    a, b     

z   a, b   a  bi; unde i  1. este forma algebrică.

z   a, b   z  cos   i sin   ; unde z  a 2  b 2 ; forma trig.
 pentru P   cadranului I   k 0

b  pentru P   cadranului II   k  1
  arg  z   arctg    k   
a  pentru P   cadranului III   k  1
 pentru P   cadranului IV   k  2

z   a, b   z  eix este forma exponentială

• Imposibilitatea de a rezolva ecuaţia x 2  1  0în mulţimea numerelor reale i-a
determinat pe matematicieni să caute alte numere .
• Soluţia ecuaţiei de mai sus este x  1  R. Euller a fost primul
matematician care a notat soluţia ecuaţiei de mai sus cu simbolul:
• i  1 şi acest număr l-a numit unitate imaginară
• Din ecuaţiile de gradul II cu   0care nu au ca soluţii numere reale şi
rezovându-le au dat peste unele expresii ca de exemplu pentru ecuaţia:
•  x1  2  i 3  R
x2  4x  7  0  x1,2  2  4  7  2  3  2  1 3  2  i 3  
x2  2  i 3  R
• Expresiile de forma a  bi unde a, b  R au fost numite, numere
complexe şi privite mult timp cu neîncrederere. S-a început apoi să se
opereze cu aceste expresii după aceleaşi reguli ca şi cele pentru numere
reale. Pasul următor l-a constituit reprezentarea geometrică a acestor
expresii (numere complexe ) . Fiecare număr complex a  bi poate fi
reprezentat prin punctul de coordonate  a, b  din planul  xOy  aceasta a
dus la un nou punct de vedere asupra numerelor complexe.
Numerele complexe sunt perechi de numere reale pentru care sunt stabilite
anumite operaţii de adunare si înmulţire, supuse acelorasi legi ca si
operaţiile cu numere reale.
 • Considerăm R 2  R  R    /    a, b  ; a, b  R .
• Pe această mulţime definim operaţiile :
      a, b   R 2   +   a, b    c, d    a  c; b  d  : Adunarea 
• \ 
 
               
    
2
c , d R a , b c , d ac bd ; ad bc : Înmulţirea 
• Notăm cu: C  R  R
• I.  C ,   - structură de grup abelian
1).     ,  ,   C ;                adunarea este asociativă
• Verificare.
 
         a, b   c, d     m, n   a  c; b  d    m, n    ac  m ; bd  n 
esteasociativă adunarea numerelor 
 esteasociativă adunarea numerelor 

 a   c  m ; b   d  n     a, b    c, d    m, n          

• 2). . 0 este elementul neutru al

  0   0.0  R2 ,      a, b  R2; 0      0  
adunării
• Verificare
 0     0, 0    a, b    0  a; 0  b    a, b   
  0   a, b    0, 0    a  0; b  0    a, b   
3).      a, b R2,      a, b R2;          0 ; fiecare element are opus
. Verificare.
       a, b    a, b    a  a; b  b    0, 0   0
     a, b    a, b    a  a;  b  b    0, 0   0
• 4).     ,   C ;        adunarea este comutativă.

• ( )
II. C \ { 0 = ( 0,0) , g} este structură de grup abelian .
• 1).     ,  ,   R 2 ;                înmulţirea este asociativă.
• Verificare.
• a)  
      a, b  c, d    m, n   ac
 bd
 ;  bc   m, n    u, v   m, n    u  m  v  n; u  n  v  m  
ad
 u v 
  ac  bd  m   ad  bc  n ;  ac  bd  n   ad  bc  m    acm  bdm  adn  bcn ; acn  bdn  adm  bcm  .
 
      a, b   c, d   m, n     a, b   cm  dn ; cn     a, b   p, q    ap  bq ; aq  bp  
  dm
   p 
 q 
  a  cm  dn   b  cn  dm  ; a  cn  dm   b  cm  dn     acm  adn  bcn  bdm ; acn  adm  bcm  bdn 
• Cele două rezultate sunt egale, rezultă că 
        
 • 2).   1   1,0   R ,       a ;, b   R ; 1      1   1   1,0 
2 2
este
elementul neutru al înmulţirii.
• Verificare.
1    1, 0    a, b    1  a  0  b ; 1 b  0  a    a, b   
 1   a, b    1, 0    a 1  b  0 ; a  0  b 1   a, b   

     a, b   R 2 ,    1  
• 3) a b 
;    R 2
;    1
  1
  1
a b a b 
2 2 2 2

• Fiecare pereche are inversă.

• Verificare.
 a b   a2 b2 -ab ab 
  1
  a, b    2 2 ;  2 2    2 2  2 2 ; 2     1, 0   1
 a b a  b   a  b a  b a  b2 a2  b2 
 a b   a2 b2 ab ab 
    2 2 ;  2 2
1
   a , b    2 2  ;     1, 0   1
 a b a b  a b a b a2  b2 a2  b2
2 2
 
• 4). este comutativă înmulţirea .
   ,   R 2 ,       
• Verifcare.
 
     a , b    c, d      bd
ac ;  bc
ad    ca  db ; cb  da    c, d   a, b     
 
 comutativă adunarea şi înmulţirea comutativă adunarea şi înmulţirea 
• III . Înmulţirea este distributivă faţă de adunare la stânga şi la dreapta
              
   ,  ,   R   2

           
• Verifcare.
 
a ).         a , b   c , d    m , n     a , b   c m ; d  n    a , b   t , s    at  bs ; as  bt  
 t s 
  a  c  m   b  d  n  ; a  d  n   b  c  m     ac  am  bd  bn ; ad  an  bc  bm 
     a, b   c, d    a, b   m, n    ac  bd ; ad  bc    am  bn ; an  bm  
 ac  bd  am  bn ; ad  bc  an  bm 
b).      a, b   c, d    a, b   m, n    ac  bd ; ad  bc    am  bn ; an  bm  
 ac  bd  am  bn ; ad  bc  an  bm 
Rezultatele dela a) și b). sunt egale, rezultă că         este adevărată.
 
• La fel se verifică şi a doua egalitate
        .
 ü
ïï
ïï
( C, + ) este grup abelian ïï
ïï
• Avem : ( C \ { 0} ,g) este grup abelian ý Þ ( C , + ,g)
ïï
este corp comutativ.
Înmulţirea este distributivă faţă de adunareïï
ïï
la stânga şi la dreapta. ïïþ
 :R  C  RR
  x    x, 0 
 1.   x  y    x    y
• 
posedă proprietăţile :  2.   x  y     x    y 
 3.  : R  C este injectivă


• Funcţia  se numeşte morfism injectiv

• Verificarea proprietăţilor
• 1).
  x  y    x  y ; 0    x, 0    y , 0     x     y 
• 2).
  x  y    xy.0    x, 0   y, 0     x     y 
• 3).
Datorită acestui
•
 x     y    x, 0    y , 0   x  y
morfism injectiv avem
Im     x, 0   C /   x    x, 0  ; x  R  R  C  R 2
• Luând bijecţia  : R  R ,   x    x, 0  , putem identifica numărul real a  cu
 a,0
Corpul  R, ,  este izomorf cu  R , ,  şi se notează astfel: ( R, + ,g) » ( R, + ,g) .
Corpul numerelor reale se scufundă în corpul numerelor complexe ( C , + ,g) .
• Corespondenţa dintre operaţiile de adunare şi înmulţire între cele două corpuri
•
ïìï a + b = ( a, 0) + ( b,0) = ( a + b; 0)
• ( R, + ,g) , ( R, + ,g) constă în relaţiile ( " ) a, b Î R Þ í
ïï
î ab = ( a, 0) ( b, 0) = ( ab, 0)

• Aceste relaţii arată că regulile de adunare şi înmulţire pe mulţimea R Ì C ,

sunt aceleaşi cu cele de adunare şi înmulţire a numerelor reale corespunzătoare.
• Astfel submulţimea R a lui C are aceleaşi proprietăţi algebrice cu acelea ale
numerelor reale. Din acest motiv putem identifica nmumărul complex ( a , 0) cu
numărul real a , scriind ( a, 0) º a. Rezultă: ( 0, 0) = 0 si ( 1, 0) = 1 .
• Dacă luăm funcţia f : R ® C , f ( x) = ( 0, x) aceasta nu mai este morfism
deoarece nu mai verifică proprietăţile de morfism. Într-adevăr :
ìï f ( xy ) = ( 0, xy ) ü
ïï
ï
í ý Þ f ( xy ) ¹ f ( x) f ( y )
ïï f ( x) ×f ( y ) = ( 0, x) ×( 0, y ) = ( 0 ×0 - xy ; 0 ×y + x ×0) = ( - xy, 0) ïï
î þ
• De aici se observă că dacă înmulţim două numere complexe deforma 0, b ,
( )
obţinem un număr complex ce se poate identifica cu un număr real.
( 0, x ) ×( 0, y ) = ( 0 ×0 - xy ; 0 ×y + x ×0) = ( - xy, 0) = - xy Î R
• În particular ( 0, 1) ×( 0, 1) = ( - 1, 0) = - 1   0, 1  1
2

Rezultă că numărul complex  0, 1 verifică ecuaţia x 2  1  0 . Înlocuim pe

 0, 1  0, 1  1  0   1  1  0  0=0
2

x cu numărul complex  0, 1 cu simbolul i.

obţinem:
• Convenţional
i   0, notăm
1  Cnumărul complex
i 2  1
• Adică astfel că
• Numerele complexe se pot prezenta sub 3 forme :
z   a, b   a  bi
• A). Forma
z   aalgebrica
,b  C a numărului complex. :
• Să luăm z   a,în
şi având b vedere
  a, 0 operaţiile
  0, b  cu
 a,aceste
0    bnumere
, 0   0, complexe,
1  a  bi îl
mai putem scrie şi altfel:
z  a  bi
• este forma algebrică a numărului complex .
 a  Re  z  - numită partea reală a numărului complex z

b  Im  z  - numită partea imaginară a numărului complex z
   0, b    b, 0    0, 1  bi ;   bi
• se numeşte număr imaginar .
b  1 atunci   i
• Dacă şi senumeşte unitate imaginară.
• 1).Adunarea numerelor complexe în forma algebrică.

z1  a1  b1i 
  z1  z2   a1  a2    b1  b2  i
z2  a2  b2i 
• Exemple :
• 1).z1  2  3i   z1  z2   2  3   3  1 i  1  2i
z2  3  i 
•
1 1 
• 2). 1 2  3 i 
z 
1   1 1 3 1
  z1  z2    1      i   i
1  2   3 2 2 6
z2  1  i
2 
• 2). Înmultirea numerelor complexe în forma algebrică.
•   z1  z2   a1, b1   a2 , b2    a1a2  b1b2 ; a1b2  a2b1    a1a2  b1b2    a1b2  a2b1  i
z1  a1  b2i 
  z1  z2   a1a2  b1b2    a1b2  a2b1  i
z2  a2  b2i 
• Exemple
z1  2  i 
• 1).   z1 z2   2  3  1   2     2   2   3 1 i  8  i
z2  3  2i 
• 2). z1  6  i 
   30  2    12  5 i  32  7i
z2  5  2i 
• Numere complexe conjugate.
• Dacă z  a  bi atunci z  a  bi se numeşte conjugatul lui z .
• Exemple :
z1  2  3i  conjugatul este z1  2  3i
•
• 1 conjugatul este z  3  1 i
z2  3  i  2
• 2 2
• 5 7 conjugatul este 5 7
z3    i  z3    i
• 2 5 2 5
• conjugatul este
z4  9  i 5  z4  9  i 2
• Suma şi produsul a două numere complex conjugate este un număr real

z  a  bi   z  z  2a  R

z  a  bi   z  z  a 2  b 2  R
•
z1  6  5i   z1  z1  12
• Exemple  1). 
z1  6  5i   z1 z1  36  25  61
• 2). z2  5  3i 
  z2  z2  2 5

z2  5  3i   z2 z2  5  9  14

• Oricare ar fi două numere complexe există următoarele

z1 , z2 egalităţi:

z1 z2  z1  z2 ; z   z  ;    a  R, a  a .
n
z1  z2  z1  z2 ; n
• Demonstraţie
 z1  x1  y1i   z1  z2   x1  x2    y1  y2  i  z1  z2   x1  x2    y1  y2  i 

   
z2  x2  y2i   z1 z2   x1 x2  y1 y2    x1 y2  x2 y1  i  z1  z2   x1  x2    y1  y2  i  z1  z2  z1  z2
 
z1  x1  y1i   z1  z2   x1  x2    y1  y2  i  z1 z2   x1x2  y1 y2    x1 y2  x2 y1  i   z1 z2  z1  z2

z2  x2  y2i  z1  z2   x1x2  y1 y2    x1 y2  x2 y1  i  z1  z2   x1x2  y1 y2    x1 y2  x2 y1  i 

  z  z  z  z z ... z  z  z  z  ...  z   z 

n
z  z  
n
z  z  ..... n

de n ori de n ori

a  R, a  a  0i  a  a  0i  a  0i  a
• Fie polinomul f  z   an z n  an1 z n1  an2 z n2  .........  a2 z 2  a1z  a0 , cu ai  R, i  1, n
• ( Coeficienţii sunt toţi reali) atunci există egalitatea f  z   f  z 
• Demonstraţie.
f  z   an z n  an 1 z n 1  an 2 z n  2  .........  a2 z 2  a1 z  a0  an z n  an 1 z n 1  .....  a2 z 2  a1 z  a0 

 an  z n  an1  z n 1  .......  a2  z 2  a1  z  a0  an  z   an1  z   ....  a2  z   a1 z  a0  f  z 

n n 1 2

• Inversul unui numar complex

• Fie z   a, b   a  bi un număr complex.
•   1  a b  a b a  bi z
z   a, b    2 2 ;  2
1
   i  
 a b a  b2  a2  b2 a 2  b 2 a2  b2 z  z
 a b 1 z
• z  a  bi  z 1   i sau z 1  
a b a b
2 2 2 2
z zz
• Împărţirea numerelor complexe
1 z2 z1 z2 z1 z1 z2
z1 : z2  z1  z2  z1    
z2 z2 z 2 z 2 z2 z2 z2
• Exemple : Să se împartă numerele complexe .
z1  7  i  z1 7  i  7  i   3  i  20  10i
     2i
z2  3  i  z2 3  i  3  i   3  i  10
z1  2  3i  z1 2  3i  2  3i   2  i  7  4i 7 4
      i
z2  2  i  z2 2i  2  i  2  i 5 5 5
z1  3  2i  z1 3  2i  3  2i   i  3i  2
     2  3i
z2  i  z2 i  i  i 1
 Puterile lui i
Încercări inductive Generalizări.
Se observă că după 4 paşi se repetă

i1  i
i 2  1 i  i
4k

4 k
 1k  1
i 3  i 2  i  1  i  i i4k 1  i4k  i  1 i  i
i 4  i 2  i 2   1  1  1 i4k 2  14k  i2  1  1  1
i 5  i 4  i  1 i  i i4k 3  i4k  i3  1  i   i
i 6  i 2  i 4   1  1  1 i 4k
 1 , i4k 1  i , i4k 2  1 , i4k 3  i
i 7  i 3  i 4   i  1  i
i 8  i 4  i 4  1 1  1

S  i 6  i16  i 36  i 46  1  1  1  1  0
100 100 1

P  i  i 2  i 3  i 4  i 5  ...........  i100  i1 2 3 4 5 .......100  i 2

 i50101  i5050  i 4126 2  1
• Egalitatea numerelor complexe.
• z1   a, b   a  bi  a  c a  c
  z1  z2   a.b    c, d    a  bi  c  di  
z2   c, d   c  di  b  d b  d
• Să se găsească numerele reale x, y din egalităţile:
• a).  5 x  3 yi    2 y  xi   3  i folosim egalitatea numerelor complexe .
  11
 5 x  2 y  3 x 
 17
 5x  2 y    3 y  x  i  3  i   
  x  3 y  1  y   2
  17
b). x  2  y  3  1  3i
1 i 1 i
x-2+  x  2  i   y  3   y  3 i
  1  3i   x  2  y  3   x  2  y  3 i  2  6i
2
 x y 7 x  0
  x  y  5    x  y  1 i  2  6i   
Opusul unui număr complex  x  y   7 y  2
• z   a, b   a  bi si  z    a, b   a  bi  ; z  a  bi atunci opusul lui este
 z   a  bi
•
• Exemple:
a
Numărul complex z Numărul opus lui
 z   3  2i z  z   3  2i

z  5  i z  5  i
1 1
 z    3i  z    3i
2 2
 5  2i 7  5  2i 7

Rărăcina pătrată a unui număr real

Fie a  0
negativ.   a  0;  a    1  a  i 2
a ; deci  a  ai 2  i a
a  i a .
Numărul real a. Rădăcina pătrată a lui
Exempl
e: 9 9  9 i 2  3i
6 6  6i 2  i 6
3 3  3i 2  i 3
25 25  2 5i 2  5i
12 12  12i2  2i 3
63 63  6 3i 2  3i 7
• Să se rezolve ecuaţiile de gradul II cu   0
 1 3
 x1    i C \ R
1   3  1  i 3  2 2
x2  x  1  0 x1,2   
2 2 x   1  3
 2 i C \ R
2 2
 x1  3  5i  C \ R
x  6 x  34  0 1,2
2
x  3  9  34  3  25  3  5i  
 x2  3  5i  C \ R
 2
2  24 2  2 2 i 2 2  x1 

 1 i
2
x2  2  x  1  0 x1,2      1 i   
2 2 2 2 x  2
 2 1 i
2
x 8  0
3  x3  23  0   x  2   x2  2 x  4   0  x  2  0 sau x2  2 x  4  0
 x1  1  i 3
 x  2 sau x1,2  1  3  1  i 3  
 x2  1  i 3
 x  2;  1  i 3;  1  i 3  
x 4 +1  x 4 +2x 2 -2x 2 +1   x 4  2 x 2  1  2 x 2 =  x 2  1    x  
2 2
x4  1  0 2x 2
 2  x 1 x2  2  x 1

x4  1  0  x 2
 
 2  x  1 x2  2  x  1  0  x 2  2  x  1  0 sau x 2  2  x  1  0
 2 2
 x1   i
a ). x 2  2  x  1  0  x1,2  2  2  4  2 i 2 
 2 2
2 2 x  2  2 i
 2 2 2
  2 2
x    i
 2  2  4  2  i 2  1 2 2
b). x 2  2  x  1  0  x1,2   
2 2 x   2  2 i
 2 2 2
 2 2 2 2 2 2 2 2 
 x    i; ;  i;  i; + i 
 2 2 2 2 2 2 2 2 

• Să se rezolve ecuaţiile de gradul II cu coeficienţi complecşi.

• z 2  8  1  i  z   63  16i   0
  b 2  4ac  64  1  i   4  63  16i   4 16  2i   63  16i   4  63  16i   1  1  8i 
2 2

8  1  i   4  1  8i  8  1  i   2  1  8i 
2
 z  4  4i  1  8i  3  4i
z1,2    4  1  i    1  8i    1
2 2  z2  4  4i  1  8i  5  12i
iz 2   1  2i  z  1  0   b 2  4ac   1  2i  2  4i  3  4i  4i  3  3i 2

z1,2 
  1  2i   3i 2   1  2i   i 3 i  1  2i   i 2 3 i  2   3
   

 2  i  3  
2i 2i 2i 2 2 2
 2  i  3 2  3 1
1z    i

 2 2 2  3  2 1 3  2 1 
 x  i;   i
z  2  i  3  2  3  1 i
 2  2 2 2 2 
2 2 2
• Planul complex
• Să alegem într-un plan p un sistem de coordonate carteziene ortogonale, astfel încât
 OA   OB   1 şi OA  OB.

• Considerăm axele
x   OA, O, A  , y   OB, O, B  .
Fiecărui cuplu de numere reale
 x, y
îi corespunde în planul p câte un singur punct
P p
şi reciproc fiecărui P p
punct
îi corespunde câte o singură pereche de  x
numere, y   R
reale
2
.
• Rezultă bijecţia: f : p  R 2
, f  P    x., y 
• Din definiţia corpului numerelor complexe C = ( R , + ,g) , rezultă că fiecărei perechi
2

de numere reale ( x, y ) Î R îi corespunde numărul complex z = x + yi Î C şi invers.

2

Am realizat o altă bijecţie: g : R 2 ® C , g ( x, y ) = x + yi.

• Cele două bijecţii menţionate se pot compune şi se obţine o nouă bijecţie
• h: p C h: pC

h  P    g  f   P   g  f  P    g  x, y   x  yi h  P   x  yi
• Această nouă bijecţie ne spune că fiecărui punct P  p (din planul p) îi
corespunde numărul complex numit afixul punctului P şi
z 
reciproc,fiecărui număr complexx  yi îi corespunde în plan un punct
z  x  yi P  x, y  .
 y • Afixul punctului O (originea axelor ) este numărul
complex z  0  0  0i
B(i)
• Afixul punctului A este numărul complex z  1  1  0i
z i  0i
x • Afixul punctului B este numărul complex
x  OA
O A(1) a  a  0i
• Afixele punctelor de pe axa sunt numere reale:
y  OB
bi  0  bi
Afixele punctelor de pe axa sunt numere imaginare :
Planul care are axa orizontală - axa numerelor reale şi axa verticală - axa
numerelor imaginare şi ale cărui puncte se identifică cu numerele complexe, se
numeşte plan complex . z  C,
A  C C despre punctul
Putem vorbi planul complex şi despre o mulţime de puncte
(o figură geometrică
Mulţimea ) din planul
de puncte . Astfel,complex
mulţimile de puncte pentrui care:
Denumirea
Re  z axa reală
Im  z  axa imaginară
Re  z  0 semiplanul stâng
Re  z  0 semiplanul drept
Im  z   0 semiplanul inf erior
Im  z   0 semiplanul sup erior
• Modulul numarului complex. al punctului
Mp se notează:
z  distanta numărului z  a  bi dela originea axelor O la punctul M
z  OM
OM 2  a 2  b 2  OM  a 2  b 2
z  a  bi
z  a 2  b2 
Să se calculeze modulul următoarelor numere complexe.

z1  1  3i  z1  12  32  1  9  10  z1  10

 1   1  1  1  2
2 2
z 2  1  i  z2   z2  2
z3  3i  0  3i  z3  0 2  32  9  3  z3  3
Proprietăti ale modulului 2
z4  5  5  0i  z 4  5  0  25  5
2
 z5  5
1
z 0  z0 z 1  z
2
zz  z z1  z2  z1  z2
z  z  z
z1  z2  z1  z2
z 1  z 2  z1  z 2
z
z1  z2  d  A, B   distanţa dela A la B
z1
 1
z2 z2 unde A z1  si B  z2 
• Demonstraţie.
z  x 2  y 2  x  0
  x 2
 y 2
 0  x 2
 y 2
 0    z  0  0i  0
z 0  y  0
z  x  yi 
 
2
2 2
  z  z  x 2
 y 2
 x y
2 2
 z  zz  z
z  x  yi 
 z  x2  y2 
z  x  yi   
  
z  x  yi    z  x 2  y 2   z  z   z
 z   x  yi    z  x 2  y 2 
 
2
 
z1 z2   z1 z2  z1 z2   z1 z2   z1 z2    z1 z1   z2 z2   z1  z2
2 2

2 2 2
z1 z2  z1  z2  z1 z2  z1  z2
z1 z1 z z1 z1 z
z1  z2  z1  z2  z1  1  z1  z2    1
z2 z2 z2 z2 z2 z2
1 z
1 z 1 1 z z z 1 -1 1
z    2  z   2  2  2  =z  z 1  z
z zz z z z z z z

z1  x1  y1i 
  z1  z2   x1  x2    y1  y2  i  x1  x2    y1  y2  
2 2
 z1  z2 
z2  x2  y2i 
  x12  x22  2x1x2  y12  y22  2 y1 y2   x y    x y    2 x x  yy    x  y
1
2
1
2
2
2
2
2
1 2 1 2 1
2
1
2
 x2 2  y 2 2
    
inegalitatea lui Minkovskii
 z1  z2  z1  z 2

z1  z 2  z1    z2   z1    z2   z1  z2  z1  z 2  z1  z 2
z1  z1  z2  z2  z1  z2  z2  z1  z2  z1  z2
z1  z2  z1  z2 
  z1  z2  z1  z2
z2  z1  z2  z1 
z1  x1  y1i 
  z1  z2   x1  x2    y1  y 2  i  x1  x 2    y1  y 2   d  A, B 
2 2
 z1  z 2 
z2  x2  y2i 
•  z1  z2  d  A, B  unde A  z1  si B  z2 

Consecinţă Pentru un triunghiABC undeA  z1  ; B  z2  ; C  z3  există următoarea

inegalitate: z1  z2  z1  z3  z2  z3

Aplicatii.
Să se demonstreze egalităţile următoare :
 
2
z1  z2  z1  z2  2 z1  z2 se foloseşte proprietatea de modul z  z  z
2 2 2 2

Rezolvare.
  
z1  z2   z1  z2  z1  z2   z1  z2   z1  z2   z1z1  z1z2  z1z2  z2 z2 
2

 
se adună egalităţile

 
z1  z2   z1  z2  z1  z2   z1  z2   z1  z2   z1z1  z1z2  z1z2  z2 z2 
2

z1  z2  z1  z2  2  z1 z1  z2 z2 
2 2

2 2 2
z1  z2  z1 z2  z1 z2  z1  z2
• rezolvare
2
z1  z 2
2
 z1 z 2  z1 z 2  z1 z1  z 2 z 2  z1 z 2  z1 z 2 


z1  z 2
2
 
  z 1  z 2  z1  z 2   z 1  z 2   z 1  z 2   z1 z1  z1 z 2  z1 z 2  z 2 z 2 

2 2 2
 z1  z 2  z1 z 2  z1 z 2  z 1  z 2

•
2
z1 z2  1  z1  z2  1  z1  2

Rezolvare
1  z2
2

• z1z2  1 2   z1z2  1  z1z2  1   z1z2  1  z1z2  1  z1z1z2 z2  z1z2  z1z 2  1  z1 2 z 2 2  z1z 2  z1z 2  1
2
 
z1  z2   z1  z2  z1  z2   z1  z2   z1  z2   z1 z1  z1 z2  z1z2  z2 z2  z1  z1z 2  z1 z2  z2
2 2

• Adunăm membru cu membru cele două egalităţi şi se obţine:

2
z1 z2  1  z1  z2  z1  1  z2
2 2 2
 2
 
z1  1  z1  1
2
 2
z2  1
• Să se determine locul geometric al punctului M de afix z asrfel ca:
• a). z  z  3  z  z   7
• Rezolvare
z  x  yi   z  z  x 2  y 2 
   x  y  6x  7  x 2  y 2  6 x  7  0,
2 2

z  x  yi   z  z  2 x 
• un cerc cu centrul în punctul   3, 0  si r  4
b). z  z  3  z  z   4  3i
rezolvare
  15
 x 2  y 2  4 x  
z  x  yi   z  z  x 2  y 2   2 
   x  y  6 yi  4  3i    
2 2

z  x  yi   z  z  2 yi   6 y  3  y1
•   2
• M   15 ;  1  si M  15 ;  1  Locul geometric este format din punctele: M , M
 1
 2 2
 2
 2 2
  1 2
   
Im  z  1  z  2    0 şi Re   z  1  z  2    0
• Rezolvare
z  x  yi  z 2   x  yi   x 2  y 2  2 xyi
2

 z  1  z  2   z 2  3z  2  x 2  y 2  2 xyi  3  x  yi   2  x 2  y 2 3x 2  2 xy  3y i

   
Re  z 1  z  2   Im  z 1  z  2  
 2
 3 1
Re  z  1  z  2    0  x 2  y 2  3 x  2  0
  x    y2   0
2  2 4
 3
•  4  x    4 y 2  1 această ultimă ecuaţie reprezintă o hiperbolă cu centrul în
 2
punctul A  , 0 
3
•
2 
• B). Forma trigonometricA a numărului complex. z  z   cos   i sin  
• y P(a,b) z  a 2  b 2 este modulul lui z .
• z
j = m ( POM
b
·
) = arg ( z ) este argumentul lui z şi   0, 2 
 a x
O M
 pentru P   cadranului I   k 0

b  pentru P   cadranului II   k  1
  arg  z   arctg    k   
a  pentru P   cadranului III   k  1
 pentru P   cadranului IV   k  2

OM  OP  cos   a  z  cos  
   z  a  bi  z  cos   z  sin   z   cos   i sin  
MP  OP  sin    b  z  sin  
• este forma trigonometrică a numărului complex.
z  a  bi  z  cos   i sin  
•  Pentru a trece un număr complex din forma algebrică în forma trigonometrică
trebuie calculate modulul şi argumentul numărului complex
 z  a 2  b2 

z  a  bi  b   z  z  cos   i sin  
  arctg    k ; se ţine seama de poziţia lui P în cadrane 
a 

• pentru valoarea lui k .

• Dacă z  a  0 i , avem două cazuri:
 dacă a  0  z =a şi arg  z     0   z  a  cos 0  i sin 0 
  
dacă a  0  z = a şi arg  z        z  a  cos   i sin  
• Dacă z  0  b i , avem două cazuri:
    z  b  cos   i sin  
 dacă b  0  z =b şi arg  
z      
2    2 2
 
dacă b  0  z = b şi arg  z     3   z  b  cos 3  i sin 3 
 2    
• Aplicaţii.  2 2 
• Să se tracă în forma trigonometrică următoarele numere complexe date în forma
algebrică
• Forma Forma trigonometrica
algebrica
z 3 z  3  cos 0  i sin 0 
z  5  cos   i sin  
z  5   
z  2  cos   i sin
z  2i  2 2
 3 3 
z  3i z  3  cos
 2
 i sin 
2 
• Cazul general când z  a  bi se calculează modulul şi argumentul numărului
complex.
• z  a2  b2 

z  a  bi  b   z  z  cos  i sin 
  arctg    k ; se ţine seama de poziţia lui P în cadrane pentru valoarea lui k .
a 

Forma Pozitia punctului în Trecerea în forma

algebrica plan trigonometrica

z  1 1  2
   
z  1 i P  1  i   cadranului I  k  0   arg z  arctg 1 
   
   z  2 

cos
4
 i sin 
4
4
z   1 1  2
2 
P  1  i   cadranului II .  k  1   3 3 
z  1  i  
  arg z  arctg  1   
 z  2 cos  i sin 
 4 4
4 
z  31  2 

z   3 1  
P  3  1  cadranului III .  k  1   7 7 
 1     z  2 cos  i sin 
  arg z  arctg       6 6
 3 6 
z  3 1  2 

z  1 i 3  
P 1  i 3  cadranului IV .  k  2  3
  arg  z   arctg 


    2 

  z  2  cos

5
6
 i sin
5 

6 
 1  3 

z  sin2  cos2   1 1 
z  sin   i cos P  sin   i cos    p    

 z  cos
 
   i sin
 
 
sin  cos  ; cos  sin  2  2 
2   2 
 z  1  cos   i sin 
2    
 1  cos    
2
z   sin 2   1  2 cos   cos 2
  sin
     
2
  2  2 cos   2 1  cos   4sin    2 sin  
1
    2 2
 
2sin 2  

 
2

 z  2 sin  
2
     
2sin   cos   cos  
b sin  2 2  2   ctg     tg        
tg         tg  tg   
a 1  cos      2 2 2 2 2
2sin 2   sin  
2 2
           
  =arg  z     z  2 sin    cos     i sin    
2 2 2 2 2  2 2 
• Egalitatea a doua numere complexe în forma trigonometrică
z1  z1  cos t1  i sin t1    z1  z2 
    z1  z2
z2  z2  cos t2  i sin t2    z1  cos t1  i sin t1   z2  cos t2  i sin t2   cos t  cos t2  
sin t  sin t  t1  t2  2k
1

z1  z2 
  1 2 
 z1  z2
z1  z2  
arg  z1   arg  z2   k .2
• Două numere complexe în formă trigonometrică sunt egale dacă au acelaşi modul şi
diferenţa argumentelor să fie un multiplu de .
2
 • Modulul si argumentul a doua numere complex conjugate.
z  z  cos   i sin   
  z  z
z  z  cos   i sin    z cos  2     i sin  2       
 arg  z   2  arg  z 
dar se ştie că z  z 
• Dacă artunci conjugatul său este

z  z cos   i sin   z  z cos  2     i sin  2    

• Înmulţirea numerelor complexe în formă trigonometrică.

z1  z1  cos t1  i sin t1  
  z1  z2  z1  cos t1  i sin t1   z2  cos t 2  i sin t2   z1 z2  cos t1 cos t2  sin t1 sin t 2   i  sin t1 cos t 2  cos t1 sin t 2   
z2  z2  cos t2  i sin t2  
z1  z1  cos t1  i sin t1  
 z1  z2 cos  t1  t2   i sin  t1  t2      z1 z 2  z1 z 2  cos  t1  t 2   i sin  t1  t 2  
• Avem : z 2  z 2  cos t 2  i sin t 2  
si argfi zgeneralizată.
z1 z2  z1  z2poate
• Formula produsului 1z 2   arg  z1   arg  z2 

• z1 Puterea unui
 z2  z3  .......  znnumăr
 z1  zcomplex în formă  t1  t2  t3  .......  tn   i sin  t1  t2  t3  ....  tn  
costrigonometrică.
2  z 3  .......  z n  
• Dacă
z1  z2  z3  .........  zn  z 
    
 cos  t t  t .... t   i sin  t t  t .... t    z cos  nt   i sin  nt  
n
z n  z  z  z  .... z  z z z  ...  z
de n ori
       de n ori   de n ori  
de n ori
 zn  z
n

z  z  cos t  i sin t   z  z n n
 cos  nt   i sin  nt   


 arg  z   n  arg  z 
n

• Inversul unui număr complex în forma trigonometrică.
z  z  cos t  i sin t 


z  z  cos x  i sin x    zz 1  z  z 1 cos  t  x   i sin  t  x    1  0i  1  cos 0  i sin 0 
1 1


zz 1  1  1  0i 
 1 1 1 
z   z
z  z 1  
1
z 
 1 1
    z  z
 cos  t  x   cos 0    t  x  2 k  
 x  arg  z   2  arg  z 
1
sin  t  x   sin 0   k  1  t  x  2  x  2  t 
  
 
• z  z  cos t  i sin t   z 1  z 1  cos  2  t   i sin  2  t   z1  zsau
1
şi arg z1  2  arg z

Exemplu
   1       2 5 5 
z  2  cos  i sin   z 1  cos
  2    i sin  2     cos  i sin 
 3 3 2  3  3  2  3 3 
Împărţirea numerelor complexe în forma trigonometrică.
z1  z1  cos t1  i sin t1   z1
 cos  t1  2  t 2   i sin  t1  2  t 2   
1 1
   z1  z2  z1 z2
z2  z2  cos t2  i sin t 2   z2
z1
  cos  t1  t2   i sin  t1  t2  
z2 
 z1  z1   cos t1  i sin t1   z1 z1
     cos  t1  t2   i sin  t1  t2  
z2  z2   cos t2  i sin t2   z2 z2

z1 z z 
 1 şi arg  1   arg  z1   arg  z2 
z2 z2  z2 
• Aplicatii.
   1  i 3 
8 11
• Să se calculeze următoarele expresii: z  3i
• Rezolvare

   1  i 3      1 i 3 
8 11 8 11 8 11
z  3 i  3 i  3  i  1  i 3  28  211  219

arg  z   arg     1  i 3    arg 

  
3  i   arg  1  i 3    8  arg
   
8 11 8 11
3 i 3  i  11 arg 1  i 3 
     
11 2 66
 8  11   22  11 2 
6 3 3
z  219  cos 22  i sin 22   219  cos 0  i sin 0   219  1  0i   219
1 i 3 
z 
 1  i 
• Rezolvare.
 16 16 16
1 i 3  1 i 3  2 
z       2
8

 1  i  1 i  2
 1  i 3 16  1 i 3   5   17 68
arg  z   arg     16  arg 
 1  i   1  i
 
  16  arg 1  i 3  arg  1  i    16  
 3
   16 
4  12

3
   
 68 68  8  2   2   8 2 2 
z  28  cos  i sin   2 cos
  11  2    i sin  11  2    2  cos  i sin 
 3 3    3   3    3 3 
   1 3 

 28   cos  i sin   28   
 3 3
i   27 1  i 3  
 2 2 
• Rădăcina de ordinul n dintr-un număr complex.
• Fie z  0 n  N , n  2. Se numeşte rădăcină de ordinul n a lui z  z  cos   i sin  
• numărul complex Z  y  cos x  i sin x  care verifică egalitatea Z n  z.
Ecuaţia are n soluţii.
• Demonstraţie
  yn z
 y  z
n

Z n  z.  y n  cos  nx   i sin  nx    z  cos   i sin      2k  
 nx    2 k  x 
  n
 2k   2k 
Znz n z  cos   i sin    n z  cos  i sin  k  0,1, 2,3,...., n  1
 n n 
• Exemple se calculeze radicalii:   5   5 
2 k   2 k  
 3  5 5  3   3   3 
3
1 i 3 1  i 3  2  cos
3  i sin   2 cos    i sin  
 3 3    3   3 
 5 5       
k  0  z0  3 2  cos  i sin 
 9 9 
 11 11 
k  1  z1  3 2  cos  i sin 
 9 9 
 17 17 
k  2  z2  3 2  cos  i sin 
 9 9 
      
    2 k     2 k   
 4 4
4
1 i  4
1 i  4 2  cos  i sin   4
2 cos    i sin  
 4 4   4   4 
         
k  0  z0  8
2  cos  i sin 
 16 16 
 9 9 
k  1  z1  2  cos8
 i sin 
 16 16 
 17 17 
k  2  z 2  8 2  cos  i sin 
 16 16 
 25 25 
k  3  z 3  8 2  cos  i sin 
 16 16 
• Ecuatii binoame.
• O ecuaţie de forma ax  b  0 se numeşte binoamă.
n

• Să se rezolve următoarele ecuaţii binoame.

 2 k   2 k   
x 4  625  0  x 4  625  x  4 625  4 625  cos   i sin    5 cos  i sin
 4 4 
    2 2  5 2
k  0  x0  5  cos  i sin   5   i    1 i 
 4 4   2 2  2
 3 3   2 2  5 2
k  1  x1  5  cos  i sin   5    i    1  i 
 4 4   2 2  2

 5 5   2 2  5 2
k  2  x2  5  cos  i sin   5    i    1  i 
 4 4   2 2  2

 7 7   2 2  5 2
k  3  x3  5  cos  i sin   5   i   1 i 
 4 4   2 2  2
• Soluţiile ecuaţiei sunt: x   5 2  1  i  ; 5 2  1  i  ; 5 2  1  i  ; 5 2  1  i  
 
 2 2 2 2 
   
 2 k   2 k  
 x  i  x  i  cos  i sin
  2  2
x i  0
3  cos    i sin 
3 3 3

2 2  3   3 
   
   3 1
k  0  x0  cos  i sin   i
6 6 2 2
5 5 3 1  3 1 3 1 
k  1  x1  cos  i sin   i  x  i;   i;  i 
6 6 2 2  2 2 2 2 
9 9
k  2  x2  cos  i sin  0  i  i
6 6
 2  i  x3  3  i  0 
      
3  i  3  i   2  i  5  5i     2 k    2 k   
 4 4
x3     1 i  x  3 1 i  3 2  cos  i sin   6 2  cos    i sin  
2  i  2  i  2  i 5  4 4   3   3 
     
   
k  0  x0  6 2  cos  i sin 
 12 12 
 3 3 
k  1  x1  6 2  cos  i sin 
 4 4 
 17 17 
k  2  x2  6 2  cos  i sin 
 12 12 
Ecuatia: z n  1  0
2 k 2 k
z n  1  z  n 1  n cos 0  i sin 0  cos  i sin
n n
 k  0  z0  cos 0  i sin  1  0i  1
2 2
k  1  z1  cos  i sin
n n
4 4
k  2  z2  cos  i sin
n n
6 6
k  3  z3  cos  i sin
n n
............................................................. z   1, z1 , z2 , z3 , z4 ,...., zk ,......, zn1
2 k 2 k
k  k  zk  cos  i sin
n n
................................................................
2  n  1  2  n  1 
k  n  1  zn 1  cos  i sin
n n
• Soluţiile acestei ecuatii au ca reprezentare geometrică vârfurile unui poligon regulat
C  oîn; 1cercul
n cu laturi înscris  M 0, unde vârful 0 ( 1;coordonatele
Mare 0) z0 = 1 + 0i
deoarece . zk , zk + 1
• M
Imaginile
k , M k+1
a două rădăcini consecutive sunt două vârfuri consecutive

• ale poligonului regulat cu n laturi.

• Demonstraţie.
 ìï zk = 1
2k p 2k p ïï
zk = cos + i sin Þ í
n n ïï arg ( zk ) = 2k p
ïî n
ìï zk + 1 = 1
2 ( k + 1) p 2 ( k + 1) p ïï
zk + 1 = cos + i sin Þ í
n n ïï arg ( z ) = 2 ( k + 1) p
ïïî k+1
n
• Cum zk = z k + 1 = 1 Þ toate imaginile rădăcinilor acestei ecuaţii sunt situate pe
2 ( k + 1) p 2k p 2p
un cerc de rază r = 1. ( k k + 1 )
m ·
M OM = arg ( k+ 1 )
z - arg ( z k ) =
n
-
n
=
n
2p
• Cum m( M k OM k + 1 ) =
· constant Þ la unghiuri congruente corespund arce
n ¼ M º M ¼M º M ¼ M º ......... º M ¼ M º ...........
congruente pe acelas cerc M
M 3 ( z3 ) M 2  z2  0 1 1 2 2 3 k k+1

• rezultă că la arce congruente corespund coarde

M4
congruente M1  z1  congruente  M 0 M 1    M 1M 2    M 2 M 3   .......   M k M k 1   ......
• Rezultă că poligonul este regulat.
  p  n şi   k  N ; k  p  n încât z k p  1
• M 0  1; 0  şi se spune că rădăcina zk este de ordinul p şi se
ord  zk   p  zk p  1
• n notează astfel:
k n si p
• atunci când k
k n   k , n   1,  zk  1, zk 2  1, zk 3  1,...., zk n 1  1, dar z k n  1  ord  z k   n
• este egal cu gradul ecuaţiei. În acest caz zk se numeşte rădăcină primitivă a
ecuaţiei .
• Puterile pentru exponenţii p  0,1, 2,3, 4,......, n  1 ale unei rădăcini primitive zk , sunt
egale cu celelalte rădăcini ale ecuaţiei z  1  0 .
n

• Demonstaţia ultimelor 3 propoziţii.

•
n
• 1). Dacă k  p  n  k n si  p  zk p  1
k 2 kp 
 2
zk   cos
k  2
 i sin
k  
p
2  kp     2n 2n
 cos 2  i sin 2  1  0i  1
  cos  i sin  cos  i sin
p

 n n  n n n n
• 2). Dacă k  p  n  k n   k, n  1  kp  nq  r , 0  r  n.
2  kp   2  kp   2  nq  r   2  nq  r  
p
 2 k 2 k 
zk   cos
p
 i sin   cos  i sin  cos  i sin 
 n n  n n n n
 2r   2r  2r 2r
cos  2q    i sin  2 q    cos  i sin  z r unde r  n  zk p  zr
 n   n  n n
• Unde zr este o rădăcină a ecuaţiei z n  1  0 r   0,1, 2,3,......, n  1
2  kn   2  kn  
n
 2 k 2 k 
zk n
  cos  i sin   cos  i sin  cos  2k    i sin  2k    1  0i  1
 n n  n n
 zk n  1    zk   1, z1 , z2 , z3 ,......, zn 1
• Exemple Pentru ecuaţiaz 4  1  0
• Soluţiile ecuaţiei sunt z   1, i, 1, i și k   0,1, 2,3
• 3 4   3,4  =1 si z3  i este o rădăcină primitivă a ecuaţiei. 
 z31   i   i  z3 
1

 
•  z 2   i  2  i 2   1  z 
dar
z 4
   i 
4
 i 4  1  ord  z3   4
 3 2  3
 3 
 z3   i   i    i   i  z1 
3 3 z3 este o rădăcină primitivă

•  1, 4   1  z1  i este rădăcină primitivă a ecuaţiei,avem:

 z11  i1  i  z1 
 2 2  dar
z
 1  i  1  z 2   z1
4
 i 4
 1  ord  i   4
 z 3  i 3  i  z 
 1 3 

• Rădăcinile ecuaţiei z 4  1  0, z  1, i, 1, i sunt vârfurile unui pătrat înscris în

 
cercul de rază r  1 .
• Fie ecuaţia n cu soluţiile z   1, z , z , z , z ,........, z  atunci avem :
z 1  0 1 2 3 4 n 1

a ). zk   z1  ,    k  1, 2,3,....., n  1
k

•
 0 dacă p  q  n
b). 1  z1  z2  z3  ....  zn1
p p p p p

n dacă p  q  n
• Demonstraţie.
2 2
z0  1; z1  cos  i sin
n n
2
4 4  2 2 
 
2
z2  cos  i sin   cos  i sin   z1
n n  n n 
a). 6 6  2 2 
3

 
3
z3  cos  i sin   cos  i sin   z1
n n  n n 
.......................................................................................
k
2k 2k  2 2 
 
k
zk  cos  i sin   cos  i sin   z1
n n  n n 
• b). Fie p  nq  r , r   0,1, 2,3,...., n  1
S  1p  z1 p  z2 p  z3 p  .....  zn 1 p  1  z1nq  r  z 2 nq  r  z3nq  r  ...  z n 1nq  r 
 1  z1nq  z1r  z2 nq  z2 r  z3nq  z 3r  .....  z n 1nq  z n 1r  1   z1n  z1r   z 2 n  z 2 r   z 3n  z 3r  ....   z n 1n  z n 1r 
q q q q

 1  1 z1r  1 z2r  z3r  .....  1 zn1r  1  z1r  z2r  z3r  ....  zn1r  1  z1r  z12r  z13r  ....  z1 n1 r 
 11 0
   0 dacă r  0  p  nq
1 z nr
1  z1 1  z1
r r
 1
1  z1 1  z 0  z 0  z 0  ....  z 0  1  1  1  1  .....  1  n dacă r  0  p  nq
1 1 1 1       
 de n ori
• EXERCIŢII REZOLVATE.
1 1
• 1). Să se arate că dacă z   2 cos a, a  R atunci z n  n  2 cos  na 
z z
• Soluţie.
1
z   2cos a  z 2   2cos a  z  1  0; z1,2  cos a  i 1  cos2 a  cos a  i sin 2 a 
z

 z1  cos a  i sin a  1   
z n
  cos  a  i sin     cos  na   i sin  na 
 a 
n

cos a  i sin a   
 z2  cos a  i sin a  z2n   cos a  i sin a   cos  na   i sin  na 
n

1 cos 0  i sin 0
  cos  na   i sin  na 
z1n
cos  na   i sin  na 
1 cos 0  i sin 0
  cos   na   i sin   na   cos  na   i sin  na 
z2 n cos  na   i sin  na 

 n 1
 z1   cos  na   i sin  na   cos  na   i sin  na   2 cos  na 
 z1n

z n  1
 cos  na   i sin  na   cos  na   i sin  na   2 cos  na 
 2 z2 n
• 2). Să se arate că orice număr complex de modul 1 se poate pune sub forma
• 1  i Soluţie.
1  i
 2
          
cos    sin 2    2i sin   cos  
2
 cos  i sin 
 2  2  2  2  2 2
• Dacă z  1  z  cos   i sin    
1 2   2  
cos    sin  
2 2

sin
2 1 i 2
      
 cos  i sin  cos  i sin cos 1  itg
  2 2
 2 2  2  2  1  i
•          1  i unde am notat

 cos  i sin   cos  i sin  cos 2  i sin 2 sin
2
1  tg
2
 2 2  2 2 1 i

cos
2
• cu   tg 
2
• 3). Să se rezolve ecuaţia
 cos x  i sin x   cos 2 x  i sin 2 x   cos 3x  i sin 3x  ..........  cos nx  i sin nx   1
• Soluţie
•
 cos x  i sin x   cos 2 x  i sin 2 x   cos 3 x  i sin 3 x  ..........  cos nx  i sin nx   1
• este echivalentă cu ecuaţia
 n  n  1   n  n  1 
cos  x  2 x  3 x  .....  nx   i sin  x  2 x  3 x  .....  nx   1  cos  x   i sin  x  1
 2   2 
  n  n  1 
cos  x  1  n  n  1
 n  n  1   n  n  1    2   x  2 k
cos  x   i sin  x   1  0i    
2 
 2   2  sin  n  n  1 x   0  n  n  1 x  k
  2 

   2
  4k 
 x  
 n  n  1  4k
  x  .
x  2 k

n  n  1
 n  n  1 

 xi   x i 
n n
• 4). Să se rezolve ecuaţia 1 x 2
1 x 2
0
•  
• Soluţie.
• Punem condiţia:
1  x 2  0  x   1, 1  schimbarea de variabilă din x în  prin x  cos 
   
n n
unde    0,   este bijecţie.Ecuaţia va lua forma : cos   i 1  cos 2   cos   i 1  cos 2  0

 cos   i sin     cos   i sin    0  cos  n   i sin  n   cos  n   i sin  n   0

n n

k  k 
 2i sin  n   0  sin  n   0  n  k    dar xk  cos   , unde k  0,1, 2,...., n  1.
n  n 
• Soluţiile ecuaţiei sunt :  
x  1; cos ; cos
2 3
; cos ; ........... ,cos
 n  1  

 n n n n 
• 5). Să se rezolve ecuaţia:
   
n n
x  i  x  i 0
• Soluţie.
• Schimbăm variabila x în variabila
 prin bijecţia x  ctgn ,    0, n  .
• Ecuaţia va lua forma: cos    cos  
 ctg  i    ctg  i   0  
n n
i  i  0
•  sin    sin  
 n
 cos   i sin    cos   i sin  
n
cos  n   i sin  n   cos  n   i sin  n 
     0  0
 sin    sin   sin 
n

    
2 cos  n   0  cos  n   0  n   2k  1     2k  1 ; dar xk  ctg  2k  1 
2   2n3 5  2n  
• unde k  0,1, 2,3,...., n  1. Soluţiile ecuaţiei sunt:  2n
x  ctg ; ctg  ; ctg ; ........., ctg 2n  1  

 
 n 2n 2n 2n 
• 6). Să se rezolve ecuaţia: 1  ix    1  ix   1  x 2
n n

• Soluţie.
 
• Schimbăm variabila x cu variabila  prin bijecţia x  tg ,     ; .
 2 2 
Ecuaţia va lua forma
n

  sin    
n n
n
 sin    1
 1  i  tg    1  i  tg  
n n
1  tg 2  1  i 
  1  i    
 cos    cos    cos 2  
 cos   i sin  
n
 cos   i sin  
n
1 cos  n   i sin  n   cos  n   i sin  n  1
    
cos n  cos n  cosn  cos n  cos n 
1   
2 cos  n   1  cos  n    n  2k     2k 
2 3 n 3n
• Dar avem x  tg  2k     , unde k  0,1, 2,3,......., n  1 . Soluţiile ecuaţiei sunt:
k  
•  n 3n 
    2    2    2  n  1    
x  tg ; tg ; tg    ; tg    ; ........; tg    
 3n 3n  n 3n   n 3n   n 3n  
• C ). Forma exponenţialA a numărului complex.
• Formula lui Euller .
• Fie funcţia f : R ® C pe care o derivăm:
f ( x ) = cos x + i sin x

f ¢( x) = ( cos x + i sin x ) ¢ = - sin x + i cos x = i 2 sin x + i cos x = i ( cos x + i sin x ) = i ×f ( x )

f ¢: R ® C
f ¢( x ) = i ×f ( x )

f  x f  x
 i   dx  i  dx  ln  f  x    ix  c  f  x   eix  c
f  x f  x
• Trebuie determinată constanta C. Din relaţiile :
f  0   ec 
x0    e 1  e  e  c  0  f  x  e
c c 0 ix

f  0   cos 0  i sinix0  1  0i  1

f  x  e 
• Din relaţiile:   eix  cos x  i sin x este formula lui Euller.
f  x   cos x  i sin x 
•  ix
e  ei  x   cos   x   i sin   x   cos x  i sin x  e ix  cos x  i sin x
• a 2 formulă Euller.
• Consecinte.
 e 0  e 0 i  cos 0  i sin 0  1  0 i  1  e0  1
 
  
e 2  cos  i sin  0  i  i 
i
i
2 2  e 2
 i
i 
e  cos   i sin    1  0 i   1  e i  1
3
i 3 3 
3
e 2
 cos  i sin  0  i  i  i
2 2  e 2
 i
• Să se calculeze expresiile numerice:
 
i i   2 2
1  ?  1  i  e 2
 e  cos  i sin 
4
 i
4 4 2 2
i
æ p ö p 2 p
2 ÷
i i -
i i ç
i  ?  i = ççe ÷ = e = e
2 2
; 0, 207879576
÷
è ÷ ø
1
ö1 æ p p i
i ?  i
i ÷ i
i = i = ççe
÷
i
÷ = e 2 ; 4.8104
2

ø÷ çè
• Forma exponentială a numărului complex este:
z  z  ei x
• Demonstraţie
z  a  bi  z   cos x  i sin x   z  eix
• Înmultirea
z1  z1 ei x1 
i  x2 
 z1  z2  z1  z2 eix1  eix2  z1 z2 e  1 2 
i x x
 z1 z2  z1 z2 ei  x1  x2 
z2  z2 e 
• Împărtirea
z1  z1 ei x1  z1 z1 eix1 z1 i  x1  x2  z1 z1
 e  1 2
i x x
   ix2  e  
i  x2  z2 z2
z2  z2 e  z2 z2 e z2
 3 6 i 3 i 
i
 z1 z 2  2   e  e  3  e
2
i 

Exemple z1  2  e 6   2

  
i 
3 3  i
 z 2 e 6
4  i
z2   e 1
    e 6
2   z2 3 3 i 3
 e
2
Alte formule:  cos x  i sin x  le adunăm apoi le scădem eix  eix  2 cos x
ix
e
 
  ix ix
eix  cos x  i sin x  e  e  2i sin x
e ix  e  ix
cos x 
2

e ix  e  ix
sin x 
2i