MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

PROGRAMA

de formare profesională continuă la modulul tematic

DEZVOLTAREA CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

(Formarea formatorilor locali)

Chișinău, 2018
Aprobată prin Ordinul Ministerului Educației, culturii și al Cercetării al Republicii
Moldova___________________

COORDONATORI:
Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat, MECC
Valentin CRUDU, Șef Direcție Învățământ General, MECC
Valentina GAICIUC, consultant principal, MECC
Vladimir GUȚU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator național
Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., IIP, expert-coordonator național

AUTORI:
Ludmila URSU, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău, expert-coordonator
național
Mariana MARIN, dr., conf. univ., IȘE

RECENZENȚI:
Tatiana ȘOVA, dr., conf. univ., USARB
Angela TELEMAN, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău

2
 ARGUMENT
Dezvoltarea curriculară este reperată printr-un proces de evaluare sistemică și holistică a
curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate. Curriculumul pentru învățământul
primar este parte componentă a Curriculumului Național și reprezintă un document reglator şi
un act normativ prevăzut pentru a fi implementat în procesul educațional în clasele primare.
Scopul Curriculumului pentru învățământul primar constă în concretizarea și valorificarea
politicilor educaționale la nivelul învățământului primar.
Cursul de formare a formatorilor locali (regionali și municipali) se întemeiază pe
demersul dezvoltativ al Curriculumului pentru învățământul primar și este bazat pe paradigma
curriculară construită în Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017 1. Totodată, au fost
urmărite și tendinţele dezvoltării curriculare pe plan internaţional şi pe cel naţional2.
Programa dată evidenţiază necesitatea dezvoltării curriculare care generează un sistem de
componente ierarhic organizate care realizează două funcții principale:
 funcția reglatoare - vizată prin componenta teleologică;
 funcția strategică - vizată prin componentele conținutală și procesuală.
Aceste componente ale curriculumului se regăsesc în următoarele compartimente:
 În Cadrul conceptual al curriculumului pentru învățământul primar se descriu la nivel
general componentele teleologică, conținutală și procesuală.
 Curricula disciplinelor (programe școlare) prezintă aceleași componente la nivelul
concret al fiecărei discipline obligatorii incluse în Planul-cadru pentru învățământul
primar.
 Prin Repere privind strategiile didactice pedagogii sunt orientați să aplice curricula
disciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic, în conformitate cu
specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor.
 Prin Repere privind evaluarea, cadrele didactice sunt orientați să aplice curricula
disciplinelor la nivelul de proiectare și realizare a procesului de evaluare, contextul noii
paradigme a evaluării criteriale prin descriptori.
 În Activități transdisciplinare se stabilesc oportunități de abordare transdisciplinară a
curriculumului în procesul didactic la clasă.
Cursul accentuează următoarele elementele de noutate ale curriculumului dezvoltat:
 prezentarea conceptului de curriculum din perspectivă sistemică.
 precizarea nivelurilor taxonomice ale competențelor școlare
În elaborarea conținuturilor s-a avut în vedere necesitatea schimbărilor la nivelul dezvoltării
curriculare care a fost determinată de realități diverse, precum:
 funcționarea curriculumului anterior3 mai mult de un ciclu curricular (8 ani: 2010-2018);
 promovarea unor noi politici educaționale și curriculare cu referire la dezvoltarea
sistemului de învățământ (elaborarea și implementarea standardelor educaționale,
reconceptualizarea evaluării rezultatelor şcolare în cadrul învăţământului primar,
conceptualizarea unui sistem al managementului curriculumului etc.);
 aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului.

1
Cadrul de referință al al curriculumului national. Aprobat prin Ordinul ministerului nr. 432 din 29 mai 2017.
2
Bucun,N.; Guţu, V.; Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.
3
Curriculum școlar, clasele I-IV. Chișinău: ME, 2010.
3
 Prin cursul dat tindem să realizăm următoarele accente ce țin de etapa de dezvoltare
curriculară, 2018:
 Reliefarea cadrului valoric/ axiologic transdisciplinar în baza profilului absolventului
nivelului primar de învățământ ca un nou concept cu valențe semantice de finalitate a
sistemului învățământ, proiectat în premisa unității abordării psiho- și sociocentriste.
 Reformularea competențelor specifice disciplinelor, evidențiind valorile și atitudinile
specifice predominante în concordanță cu profilul absolventului claselor primare.
 Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin formularea unei competențe
specifice de integrare și transfer pentru fiecare disciplină de studiu.
 Corelarea numărului de competențe specifice cu valențele și posibilitățile fiecărei
discipline.
 Redefinirea unităților de învățare pornind de la statutul și binomul competențelor care
devin un nou sistem de referință al finalităților de format, conținuturile devenind mijloace
de formare a competențelor.
 Asigurarea unei structuri unice a unităților de învățare pe clase, eșalonându-le la
majoritatea disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita
activitatea de proiectare didactică eșalonată.
 Revizuirea sistemelor de unități de competențe în contextul dinamic al formării
competențelor specifice pe unități de învățare, pe clase.
 Eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele I-IV,
care vor conduce progresiv elevii spre dobândirea competențelor specifice disciplinei la
finele nivelului primar de învățământ.
 Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare, în premisa accesibilității, la nivelul
conținuturilor pe discipline, pe clase și unități de învățare: sincronizări (Limba străină și
Limba română; Științe și Matematică), reconfigurări, optimizări, descongestionări
judicioase. Evidențierea în cadrul unităților de conținut a termenilor specifici disciplinei
care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului.
 Asigurarea continuității în implementarea ECD în învățământul primar prin listarea
produselor școlare evaluabile în fiecare unitate de învățare.
 Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-învățare-
evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achizițiilor; realizarea
strategiilor de evaluare în contextul ECD.
 Intensificarea centrării curriculumului pe elev prin diversificarea ofertelor de discipline:
propunerea ariei curriculare „Consiliere și dezvoltare personală” cu disciplina de studiu
„Dezvoltare personală”.
 Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaţionalizare, europenizare,
tehnologizare etc.
 Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a elementelor de
învățare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judicioasă cu strategii
consacrate pentru vârsta școlară mică: ludice, conversative, exersative etc.
 Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare: activități transdisciplinare încadrate
într-o zi (7 zile pe an) și încadrate într-o lecție.

SCOPUL: pregătirea în vederea realizării formării cadrelor didactice pentru proiectarea și

desfășurarea procesului educaţional la clasă în baza Curriculumului pentru învățământul primar.

4
 COMPETENŢE VIZATE:
 cunoaștere și înțelegere
- abordarea comprehensivă, integratoare şi globală a problematicii contemporane în
domeniul educaţiei şi al teoriei şi dezvoltării curriculum-ului;
- conceptualizarea termenului curriculum în abordare multidimensională, evolutivă,
integrativă şi în contextul paradigmelor educaţionale moderne;
- utilizarea corectă a terminologiei de specialitate în contextul managementului curricular.
 explicare și interpretare
- abordarea teoretică şi aplicativă a diferitelor problematici curriculare;
- explicitarea statutului şi rolului curriculumului național ca şi componentă a
managementului instituţional;
- explicitarea tipurilor de curricula – funcţie de nivelul educaţional cu care corelează – a
funcţiilor lor şi a competenţelor specifice implicate;
 instrumental-aplicative
- analiza etapelor procesului curricular (proiectare, implementare, evaluare, optimizare) şi a
responsabilităţilor implicate şi realizarea managementului conţinuturilor;
- identificarea şi analizarea principalelor tendinţe în managementul curricular la
învățământul primar;
- valorificarea cunoştinţelor dobândite în cadrul disciplinelor școlare în învățământul primar;
- reflectarea – individual şi colectiv – asupra diverselor problematici, topici, probleme
circumscrise teoriei şi metodologiei curriculumului, dezvoltării curriculare actuale.
 atitudinale
- realizarea unei comunicări eficiente (verbală şi scrisă), bazată pe receptare şi ascultare
activă şi critică, reflecţie personală şi colectivă, formulare de idei proprii, asertivitate,
argumentare;
- informarea şi documentarea, analiză reflexivă, critic-constructivă şi de argumentare,
relaţionarea cu cei din jur şi empatizarea cu ei, colaborarea şi lucrul în grup;
- adoptarea unei poziții active și proactive faţă de activitatea educaţională ca factor
determinant în formarea pentru profesia didactică;
- aprecierea importanţei şi necesităţii realizării cercetărilor pedagogice.
METODE DE FORMARE: training-ul, prelegerea intensificată, conversaţia euristică,
brainstorming, rețeaua de discuții, problematizarea, studiul de caz, jocul de rol, modelarea,
simularea de situaţii, organizatori grafici, lucrul cu suportul de curs, consilierea etc.
FORME ŞI MODALITĂŢI DE EVALUARE: Se vor promova modalităţi de evaluare
formativă cu accent pe dimensiunea reflexivă, cu focalizare pe sarcină și cu focalizare pe sine:
discuția reflexivă (frontală); exercițiul reflexiv (în grupuri mici); eseul reflexiv(individual).
MIJLOACE DE FORMARE:În vederea desfăşurării programului vor fi utilizate resursele IŞE:
sălile de curs (computere; table interactive, proiectoare multimedia; copiatoare; imprimante etc.
RESURSE DE TIMP:5 zile.
ECHIPA DE FORMARE:
Formatori naționali
GRUPUL ŢINTĂ:
Formatori regionali și municipali

5
 3. PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT:

Nr. Ore Ore Ore

Teme
crt. de curs practice total
Curriculumul pentru învățământul primar.
1. 2 - 2
Cadrul conceptual
Repere generale privind proiectarea curriculară
2. 2 - 2
la disciplinele de învățământ
Curriculum disciplinar Limbă și literatură
3. 2 - 2
română/ rusă
4. Curriculum modul Educația digitală 2 - 2
5. Curriculum disciplinar Dezvoltarea personală 2 - 2
Ateliere didactice Curricula disciplinelor în
6. 20 20
învățământul primar -
7. Atelier didactic Activități transdisciplinare - 2 2
Ateliere de reflecție Curriculumul pentru
8. - 4 4
învățământul primar
Total: 10 26 36

PROGRAMA ANALITICĂ A MODULULUI TEMATIC

1. CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR. CADRUL CONCEPTUAL

Necesitatea și noutatea curriculumului dezvoltat. Curriculum pentru învățământul primar:
abordare sistemică. Sistemul de competențe pentru învățământul primar. Sistemul de conținuturi
pentru învățământul primar. Curriculumul pentru învățământul primar ca sistem de procese.
Curriculum disciplinar: produs curricular.
2.REPERE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULARĂ LA
DISCIPLINELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Repere generale privind strategiile didactice. Repere generale privind evaluarea. Conceptul de
proiectare didactică personalizată. Proiectarea didactică eșalonată în premisa personalizării.
Repere generale privind activitățile transdisciplinare.
3. CURRICULUM DISCIPLINAR LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ
Concepţia didactică a disciplinei. Noutatea curriculumului disciplinar. Dezvoltarea
competențelor specifice la disciplina limba și literatura română în clasele I-IV. Profilul elevului
care receptează și produce mesaje orale. Dezvoltarea competenței de comunicare orală.
Tehnologii didactice specifice de receptare a mesajului oral în situații de comunicare. Tehnici de
ascultare activă (TPR: Total physical response). Tehnologii didactice specifice de producere a
mesajului oral. Dezvoltarea competenței de receptare a textelor literare şi nonliterare. Tehnologii
didactice specifice de receptare a textului literar. Tehnologii didactice specifice de receptare a
textului nonliterar. Dezvoltarea competenței de producere a mesajelor scrise în situații de
comunicare. Profilul inițial al elevului care produce mesaje scrise. Dezvoltarea competenței de
gestionare a experiențelor lectorale. Repere privind strategiile didactice. Repere privind
evaluarea. Abordări transdisciplinare.
4. CURRICULUM MODUL EDUCAȚIA DIGITALĂ

6
Concepţia didactică a modulului. Curriculumul disciplinar.Repere privind strategiile didactice.
Repere privind evaluarea. Mijloace didactice specifice. Abordări transdisciplinare.
5. CURRICULUM DISCIPLINAR DEZVOLTAREA PERSONALĂ
Concepţia didactică a disciplinei. Curriculumul disciplinar.Repere privind strategiile didactice.
Repere privind evaluarea. Abordări transdisciplinare.
6. ATELIERE DIDACTICE CURRICULA DISCIPLINELOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR
Noutăți ale curricula disciplinelor. Repere privind strategiile didactice, privind evaluarea.
Sugestii de proiectare didactică de lungă durată, de scurtă durată.
Atelier didactic: Limbă și literatură română. Atelier didactic: Matematică. Atelier didactic:
Istoria. Atelier didactic: Educația moral-spirituală. Atelier didactic: Educația plastică. Atelier
didactic: Educația muzicală. Atelier didactic: Educația fizică. Atelier didactic: Educația
tehnologică. Atelier didactic: Educația digitală. Atelier didactic: Dezvoltarea personală.
7. ATELIER DIDACTIC ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE
Abordări transdisciplinare ale curricula: încadrate într-o zi de școală; încadrate într-o lecție.
Repere privind proiectarea demersurilor transdisciplinare. Atelier didactic: Exemple orientative
pentru proiectarea de scurtă durată a zilelor de activități transdisciplinare.
8.ATELIERE DE REFLECȚII CURRICULUM PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTULPRIMAR
Reflecții cu focalizare pe sarcină: jocuri didactice; învățare prin colaborare; învățare
experiențială; învățare bazată pe proiect; învățare bazată pe sarcini de lucru. Reflecții cu
focalizare pe sine: proiectarea post-formării personale; proiectarea activităților de formare la
nivelul regional și municipal.

7
 BIBLIOGRAFIE
Cadrul legal și normativ
1. Cadrul de referință al al curriculumului national. Aprobat prin Ordinul ministerului nr.
432 din 29 mai 2017.
2. Codul Educației al Republicii Moldova (MODIFICAT LP138 din 17.06.16, MO184-
192/01.07.16 art.401; în vigoare 01.07.16).
3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova, 2000.
4. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova
în 1990 şi intrată în vigoare în 1993.
5. Curriculum Național. Curriculum pentru învățământul primar. Chișinău: MECC, 2018.
6. Curriculum școlar, clasele I-IV. Chișinău: ME, 2010.
7. Hotărârea Guvernului nr. 727 din 16.06.2003 despre „Aprobarea strategiei naţionale
privind protecţia copilului şi a familiei”.
8. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din 15
decembrie 1994.
9. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa I, aprobată
la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 07
septembrie 2015; Ediția a II-a, aprobată la Consiliul Științifico-Didactic al IȘE din
27.12.2017.
10. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a II-a,
aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul nr. 862 din 07 septembrie 2015;
Ediția a II-a, aprobată la Consiliul Științifico-Didactic al IȘE din 27.12.2017.
11. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a III-a,
aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul nr.70 din 05 septembrie 2017.
12. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a IV-a,
aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul nr.XX din XXXX 2018.
13. Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copil de la naştere până la 7 ani: Standarde
profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie.
Aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum, 23 august 2010.
14. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova, aprobat
prin Hotărârea de Guvern nr. 863 din 26 august 2005.
15. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”.
16. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii
2016-2022, MECC, în Monitorul Oficial Nr. 347-352, art Nr : 1198, publicat 07.10.2016.
17. Strategia Moldova Digitală 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.857 din
31.10.2013.
18. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.410 din 4
aprilie 2003.

Studii/ rapoarte
19. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE,
2018.
20. Bucun,N.; Guţu, V.; Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid
metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.

Literatură în domeniu
21. Ausubel, D. Învăţarea semnificativă. Iași: Polirom, 2001.
8
22. Bocoș, M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013.
23. Cerghit, I. Metode de învăţământ. Iași: Polirom, 2005.
24. Cartaleanu, T.; Cosovan O. ş.a. Formarea de competenţe prin strategii didactice
interactive, Chişinău, C. E. Pro didactica, 2008.
25. Ciolan, L. Dincolo de discipline. Ghid pentru învățarea integrată/ crosscurriculară.
Editura Humanitas Educațional, București, 2003.
26. Ciolan, L. Învățarea integrată. Editura Polirom, Iași, 2008.
27. Curriculum pentru învățământul primar. Ghid de implementare. MECC, Chișinău, 2018.
28. Darling-Hammond, L., Ancess, J., Falk, B, Authentic Assessment in Action. Studies of
School sand Students at Work, Teachers College Press, Columbia University, 1995.
29. Gagné, R.M. Condiţiile învăţării, EDP, Bucureşti, 1975
30. Guţu V. Curriculum educaţional. Chișinău: CEP USM, 2014
31. Guţu, Vl. (coord.), Chicu, V., Dandara, O., [et. al.]. Psihopedagogia centrată pe copil.
Chișinău: CEP USM, 2008.
32. Joiţa E. (coord.), Profesorul şi alternativa constructivistă a instruirii. Editura
Universitaria, Craiova, 2007.
33. Marin, M. Didactici interactive înînvățământulprimar, Chișinău, 2013.
34. Mihăescu, M.; Dulman, A.; Mihai, C. Activități transdisciplinare. Ghid pentru invățători.
Editura Radical, București, 2004.
35. Nicolescu, B. La transdisciplinarité (manifeste), Éditions du Rocher, Monaco, 1996 (trad.
rom. Transdisciplinaritatea (manifest), Editura Polirom, Iași, Junimea, 2007).
36. Oprea C.L. Strategii didactice interactive. București: Editura Didactică și Pedagogică,
2006.
37. Peretti, A.; Legrand, J-A.; Boniface, J. Tehnici de comunicare, Polirom, Iaşi; 2001.
38. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de învățare.
Ghid pentru cadre didactice. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007.
39. Pogolșa L., Bucun N. [et al]. Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului
şcolar. /Pogolşa L., Bucun N. [et al], Chişinău, 2011.
40. Saranciuc-Gordea, L. Metodologia învățământului primar, Suport de curs. Chișinău: UPS
„Ion Creangă”, 2014.
41. Stelle, J., Meredith, K., Temple, C. Învăţarea prin cooperare, Ghidul nr. V. Chișinău: C.E.
Pro Didactica, 1998.
42. Temple, C. Critical thinking in cross-curricular approach, Open Society Institute – New
York, RWCT, 2001.
43. Ursu, L., Cîrlan L. Strategii didactice interactive în învățământul matematic primar.Suport
de curs. Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2008.
44. Логвина И., Рождественская Л. Формирование навыков функционального чтения:
Книга для учителя. – Нарва, 2012.
45. Пранцова Г.В, Романичева Е.С. Современные стратегии чтения. Смысловое чтение
и работа с текстом: Учебное пособие. -  М.: Форум, 2015.
46. Ядровская А.Е., Дунев А.И. Глоссарий методических терминов и понятий (русский
язык, литература): Опыт построения терминосистемы - Спб: Свое издательство,
2015.