Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În opinia lui Jan Tinbergen, laureat al Premiului Nobel în ştiinţele economice, integrarea poate fi definită
ca fiind cea mai potrivită structură a economiei internaţionale prin îndepărtarea obstacolelor artificiale,
în scopul unor operări optime a acesteia; şi prin introducerea elementelor de coordonare şi unificare.
O sinteză asupra acestor înţelesuri diferite permite precizarea unui punct de vedere unitar, după care
integrarea ar putea fi definită, ca un proces instituţionalizat sau nu, care implică un transfer treptat de
competenţe decizionale naţionale spre un centru politic supranaţional, cu intenţia, de a se forma, în
final, o nouă entitate politică.
Integrarea politică poate fi privită ca crearea unei ordini într-un sistem politic. Diferiţi
cercetători consideră integrarea politică ca fiind strâns legată de diferite niveluri normative,
cognitive şi regulatorii ale instituţionalizării. În aşa mod, într-un sens, integrarea politică ţine de
crearea sau consolidarea instituţiilor politice şi a structurilor regulatorii.
- Integrarea economică se manifestă, de asemenea în diferite forme: Oprimă formă de integrare
economică este Zona de comerţ liber – o înţelegere dintre un grup de state de a înlătura
barierele şi taxările duble în relaţiile comerciale reciproce. Fiecare stat păstrează relaţiile sale
comerciale cu non-membrii zonei. Nivelul cel mai simplu al Zonei de comerţ liber este zona
preferenţială de comerţ – când membrii acestei zone stabilesc între ei tarife mai joase decât
pentru non-membri, dar oricum, nu există liberă circulaţie a bunurilor. b. O altă formă de
integrare economică este Uniunea Vamală - o treaptă mai superioară zonei de liber schimb şi
reprezintă o înţelegere dintre state de a stabili un tarif extern comun (un nivel unic de taxare a
bunurilor care ajung în Uniunea Vamală din afara ei) al taxelor vamale. Aceasta se face cu scopul
de a facilita libera circulaţie a bunurilor pe tot teritoriul uniunii c. Următorul pas sau cea de-a
treia formă de integrare economică este Piaţa Unică –în care sunt eliminate obstacolele pentru
libera circulaţie a capitalului, muncii, serviciilor şi persoanelor. d. Ultima formă de integrare
economică este Uniunea Economică - în care urmărim introducerea unei valute unice şi
armonizarea şi unificarea politicilor monetare, fiscale şi sociale. Drept exemplual aceste forme
de integrare serveşte Uniunea Economică şi Monetară din cadrul UE.
a fost un politician, om de stat, avocat și diplomat francez. Este considerat drept unul din părinții fondatori
ai Uniunii Europene.
La 9 mai 1950, ministrul de externe a Franţei, Roberst Schuman, a propus un plan de soluţionare a
divergenţelor postbelice dintre statele Europei (îndeosebi divergenţele franco-germane) şi de contopire
a producţiilor de cărbuni şi oţel a celor două ţări. Conform Planului, întreaga producţie de cărbune şi
oţel trebuia să fie pusă sub controlul unei „Înalte Autorităţi”. Acest nou tip de cooperare era deschis
participării şi pentru alte state ale Europei.
- “Primul Pilon” – Pilonul Comunităţii Europene, adică cooperarea bazată pe Tratatul de la Paris (CECO) şi
pe Tratatele de la Roma, precum şi pe Actul Unic European, completate şi modificate acum prin Tratatul
de la Maastricht.
- “Pilonul doi” – Politica Externă şi de Securitate Comună, care reprezintă dezvoltarea, iniţiată încă la
începutul anilor 70, a conceptului cooperării interstatale în domeniul politicii externe.
Continutul tratatului: