CE ESTE PROCESUL DE INTEGRARE?

În opinia lui Jan Tinbergen, laureat al Premiului Nobel în ştiinţele economice, integrarea poate fi definită
ca fiind cea mai potrivită structură a economiei internaţionale prin îndepărtarea obstacolelor artificiale,
în scopul unor operări optime a acesteia; şi prin introducerea elementelor de coordonare şi unificare.

O sinteză asupra acestor înţelesuri diferite permite precizarea unui punct de vedere unitar, după care
integrarea ar putea fi definită, ca un proces instituţionalizat sau nu, care implică un transfer treptat de
competenţe decizionale naţionale spre un centru politic supranaţional, cu intenţia, de a se forma, în
final, o nouă entitate politică.

Forme ale integrării

 Integrarea politică poate fi privită ca crearea unei ordini într-un sistem politic. Diferiţi
cercetători consideră integrarea politică ca fiind strâns legată de diferite niveluri normative,
cognitive şi regulatorii ale instituţionalizării. În aşa mod, într-un sens, integrarea politică ţine de
crearea sau consolidarea instituţiilor politice şi a structurilor regulatorii.
 - Integrarea economică se manifestă, de asemenea în diferite forme: Oprimă formă de integrare
economică este Zona de comerţ liber – o înţelegere dintre un grup de state de a înlătura
barierele şi taxările duble în relaţiile comerciale reciproce. Fiecare stat păstrează relaţiile sale
comerciale cu non-membrii zonei. Nivelul cel mai simplu al Zonei de comerţ liber este zona
preferenţială de comerţ – când membrii acestei zone stabilesc între ei tarife mai joase decât
pentru non-membri, dar oricum, nu există liberă circulaţie a bunurilor. b. O altă formă de
integrare economică este Uniunea Vamală - o treaptă mai superioară zonei de liber schimb şi
reprezintă o înţelegere dintre state de a stabili un tarif extern comun (un nivel unic de taxare a
bunurilor care ajung în Uniunea Vamală din afara ei) al taxelor vamale. Aceasta se face cu scopul
de a facilita libera circulaţie a bunurilor pe tot teritoriul uniunii c. Următorul pas sau cea de-a
treia formă de integrare economică este Piaţa Unică –în care sunt eliminate obstacolele pentru
libera circulaţie a capitalului, muncii, serviciilor şi persoanelor. d. Ultima formă de integrare
economică este Uniunea Economică - în care urmărim introducerea unei valute unice şi
armonizarea şi unificarea politicilor monetare, fiscale şi sociale. Drept exemplual aceste forme
de integrare serveşte Uniunea Economică şi Monetară din cadrul UE.

CINE E ROBERT SCHUMANN?

a fost un politician, om de stat, avocat și diplomat francez. Este considerat drept unul din părinții fondatori
ai Uniunii Europene.

La 9 mai 1950, ministrul de externe a Franţei, Roberst Schuman, a propus un plan de soluţionare a
divergenţelor postbelice dintre statele Europei (îndeosebi divergenţele franco-germane) şi de contopire
a producţiilor de cărbuni şi oţel a celor două ţări. Conform Planului, întreaga producţie de cărbune şi
oţel trebuia să fie pusă sub controlul unei „Înalte Autorităţi”. Acest nou tip de cooperare era deschis
participării şi pentru alte state ale Europei.

TRATATUL DE LA MAASTRICHT 1992

Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene.

 Semnat la: Maastricht (Țările de Jos) la 7 februarie 1992
 Intrare în vigoare: 1 noiembrie 1993
 Tratatul de la Maastricht constituie un punct de cotitură în procesul de integrare europeană. Prin
modificarea tratatelor anterioare (Tratatul de la Paris, Tratatele de la Roma şi Actul Unic European),
obiectivul iniţial economic al Comunităţii – crearea unei pieţe interne unice, a fost depăşit şi pentru
prima dată vectorul integrării a fost îndreptat spre o uniune politică. Tratatul de la Maastricht a
schimbat denumirea oficială a Comunităţii Economice Europene, care din acest moment se numea
Uniunea Europeană. Această nouă structură se sprijină pe trei piloni:

- “Primul Pilon” – Pilonul Comunităţii Europene, adică cooperarea bazată pe Tratatul de la Paris (CECO) şi
pe Tratatele de la Roma, precum şi pe Actul Unic European, completate şi modificate acum prin Tratatul
de la Maastricht.

- “Pilonul doi” – Politica Externă şi de Securitate Comună, care reprezintă dezvoltarea, iniţiată încă la
începutul anilor 70, a conceptului cooperării interstatale în domeniul politicii externe.

- “Al Treilea Pilon” – cooperarea în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne.

Continutul tratatului:

 Uniunea monetară și economică

 Politica externă și de securitate comună
 Cetățenia europeană
 Colaborarea în domeniul politicii interne și juridice
 Procesul de democratizare

Actul Unic European

După ce a clarificat litigiul privind bugetul comunitar de la începutul anilor 1980, Consiliul European a decis, la reuniunea
de la Fontainebleau din iunie 1984, să înființeze un comitet ad hoc al reprezentanților personali ai șefilor de stat și de
guvern, denumit Comitetul Dooge, după numele președintelui său. Comitetului i s-a cerut să prezinte propuneri de
îmbunătățire a modului de funcționare a sistemului comunitar și a cooperării politice. Consiliul European de la Milano,
din iunie 1985, a decis cu majoritatea voturilor (șapte voturi pentru și trei împotrivă), o procedură excepțională în cadrul
acestui organism, să convoace o conferință interguvernamentală pentru a examina competențele instituțiilor, extinderea
activităților Comunității la noi domenii și crearea unei piețe interne „autentice”.La 17 februarie 1986, nouă state
membre au semnat AUE, urmate apoi de Danemarca (în urma unui referendum în favoarea acestuia), Italia și Grecia, la
28 februarie 1986. AUE a fost ratificat de către parlamentele statelor membre în decursul anului 1986, însă deoarece un
cetățean a introdus o acțiune în fața instanțelor irlandeze, intrarea sa în vigoare a întârziat cu șase luni, până la 1 iulie
1987. AUE a constituit prima modificare semnificativă adusă Tratatului de la Roma.

Relațiile UE cu Republica Moldova

Guvernul Republicii Moldova și-a demonstrat angajamentul de a continua cooperarea strânsă cu UE și de a pune în
aplicare acordurile existente.
1.La 1 iulie 2016 a intrat pe deplin în vigoare acordul de asociere UE-Republica Moldova cu zona sa de liber schimb
aprofundată și cuprinzătoare. Acordul a fost aplicat, în mod provizoriu, de la 1 septembrie 2014.
2.La 26 februarie 2018, miniștrii de externe ai UE au desfășurat un schimb de opinii cu privire la Republica Moldova. În
concluziile sale, Consiliul și-a reafirmat angajamentul de a consolida asocierea politică și integrarea economică dintre UE
și Republica Moldova, pe baza acordului de asociere. Consiliul a subliniat importanța continuării punerii în aplicare a
procesului de reformă, care a început în 2016.
3.La 30 septembrie 2019, Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat a cincea reuniune a Consiliului de
asociere. Consiliul a trecut în revistă progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-
Republica Moldova de la reuniunea anterioară, care a avut loc la 3 mai 2018.În cadrul reuniunii s-a discutat
despre asocierea politică, inclusiv despre cooperarea și convergența din domeniul politicii externe și de securitate
comune (PESC).Totodată, Consiliul de asociere a analizat cooperarea în domeniile justiției, libertății și securității. Printre
subiectele abordate s-au numărat reforma sistemului judiciar, regimul de scutire de viză, precum și combaterea corupției
și a spălării banilor.În plus, Consiliul de asociere a examinat progresele realizate în cadrul zonei de liber schimb
aprofundate și cuprinzătoare. Acesta s-a axat, în egală măsură, pe cooperarea economică și sectorială, inclusiv în
domeniul energiei.
Dialogul privind vizele
Liberalizarea vizelor a intrat în vigoare la 28 aprilie 2014. Regimul de călătorii fără viză cu Republica Moldova facilitează
călătoriile, afacerile și contactele interpersonale. Este un exemplu de progres înregistrat în privința îmbunătățirii mobilității
cu partenerii din Parteneriatul estic.
Reuniuni la nivel înalt
La 27-28 aprilie 2015, președintele Tusk a vizitat Republica Moldova pentru a sublinia importanța parteneriatului dintre
UE și Republica Moldova și pentru a discuta despre consolidarea cooperării bilaterale.Donald Tusk și liderii Republicii
Moldova au discutat despre punerea în aplicare a acordului de asociere și necesitatea de a se intensifica procesul
reformelor politice și economice în această țară.