giule~ti Nr.56A),
reincadrat ca zona M2 ~i parcul adiacent relncadrat ca zona VI a;
Referitor Ia afirmaJia de la punctul 5.4.. va comunicam prevederile Legii 24/2007,
ART. 18. Alin (9): "Terenurile inscrise in cartea funciara ca fiind in categoria
curticonstrucfii. terenuri ce se afla in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice.
nu pot fi inventariate sau declarate ca spatii verzi. in sensul legii. decat dupa indeplinirea
procedurii de expropriere conform legislatiei in domeniu.
La data de 13.10.2020 reclamantii au depus note scrise prin care au solicitat
respingerea exccptiei lipsei calita~ii procesuale active ~i lipsei de interes.
La aceea~i data reclamantii au invocat exceptia de nelegalitate a Deciziei etape de
incadrare nr.116/19.12 .2018 arAtand In esenta incalcarea prevederilor art.5 alin.2 din HG
1076/2004 ~i art.71 din OUG 195/2005.
La data de 13.10.2020 VEGO CONCEPT ENGINEERING SRL a formulat cerere
de interventie accesorie in favoarea paratilor Consiliului General al Municipiului
Bucure~ti, Municipiul Bucure~ti, Primarului Sectorului 6 Bucure~ti ~i Primarului General
at Municipiului Bucure~ti.
lntervenientul a invocat lipsa calitlltii procesuale active ~i lipsa interesului
reclamantilor. exceptia conexitatii in raport de cauza 12968/3/2020.
Pe fond, intervenientul a reluat acele~i ap&'ari formulate de parati.
La data de 26.1 0.2020 Primarul Sectorului 6 Bucure~ti a formulat intampinare prin
care a invocat exceptia inadmisibilitatii pentru neindeplinirea plangerii prealabile pentru
petitele 3 ~i 4. exceptia lipsei calitatii procesuale active ~i lipsei de interes, exceptia lipsei
calitatii procesuale pasive a Prirnarului Sectorului 6 Bucure~ti intrucat acesta nu este
emitentul actelor contestate.
Cu privire Ia cererea de suspendare. paratul a ar~tat instantei ca reclamantii nu au
aratat motive de nelegalitate care sa indeplineascii conditiile cazului bine justificat ~i
prejudiciului iar pe fondul cererii principale au solicitat respingerea cererii ca
neintemeiata.
Analizind actele $i lucririle dosarului, instanta refine unnitoarele:
in fapt,
Primarul Sectorului 6 Bucure~ti a incheiat cu intervenientul accesoriu SC VP EGO
CONCEPT SRL in temeiul Legii 98/2016 contractu} nr.lS0/15.12.2017 privitor la
1ntocmirea Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6 Bucure~ti pentru suma de
120.000 lei lara TVA (filele 53-55 dosar 18680/3/2020).
Primarul General al Municipiului Bucure~ti a emis certificatul de urbanism
nr.862/1513388/l2.07 .2017 (fila 243 fi~ier electronic ). Prin certificatul de urbanism s-u
impus obligatia obtinerii deciziei de incadrare din parte Agentiei pentru Protectia
Mediului Bucure~ti.
Agentia pentru Protectia Mediului Bucure~ti a emis Decizia etapei de 1ncadrare
nr.ll6119.12.20 18 (filele 56-59 dosar 12968/312020) prin care a hotfu'at ca Planul
Urbanistic Zonal - Modificare !?i actualizare PUZ Coordonator Sector 6 nu necesiHi
13
evaluare de mediu ~i nu necesita evaluare adecvata ~i se va supune adoptarii rara aviz de
mediu.
Se men~ioneaza in cuprinsul deciziei de incadrare ca se vor amenja ~i intretine
spatiile verzi aferente uniUitilor teritoriale de referinta, zone ~i subzone func{ionale spatii
verzi prevazute prin plan I 093,85 ha din care 663,67 ha reprezinta spatiu verde dispersat
in teritoriu.
Se mai retine in decizie ca PUZ Coordonator Sector 6 a parcurs procedura de
evaluare de mediu finalizata cu avizul de mediu nr.l/19.03.2013 iar bilantul teritorial al
spatiilor verzi, propuse, pe functiuni nu se modifica prin actualizare PUZ.
Conform art.45 din Regulamentul Local de Urbanism (fila 34 documentatie fi~ier
electronic) pentru terenuri mai mici de 1000 mp, este obligatorie arnenajarea unui spatiu
verde de minim 20% din suprafata terenului. Doar pentru terenuri mai mari de 1000 mp
spatiul verde minim obligatoriu este de 30% din suprafata terenului dar, doar eel putin 2/3
va fi la sol: 113 poate fi amplasata pe terasele constructiilor, peste subsol sau poate fi
realizata din fata de verzi.
Potrivit plan~ei (fila 14 documenta~ie :fi~ier electronic) pe Calea Giule~ti o poqiune
foarte mare din zona Vla devine M2.
Planu Urbanistic Zonal PUZ COORDONATOR SECTOR 6 a fost adoptat prin
hotan1rea Consiliului General al Municipiului Bucure~ti nr.68/ 14.02.2020 (filele 21-22
dosar 12968/3/2020).
reclamantii Asciatia Salvati Zona Verde Domni~oara
formulat phingere prealabila.
IH>tr:..n•:. vvn•uu ........ General a! Municipiului Bucure~ti nr.336/14.08.2020
(filele 71-72 dosar 18680/3/2020) s-a rectificat Anexa nr.2 din HoHirarea
nr.68/14. 02.2020 ~i Anexa nr.3 potrivit prevederilor din Anexa 2la aceasta Hotarare.
In cuprinsul hotararii s·a mentionat Cu respectarea prevederilor art. 7 alin.l3 din
Legea 52/2003.
Anexa nr.2 (documenta{ie fi~ier electronic) are aproximativ 100 de pagini iar in
cuprinsul acesteia se rectificti prin completare muneroase articole.
Pe data de 30 aprilie 2020, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a publicat
Hotararea privind condamnarea Romaniei pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a
Parlarnentului European si a Consiliului, privind calitatea aerului inconj urator si un aer
mai curat pentru Europa. Documentul se refera la depasiri ale limitelor maxime admise
pentru PMlO, in Bucuresti, in perioada 2007 - 2016.
In drept,
In temeiul art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra
exceptiilor de procedura, precum ~i asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in
parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei. urmand ca
instanta sa analizeze exceptiile invocate In cauza.
Instanta va proceda la analiza exceptiilor invocate in cererea principala, analiza
acestora urrnand a fi efectuat~ in raport de efectele procesuale pe care acestea Ie produc.
Exceptia lipsei caliHitii procesuale active ~i lipsei de interes a fost solutionata de
instanta Ia termenul din data de 13.10.2020.
In ceea ce prive~te exceptia lipsei calitapi procesuale pasive a Municipiului
Bucure~ti instanta retine urmatoarele:
Obligatia determinarii cadrului procesua1 ~i justificarii caliUi.tii procesuale revine
reclamantilor. Ace~tia au men1ionat ca paratul Municipiul Bucure~ti ar avea calitate
intrucat intrucat HCGMB atacata este emisa de un organ al persoanei juridice
(deliberativul local), hotanirea este ipso juris actul persoanei juridice de drept public
inse~i. adica, in speta, al Municipiului Bucure~ti, pornind de la aceasta sustinere a
14
j •
rt!clamantilor instanta nu i~i poate cxplica cum acc~tin argumenteaza in continuare ca ~i

Municipiul Bucure!iti ar trebui sa stea in judecata din moment ce el este reprezentat in
temeiul legii de organele sale deliberative ~i executive.
Definitia autorit!tii o regasim in art.2 alin.l lit.b din Legea 554/2004 autoritate
publica - orice organ de stat sau al unitfttilor administrativ-teritoriale care actioneaza. in
regim de putere publica. pentru satisfacerea unui interes legitim public: sunt asimilate
autoritlitilor publice. in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care.
potrivit legii, au obtinut statut de uti1itate public! sau sunt autorizate sa presteze un
serviciu public. in regim de putere publica:
Determinarea autorit!fii publice este strans legatii de notiunea de capacitate
administrativa. definita. prin prisma competentelor recunoscute autorit~tii respective in
emiterea actului. Capacitatea administrativa este o notiune autonoma specific!
contenciosului administrativ ~i care indic~ autoritatea public! ce poate sta in judecata in
cadrul Jitigiului.
Ca. notiune autonoma, aceasta nu se confunda cu definitia data de Codul
administrativ confonn art.5 lit.o capacitatea administrativa - ansamblul resurseJor
materiale. financiare. institutionale ~i umane de care dispune o unitate administrativ-
teritoriala, cadrul legal care reglementeaza domeniul de activitate, precum ~i modul in
care acestea sunt valorificate in activitatea proprie potrivit competentei stabilite prin lege.
Notiunea de capacitate administrativa este mai degraM similara definitiei date de
Codul administrativ competentei.
Instanta constata astfel ca in contenciosul administrativ Consiliul Local are
capacitate administrativa in ceea ce privc~te exercitarea numeroaselor competente
recunoscute de codul administrativ ~i alte acte normative ~i va avea calitate procesuala in
toate litigiile tn care se contesta acte emise/adoptate in exercitarea acestor competente.
Putem observa eli in titlul III aJ Constitutiei Romaniei nu sunt enumerate. printre
autoritatile publice. ~i Statui ori unitatile administrativ teritoriale.
Unitatea administrativ teritorialii. din perspectiva contenciosului administrativ.
urmeaza acel~i regim ca ~i Statui.
Mai mult. este de necontestat ca potrivit dispozi~iilor art. 25 alin. ( 1) din Decretul
nr. 31/1954. Statui este persoanli juridic! in raporturile in care participa nemijlocit. In
nume propriu. ca. subiect de drept ~i obligaJii, iar conform prevederilor alin. (2) al
acelui~i articol. e1 participa in astfel de raporturi prin Ministerul Finantelor. afara de
cazurile in care legea stabil~te anumite organe in acest scop.
Prin urrnarc. din coroborarea tuturor textelor aratate in cele ce preced. rczult!t
astfel cum corect a retinut ~i instan~a de fond, ca Statui Roman nu poate avea calitate
procesuala pasiva in litigiile de contencios administrativ. atunci cand nu participa
nemijlocit Ia un raport juridic sau cand nu este prevazut expres de lege, (In sensu!
prevazut de art. 19 din Cap. VI al Titlului VII din Legea nr. 247/2004) (Decizia nr.
3268/05.10.2006 a inaltei Curti de Casatie ~i Justitic Sectia de contencios administrativ ~i
fiscal).
Revenind la definitia data. autorita.tii publice de ciitre art.2 alin.l lit.b din Legea
554/2004 constatam ca autoritatea publica este un organ al unitatii administrativ
teritoriale.
Cu privire la unitatile administrativ teritoriale art.96 din Codul administrativ
mentioneaza: Unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu
capacitate juridica deplina ~i patrimoniu propriu. Unitlitile administrativ-teritoriale.
precum ~i subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt subiecte juridice de drept fiscal,
titulare ale codului de inregistrare fiscalli ~i ale conturilor deschise Ia unitatile teritoriale
de trezorerie. precum ~i la unitatile bancare.Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare
15
ale drepturilor ~i obligaliilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor
care aparlin domeniului public ~i privat in care acestea sunt parte, precum ~i din
raporturile cu alte persoane fizice saujuridice, in conditiile legii.
Conform art. I 06 alin.l ~i 3 din Codul administrativ Autoritatile administratiei
publice din comune, ora~e ~i municipii sunt consiliile locale, ca autorit~ti deliberative, ~i
primarii, ca autoritap executive. Consiliile locale ~i primarii functioneaz~ ca autoritati ale
administratiei publice locale ~i rezolvii treburile publice din comune, or~e ~i municipii, in
condiliile legii.
in jurisprudenta obligatorie a Inaltei Curti de Casafie ~i Justitie (Decizia
nr.l2/20 15 a Inaltei CUJ1i de Casatie ~i Justitie Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial nr.773/ l6.1 0.2015) s-a relinut ca:
51. Sistemul de organizare ~i functionare a administrapei publice locale, astfel
cum este stabilit legislativ, presupune exercitiul concertat, real ~i efectiv al competentelor
partajate ce revin autoritatii deliberative ~i autoritatii executive in scopul satisfacerii
optime ~i efective a nevoilor comunitatii locale, fiind de neconceput un conflict intre cele
doua autoritati din cadrul acelei~i unitati administrativ-teritoriale.
53. Atributiile partajate conferite autoritatii deliberative ~i autorita~i executive se
prezuma a fi exercitate deopotriva in scopul satisfacerii nevoilor comw1itare. in numele, (
In interesul ~i pentru unitatea administrativ-teritoriala, neputand fi acceptata teza
recunoa~terii unui drept la actiune in justitie al subiectului de drept (un.itatea
administrativ-teritoriala, prin autoritatea sa executivl1) impotriva lui insu~i (unitatea
administrativ-teritoriala, prin autoritatea sa deliberativa).
Autoritatile publice sunt tocmai forma de expresie specifica, in planul dreptului
administrativ a acestor entitati, de altfel aceste autoritati vor angaja unitatea administrativ
teritoriala ~i in cadrul unor raporturi juridice specifice unor alte ramuri de drept in care
insa, vor figura ca titulare de drepturi ~i obligatii proprii.
Reitereaza instanta faptul ca, specific raportuJui juridic litigios dedus judecatii in
contenciosul administrativ, pozitia procesuala de parata ori, dupa caz, de reclamanta a
emitentului actului administrativ o are doar o autoritate publica.
in raport de cele expuse, instanta mentioneaza ca nu poate avea calitate
procesuala, prin raportare Ia emitentul actului administrativ, o persoana care nu are
calitatea de autoritate publica iar efectele asupra unitatii administrativ teritoriale se
rasfrand asupra acesteia prin efectul legii. astfel cum in mod corect au observat ~i
reclamantii.
in ceea ce prive~te problema suporUirii cheltuielilor de judecata instanta arata
unnatoarele:
Codul administrativ a introdus reglementarea explicitli a raspunderii administrativ
patrimoniale prin luarea In considerate a intregii doctrine care a dezvoltat-o de-a lungul
anilor, astfel ca, institutia raspunderii administrative nu este, in niciun caz, noua.
Potrivit art.573 din Codul administrativ Raspunderea administrativ-patrimonialti
reprezintii o forma a raspunderii administrative care constc'l fn obligarea statului sau,
dupa caz. a unitii{ilor administrativ-teritoriale la repararea pagubelor cauzate unei
persoane .fizice sau juridice prin orice eroare judiciarli, pentru limitele serviciului public,
printr-un act administrativ iiegal sau prin refuzul nejustificat al administra(iei publice de
a rezolva o cerere privitoure Ia un drept recunoscut de lege sau la un interes legitim.
Acest articol nu face decat sa fundamenteze aspectele dezvoltate de doctrina:
Actuala Constitufie confine mai multe dispozifii, din care o semnifica{ie aparte au art.
21,-1-1.5::,53 ~'·i 123 a/in. (5).Din toate aceste dispozifii se desprinde concluzia ca actuala
Constitutie recuno~te dreptul fundamental a! cetli{eanului roman de a fi despagubit
pentru prejudiciile produse prin actele administrative ale autoritli(ilor p ublice.
16
Conform art.240 alin.4 din Codul administrativ jn cazul fn care printNm act
administrativ a/ autoritii{ilor administratiei pub/ice locale emis sau adoptat fora a fi
.fimdamentat, contrasemnat sau avizat din punct de vedere tehnic sau al legalitiilii s-au
produs consecin{e w:itiimiUoare, este angajatii raspunderea juridicii a autoritiiJii
executive sau autoritiitii deliberative, dupii cnz, in condi/iile legii Ji ale prezentului cod.
Potrivit art.574 din Codul administrativ Autoritiitiie ~i institu{iile pub/ice riispund
patrimonial exclusiv pentru prejudiciile de natura materia/a sau mora/a produse.
Conform art.575 alin.l din C'odul administrativ AutorilaJile 1i institutiile pub/ice
riispund patrimonial, din bugetui propriu, penlru pagubele materia/e sau morale
cauzate prin acre administrative, prin re.fuzul nejustificat de a solu{iona o cerere sau prin
nesolu{ionarea in termen a acesteia.
Potrivit art.577 din Codul administrativ Riispunderea administratil•-patrimonialil
este angajatii dacti sun/ fndeplinite cumulativ urmtitoarele condi{ii: a) actul administrali1•
contestat este i/ega/;b) actul administrativ ilegal este cauzator de prejudicii materiale sau
morale; c) existenfa unui raport de cauzalitate fntre actul ilegal ~i prejudiciu;d) existen{a
culpei autoritatii pub/ice $ilsau a personalului acesteia.
( in raport de cadrul normativ expus. instanta nu a identificat niciun cJiteriu de
interpretare legala sau dezvoltat in tcoria generala a dreptului prin utilizarea c~ruia sa
ajungem la concluzia ca mentiunile referitoare Ia faptul ca autoritAtile publice ale unitatii
administrativ teritoriale raspund potrivit legii, de fapt nu raspund pentru ca nu au
patrimoniu. respectiv buget propriu, mai ales ca existenta unui patrimoniu propriu nici nu
este o conditie de angajare a raspunderii administrativ-patrimoniale astfel cum rezult~ din
prevederile art.577.
Am aratat deja ca autoritatile publice ale uniHilii administrativ teritoriale angajeaza
vointa dar mai ales raspunderea juridica patrimoniala a unitatii administrativ teritoriale.
Observand atributiile Consiliului local ~i ale Primarului prevazute de art.129 alin.4
~i 155 alin.4 Cod administrativ. instanta apreciaza ca evidenta posibilitatea acestor
autoritati de a angaja ~i dispune de patrimoniul unitatii administrativ teritoriale ~i nicio
prevedere legal~ nu a fost indentificata de instanta in sensul in care acest drept de
dispozitie sa fie exclus in ipoteza r~punderii pentru actele administrative nelegale emise
tocmai in virtutea acestor competente legale.
Mentiunea din art.575 din Codul administrativ referitoare Ia bugetul propriu
trebuie interpretata. avand in vedere ca este o norma cu caracter general ~i poate privi
autoritati publice cu capacitate administrativa care nu au personalitate ~i patrimoniu
propriu. prin evocarea prevederilor 00 22/2002.
Pentru aceste considerente instanta va adrn.ite exceptia Iipsei calitatii procesuale
pasive a Municipiului Bucure~ti ~iva respinge cererea J:n contradictoriu cu aceasta parata
ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuaUi pasiva.
Consecin~a faptului ca aceasta parata a devenit striina de proces, instanta nu va
mai analiza exceptiile ~i api\r!rile invocate de aceasta.
Cu privire Ia exceptiile invocate de Primarul Sectorului 6, instanta va analiza cu
prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive ~i va evoca in acest sens dispozitiile
legale care dau configura1ia cadrului procesual, dispozitii pe care instanta le va evoca cu
privire la toate exceptiile invocate ~i J:n cererea conexa ~i care privesc cadrul procesual.
Confonn art.55 alin.3 din Legea 35012001lndiferent de ini{iativa sau de sursa de
finan{are. autorita{ile administra{iei publice locale in competen{a ciirora se qflii
elaborarea, avizarea ~i aprobarea documenta(iei de t1menajare a teritoriului ~r;ri urbanism
sunt responsabile pentru intregul con{inut a/ reglementiirilor adoptate, cu excep(ia
ca=urilor in care legea dispune altfel.
17
Potrivit art. 56 alin.6 din Legea 350/200 I Documentatiile de amenajare a
teritoriului sau de urbanism, elaborate conform legisla{iei fn vigoare, care au avizele $i
acordurile prevazute de lege # solicitate prin certiflcatul de urbanism. precum ~i tarifele
de exercitare a dreptului de semniitura achitate pentru speciali$tii care au elaborat
documentafiile, se promovea::a de ciitre primar, fn vederea aprobiirii prin hotarare a
consiliului local/Consiliului General a/ Municipiului Bucure~ti, pe baza referatului de
specialitate a/ arhitectului-~·ef, fn termen de maximum 30 de zile de Ia data fnregistrarii
documenta{iei complete Ia registratura primiiriei.
Aplicand prevederile anterior mentionate situatiei de fapt. instanta constatA ca
Prirnarul Sectorului 6 Bucure~ti are calitate procesuaUi. justificata de faptul ca in
exercitarea prerogativelor prevazute de lege, prin intermediul societatii interveniente in
cauza conexa, a elaborat documentatia de amenajare a teritoriului ~i, in calitate de
autoritate publica a iniantat-o Primarului General in vederea supunerii spre aprobare,
~adar aceasta este o autoritate publica implicata in procesul de adoptare a actului
contestat.
Pentru considerentele anterior expuse, instant:a va respinge exceptia lipsei calitatii
procesuale pasive ca neintemeiata.
In ceea ce prive~e exceptia inadmisibilitiitii pentru lipsa plangerii prealabile
instanta o va respinge ca neintemeiatii avand in vedere ca acestii dovada este depusa la
dosarul cauzei (filele 24-29).
Certificatul de urbanism contestat in cauza principala are caracterul unei
operatiuni administrative astfel cum in mod corect observa ~i Primarul Sectorului 6
Bucure~ti iar temeiul contestarii sale rezida chiar in prevederile art.l8 alin.2 din Legea
554/2004 Instan(a este competentii sii se pronunfe, in afara situa(iilor prevazute fa art. 1
alin. (6), .$i asupra legalitiilii operafiunilor administrative care au stat Ia baza emiterii
actului supus judecii{ii, astfel ca instanta va respinge exceptia inadmisibilitatii ca
neintemeiata.
In ce prive~te exceptiile procesuale invocate in cererea conexa:
Pentru considerentele aratate supra cu privire Ia cererea principala instanta va
admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Bucure~ti ~i va respinge
cererea in contradictoriu cu aceas~ parata ca fiind formulata impotriva unei persoane
lipsite de calitate procesuaHi pasiv~.
Consecinta faptului ca aceasta parata a devenit straina de proces, instanta nu va
mai analiza exceptiile ~i apararile invocate de aceasta.
In ce prive~te exceptia lipsei calitiitii procesuale active a reclamantilor instanta
re1ine urmiitoarele:
Cu privire la calitatea procesuala a reclamantei Uniunea Salvati Romania instanta
retine ca aceasta este un partid politic reglementat de Legea 14/2003.
Calitatea procesuala in contenciosul administrativ este reglementata de ansamblul
reglementarilor Legii 554/2004.
In sfera contenciosului subiectiv Iegiuitorul a reglementat doua categorii de
persoane care pot exercita actiunea, persoana vcltamata ~i organismele sociale interesate.
Cu privire Ia aceasta din ultima categoric 1nalta Curte, prin decizia pronuntata in recurs in
interesullegii nr.8/2020 a repnut ca 75. in acest caz este recunoscutii admisibilitatea unei
ac{iuni fn contenciosu/ administrativ, exercitatli de un organism social de natura c:elui
menfionat de dispo=i[iile art. 2 alin. (1} lit. s) din Legea nr. 55412004, dacii ~~ fn miisura
fn care poate ji stabilitii o minima /egiitura fntre obiectul de activitate al respectivului
organism \~i drepturile celor in interesul ciirora organismul acfioneazii; daca acest obiect
este insii prea general $i, prin aces! caracter, nu poate angaja o rela[ie fireasca $i
re:onabilii cu drepturi/e celor fn interesul ciirora organismul a acfionat, atunci
18
organismul nu justifica un interes legitim fn a acfiona. nefiind permis ca o ac{iune
promovatti de un organism social interesat sii mascheze o actiune popularii sau o ac(iune
in contenciosul administrativ obiectiv.
Astfel. refine Inalta Curte ca 71. Di.\pozitiile art. 8 alin. (11) din Legea nr.
55.//200./ stabilesc faptul eli interesul public poate ji invocat de persoanele .fizice ~·i
persoanele juridice de drept privat in formu/area cererilor lor fn fata instanJei de
contencios administrativ, numai in .mbsidiar, in miisura in care viitiimarea interesului
legitim public dec:urge logic din inciilcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim
privat.
72. Cum organismele sociale sun/ persoane juridice de drept prh•at, re=ultii cii
dreptul aces/ora de a-$i fntemeia cererile in contencios administrativ prin care invocii
viitiimarea unui interes public este conditional de existen{a unui interes legitim prival, iar
intre acesta # interesul legitim public invocat existli o stransa legiiturii. in .~emu/ cii eel
de pe urmii decurge logic din eel dintcii.
Din cele anterior mentionate instanta constata ca reclamanta USR nu are calitatea
de organism social interest. in sensul Legii 554/2004 in primul rand pentru ca nu este o
persoana juridic~ de drept privat ci una de drept puhlic astfel cum rezulta din art.J alin.l
din Legea 14/2003. Actele administrative contestate nu produc efecte juridice directe
asupra acestei entitati ~i astfel aceasta nu poate invoca existenta unui interes propriu
privat.
Si in masura in care instanta ar aprecia ca acest partid politic ar putea fi asimilat
unui organism social interesat constata ca invocarea statului sAu prin obiectivele ~i
scopurile asumate nu indepline~te standardul stabilit de catre Inalta Curte. acestea fiind
mult prea vagi ~i susceptibile de a fi interpretate in sensu) formularii oricarei actiuni in
contencios administrativ. indiferent de obiectul de reglementare al actului.
Pe de alta parte, atat Legea 554/2004 cat ~i Codul administrative instituie alte filtre
de legalitate obiectiva ale actelor administrative la care pot apela persoanele interesate,
respectiv sesizarea secretarului unitatii administrative teritoriale ori prefectului.
Pentru considerentele anterior expuse instanta va admite exceptia lipsei calitatii
procesuale active a reclamantei Uniunea Salvati Romania ~iva respinge cererea formulata
de aceasta ca fiind introdusa de o persoana lipsita de calitatea procesuala active.
In ceea ce prive:?te calitatea procesuala activa a reclamantului -
- din perspectiva afmnarii existentei unei vatamari, instanta v~
art.5 lit.d din OUG 195/2002 prevede ca: Statu! rec:unoa.yte oriciirei persoane dreptulla
un "mediu siinatos ~'·i echilihrat ecologic" garantand in aces/ scop:dreptu/ de a se adresa.
direct sau prin intermediu/ organizafii/or pentru protec/ia mediului, autorifii{ilor
administrative ~ilsau judeciitore~ti, dupii caz, in probleme de mediu. indiferent dacii s-a
produs sau nu un prejudiciu.
~ vand in vedere dispozitiile anterior citate, reclamantul
- a v a n d in vedere domiciliul sau situat in Bucure:?ti Sector 6, awr1mmu
a mediului inconjurator prin reducerea suprafetelor spatiilor verzi, instanta retine ca are
calitate procesuala activa in ini1ierea prezentului demers, cu privire Ia acesta instanla va
respinge exceptia lipsei caliUi1ii procesuale pasive.
Cu privire Ia exceptia inadmisibilitatii pentru neintroducerea in cauza a Sectorului
6 Bucure~ti, instanta ova respinge ca neintemeiata pentru motivele deja aratate cu privire
la Municipiul Bucure~ti ~i pentru considerentele aratate 'in incheierea de ~edinta din data
de 15.09.2020.
In ce prive~te exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primarului Municipiului
Bucure~ti, instanla o va respinge in raport de considerentele aratate supra. respectiv
potrivit art.56 alin.6 din Legea 350/2001 Primarul General este autoritatea publica care a
19
promovat documentaJia de urbanism in vederea aprobarii de ditre Consiliul General a1
Municipiului Bucure~ti. ~i astfel ~i~a exercitat aceasta atributie in procesul de adoptare a
actului, fiind un prim filtru de legalitate al documentatiei de urbanism.
Pentru considerentele anterior expuse instanta va respinge exceptia lipsei calit!'ilii
procesuale pasive a acestui parat ca neintemeiata.
Cu referire Ia exceptiile invocate de Primarul Sectorului 6 Bucure~ti in cauza
conexa. instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestuia pentru
acele~i motive aratate supra cu privire Ia cererea principal! ~i va respinge exceptia
inadmisibilitatii petitelor 3 ~i 4 ca neintemeiata intrucat reclamanpi au lacut dovada
formularii plangerii prealabile la data de 14.09.2020 impotriva hotararii 336/2020 {filele
73~81 ).
exceptia lipsei de interes a formullirii cererii de catre
nstanta constata di a oferit solutia acestei exceptii prin
procesuale active, interesul acestuia fiind unul personal ~i direct,
1ntrucat actul adminstrativ este susceptibii sa afecteze dreptul s~u la un mediu swatos.
Cu privire la fondul cauzei. instanta va analiza exceppa de nelegalitate a Decizia
etapei de 1ncadrare nr.ll6/19.12.20 18 invocata in cauzele conexate cu aceleru;;i
argumente.
Instanta va analiza acest mijloc de aparare prin referire ~i la motivul de
nelegalitate invocat de reclamantii din cauzele conexate const§nd in diminuarea nelegala
a procentelor suprafetei de spa1iu verde.
Conform art.4 alin.1,2 ~i 3 din Legea 554/2004 Legalitatea unui act administrativ
cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia. poate fi cercetata oricand fn
cadrul unui proces, pe cale de excep{ie, din oficiu ori Ia cererea parfii interesate.
Jnstanta investitii cu fondul litigiului # in fata careia a fost invocatii excep(ia de
nelegalitate. constarand ca de actul administrativ cu caracter individual depinde
solu{ionarea litigiului pe fond, este competenta sa se pronunfe asupra excepfiei, fie
printr~o fncheiere interlocutorie, fie prin hotararea pe care o va pronunta fn cauza. in
situatia fn care instan(a se pronunfa asupra excepfiei de nelegalitare prin fncheiere
interlocutorie, aceasta poate fi atacalii odatii cu fondul. in cazul fn care a constatat
nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanta in fafa careia a fost
invocata excepfia de nelegalitate va solufiona cauza, ftira a tine seama de actul a carui
nelegalitate a fost constatatii.
Exceptia de nelegalitate este un mijloc procesual de aparare ce tinde nu Ia anularea
actului administrativ, la inlaturarea lui din ordinea juridica ci la inlaturarea lui din litigiul
determinat supus judecatii, in cadrul diruia se invoca exceptia.
0 prima conditie de admisibilitate vizeaza caracterul de act administrativ cu
caracter individual al actului cu privire la care se invoca.
Conform art.3 alin.1 din HG 1076/2004 Evaluarea de mediu se e.fectuea::a in
timpul pregtitirii planului sau programului ~'·i se finali::eaza fnainte de adoptarea acestuia
ori de trimiterea sa in procedurii legislativa.
Potrivit art.2 alin.l lit. c din Legea 554/2004 actul administrativ este actul
unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de
putere publica, fn vederea organiza1·ii executarii legii sau a executiirii fn concret a legii,
care da na~tere, modifica sau stinge raporturijuridice.
in raport de prevederile HG 1076/2004 instanta constata ca decizia etapei de
incadrare este un act administrativ ce produce efectele specifice prevazute de acest act
normativ respectiv permite titularului planului sa continue procedura de aprobare a
planului.
20
..
Totodata instanta constata ca cxistli o simetrie de reglementare cu cu acordul de

mediu prevazut de art.2 pct.3 din OUG 195/2005 prin care este definit ca fiind acord de
mediu - actul administrativ emis de autoritatea competentii pentru protec{ia mediului,
prin care sunt stabilite conditiile ~i. dupii caz, masuri/e pentru protec{ia mediului. care
trebuie respectate in cazu/ realiziirii unui proiect:
Decizia etapei de rncadrarea prin care se stabile~te ca nu este necesara evaluarea
de mediu produce acelea~i efecte pentru planul supus analizei ca ~i acordul de mediu ce
este definit in mod expres ca fiind un act administrativ.
In ce~a ce prive~te legatura cu cauza. respectiv efectelc actului administrativ cu
caracter individual cu privire la care se invoca exceptia de nelegalitate trebuie sa
impieteze, sa aiba o consecinta asupra solutiei pe care instanta o poate pronunta asupra
fondului cauzei.
in opinia instantei legatura cu cauza este evidenta intrucat obligatia obtinerii
deciziei etapei de incadrare a fost prevazuta prin certificatul de urbanism
nr.862/1513388/12.07.2017 iar in absents unei astfel de decizii Consiliul General al
Municipiului Bucure~ti nu ar fi putut supune spre adoptare PUZ Coordonator Sector 6.
( Potrivit art.S alin.2 lit.a din HG 1076/2004 (2) Se supun evaluiirii de mediu toate
planurile ~i programele care: se pregatesc pentru urrnatoare)e domenii: agricultura.
silvicultura. pescuit ~i acvaculturl energie. industrie, inclusiv activitatca de extractie a
resurselor minerale, transport, gestionarea de~eurilor, gospodarirea apelor,
telecomunicatii. turism, dczvoltare regionala. amenajarea teritoriului ~i urbanism sau
utilizarea terenurilor. ~i care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice
pentru proiectele care sunt prevazute in anexele nr. 1 ~i 2 la Hotlirarea Guvemului m::.
918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului ~i
pentru aprobarea listei proiectelor publice private supuse acestei proceduri; ori care
Potrivit art.l alin.2 din HG 918/2002 Evaluarea impactului asupra mediului e.~te
parte lntegrantci din proc:edura de oh{inere a acordului de mediu.
Conform art.3 alin.1 lit. a din acela~i act nonnativ Evaluarea impactului asupra
mediului identf{icci, descrie ~i evaluea::ii. in mod corespunzii/or ~~i pentru fiecare ca::,
efectele directe ~~ indirecte ale proiectului asupra urmatorilor .factori:fiin{e umane,
.fauna #flora;
Potrivit art.6 alin.3 din HG 918/2002 Proiectele publice sau private pentru care
trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului sunt prevazute
m anexanr. .....
A ')
Conform punctului 10 lit.b din anexa 2 Proiecte de dezvoltare urbana. inc:lusiv

construcfia centre/or comerciale ~·i a parcarilor auto.
Instanta mai constatii ca. Agentia pentru Protectia Mediului a retinut prevederile
art.S alin.3 pct.a din HG 1076/2004 ~i a Anexei nr.l Criterii pentru detenninarea efectelor
semnificative potentiale asupra mediului.
Potrivit art.S alin.3 pct.a Se supun e'•aluririi de mediu numai dacii pot avea e.fec:te
semnijic:atil•e asupra mediului: planurile ~·i programele pre\•iizute Ia alin. (2). care
determina utilizarea unor suprafete mici Ia nivellocal.
Conform anexei 1 din HG 1076/2004 CRITERII
pentru deterrninarea efectelor semnificative potentiate asupra mediului
1. Caracteristicile planurilor ~i programelor cu privire, in special, la:
b) gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri ~i programe. inclusiv pe
cele in care se integreaza sau care deriva din ele;
c) retevanta planutui sau programului ln/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai
ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile:
21
e) relevan1a planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale ~i
comunitare de mediu (de exemplu, planurile ~i programele legate de gospodarirea
de~eurilor sau de gospodarirea apelor).
2. Caracteristicile efectelor ~i ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special,
la:
b) natura cumulativa a efectelor;
d) riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu (de exemplu, datorita accidentelor);
e) marimea ~i spatialitatea efectelor (zona geografica ~i marimea populatiei potential
afectate);
f) valoarea ~i vulnerabilitatca arealului posibil a fi afectat, date de:
(ii) dep~irea standardelor sau a valorilor Iimita de calitate a mediului;
Aplicarea dispozitiilor anterior mentionate cadrului factual cu luarea in
considerare a cadruJ ui legal:
Sub un prim aspect instanta constata ca Agentia pentru Protectia Mediului a emis
actul prin aplicarea nelegala a dispozitiilor retinute in cuprinsul acestuia.
Astfel planu1 supus analizei este Planul Urbanistic Zonal PUZ Coordonator Sector
6 care prive~te o suprafata de de aproximativ 3900 ha ceea ce in opinia instanjei nu poate
avea semnificatia unei suprafete mici la nivellocal.
Pentru aplicarea criteriilor referitoare Ia efectele semnificative asupra mediului,
instanta va expune cadrullegal prin raportare la situapa de fapt expusa.
Conform art.II alin.l din OUG 114/2007 Autoritiifile administra{iei pub/ice locale
au obliga{ia de a asigura din terenul intravilan o supraja{a de spa{iu verde de minimum
20 m2!locuitor, pana Ia data de 31 decembrie 2010, #de minimum 26 m21/ocuilor, piinii
Ia data de 31 decembrie 2013.
Conform art.3 din Legea 24/2007 Spa{iile verzi se compun din urmtitoarele tipuri
de terenuri din intravilanullocalitajilor: b) spa(ii ver::i publice de folosinJa speciali::.ata:
cele aferente dotarilor pub/ice: cre~e, grlidini(e, $COli, unitd{i sanitare sau de protecfie
sociala, instilu(ii, edificii de cult, cimitire; culoare de protecfie fafa de infrastructura
tehnica.
Potrivit art. 7 I alin.l ~i 2 din OUG 195/2002 Schimbarea destina(iei terenurilor
amenajate ca spa{ii verzi ~ilsau prevazute ca atare fn documenta{iile de urbanism,
reducerea suprafe{elor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul
juridic al acestora. Actele administrative sau juridice emise ori fncheiate cu
nerespectarea prevederi/or a/in. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.
Conform art.73 din acela~i act normativ Planurile de urbanism ~i amenajarea
teritoriului se supun procedurii de evaluare de mediu, in vederea obfinerii avizului de
mediu pentru planuri ~i programe, conform legislatiei in vigoare.
Sub un prim aspect instanta constata ca de~i prin PUZ se prevede un total de
1093.85 ha ca ~i spatiu verde, mare parte din acesta, respectiv 663,47 este spatiu verde
dispersat in teritoriu.
Aceasta notiune nu este prevazuta de lege. De~i ar putea contine spatiile verzi de
folosinta specializata ~i culoarele de protectie fata de in.frastructura rutiera a~a cwn sustin
partite, nu exista nicio inventariere strict a acestor spatii pentru a putea fi determinate in
concret ca ~i suprafaiiL
Mai mult, aceasta suprafata de 663.47 ha este deteminata avand in vedere
aplicarea In viitor a prevederilor art.45 din Regulamentul local indicat la situatia de fapt.
Cu privire la situatia analizata. de instanta cu privire la exceppa de nelegalitate ~i
motivul de nelegalitate mentionat, padituJ Primarul Sectorului 6 a formulat urmatoarele
apmfui: Astfel, in calculul suprafe{ei de spafii verzi raportata Ia numarul de locuitori sunt
luate fn considerare ~r;i zonele verzi aferente circula{iilor carosabile ~i pietonale ~i cele ce
22
' .
se vor asigura Ia nivelul terenurilor prit'ale, fn conformitate cu reglemenUirile previi::ute

.fi cu avizele Ia care se vor supune noile invesli(ii. Aceasta suprafafa se regase$fe Ia
nirelul bilanfului Teritorial, aforent documenta{iei P. UZ..
De asemenea, prin P. U.Z. nu se mod~ficii situa{ia terenurilor rer:i. in sensu/ de "
se reduce aceste terenuri, ci din contrii s-au ciiutat solufii de fmbunata{ire raportat Ia
condi{iile reale din teren.
in dezacord cu aceasta. instanta constata ca pe Calea Giule~ti o portiune foarte
mare din zona VI a devine M2. Nicio parata din prezenta cauza nu a formulat vreo apW'are
explicit~ cu privire la acest aspect.
Instanta constatA astfel ca o zona insemnata este transformata din zona verde tn
zona construibiHi M2. planul propunand in concret reducerea acestei suprafete 1ncadrate
cu aceasta destinatie. aspect de natura a angaja aplicarea prevederilor art.71 din OUG
195/2002.
Corelativ acestei situatii, autoritatile publice implicate in intocmirea ~i analiza
planului propun tnlocuirea acestor suprafete verzi existente in PUG cu suprafete care nu
au o reglementare legaHi cum ar fi vegetatie amplasata pe cladiri ~i pe fatade care nu
exista in prezent ~i care ar putea exista in viitor ~i care ar putea fi cuantificate Ia un
momentdat.
lnstanta constata ~adar ell planul supus analizei Agentiei pentru Protectia
Mediului Bucure~ti propune desfiintarea spatiilor verzi ~i inlocuirea acestora, intr-un
procent consistent cu spatii verzi care nu exista ~i a diror existenta In viitor este imposibil
de determinat.
Contextul factual ~i legal in care ar fi trebuit aceasta autoritate sa exercite
competentele este eel dat de existenta procedurii de infringement impotriva Romaniei
pentm nerespectarea calitatii aerului in Municipiul Bucure~ti.
Instanta constata a~adar ca Agentia pentru Protectia Mediu1ui a preluat tara nicio
analizi\ toate datele oferite prin PUZ tara sa observe ca acesta nu respect! prevederile
referitoare Ia suprafetele mentionate de OUG 114/2007 intrucat suprafata propusa prin
plan este una pw· ipotetica, care nu exist! in prezent ~i care este foarte probabil a fi greu
de determinat ~i in viitor ~i care face referire la spatii verzi cu destinu\ic neprevazuta de
lege.
Revenind la aceea~i procedur! de infringement care se refer! Ia dep~irile de
particule poluante in Municipiul Bucure~ti incepand cu anul 2007 ~i pan! in prezent.
referirea Agentiei pentru Protectia Mediului Bucure~ti Ia evaluarea de mediu finalizat! cu
avizul de mediu din anul 2013. tn contextul unei evolutii de continua deteriorare a calitatii
aerului in Municipiul Bucure~ti reprezinUi o evident! incalcare a rolului ~i scopului pentru
care aceast! autoritate publica a fost lnfiintata. aceasta refuzand practic exercitarea
competentelor previizute de lege.
In baza considerentelor anterior expuse. revenind Ia modalitatea in care Agen~ia
pentru Protectia Mediului Bucure~ti a aplicat criteriile prevazute in Anexa 1 a HG
1076/2004, instanta constata urmatoarele:
Problemele de mediu relevante pentru plan sau program rezida tocmai in nivelul
foarte ridicat de poluare a aerului din Municipiul Bucure~ti pentru care a ~i fost declan~ata
procedura de infringement impotriva Romaniei.
Relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale ~i
comunitare de mediu este data de modalitatea de asigurare a spatiilor verzi care nu
respecta prevederile OUG 114/2007 in ceea ce prive~te asigurarea spatiilor verzi pe cap
de locuitor.
Riscul pentru sanatatea umanA ce rezulta din faptul ca planul nu doar ca nu asigura
criteriile minim legale impuse de OUG 114/2007 dar propune ~i reducerea spa{iilor verzi
23
deja existent~ este in directa corelare cu nediminuarea poluarii aerului din Municipiul
Bucure~ti ia.r particulele in suspensie sunt cauzatoare a numeroase boli inflamatorii,
carido-vasculare, pulmonare ~i a numeroase forme de cancer.
Prin simpla raportare doar la aceste criterii enumerate supra, instanta constata ca
Agentia pentru Protectia Mediului nu a efectuat o minima analiza pe care o impune chiar
exercitarea competentelor sale, a preluat ca atare datele oferite prin plan tara observarea
faptului ca acestea nu respecta legislatia de mediu ~i pornind de la aplicarea gre~iti:i a
prevederilor art.S alin.3 lit. a din HG 1076/2004 a emis actul contestat cu nerespectarea
prevederilor legale.
Planul supus analizei trebuia sa parcurga din nou evaluarea de mediu ~i efectuarea
studiului de impact asupra mediului.
Considerentele anterior expuse stau Ia baza admiterii exceptiei de nelegalitate in
ceea ce prive~te Decizia etapei de incadrare nr.116/19.12.2018 aspect ce lasa tara suport
de legal ~i Hotarararea Consiliului General 68/2020 care a fost adoptata cu nerespectarea
conditiei prevllzute de certificatul de urbanism ~i aprevederilor art.73 din OUG 195/2005.
Acelea~i considerente denota caracterul intemeiat ~i al motivului de nelegalitate
referitor la diminuarea nelegala a suprafetelor spatiilor verzi.
Pentru considerentele anterior expuse, instanta va admite cererea de anulare a
hotararii nr.68/2020.
In temeiul art.18 alin.2 din Legea 554/2004 instanta va anula Certificat de
Urbanism nr. 862/1513388/12.07.2017.
in continuare instanta va analiza motivele de nelegalitate comune atat cererii
principale cat ~i cererii conexe.
Cu referire Ia nelegalitatea modului in care a fost desemnat elaboratorul PUZ-ului,
instanta constata ca potrivit ordinului 176/N/2000 In cazul PUZ-urilor pentru zone de
complexitate deosebitii, a caror valoare de elaborare depa~e~"te plafonul legal srabilit
prin acte normative, fncredin{area elaboriirii se face prin licitafie, urmiind procedura fn
vigoare.
La data incheierii contractului, 15.12.2017 potrivit art.7 alin.5 din Legea 98/2016
Autoritatea contractanta are dreptul de a achizi(iona direct produse sau servicii in cazul
fn care valoarea eslimatii a achizi{iei, fora TVA, este mai mica dedit 132.519/ei. Avand
in vedere in vedere ca valoarea contractului !ara tva a fost de 120.000 lei instanta consta~
ca respectivul contract nu a depa~it plafonul care impune licitatia publica, astfel ca va
respinge acest motiv de nelegalitate ca neintemeiat.
In ceea ce prive~te avizul Directiei de San~tate Publica, instanta constata ca nu au
fost administrate probe din care sa rezulte ca aceasta a fost solicitat cu privire la
documentatia adoptatii in anul 2013.
Cu referire Ia prevederile din PUZ Coordonator care au, in opinia reclamantilor
rolul de a acoperi un PUD emis nelegal, instanta constata ci1 aceasta argumentatie nu
poate constitui un motiv de nelegalitate al PUZ. Ratiunea adoptarii a unor indici
urbanistici prin PUZ este irelevanta unui anumit scop, in masura in care reclamantii
apreciau ca hotanirea de adoptare a unui PUD este nelegaUi ar fi trebuit sa it conteste in
caz contrar recurgerea la acei~i indicatori prin PUZ, cat timp nu sunt incalcate alte
prevederi legale intra In marja de apreciere a autoritatii.
Cu referire la motivul de nelegalitate constand in diminuarea suprafetei parcului
Grozave~ti instanta a raspuns deja supra cu referire la exceptia de nelegalitate constatand
incidenta prevederilor art.71 din OUG 195/2005.
in raport de inscrisurile depuse de reclamanti instan"ta apreciaza 1ntemeiate ~i
sustinerile referitoare la stabilirea caracterului constribil cu privire la o suprafata aferenta
24
wmi sit arheologic in apropierea Soscle Cotroceni. aspect neconstestat de parati ~i
intervenient.
Instanta apreciaza neintemeiat motivul de nelegalitate referitor Ia instituirea unui
CUT de 5 preluat dintr-un puz expirat de 7 ani.
Conform art.46 alin.7 din Legea 350/2001 in \'ederea unei utilbiri coerente .)·i
rationale a teritoriului localitii(ilor. zonele c:u coeficienJi de utilizare a terenului (CUT)
cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general ~i
regulamentullocal qferent.
Consiliul General al Municipiului Bucurc~ti a adoptat Hotararea
nr.566/24.10.2019 prin care s-a prevazut ca Toate doc:umenta(iile de urbanism de tip Plan
Urbanistic Zonal aprobate de Consiliul General al Municipiului Bucure~ti fn baza
pre::entu/ui Plan Urbanistic General, sunt pre/uate ca derogiiri in Regulamentul Local de
Urhani.\·m $i fn plaYI$U de reglementiiri qforenle Planului Urbanism[ ...].
In raport de aceasta hoti\rare a Consiliului General. instan~a constata ca sunt
indeplinite prevederile art.46 aJin.7 din Legea 350/2001. indicatorii PUZ-ului expirat
fiind prealuati ca derogare in PUG .• avand astfel reglementare in PUG.
in raport de solutia data cererii principale. instanta constata ca in cererea conexa
HCGMB nr.68/2020 a fost anulata deja in cererea principala astfel 'inclt se impune
rcspingerea acestui capAt de cerere ca rilmas tara obiect.
in cererea conexa reclamantii au formulat ~i cerere aditionala prin care au solicitat
anularea ~i suspendarea Hotararii nr.336/14.08.2020.
Hotararea nr.336/14.08.2020 este lovita de nulitatea derivata din anularea actului
pe care aceasta il modifica dar ~ide motive de nulitate proprii.
Potrivit art.2 lit.a din Legea 52/2003 Principiile care stau Ia ba:a pre:entei legi
sunt: informarea fn prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra prob/emelor de interes
public care urmea:a sa .fie dezbiitute de autoritatile administra(iei pub/ice centrale #
locale, precum $i asupra proiectelor de acte normative;
Conform art.7 alin.l3 din Legea 52/2003 fn cazul reg/ementiirii unei situafii care,
din cauza circumstan{elor sale exceptionale. impune adoptarea de solutii imediate, in
vederea et•itc7rii unei grave atingeri aduse interesu/ui public, proiectele de acte normative
se supun adoptiirii in procedura de urgen{ii preva:utii de reglementiiri/e in vigoare.
In acord cu reclamantii din cererea conexa ~i instan~a constata ca nici din
cuprinsul hotararii nr.336/14.08.2020 ~i nici din documentatia aferenta nu rezulta ce
situatii excep\ionale a avut in vedere parata Consiliul General al Municipiului Bucure~ti ~i
tn ce ar consta grava atingere adusa interesului public.
in raport de modificarile ample ~i de substanlil introduse prin rect{ficarea prin
completare instanta constata ca hotararea nr.336/2020 ocole~te in totalitate procedura
prevazuta de Legea 52/2003 singurele atingeri grave aduse interesului public ftind
reprezentate chiar de prevederile adoptate prin hotararea mentionata ~i exemplificate de
reclamanti prin indicarea art.37 (fila 12 documentatie fi~ier electronic) ~i care ar permite
construirea unor ansambluri de cladiri care nu sunt racordate Ia reteaua de apa. ~i
canalizare.
Pentru considerentele anterior expuse instanta va dispune anularea Hotararea
nr.336/14.08.2020.
Avand in vedere solutia de anulare a hoUirarilor 68/2020 ~i 336/2020 instanta va
respinge ~i cererile de interventie accesorie ca ne1ntemeiate.
In ceea ce prive~te cererile de suspendare a exccutarii actelor contestate in cauza
conexa. instan{a retine urmatoarele:
Potrivit art.l5 din Legea 554/2004 Suspendarea executarii actului administrativ
unilateral poate fi solicitata de reclamant, pentru motivele previizute Ia art. l.J. ~i prin
25
cererea adresata instan(ei competente pentru anularea, fn tot sau fn parte, a actului
atacat. in acest caz, instanfa poate dispune swpendarea actului administrativ atacat,
piina Ia solu(ionarea definitiva a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odata
cu ac{iunea principala sau printr·o actiune separata, piina Ia solufionarea acfiunii in
fond
Conform art.l4 din Legea 554/2004 in cazuri bine justificate Ji pentru prevenirea
unei pagube iminente, dupa sesizarea, fn conditiile art. 7 a autoritii(ii publice care a
emis actul sau a autoritctJii ierarhic superioare, persoana vatamatii poate sa ceara
instan{ei competente sa dispuna suspendarea executiirii actului administrativ unilateral
panii Ia pronuntarea instan{ei de fond. fn cazul in care persoana vatamatii nu introduce
ac{iunea in anularea actului fn termen de 60 de zile, suspendarea inceteazii de drept ~i
farii nicio formalitate.
Conform art.2 alin.l lit. ~ ~i t din Legea 554/2004 pagubii iminenta - prejudiciul
material viitor ,;i previzibil sau. dupii caz, perturbarea previzibila grava a funcfionarii
unei autoritii[i pub/ice sau a unui serviciu public; cazuri bine justificate - imprejurarile
legate de starea de fapt ~i de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiula serioasti fn
privin(a /egalita{ii actului administrativ;
Din dispozitiile precitate, instan1a retine di, pentru a se dispune suspendarea unui
act administrativ ~i implicit rastumarea prezumtiei de legalitatea a acestuia, trebuie
lndeplinite urmatoarele conditii cumulative;
Formularea plangerii prealabile confonn art.7 din Legea 554/2004 conditie
indeplinita in cauza. reclamantii formuland plangere prealabila atat impotriva hotararii
68/2020 (filele 29·35) cat ~i impotriva hotararii nr.336/2020 (filele 73-78).
Existenta unui caz bine justificat.
In ceea ce prive~te hotararea 68/2020 instanta constata ca conditia cazului bine
justificat este indeplinita avand in vedere ca prin actul constestat transpare cu evidenta
nelegalitatea deciziei etapei de incadrare ~i situatia spaJiilor verzi propuse prin planul
urbanistic adoptat.
Adoptare hotarfuii pe baza unei decizii de !ncadrare care face referire ]a un aviz de
mediu emis in 2013 ~i care are un caracter formal reprezinta un aspect u~or de decelat ce
realizeaza conditia cazului bine justificat.
In privinta hoUirarii nr.336/2020 instanta constata ca fiind evidenta nelegalitatea ce
rezida in nerespectarea procedurii prevazute de Legea 52/2003 fiind astfel indeplinita
condi1ia cazului bine justificat.
In pri vin1a prej acte infl uenteaza ~i vaHima
dreptul reclamantului un mediu sanatos, indicatorii
urbanistici propu~i prin plan fiind susceptibil de a produce o vatamare materiaUi sanatatii
acestuia.
Pentru motivele anterior expuse instanta va admite cererea de suspendare ~i va
dispune suspendarea executarii actelor pana la solutionarea definitiva a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE

iN NUMELE LEGII
HOTARA~TE
Admite exceptia Iipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Bucure~ti( cu

sediul in sector 5, Bucure~ti, Bld. Regina Elisabeta~ nr. 4 7)
Respinge cererea principala in contradictoriu cu aceasta parata ca fiind formulata
impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
26
, .
Respinge exceptia lipsei calitatH procesuale pasive a Primarului Sectomlui 6

Bucure~ti
ca neintemeiata.
Respinge exceptia inadmisibilitatii ca neintemeiata.
Admite cererea formulata de reclamantii ASOCIATIA ,SALVATI ZONA
VERDE DOMNISOARA POGANY", cu sediul procesual ales la SCA Dobrinescu
Dobrev din Bucure~ti, Intrarea Roma, nr. 7, Sector l ~i
cu domiciliul procesual ales Ia SCA Dobrinescu Dobrev din Bucure~ti, Intrarea Roma, nr.
7. Sector 1 In contradictoriu cu CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIUL
BUCURESTI, cu scdiul in sector 5, Bucure~ti. Bld. Regina Elisabeta, nr. 47.
PRIMARUL SECTORULUI 6 BUCURE$TI, cu sediul in sector 6. Bucure~ti. Calea
Plevnei. nr. 147-149, AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BUCURE~TI,
cu sediul!n sector 6, Bucure~ti, Aleea Lacul Morii. nr. 1 ~i PRIMARUL GENERAL AL
MUNICIPIULUI BUCURE~TI, cu sediul in sector 5. Bucure§ti, Bid. Regina Elisabeta.
nr. 47.
Admite exceptia de nelegalitate in ceea ce prive~te Decizia etapei de incadrare
nr.ll6/19.12.2018.
Anuleau Hotarararea Consiliului General nr.68/14.02.2020.
Anuleaza Certificatul de Urbanism nr. 862/1513388/12.07.2017.
Respinge cererea de interventie accesorie a intervenientei VEGO CONCEPT
ENGINEERING SRL( cu sediul procesual ales in sector 1, Bucure~ti. str. Feroviarilor.
nr. 53, ap.5) ca neintemeiata.
Admite exceptia lipsei calitAtii procesuale pasive a MUNICIPIULUI
BUCURE~Tl( cu sediul in sector 5, Bucure~ti. Bid. Regina Elisabeta, nr. 47) ~i respinge
cererea conexa in contradictoriu cu aceasta parata ca fiind formulata lmpotriva unei
persoane lipsite de calitate procesuaUi pasiva.
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei UNIUNEA
SALVATI ROMANIA( cu sediul procesual ales in Bucure~ti. sector 1. Soseaua Pavel D.
Kiseleff. nr. 55, vila 4) §i respinge cererea conexa formulata de aceasta ca fiind introdusa
de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
~xcept~ia lip~ei _ calitatii procesuale active a l'eclamantului
- c a nemtemetata.
Respmge exceptia inadmisibilitatii pentru neintroducerea In cauza a Sectorului 6
Bucure~ti ca neintemeiata.
Respinge respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Primarul
Municipiului Bucure~ti ca neintemeiata.
Respinge exceptia lipsei calita1ii procesuale pasive a Primarului Sectorului 6
Bucure~ti ca neintemeiata.
Respinge exceptia inadmisibilitatii petitelor 3 ~i 4
in parte cererea formulata de
cu dnmiciliul procesual ales in sector 1.
contradictoriu cu CONSILIUL GENERAL
cu sediul in sector 5, Bucure~ti, Bld. Regina Elisabeta. nr. 47.
PRIMARUL SECTORULUI 6 BUCURE~TI. cu sediul in sector 6, Bucw-e~ti, CaJea
Ptevnei, nr. 147~149, AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BUCURE$Tl,
cu sediulin sector 6. Bucure~ti, Aleea Lacul Morii, nr. I ~i PRIMARUL GENERAL AL
MUNICIPIULUI BUCURE$TI. cu sediulln sector 5. Bucure~ti, Bid. Regina Elisabeta,
nr. 47.
Dispune suspendarea executarii HCGMB nr.68114.02.2020 ~i nr.336/14.08.2020
pana }a solutionarea definitiva a cauzei.
Cu recurs in termen de 5 zile de Ia comunicare.
27
Admite exceptia de nelegalitate in ceea ce prive~te Decizia etapei de incadrare
nr.l16/19.12 .2018.
Respinge cererea de anulare a HCGMB 68/2020 ca ramasa tara obiect.
Anuleaza HCGMB nr.336/ 14.08.2020.
Greficr
Roxana Alexandra Nedelcu
Red./ Tehnored jud R.C.D / 12 ex/

Comunicat exemplare_ _ _ __
28
..
Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2018:007.004976
Dosar nr. 47553/3/2015*
ROMANIA
cu
MUNICIPIUL BUCURE$TI PRIN PRIMARUL GENERAL, CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIUL
BUCURE$TI ~i PRIMARUL SECTORULUI 6 BUCURE$TI, avfuld ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc in ~edinta public~ din data de 22.06.2018, fiind consemnate in incheierea de
~edinta de Ia acea data, care face parte integrant~ din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a
delibera, a amanat pronuntarea succesiv la data de 06.07.2018, 19.07.2018 ~i respectiv 24.07.2018, cfuld a
hotarat urm~toarele:
TRIBUNALUL,
Deliberind asupra cauzei de fatl, constati:

Prin cererea de chemare in· judecata. inregistrat~
cu paratii Municipiul Bucur~ti prin Primar

§i Consiliul General al Municipiului Bucure§ti, au solicitat anularea Hotararii Consiliului General al
Municipiului ~ucure§ti nr. 278/31.10.2013 de aprobare a Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6
Bucure~i. precum §i anularea operapunilor administrative (certificat de urbanism, avize, acorduri) care au
stat la baza emiterii actului administrativ cu caracter normativ contestat.
in motivare reclarnantii au aratat ca intreaga documentatie de urbanism ce a stat la baza HCGMB
278/2013, prin care a fost aprobat PUZ-ul coordonator a1 sectoruJui 6 Bucure§ti, a fost votata in Consiliul
General de~i nu respecta prevederile art. 32-48 din Legea nr. 3 5 0/2001.
S-a sustinut ca HCGMB 278/2013 nu a avut la data cfuld a fost adoptata toate avizele necesare
conform legii ~i documentatia urbanistica era incompleta.
Procedura de consultare a publicului s-a efectuat doar de o maniera formala potrivit Legii 52/2003,
:tara respectarea procedurii mai complexe stabilite de Ordinul MDRT 2701/2011, procedura aplicabila
cauzei.
S-a aratat ca lipsesc studiile · ~i rapoartele justificative pentru aprobarea Planului urbanistic zonal
coordonator a1 sectorului 6 Bucure~ti, iar documentele intocmite de compartimentele Primariei Municipiului
Bucure~ti sunt elaborate fie intr-un mod superficial, fie cu rea-credinta.
S-a mai suspnut ca adoptarea HCGMB 278/2013 incalca legislatia de mediu, in concret art. 18 alin.
3-5 din Legea 24/2007, art. II alin.l din OUG 114/2007, art. 71 alin. 1 ~i 2 din OUG 195/2005. In acest sens
s-a mai 1nvederat ca terenul din Bucure~ti, sector 6, zona cartier ANL Constantin Brancu~i este spatiu verde,
inregistrat atat in Cadastrul Verde al Municipiului Bucure~ti - Registrul Spatiilor Verzi, cat ~i in vechiul
PUZ coordonator al Sectorului 6 aprobat prin HCGMB 213/2015, fiind indicat in categoria V 1a.
Ori, prin HCGMB 278/2013 s-a transformat zona adiacenta Vla in M2 (subzona mixta cu cladiri
avand regim de construire continuu sau discontinuu ~ inaltimi maxime de P+14 niveluri cu accente inalte),
1
ceea ce permite dezvoltatorilor sa construiasca cladiri inalte cu diverse functiuni pe fostul spatiu verde ~i
indica astfel dorinta autoritatilor de a elimina spatiile verzi din sectorul 6. •
Cererea de chemare in judecata a fast intemeiata in drept pe dispozitiile indicate in cuprinsul
motivarii in fapt.
In dovedire, reclamantii au depus la dosar inscrisuri ~i au solicitat administrarea probei cu inscrisuri
~i expertiza tehnica in specialitatea arhitectura.
Paratul Consiliul General al Municipiului Bucure~ti a depus fntampinare la data de 16.02.2016 (f. 27
~i urm. vol. I) prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa coparticiparii procesuale
pasive a emitentilor ~i a beneficiarilor actelor administrative contestate.
Pe fond, p§.ratul a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. .
S-a sustinut ca documentatia de urbanism Plan Urbanistic Zonal Coordonator sector 6 Bucure~ti a
fast initiata de Primaria sector 6 Bucure~ti, in conformitate cu prevederile impuse de Legea 350/2001.
La documentatia de urbanism propusa pentru avizare, a fast prezentat Certificatul de urbanism nr.
1111 S/18.01.20 11 emis de Prirnarul sectorului 6 Bucure~ti.
Propunerea urbanistica initiata de Primaria sectorului 6 a fast consultata, analizata, expertizata ~i
fundamentata tehnic de Comisia tehnica de amenajarea teritoriului ~i urbanism din cadrul Primariei
Municipiului Bucure~ti. Ulterior, Primarul General al Municipiului Bucure~ti a aprobat avizul de
oportunitate nr. 13/05.05.2011, iar Arhitectul ~ef al Municipiului Bucure~ti a emis Avizul preliminar nr.
988649/2522/19.08.2011.
De asemenea, au fast prezentate toate avizele/acordurile favorabile, in final fiind emis A vizul
Arhitectului ~efnr. 26/03.09.2013.
A fast respectata totodata ~i procedura de consultare a publicului, pe parcursul initierii/elaborarii ~i
avizarii, documentatia de urbanism fiind supusa dezbaterii publice conform Ordinului 2701/2010. Proiectul
de hotarare privind aprobarea documentatiei de urbanism a fast supus dezbaterii publice, conform
prevederilor Legii 52/2003. Proiectul a fost afi~at la sediul Primariei Municipiului Bucure~ti ~i postat pe site-
ul acestei institutii.
Netemeinice sunt ~i sustinerile privind incalcarea legislatiei de mediu, sens in care paratul a aratat ca
la baza elaborarii ~i aprobarii Planului urbanistic zonal coordonator sector 6 a stat Avizul de mediu nr.
1/19.03.2013, conform caruia spatiile verzi propuse prin acest PUZ sunt in suprafata totaHi de 1.093,85 ha,
aproximativ 28,05% din suprafata reglementata. A mai .adaugat p§.ratul ca reclamantii propun o interpretarea
eronata a legislapei de mediu invocate, in realitate autoritrttile publice deliberative av§.nd dreptul de a aprecia
asupra oportunitatii mentinerii sau modificarii zonificarii foocponale, interdictia vizand doar actele
administrative de schimbare a destinatiei terenurilor amenajate sau mentinute ca spatii verzi prin
documentatiile de urbanism.
In drept, paratul a invocat art. 205 ~i unn. C.pr.civ., Legea 215/2001, Legea 554/2004.
Paratul a depus la dosar copii certificate de pe inscrisuri ~i a solicitat administrarea probei cu
tnscrisuri.
Paratul Municipiul Bucure~ti prin Primarul General a depus intampinare la data de 11.02.2016 (f.
90-93 vol. III), prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive. Totodata a invocat
exceptia inadmisibilitatii capatului doi de cerere fata de prevederile art. 2 al. 1 lit. c din Legea 554/2004
coroborat cu art. 6 din Legea 50/1991, considerand ca avizul, acordul, certificatul de urbanism nu poseda
ins~irile unui act administrativ, fiind acte premergatoare care nu sunt capabile prin ele insele sa produca
efecte juridice directe.
Pe fond, pfuatul a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
in drept, paratul a invocat art. 205-208 C.pr.civ., art. 45 al. I lit. e, art. 82 din Legea 215/2001, art. 25
al. 1 din Legea 350/2001.
Reclamantii au depus raspuns la intampiniirile depuse de pa.r§.ti (f. 233-237 vol. IV), prin care au
aratat ca operatiunea administrativa prealabila HCGMB 278/2013, a carei anulare o solicita, este
reprezentata de certificatul de urbanism nr. 11/IS/18.01.2011 ~i au solicitat respingerea exceptiilor invocate
prin intampinari.
Cu referire la sustinerile paratilor, reclama.ritii au aratat ca avizul nr. D-1964/25.05.2012 emis de
Ministerul Apararii Nationale este nefavorabil, context in care avizul arhitectului ~efnr. 26/2013 are astfella
baza un aviz nefavorabil, fiind la randul sau lovit de nulitate.
2
I I II I
De asemenea, reclamantii au aratat ca 6 avize erau expirate la momentul emiterii HCGMB 278/2013,
anume avizul nr. 21115/23.01.2012 al Distrigaz Sud Retele S.R.L.- valabil pana la 23 .02.2013, avizul nr.
27222/946/30.10.2012 a1 SNTGN Transgaz S.A. - valabil pana la 30.10.2013, avizul nr. 20561/05.10.2011
al RADET -~ valabil pana La 13.10.2013, avizul nr. R2/7/183/19.06.2012 al Sucursalei Centro Regional de
Exploatarea Intretinere ~i Reparatii CF Bucure~ti- valabil pana la 19.07.2013, avizul nr. 84919/04.10.2011
al RATB -RA- valabil pana Ia 18.01.2013 ~i avizul nr. 11483214/30.11.2011 al Enel Distributie Muntenia
S.A. - valabil pana la 30.11.2012.
S-a mai aratat ca certificatul de urbanism nr. 11/1 S/18.01.2011 este nelegal intrucat, contrar
dispozipilor art. 4lit. c) din Legea 50/1991, acesta nu enumera toate avizele necesare in vederea autorizarii,
in concret fiind obtinute mai multe avize decat cele indicate in certificatul de urbanism nr.
11/lS/18.01.2011.
La data de 11.04.2016 reclamanjii au depils cerere modificatoare (f. 249-251 vol. IV), prin care au
arata ca actiunea fonnulata are ca obiect anularea HCGMB nr. 278/31.10.2013, anularea HCGMB nr.
2/26.01.2016 de modificare a PUZ aprobat prin HCGMB 278/2013 ~i anularea Certificatului de urbanism nr.
11/lS/18.01.2011.
In motivarea cererii modificatoare reclamantii au aratat ca nicaieri nu se precizeaza ce modificari s-
au adus PUZ-ului coordonator sector 6 din 2013 prin HCGMB 2/2016, ca toate avizele pentru HCGMB nr.
2/2016 s-au pastrat de la HCGMB 278/2013, de~i trebuiau emise altele noi, cele vechi fiind expirate.
Au mai aratat reclamantii cain HCGMB 2/2016 ~i Raportul de mediu au fost preluate elemente de
reglementare din PUZ Penetratiei Splaiul Independentei-Ciurel-Autostrada Bucure~ti Pite~ti 2. Acest PUZ a
fost anulat definitiv prin sentinta nr. 7136/2014 a Tribunalului Bucure~ti, sectia a II-a contencios
administrativ ~i fiscal (dosar 15483/3/2013).
Mai mult, toate avizele ar fi trebuit sa fie depuse in anexa la raportul de mediu iar aceste avize fie nu
au fost depuse, fie nu exista. S-a adaugat ca nu exista sau nu li s-a prezentat un certificat de urbanism emis
1n scopu1 modificarii PUZ coordonator sector 6 ~i ca avizele utilizate 1n 2013 nu puteau fi folosite ca baza a
modificarilor din 2016 de vreme ce majoritatea acestor avize indica ca orice modificare a documentelor
depuse, analizate ~i avizate obliga la obtinerea unui nou aviz/acord.
S-au invederat 1n final ca exista neconcordante intre suprafata spatiului verde intre bilant PUZ sector
6 preluat din Cadastrul verdeS -657 ha ~i statistica din 2008b - aproximativ 333 ha.
Paratul Consiliul General aJ Municipiului Bucure~ti a depus la dosar 1nt8.mpinare Ia cererea
modificatoare (f. 256-260 vel. IV), prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii de anulare a
HCGtvm nr. 2/2016~ aratand ca reclamantii nu au parcurs procedura prealabila.
Pe fond au sustinut cain luna septembrie 2015 Primaria Sectorului 6 Bucure~ti ~i Arhitectul $ef au
solicitat Primariei Municipiului Bucure~ti modificarea documentapei de urbanism PUZ coordonator Sector 6
a1 Municipiului Bucure~ti in vederea inlaturarii erorilor semnalate in cuprinsul documentatiei, cererilor fiind
anexate Avizul nr. 188812/13660/04.06.2015 al Comisiei tehnice de circulatie din cadrul Primariei
In avizul emis de Arhitectul ~ef nr. 38/09.1 1.2016 se mentioneaza principalele motive ale necesitatii
adoptarii HCGMB 2/2016, iar aceasta hotiirare a avut Ia baza toate acordurile/avizele necesare.
Propunerea urbanistica a fost consultata, analizata, expertizata ~i fundamentata tehnic de Comisia de
urbanism ~i amenajarea teritoriului din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucure~ti.
Sustine paratul ca, pe parcursul initierii/elaborarii ~i avizmi, documentatia de urbanism a fost supusa
dezbaterii publice conform HCGMB 136/2012. Perioada de consultare publica a fost cuprinsa intre
23.11.2015, data publicarii proiectului HCGMB ~i 07.12.2015, termenul pana la care se puteau primi
observatiile/recomandarile.
Proiectul de hotarare privind aprobarea documentatiei de urbanism a fost supus dezbaterii publice,
confonn prevederilor Legii 52/2003 . Proiectul a fost afi~at la sediul Primariei Municipiului Bucure~ti ~i
postat pe site-ul acestei institutii.
In final s-a invederat ca HCGMB 131/30.08.2012 nu a fost avut in vedere la emiterea HCGMB
2/2016.
Prin cererea moditicatoarea depusa la primul termen de judecata din data de 09.05.2016 (f. 253-276
vol. IV), reclamantii au aratat ca inteleg sa formuleze actiunea ~i in contradictoriu cu Primarul sectorului 6
Bucure~ti. De asemenea, au sustinut ca. HCGMB 2/2016 este ne]egala ~i pentru ca din documentatia ce a stat
3
Ia baza emiterii ei lipse~te evaluarea de impact asupra sigurantei circulatiei rutiere, evaluare necesara '
conform Legii 265/2008. Mai mult, contrar disp. art. 5 alin. 2lit. a) din HG 1076/2004, lipse~te un nou aviz
demediu.
La termenul de judecata din data de 09.05.2016, a fost introdus in cauza, in calitate de parat,
Primarul sectorului 6 Bucuresti.
Primarul Sectorului 6 Bucure~ti a depus intampinare (f. 284-288 vol. IV), prin care a invocat lipsa
calitapi sale procesuale pasive, ad\tand ca nu este emitentul actelor contestate.
Pe fond, paratul Primarul Sectorului 6 Bucure~ti a solicitat respingerea cererii ca neintemeiate.
S-a sustinut ca documentapa PUZ Coordonator Sector 6, ce a stat la baza HCGMB nr. 278/2013,
respecta toate prevederile legislatiei in vigoare privind amenajarea teritoriului ~i urbanismului.
Documentatia a fost aprobata avand la baza toate avizele §i acordurile necesare cerute prin
Certificatul de urbanism nr. 11/2011 , avizul de oportunitate nr. 13/2011 emis de PMB §i avizul preliminar de
urbanism nr. 988649/2011.
Certificatul de urbanism nr. 1112011 a fost emis.cu respectarea prevederilor legale in vigoare ~i in
scopul mentionat 1n cuprinsul sau, iar reclamantii nu arata 1n concret care sunt motivele de nelegalitate ale
actului de informare.
in drept, paratul a invocat art. 205 C.pr.civ., Legea 554/2004, Legea 50/ 1991
Paratul Consiliul General al Municipiului Bucure~ti a depus la dosar note scrise (f. 303-318 vol. IV),
prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor ~i a lipsei de interes, raportat la
art. 1 ~i art. 8 al. 1 1 din Legea 554/2004.
Astfel, a sustinut ca reclamantii nu au invocat ~i probat dreptul subiectiv care le-a fost inca.J.cat prin
actele atacate §i nici care este interesullor personal, legitim, n~scut ~i actual.
Paratul Consiliul General al Municipiului Bucure~ti a invocat ~i exceptia tardivitatii modificarii
cererii de chemare in judecata, in raport de art. 204 C.pr.civ, sustinand ca modificarea cererii de chemare in
judecat~ s-a flicut la al do ilea termen de judecata, cu mult dupa depa§irea etapei procedurale administrative.
S-a invocat totodata §i exceppa inadmisibilitatii pentru nemdeplinirea dispozitiilor art. 7 din legea
554/2004 coroborat cu art. 193 C.pr.civ., 1n ceea ce prive~te capatul de cerere prin care reclamanta solicita
anularea certificatului de urbanism nr. 1112011.
La dosar s-a depus cerere de interventie
· cerere de principaHi formulata de tertii
37-45 val. V).
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului
pe Bucure~ti ~i Primarul
Sectorului 6, solicitand anularea HCGMB nr. 278/3 1.10.2013, a certificatului de urbanism nr.
11/lS/18.01.2011 ~i a HCGMB nr. 2/2016.
In motivare au aratat ca 1n cazul HCGMB nr. 2/2016 lipse~te procedura de consultarea a publicului,
procedura ce trebuia realizata in conformitate cu Ordinul MDRT 2701/2011.Totodata lipsesc studiile ~i
rapoartele justificative necesare.
S-a suspnut c~ in privinta regimului juridic a1 strazii Albitei, modificarea PUZ s-a realizat cu
incalcarea prevederilor legale, inclusiv cu incalcarea HCGMB nr. 278/31.1 0.2013.
Astfel s-a aratat ca strada Albitei are regim de ina!time P+ 1+M, fiind a~adar incadrata la L2, context
in care trecerea unei portiuni din strada Ia M3 determina incalcarea art. 1 ~i art. 5 din Legea 190/2013
privind aprobarea OUG 7/2011 pentru modificarea ~i completarea Legii 350/2001.
Referitor la inciHcarea HCGMB nr. 278/31.10.2013, reclamanpi au sustinut ca la pg. 64 a acesteia se
indica ca ceea ce se urm.are§te este intarirea mixitatii functionale, msa prin subzonarea partiala a strazii
Albitei nu se respecta intarirea mixitatii functionale. In acela~i timp, Ia pg. 68 art. 10 al HCGMB nr.
278/31.10.2013 este stabilit regimul de ina.J.time, iar pentru cladiri P+4 se precizeaza ca strada trebuie sa aiba
o lapme de eel putin 13,0lm, in vreme ce str. Albitei, incluzand trotuarele, are o latime de 7 m. De
asemenea, la pg. 72 a1 HCGMB nr. 278/31.10.2013 se stipuleaza necesitatea protejarii spatiilor verzi,
incurajiirii, protejarii ~i imbunatatirii functiei rezidentiale, mentinerea ~i 1ntarirea specificului Bucure~tiului
4
de ,ora~ gradina", iar o zonare M3 va distruge ~i pupnul spatiu verde existent pe str. Albitei. Mai mult, de~i
Ia pg. 67, in art. 7 a HCGMB nr. 278/31.10.2013, se indica case va respecta intre clMiri o distanta egala cu
jumatate din inaltimea cele mai inalte dintre ele, in PUD se prevede o distanta de 3 m fata de vecinii din
dreapta ~i stanga, iar nu de 8 m, a~a cum ar trebui in cazul constructiilor S+D+P+4. S-a mai indicat ~i ca
strada Albitei este partial lipsita de utilitii.ti ~i dispozitiile legale interzic constructia cUidirilor cu regim de
inaltime mai mare deLla in zone lipsite de utilitati.
Reclamanpi au aratat ca au fost incalcate ~i disp. Legii 350/2001, avizul nr. D-1964/25.05.2012 emis
de Mini sterol Aplimrii Nationale fiind nefavorabil, context in care avizul arhitectului ~ef nr. 26/2013 are la
baza un aviz nefavorabil, fiind la randul sau lovit de nulitate.
De asemenea, reclamantii au aratat ca 6 avize erau expirate la momentul emiterii HCGMB 278/2013,
anume avizul nr. 21115/23.01.2012 al Distrigaz Sud Retele S.R.L.- valabil pana la 23.02.2013, avizul nr.
27222/946/30.10.2012 al SNTGN Transgaz S.A.- valabil pana la 30.10.2013, avizul nr. 20561/05.10.2011
a1 RADET- valabil pana la 13.10.2013, avizul nr. R217/1831l9.06.2012 al Sucursa1ei Centru Regional de
Exploatarea Intretinere ~i Reparatii CF Bucure~ti- valabil pana la 19.07.2013, avizul nr. 84919/04.10.2011
aJ RATB -RA- valabil pan~ Ja 18.01.2013 ~i avizul nr. 11483214/30.11.2011 al Enel Distributie Muntenia
S.A. - valabil pful! la 30.11.2012.
S-a mai aratat ca certificatul de urbanism nr. 11118/18.01.2011 este nelegal intrucat, contrar
dispozitiilor art. 4lit. c) din Legea 50/1991, acesta nu enumera toate avizele necesare in vederea autorizarii,
in concret fiind obtinute mai multe avize decat cele indicate in certificatul de urbanism nr.
11/18118.01.2011.
Reclamanfii au mai aratat ca nicaieri nu se precizeaza ce modificari s-au adus PUZ-ului coordonator
sector 6 din 2013 prin HCGMB 2/2016, ca toate avizele pentru HCGMB nr. 2/2016 s-au pastrat de la
HCGMB 278/2013, de~i trebuiau emise altele noi, cele vechi fiind expirate.
Au sustinut ca HCGMB 2/2016 ~i Raportul de' mediu au fost preluate elemente de reglementare din
PUZ Penetratiei Splaiul Independentei-Ciurel-Autostrada Bucure~ti Pite~ti 2. Acest PUZ a fost anulat
definitiv prin sentinta nr. 7136/2014 a Tribunalului Bucure~ti, sectia a II~a contencios administrativ ~i fiscal
(dosar 15483/3/2013).
S- a invederat ~i ca potrivit Legii 265/2008 la baza HCGMB 2/2016 trebuia sa fie ~i o evaluare de
impact asupra circulatiei rutiere.
S-a solicitat administrarea probei cu inscrisuri ~i a probei cu expertiza tehnica 1n specialitatea
arhitectura.
Paratul Municipiul Bucure~ti prin Primarul General a depus intfimpinare la data de 18.08.2016 (f.
35-38 vol. I), prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive.
Pe fond, paratul a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, aratand di actele contestate au fost
emise cu respectarea legii ~i pentru motive temeinice
in drept, paratul a invocat art. 205-208 C.pr.civ., Legea 350/2001 ~i Legea 554/2004.
Paratul Consiliul General al Municipiului Bucure~ti a depus intampinare la data de 18.08.2016 (f.
67-74 ~i urm. vol. I) prin care a invocat exceptia conexitatii prin raportare la dosarul nr. 47553/3/2015 ~i
exceppa inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa coparticiparii procesuale pasive a emitentilor ~i a benefi.ciarilor
actelor administrative contestate.
Pe fond, paratul a solicitat respingerea cererii ca netntemeiata.
S-a sustinut ca documentatia de urbanism Plan Urbanistic Zonal Coordonator sector 6 Bucure~ti a
fost initiata de Primaria sector 6 Bucure~ti, in conformitate cu prevederile impuse de Legea 350/2001.
La documentatia de urbanism propusa pentru avizare, a fost prezentat Certificatul de urbanism nr.
11/IS/18.01.2011 emis de Primarul sectorului 6 Bucure~ti.
Propunerea urbanistica initiata de Primaria sectorului 6 a fost consultata, analizata, expertizata ~i
fundamentata tehnic de Comisia tehnica de amenajarea teritoriului ~i urbanism din cadrul Primariei
Municipiului Bucure~ti. Ulterior, Primarul General al Municipiului Bucure~ti a aprobat avizul de
oportunitate nr. 13/05.05.2011, iar Arhitectul ~ef al Municipiului Bucure~ti a emis Avizul preliminar nr.
988649/2522119.08.2011.
De asemenea, au fost prezentate toate avizele/acordurile favorabile, 1n final fiind emis Avizul
Arhitectului ~ef nr. 26/03.09.2013.
5
A fost respectaUi totodata §i procedura de consultare a publicului, pe parcursul initierii/elabor~i ~1 '
avizarii, docurnentatia de urbanism fiind supusa dezbaterii publice conform Ordinului 2701/2010. Proiectul
de hotan1re privind aprobarea docurnentajiei de urbanism a fost supus dezbaterii publice, conform
prevederilor Legii 52/2003. Proiectul a fost afi~at la sediul Primariei Municipiului Bucure§ti ~i postat pe site-
ul acestei institutii.
Imprejurarea ca unele avize erau expirate la data aprobarii docurnentatiei PUZ nu atrage nelegalitatea
hotararii CGMB in conditiile in care majoritatea avizelor au fost emise In scopul elaborarii §i avizarii acestei
documentatii de urbanism, nefiind necesar ca ele sa fie valabile la data aprobarii prin hotarare de consiliu.
Prin incheierea din data de 10.11.2016 pronuntata in dosarul nr. 26539/3/2016, s-a admis exceptia
conexitittii, dosarul nr. 26539/3/2016 fiind conexat la dosarul nr. 47553/3/2015.
In cauza s-a tncuviintat ~i administrat proba cu inscrisuri.
Prin sentinta civiHi nr. 1081/20.02.2017 a Tribunalului Bucure§ti a fost admisa e~
formulate d e -
nTP7"UI'•nT,•
au fost respinse exceptiile

'"'"'""'"I''' p:rocesulale pas1ve ~1 a mvocate · · Bucure~ti, au fost
respinse exceptiile lipsei calWitii procesuale active, a lipsei de interes, a tardivitatii modificarii cererii, a
lipsei calitatii procesuale pasive ~i a inadmisibilitatii, invocate de paratul Consiliul General al Municipiului
Bucure~ti, au fost respinse exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive §i a inadmisibilitatii, invocate de
paratul Primarul Sectorului 6 Bucure§ti ~i a fost respinsa cererea de chemare tnjudecata.
Prin decizia civila nr. 382 din 25.01.2018 Curtea de Apel Bucure~ti- · a VIII-a Contencios
Administrativ · Fiscal a admis recursul formulat de
recurs ce viza solutia adoptata pe fondul cererii de chemare in judecatii, a casat sentinta recurata
cauza primei instantei, in vederea rejudecarii fondului.
In consecinta, cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucure~ti- Sectia a II-a Contencios
Administrativ si F iscalia 04.04.2018, sub nr. 475 *
La termenul din data de 22.06.2018 reclamanta
art. 39 C.pr.cv. ~i in calitate de mo~tenitor al
In rejudecare nu au fost administrate probe noi.
Analizand actele si lucrarile dosarului, retine:
Prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucure§ti nr. 278/31.10.2013, s-a aprobat
documentatia de urbanism Plan Urbanistic Zonal - Coordonator sector 6 Bucure~ti , suprafata de teren
cuprinsa in limitele administrative ale sectorului 6, caracterizata de existenta tuturor formelor de proprietate,
conform certificatului de urbanism nr. 11/lS/18.01.2011 emis de Primaria Sectorului 6 Bucure~ti, in
conformitate cu avizul arhitectului ~efnr~ 26/03.09.2013 ce constituie anexa nr. 1, plan:;;ele de reglementari
ce constituie anexa nr. 2 ~i regulamentullocal de urbanism ce reprezinta anexa nr. 3 (f.35-37 vol. I).
Prin Hotararea Consiliului General a1 Municipiului Bucure§ti nr. 2/26.01.2016, s-a aprobat
documentatia de urbanism Plan Urbanistic Zonal - Modificare PUZ Coordonator al Sectorului 6 Bucure~ti
aprobat prin HCGMB 278/31.10.2013, in conformitate cu avizul arhitectului ~ef nr. 5/21.01.2016 ce
constituie anexa nr. 1, cu planul de reglementari ce constituie anexa nr. 2 ~i regularnentullocal de urbanism
ce reprezinta anexa nr. 3 (f.319~ 3 21 vol. IV).
Potrivit art. 45 din Legea nr. 350/2001 planul urbanistic zonal ~i regulamentullocal aferent acestuia
reprezinta docurnentatii de urbanism, iar art. 47 alin. 1 §i 2 din Legea nr. 359/2001 stabile~te ca planul
urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica detaliata ~i asigura corelarea dezvoltarii urbanistice
complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localitatii. Planul
urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare Ia: a) organizarea retelei stradale; b)
organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane; c) modul de utilizare a
terenurilor; d) dezvoltarea infrastructurii edilitare; e) statutul juridic ~i circulatia terenurilor; f) protejarea
monumentelor istorice ~i servituti in zonele de protectie ale acestora.
Conform alin. 7 al art. 47 din Legea nr. 350/2001, prin planul urbanistic zonal se stabilesc, in baza
analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic ~i arhitectural, reglementari cu privire la regimul de
construire, functiunea zonei, inaljimea maxima admisii, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul
6
I I ' ~
v
de ocupare a terenului (POT), retragerea cHidirilor fata de aliniament $i distantele fata de limitele laterale ~i
posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale cladirilor, materialele admise.
Cercetand motivele de nelegalitate invocate de reclamanti, tribunalul retine ca legala adoptare a

planurilor urbanistice zonale ~i a hot~arilor de modificare a acestora de catre autoritatile publice presupune
respectarea Metodologiei de informare # consultare a publicului cu privire Ia elaborarea sau revizuirea
planurilor de amenajare a teritoriului ~i de urbanism adoptata prin Ordinul Ministrul dezvoltarii regionale ~i
turismului nr. 270112010, care impune in materia cercetatli exigente mai mari decat cele instituite de Legea
nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.
Chiar art. 57 - 61 din Legea nr. 350/2001 obliga autorita:tile administratiei publice sa asigure
implicarea publicului in toate etapele procesului decizional referitor la activitatile de urbanism potrivit
metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltarii Regionale. Ordinul nr. 2701/2010, act administrativ
nonnativ special in raport de Legea nr. 52/2003, a fost emis tocmai in aplicarea art. 61 din Legea nr.
350/2001, astfel ca orice conflict intre Ordinul MDRT nr. 2701/2010 ~i Legea nr. 52/2003 trebuie sa se
rezolve prin aplicarea principiului specialia generalibus derogant, ~i nu al principiului ierarhiei ~i foqei
juridice a actelor normative.
In cauza, lnscrisurile depuse la 74-98 vol. II, dosar 47553/3/2015, indica ca 1n privinta Planului
urbanistic zonal adoptat prin HCGMB nr. 278/31.10.2013 au fost respectate cerintele minimale instituite de
Metodologia aprobata prin Ordinul MDRT nr. 2701/2010 ~i HCGMB nr. 136/2012 pentru aprobarea
Regulamentului local de implicare a publicului fn elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism # de
amenajare a teritoriului ce intra fn competenfa de aprobare a Consiliului General al Municipiului
Bucure~ti. Astfel, sigurele critici concrete aduse de reclamanti procedurii de informare ~i consultare sunt
considerate de tribunal nefondate, sens in care se retine ca art. 37 lit. a) ~i b) din Ordinul MDRT nr.
2701/2010 prevede obligatia de notificare ~i informare doar a proprietarilor ale caror proprietati sunt direct
afectate ~i din actele dosarului nu reiese omisiunea autoritatilor administratiei publice locale de indeplinire a
acestei obligatii, reclamantii neputand fi inclu~i in aceasta categorie de vreme ce proprietatile lor sunt doar
indirect afectate de modificanle aduse prin HCGMB nr. 278/31.10.2013. De asemenea, din Raportul
infonnarii ~i consultarii publicului (filele 74 - 82 vol. II) rezulta ca au fost respectate cerintele art. 37 lit. b)
pet. 1 din Ordinul MORT nr. 2701/2010, realizandu-se publicarea observatiilor ~i sugestiilor publicului pe
propria pagina de internet a PMB ~i la sediul PMB. Din acela~i raport reiese ca infonnarile s-au efectuat ~i
prin afi~area anunturilor pe panourile indicate de anexa 1 a Ordinul MDRT nr. 2701/2010 ~i publicarea intr-
un cotidian de larga circulatie.
In schimb, tribunalul constata ca Metodologia de informare ~i consultare a publicului cu privire la
elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului ~ide urbanism adoptata prin Ordinul MDRT
nr. 2701/20 l 0 nu a fost respectata la adoptarea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucure~ti nr.
2/26.01.2016 de modificare a Planului urbanistic zonal adoptat prin HCGMB nr. 278/31.10.2013, cu toate ca
parcurgerea ei este obligatorie ~i in situatia rev!zuirii planurilor de urbanism. Astfel, din documentatia
depusa Ia filele 46 -53 vol. III ~i 456-472 vol. IV reiese ca procedura de informare ~i consultare s-a realizat
doar potrivit Legii 52/2003, 1n etapa de aprobare a PUZ, nu insa ~i pe parcursul initierii, elaborarii ~i avizarii
PUZ, astfel cum art. 4 din Ordinul MDRT nr. 270112010 obliga.
Referitor la critica privind lipsa avizelor necesare adoptarii Planului Urbanistic Zonal- Coordonator
sector 6 Bucure~ti, se constata ca prin avizul nr. D-1964/25.05.2012 al Ministerului Ap&-arii Nationale,
acesta avizeaza nefavorabil Planului Urbanistic Zonal Coordonator 6 aprobat prin HCGMB 278/31.10.2013
(f. 176 vol. III) intrucat in documentatia de urbanism nu au fost prevazute ca terenuri cu destinatie speciala
doua imobile aflate in administrarea UM 5238 Bucure~ti ~i UM 0523 Bucure~ti, imobile ce constituie
obiective militare chiar potrivit ce1or afinnate de paratul Consiliul General a1 Municipiului Bucure~ti 1n
concluziile scrise.
Se cuvine a fi inlaturate ca nefondate inca de Ia 1nceput afinnatiile paratilor in sensul existentei ~i
unui a1 doilea aviz al Ministerului Apararii Naponale emis pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal
Coordonator 6 aprobat prin HCGMB 278/31.10.2013. Se are in vedere di paratii nu au fost in masura sa
exhibe un astfel de aviz de~i li s-a solicitat depunerea lui ~i , mai mult, in toate actele din continutul
7
documentatiei de aprobare, atunci cand se face vorbire de avizul Ministerului Apararii Nationale, referirtle •
vizeaza avizul nefavorabil nr. D-1964/25.05.2012. ·
Potrivit art. 56 alin. 1 ~i 6 din Legea nr. 350/2001 ,Avizarea ~i aprobarea documentatiilor de
amenajare a teritoriului ~i de urbanism se fac de catre autoritatile ~i organismele centrale ~i teritoriale
interesate, potrivit prevederilor anexei nr. lla prezenta lege.
Documentatiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate conform legislatiei 1n vigoare,
care au avizele ~i acordurile prevazute de lege .$i solicit~te prin certificatul de urbanism se promoveaza de
c~1tre primar, 1n vederea aprobarii prin hotarare a consiliului local/general, pe baza referatului de specialitate
al arhitectului-~ef, in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii documentatiei la registratura
primariei."
Trebuie avute 1n vedere ~i dispozitiile art. 64 alin. 2 din Legea nr. 350/2001, in conformitate cu care
,documentatiile de amenajare a teritoriului ~ide urbanism aprobate tara avizele prevazute de reglementarile
in vigoare sunt nule."
De altfel, anexa 2 a Legii nr. 350/2001 define~te notiunea de avizare ca reprezentand ,procedura de
analiza ~i exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administratiei
publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, avand ca obiect analiza solutiilor
functionale, a indicatorilor tehnico-economici ~i sociali ori a altar elemente prezentate prin documentatiile
de amenajare a teritoriului ~i de urbanism. Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau
nefavorabil) cu caracter tehnic ~i obligatoriu."
Potrivit Ordinul comun nr. 34/1995 al Ministerului Lucrarilor Publice ~i Amenajarii Teritoriului,
Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne ~i Serviciului Roman de Informatii de aprobare a
Precizlirilor privind avizarea documenta{iilor de urbanism # amenajarea teritoriului, precum -Ii a
documenta(iilor tehnice pentru autorizarea executlirii construcfiilor, mai exact conform art. 1lit. e) §if) al
acestora, Ministerul Apararii Nationale, prin Statui Major General, avizeaza ,planurile urbanistice zonale
pentru zonele centrale ale municipiilor, ora~elor ~i statiunilor balneare, climaterice ~i turistice", cat ~i
,planurile urbanistice zonale sau de detaliu care se refera la teritorii ce cuprind sau sunt limitrofe
obiectivelor speciale situate in intravilan."
Planul Urbanistic Zonal - Coordonator sector 6 Bucure~ti reglementeaza atat zone centrale ale
municipiului, cat §i teritorii intravilane ce cuprind obiective speciale, context in care avizarea favorabila
prealabila a planului urbanistic zonal de Ministerul Apararii Nationale era o operatiune administrativa
obligatorie, nu facultativa, in lipsa careia documentatia de urbanism nu trebuia suspusa aprobarii Consiliului
General al Municipiului Bucure~ti, aprobarea in lipsa avizului favorabil al Ministerul Apararii Nationale
atragand nulitatea hotararii potrivit art. 64 alin. 2 din Legea nr. 350/2001.
U~urinta cu care paratii trateaza absenta avizului favorabil a1 Ministerul Apararii Nationale nu poate
fi primita, verificarea legalitatii planul urbanistic zonal impunandu-se a se realiza cu exigenta sporita din
moment ce acesta reprezinta documentatie de urbanism in raport de care este acordat ulterior dreptul de
construire. Altfel spus, odata aprobat planul urbanistic zonal, acesta devine obligatoriu, fiind opozabil1n
justitie, iar in faza de acordare a dreptului de construire nu se mai pot invoca eventuale nelegalitati ce
privesc modalitatea de elaborare ~i aprobare a planul urbanistic zonal.
In final, tribunalul repne faptul ca adoptarea unei noi viziuni urbanistice cu incalcarea regimului
obiectivelor militare, ce reprezinta zone cu regim de protectie, are realmente potential de a impiedica
des:Ia~urarea in bune conditii a unor eventuale activitatii de asigurare a securitatii nationale individuale ~i
colective.
Corecte sunt ~i sus?nerile reclamantilor privitoare Ia existenta a 6 avize expirate la data adoptarii
HCGMB 278/31.10.2013. Intr-adevar, avizul nr. 21115/23.01.2012 al Distrigaz Sud Retele S.R.L. era
valabil pana la 23 .02.2013, avizul nr. 27222/946/30.10.2012 al SNTGN Transgaz S.A. era valabil pana la
30.10.2013, avizul nr. 20561/05.10.2011 al RADET era valabil pana la 13.10.2013, avizul nr.
R2/7/183/19.06.2012 al Sucursalei Centru Regional de Exploatarea Intretinere ~i Reparatii CF Bucure~ti era
valabil pana la 19.07.2013, avizul nr. 84919/04.10.2011 al RATB -RA era valabil pana la 18.01.2013 ~i
avizul nr. 11483214/30.11.2011 al Enel Distributie Muntenia S.A. era valabil pana la 30.11.2012. Ori, fata
de dispozitiile art. 56 alin. 6 din Legea nr. 350/2001, tribunalul apreciaza ca eel pujin avizele expirate la data
erniterii Avizul Arhitectului ~ef nr. 26/03.09.2013 trebuiau prelungite, utilizarea unor avize expirate
echivaland cu lipsa avizelor din continutul documentatiei. A~a fiind, se retine ca Planul Urbanistic Zonal -
8
Coordonator sector 6 Bucure~ti a fost adoptat in lipsa unor avize valabile a Distrigaz Sud Retele S.R.L.,
Sucursalei Centro Regional de Exploatarea Intretinere ~i Repara~ii CF Bucure~ti, RATB -RA, Enel
Distribupe Muntenia S.A.
Privitor Ia avizele necesare adoptarii Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucure~ti nr.
2/26.01.2016 de modificarea a PUZ Coordonator al Sectorului 6 Bucure~ti aprobat prin HCGMB nr.
278/31.10.2013, se constata caprin HCGMB 2/26.01.2016 au fost aduse PUZ Coordonator a1 Sectorului 6
Bucure~ti aprobat in 2013 modificari de substan~, (precum repozitionarea unor artere stradale, schimbarea
regimu1ui de 1nalpme), context in care tribunalul apreciazl:\ ca era necesara reluarea procedurii de avizare in
privinta teritoriilor modificate, avizele emise Ia adoptarea PUZ prin HCGMB 278/31.10.2013 neput§nd fi
valorificate cata vreme au fost modificate datele obiectivelor avute in vedere la emiterea unora din avize.
Ori, in cauza nu s-a solicitat niciun nou aviz organismelor centrale ~i teritoriale interesate.
Netemeinica este critica prin care se sustine incalcarea art. 10 alin.l din Legea nr. 265/2008, text
potrivit canna evaluarea de impact asupra sigurantei rutiere este parte integranta a studiului de
prefezabilitate sau, dupa caz, a studiului de fezabilitate al unui proiect de infrastructura rutiera care se
construie~te sau se modifica substantial ~i se concretizeaza intr-un raport de evaluare de impact asupra
siguranjei rutiere. Astfel, la momentul elaborarii PUZ Coordonator al Sectorului 6 Bucure~ti aprobat prin
HCGMB 278/31.10.2013 respectarea exigentelor instituite de art.lO din Legea 265/2008 nu era obligatorie,
art. 1 alin. 2 din Legea nr. 265/2008 stabilind ca acest act normativ este aplicabil drumurilor judetene ~i
strazilor urbane amenajate incep§nd cu 1 ianuarie 2015. Relativ la incidenta art. 10 alin.l din Legea nr.
265/2008 in cazul modificarii PUZ prin HCGMB nr. 2/26.01.2016, se observa di prin acesta infrastructura
rutiera stabilita prin PUZ Coordonator al Sectorului 6 Bucure~ti aprobat prin HCGMB 278/31.10.2013 nu a
fost substantial modificata spre a fi indeplinita ipoteza art. 10 alin.l din Legea nr. 265/2008, drumul expres
Splaiul lndependentei- Ciurel- Autostrada Bucure~ti -Pite~ti la care reclamantii fac referire fiind stabilit
prin PUZ Coordonator 2013.
Referitor la continutul noilor reglementfu:i urbanistice zonale stabilite prin PUZ, confinut criticat de
reclamanti in cau.z!, se noteaza ca apartine autoritatilor administrative competenta decizionala in materia
dezvoltfu:ii urbanistice ~i instanjele nu se pot substitui autoritajilor publice competente a decide asupra
oportunitatii proiectelor. A~adar, deciziile administrative adoptate in materia urbanismului pot fi cenzurate
pe cale judecatoreasca doar in masura au fost adoptate cu indUcare legii sau solutiile implementate reflecta
un exces de putere, cu mentiunea di in domeniul urbanismului se recunoa~te autoritaplor administrative o
larga marja de apreciere. Dreptul de apreciere semnifica posibilitatea administratiei de a decide asupra
oportunitatii unei atitudini sau actiuni concretizat ulterior prin emiterea sau adoptarea unui act administrativ,
care, prin efectele produse, va interveni asupra realWitii inconjuratoare in sensu! modificarii acesteia,
modificare ce ar trebui si1 fie intotdeauna in interesul general ~i cu respectarea drepturilor cet~tenilor, deci
spre binele societatii. In raporturile de drept administrativ primeaza interesul public, satisfacerea nevoilor
comunitare, ordinea de drept ~i democrapa constituj.ionala, garantarea drepturilor, libertaplor ~i indatoririlor
fundamentale ale tuturor cetatenilor, insa trebuie mentinut un echilibru rezonabil intre interesul public ~i
drepturile subiective sau interesele private ale anumitor persoane, ce ar putea fi lezate prin cele hotararea
adoptata.
Pomind de la cele aratate in paragraful precedent, tribunalul constata netemeinice criticile ce vizeaza
incadrarea functionaHi a strazii Albitei in subzona M3 - subzona mixta situata in afara limitelor zonei
protejate, av§nd regim de construire continuu sau discontinuu ~i inaltimi maxime de P+4 niveluri. Utilizarea
functionala a subzonei M3 este reglementata la filele 56-63 ale regulamentullocal de urbanism ce face parte
integranta a PUZ Coordonator sector 6 2013 (f. 97-106 vol I dosar nr. 47553/3/2015 ai Tribunalului
Bucure~ti). Ori, potrivit art. 10 (f. 101 vol I dosar nr. 47553/3/2015 al Tribunalului Bucure~ti), in situatia in
care Iapmea strazii incadrate in subzona M3 este mica de 9 m, numarul maxim de niveluri convenponale
este de P+2, la care se poate adauga, in unele situatii, eel mult un nivel retras. Reglementarile anterior redate
au fost pastrate in integralitate ~i in modificarea operata prin HCGMB nr. 2/26.01.2016 (f. 161-166 vol. II).
Ca atare, pentru autorizarea construirii de cladiri P+4 niveluri nu este suficienta incadrarea terenului in
subzona M3, fiind necesar sa fie respectate ~i conditiile de latime a strazii intre aliniamente prevazute in
r egulamentul local de urbanism. A~a fiind, se constata ca incadrarea paqiala a strazii Albitei in subzona M3
nu incalca regulile generale stabilite prin PUZ, iar criticile privitoare la planurile urbanistice de detaliu ~i
9
autorizatiile de construire emise pentru strada Albitei in baza PUZ Coordonator nu privesc legalitatea:r'L.Z, ·
ci legalitatea acestor acte subsecvente.
Nu poate fi primita nici critica in sensul ca potri.vit PUG terenurile lipsite de retele edilitare trebuie
incadrate in subzona Lle, intrucat conform art. 32 alin. llit. b) ~i alin. 5 din Legea nr. 350/2001 prin PUZ
se poate deroga de la PUG cu privire la regimul de construire, functiunea zonei, inaltimea maxima admisa.
De§i de regula majorarea regimului maxim de inaltime nemultume~te locuitorii zonelor vizate,
modernizarea ora~elor este de neconceput in absenta acestor majorari. Ca atare, nu se poate susP.ne nici
exercitarea dreptului de apreciere al autorWitilor publice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de
lege sau prin incal.carea drepturilor ~i libertatilor cetatenilor, intrucat revine Consiliului General al
Municipiului Bucure~ti stabilirea mijloacelor prin care se asigura ajungerea la rezultatele propuse prin
viziunea urbanistica (lntarirea mixitaP.i funcponale, protejarea spatiilor verzi, incurajarii, protejarii ~i
imbunatatirii functiei rezidenpale, mentinerea ~i intarirea specificului Bucure~tiului de ,or~ gradina").
Altfel spus, modul in care se dezvolta sectorul din punct de vedere urbanistic tine de aprecierea acestui for
administrativ, sub conditia ca reglementarea urbanistica sa fie legala.
Referitor la schimbarea incadrarii functionale a terenurile din cartierul Constantin Brancu~i incadrate
in subzona Vla (spatii verzi publice cu acces nelirnitat- parcuri, gradini, scuaruri) potrivit plan urbanistic
zonal coordonator al sectorului 6 - aprobat prin HCGMB 213/2005, tribunalul are ill vedere ca. art. 3 din
Legea or. 24/2007 prevede in mod limitativ tipurile de terenuri din intravilanullocalitatilor care constituie
spatii verzi, la lit. a) indicand: ,spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, ~ii
plantate;"
Art. 18 alin. 4-7 din Legeanr. 24/2007, astfel cum a fost modificat prin Legeam. 47/2012 incepand
cu data de 25 martie 2012, prevede urmatoarele: ,4) Schimbarea destinatiei terenurilor inregistrate in
registrul local al spatiilor verzi se poate face numai pentru lucrari de utilitate publica, stabilite in baza
documentatiHor de urbanism, aprobate conform legislatiei in vigoare.
(5) Este interzisa schimbarea destinatiei, reducerea suprafetelor ori stramutarea spatiilor verzi definite de
prezenta lege.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), este permisa schimbarea destinatiei spatiilor verzi in vederea
realizarii unor lucrari de utilitate publica, astfel cum acestea sunt prevazute de Legea nr. 33/1994 privind
exproprierea pentru cauza de utilitate publica, republicata, altele decat cele privind constructiile locuintelor
sociale, obiectivelor sociale de invatamant, sanatate, proteqie ~i asistenta sociala, organizatiilor
neguvernamentale, precum ~i administratiei publice ~i autoritatilor judecatore~ti."
De asemenea, conform art. 71 din O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, "Schimbarea
destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi ~i/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism,
reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.
Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de
nulitate absoluta."
Din plan~a de la fila 21 a volumului I dosar 47553/3/2015, ce reflecta comparativ viziunea
urbanistica adoptata prin PUZ aprobat prin HCGMB 213/2005, respectiv PUZ aprobat prin HCGMB
278/2013 asupra portiunii din sectorul 6 ce reprezinta cartierul ANL Constantin Brancu~i. se poate observa
prezenta mai slaba a spatiilor verzi in PUZ aprobat prin HCGMB 278/2013 ca urmare a inlaturarii spatiilor
verzi din vestul ~i nordul cartierului, inclusiv cele aferente aleii Domni~oara Pogany, spatii verzi ce erau
1ncadrate potrivit PUZ coordonator 2005 in subzona Vla.
De asemenea, din adresa nr. 9094,8612/1466187/22.12.2016 a PMB- Directia de Mediu (f. 111 vol.
V) rezulta ca suprafete de teren situate pe aleea Domni~oara Pogany erau inregistrate ca spap.i verzi ~i in
Registrullocal al spatiilor verzi, fapt de altfel necontestat de parati.
Ori, fata de dispozitiile Legii nr. 24/2007, destinatia acestor terenuri nu putea fi schimbata. decat
pentru lucrari de utilitate publica, stabilite in baza documentatiilor de urbanism. Din plan~ele de
reglementari criticate rezulta ca spatiile verzi inregistrate in Registrul local a1 spatiilor verzi ~i incadrate
functional anterior in subzona V1a au fost reincadrate in subzonele M2 ~i M3, iar tribunalul nu gase~te ca
incadrarea in zona mixta sa serveasca unor lucrari de utilitate publica ~i de altfel constata ca nici paratii nu
sustin aceasta teza.
Contrar afirmatiile paratului Consiliul General al Municipiului Bucure~ti, tribunalul reline ca art. 18
alin. 4 din Legea m. 24/2007, text special in raport de prevederile Legii 350/2001, limiteaza inclusiv dreptul
10
'• I l f
autoritatilor publice locale deliberative de a schimba functiunea spatiilor verzi, conditionand reincadrarea
functional~ prin documentatie de urbanism de necesitatea realizruii unor lucrrui de utilitate publica.
Vor fi lnlaturate sustffierile paratilor conform Registrul spatiilor verzi nu are valoarea administrativa
~i nu produce efecte juridice. Acestea sunt nefondate de vreme ce Registrul spatlilor verzi a fost lnfiintat in
aplicarea art. 16 din Legea nr. 24/2007, text ce obliga autoritaple administratiei publice locale sa tina
evidenta spatiilor verzi de pe teritoriul unitatilor administrative prin constituirea registrelor locale ale
spatiilor verzi ~i, mai mult, art. 18 din Legea nr. 24/2007 reglementeaza un regim specific al terenurilor
inregistrate in Registrullocal al spatiilor verzi.
A~adar, tribunalul retine ca in mod nelegal prin PUZ aprobat prin HCGMB 278/31.10.2013 s-a
schimbat incadrarea functionala a spatiilor verzi aferente aleii Domni~oara Pogany 1nregistrate in Registrul
local a1 spatiilor verzi ~i mcadrate functional anterior tn subzona V1a.
In final, tn
privinta certificatului de urbanism m. 11/18/18.01.2011 emis de Primaria Sectorului 6
Bucure~ti, ce a stat Ia baza adoptarii PUZ Coordonator 2013, art. 29 alin.1 din Legea 350/2001, in forma 1n
vigoare la 18.01.2011, define~te certificatul de urbanism ca fiind ,actul de informare cu caracter obligatoriu
prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic ~i
tehnic al imobilelor ~i condipile necesare in vederea realizarii unor investipi, tranzactii imobiliare ori a altor
operatiuni imobiliare, potrivit legii."
Prin urmare, parata Primaria Sectorului 6 Bucure~ti avea obligapa de a stabili in certificatului de
urbanism emis in vederea elaborarii PUZ Coordonator inclusiv toate avizele necesare elaborarii
documentatiei de urbanism~ obtinerea acestora fiind, ~a cum mai sus s-a aratat, conditie necesara realizruii
valabile a PUZ Coordonator sector 6. Cu ignorarea acestei obligatii, in certificatul de urbanism analizat
parata a stabilit doar necesitatea obtinerii a 9 avize (f. 129-130 vol III), omifand a~adar sa stabileasca
solicitarea a numeroase avize obligatorii pentru emiterea PUZ Coordonator. Exemplificativ, nu s-a indicat
necesitatea obtinerii avizului Ministerul Culturii, ·cultelor ~i Patrimoniului National - impus de anexa 1 a
Legii nr. 350/2001, avizului Ministerul Dezvoltarii Regionale ~i Locuintei - impus de anexa 1 a Legii nr.
350/2001 , avizelor Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne ~i Serviciului Roman de
Infonnatii - irnpuse de Ordinul comun nr. 34/1995, avizul Autoritatii Aeronautice CiviHi Romana - impus
de art. 1 alin. 2 din Ordinul nr. 1185/2006 ai Ministerul Transporturilor, Constructiilor §i Turismului.
Ori, procedand in acest mod, parata Primaria Sectorului 6 Bucure~ti a emis un certificat de urbanism
nelegal.
in concluzie, tribunalul refine caracterul nelegal al actelor contestate, astfel ca va admite actiunea §i
va anula HCGMB nr. 278/31.10.2013, certificatul de urbanism nr. 11/lS/18.01.2011 emis de Primaria
Sectorului 6 ~i HCGMB nr. 2/26.01.2016.
~upra cheltuielilor de judecata, tribunalul va respinge ca neintemeiata cererea reclamantei
- d e acordare a unor sume cu acest titlu, sens in care retine ca la dosar nu se regiisesc
privitoare la cheltuielile de judecata realizate de taxa judiciara de 150 lei achitata in
dosarul conexat fi.ind platita in numele rec:larnar1te1
PENTRU ACESTE MOTIVE,

iN NUMELE LEGII
HOTARA~TE
11
Bucure~ti ~i
procesual ales 1n
Bucure~ti. in cu
PRIN PRIMARUL GENERAL, cu sediul in SPLAIUL INDEPENDENTEI, nr. 291~293,
sector 6, Bucure~ti, CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIUL BUCURE~TI cu sediul in SPLAIUL
INDEPENDENTEI, nr. 291~293, sector 6, Bucure~ti ~i PRIMARUL SECTORULUI 6 BUCURE~TI, cu
sediul in str. Calea Plevnei, nr. 147~149, sector 6, Bucure~ti, astfel cum a fost modificata.
Anuleaza HCGMB nr. 278/31.10.2013, certificatul de urbanism nr. 11/1S/18.01.2011 emis de
Primaria Sectorului 6 ~i HCGMB nr. 2/26.01.2016.
Respinge ca neintemeiata cererea reclamantei obligare a panltilor la plata de
cheltuieli de judecata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucure~ti
Sec}ia a II ~a de contencios administrativ §i fiscal.
Pronuntata prin punerea solu}iei la dispozitia paqilor prin mijlocirea grefei instantei azi, 24.07.2018.
Grefier,
Angela Andreia Costea
Red. ~i tehnored./jud.A.S/21ex./09.01.2019
12

Edinta Loc Sediul: Convocarea Sedintei Extraordinare A Fost Facuta de Catre Primarul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Edinta Loc Sediul: Convocarea Sedintei Extraordinare A Fost Facuta de Catre Primarul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proces-verbal

TncheiatTnsedinta extraordinara a Consiliului

Convocarea sedintei extraordinare a fost facuta de catre Primarul

platformei online de videoconferin@ WebEx, in conformitate cu

Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin

primar general, doamna secretar general 9i domnii directori 9i directoare

Domnul Primar General Nicusor DAN

bucure9tean sa poata sa le consulte. Muljumesc.

Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin

Doamna Secretar General Georgiana Zamfir

Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin

printr-unamendament depus de Primarul General pe care cred ca toti

Domnul consilier Riflu Andrei Daniel

Trecem la punctul numarul 1 9i anume rectificarea bugetului propriu

Domnul Consilier Calentaru Nasi

Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin

Domnul consilier Melciu Florin

Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin

Doamna Consilier Comanici Ancuta Sorina

ca primarul general ne plagiaza, ca sa zic a9a, toate proiectele 9i

primarul general. Ele sunt continuate 9i sa speram ca 9i finalizate. Ne

Domnul Pre9edinte de 9edinta Purcarea Sorin

Domnul Consilier Neac$u Lazar

Domnul Pre9edintede $edintaPurcarea Sorin

Domnul Consilier Ri(lu Andrei-Daniel

aceste informajii!inand cont 9i q ;

:url lor la energie electrica

Domnul Consilier Rigu Andrei-Daniel

Domnul Primar General Nicu9or DAN

Domnul Consilier Riglu Andrei-Daniel

Domnul Pre$edinte de $edinla Purcarea Sorin

Doamna Consilier Gram Anamaria Alina

Acestea sunt Tntrebarile 9i a9 vrea un scurt raspuns doamnei,

Doamna Consilier Comanici Ancuta Sorina

Domnul Primar General Nicu$or DAN

Pentru asta ASSMB a facut deja propunerea de circuite 91trebuie sa avem

Doamna Consilier Gram Anamaria Alina

Domnul Primar General Nicu$or DAN

Doamna Consilier Gram Anamaria Alina

Doamna Consilier Gram Anamaria Alina

Domnul Pre9edinte de 9edin+aPurcarea Sorin

Domnul Consilier Viqheciu Adrian Nicolae

dupa cea de pre9edinte la nivelul Romaniei 9i a9 vrea sa 9tiu daca primarul

Domnul Primar General Nicu9or DAN

crescanda cu situajia asta a generatade suspendarea PUZ-urilor,voiam

Domnul Primar General Nicusor DAN

Doamna Consilier Comanici Ancuta Sorina

foarte bine, tot trimite solicitari consilierilor generali pentru o Tntalnire Tn

Domnul Primar General Nicusor DAN

Doamna Consilier Comanici Ancuta Sorina

Domnul Primar General Nicusor DAN

DomnulPrimar General Nicusor DAN

DoamnaConsilier ComaniciAncuta Sorina

Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin

Doamna Consilier Comanici Ancuta Sorina

Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin

Domnul Consilier Pavel Marius Adrian

CTUAT-ul, Comisia Tehnica de Urbanism 9i Amenajarea Teritoriuluieste

Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin

Domnul Consilier Pavel Marius Adrian

Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin

Domnul Consilier Pavel Marius Adrian

Domnul Presedinte de sedinta Purcarea Sorin