Universitatea Politehnica Timişoara

MARKETING şi LEGISLAŢIE

LEGISLAŢIE

20.10.2020 1
Marketing şi Legislaţie
 Universitatea Politehnica Timişoara

CUPRINS

1. Noţiuni de legislaţie

2. Construcţiile, ramură de bază a producţiei materiale

3. Particularităţi ale producţiei de construcţii

4. Factorii participanţi la realizarea construcţiilor

20.10.2020 2
Dr. Ing. Ana-Andreea Mihărtescu
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

1. Noţiuni de Legislaţie (1)

• LEGISLÁȚIE = Totalitatea legilor unei țări sau ale unui domeniu juridic (DEX)

• Norma de drept (juridică) este o regulă de conduită generală (socială),

impersonală și obligatorie, instituită sau sancționată de autoritatea publică,
aplicată din conştiința juridică a oamenilor și, în caz de abatere, prin
constrângerea asigurată de autoritatea publică. Are ca scop asigurarea ordinii
sociale. Se adresează tuturor cetăţenilor unei ţări şi este reprezentată de: legi,
decrete, OUG, HG, Hotărâri ale Ministerelor (precizări tehnice).
• Trăsăturile normei juridice:
– Are caracter general şi impersonal (un etalon de conduită, aplicabil în mod egal fiecărui
individ);
– Are caracter obligatoriu (trebuie impusă prin constrângere);
– Are caracter tipic (modelul de urmat);
– Este publică (voinţa legiuitorului este transpusă într-un text care este publicat în MO)

20.10.2020 3
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

1. Noţiuni de Legislaţie (2)

• Structura normei juridice integrează trei elemente:
– Ipoteza este partea normei juridice care precizează condiţiile şi împrejurările în care aceasta
se aplică, precum şi categoriile de subiecţi cărora norma li se adresează.
• EX: cod civil, Art. 1.724. - Când cumpărătorul nu a plătit, vânzătorul este îndreptăţit să
obţină fie executarea silită a obligaţiei de plata, fie rezoluţiunea vânzării, precum şi, în ambele
situaţii, daune-interese, dacă este cazul.
• În această normă, ipoteza constă în atitudinea cumpărătorului de a nu plăti preţul
convenit.

– Dispoziţia este elementul structural al normei juridice care stabileşte conduita ce trebuie
respectată, în condiţiile şi împrejurările prevăzute de ipoteză.
• În exemplul anterior, dispoziţia constă în obligaţia pe care o are cumpărătorul de a plăti
preţul convenit.

– Sancţiunea este partea normei juridice care stabileşte consecinţele ce decurg din
nerespectarea dispoziţiei normei respective în împrejurările stabilite de ipoteza ei, precum
şi eventualele măsuri pe care autorităţile competente le pot lua împotriva subiectului de
drept care a încălcat norma.
• În exemplul dat, sancţiunea constă în posibilitatea vânzătorului de a cere şi obţine
executarea silită precum sau rezoluţiunea vânzării, adică desfiinţarea ei pentru cauză
de neexecutare.

20.10.2020 4
Dr. Ing. Ana-Andreea Mihărtescu
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

1. Noţiuni de Legislaţie (3)

Clasificare sancţiuni:
• În funcţie de gradul lor de determinare, sancţiunile se clasifică în:
– sancţiuni absolut determinate (nu pot fi modificate de autorităţile care le aplică, ex. amendă
1000 lei);
– sancţiuni relativ determinate (variază între un minim şi un maxim, ex. amendă 1000-5000 lei;
închisoare 5-10 ani);
– sancţiuni alternative (conferă autorităţii ce le aplică posibilitatea de a alege);
– sancţiuni cumulative: posibilitatea aplicării a două sau mai multe sancţiuni pentru aceeaşi
faptă.
• În funcţie de criteriul naturii şi gravităţii lor, sancţiunile se clasifică în:
– Penale (pedepse, infracţiuni): privarea de libertate, amenda penală, interzicerea unor drepturi;
– contravenţionale sau administrative, sancţiuni care se aplică pentru fapte ce constituie
contravenţii, adică abateri mai puţin grave decât infracţiunile şi care nu sunt prevăzute în
legea penală: avertismentul şi amenda;
– civile, care pot fi izvorâte din răspunderea contractuală şi atunci se concretizează în repararea
prejudiciului cauzat de neexecutarea sau executarea defectuoasă a obligaţiilor contractuale;
– disciplinare, care intervin în cazul încălcării obligaţiilor de serviciu şi pot îmbrăca următoarele
forme: mustrare, avertisment, reducere de salariu, retrogradare, suspendare din funcţie,
transfer disciplinar, demitere din funcţie;
– procedurale, care decurg din nerespectarea normelor impuse de diverse proceduri şi care
constau de obicei în nulitatea sau anularea actului încheiat fără a ţine seama de prevederile
legale.
20.10.2020 5
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

1. Noţiuni de Legislaţie (4)

• Raportul juridic este definit ca fiind relaţia socială, patrimonială (economică) sau
nepatrimonială (neeconomică), stabilită între persoane fizice sau/şi persoane
juridice aflate pe poziţie de egalitate juridică şi reglementată de norma de drept
civil.
– raporturi civile patrimoniale, raporturile legate de dreptul de proprietate, cele care izvorăsc din
contractele civile, din succesiuni etc. (vânzarea-cumpărarea, schimbul de bunuri, prestarea de
servicii, executarea de lucrări etc.)
– raporturi civile nepatrimoniale raporturile referitoare la dreptul la nume, la domiciliu, la stare civilă, la
drepturile privind creaţia intelectuală etc.

• Persoana fizică: omul considerat în mod individual, ca membru al societăţii,

având calitatea de subiect de drept. Calitatea de subiect de drept este recunoscută
şi garantată tuturor persoanelor fizice fără nici o discriminare pe motiv de rasă,
naţionalitate, sex, religie sau grad de cultură.

• Persoană juridică: Colectivitate de persoane fizice, cu calitate de subiect distinct,

de drept bucurându-se de o organizare de sine stătătoare şi de un patrimoniu
propriu, îndreptat spre realizarea unui anumit scop. În sens larg, persoana juridică
se manifestă ca instituţie, asociaţie, organizaţie, societate comercială etc.
20.10.2020 6
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

2. Construcţiile, ramură de bază a producţiei materiale

• Construcţiile, ca ramură a producţiei materiale reprezintă procesul de execuţie al
lucrărilor de construcţii-montaj necesare asigurării creării de noi mijloace fixe şi a
menţinerii construcţiilor existente la un nivel tehnico-constructiv cât mai apropiat
de cel iniţial.
• Scopul construcţiilor este diferit:
– adăpostirea şi crearea condiţiilor materiale de trai oamenilor (clădiri de locuit);
– satisfacerea nevoilor social-culturale ale populaţiei (spitale, şcoli, săli de spectacole
etc.);
– producţia de bunuri materiale (clădiri şi construcţii speciale);
– instalaţii interioare şi reţele de alimentare cu apă şi de canalizare necesare funcţionării
tuturor categoriilor de construcţii;
– depozitarea şi conservarea bunurilor (silozuri, magazii, depozite etc.);
– montajul utilajelor şi instalaţiilor tehnologice necesare producţiei, transportului etc.
– producerea şi transportul energiei electrice (baraje, centrale termo-, hidro-, şi nuclearo-
electrice, reţele electrice etc.);
– căi de transport (căi ferate, drumuri, poduri, tuneluri, porturi, cheiuri etc.);
– îmbunătăţiri funciare (irigaţii, îndiguiri, desecări, regularizări de cursuri de apă,
corectarea torentelor etc.);
20.10.2020 7
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

3. Particularităţi ale producţiei de construcţii (1)

1) Procesul de producţie în construcţii are un caracter de mobilitate. Spre
deosebire de industrie, produsul este fix iar mijloacele de producţie sunt mobile.
Aceasta necesită mutarea periodică a mijloacelor de producţie şi a organizării de
pe un amplasament pe altul, în condiţii şi caracter de provizorat. Condiţiile de
lucru sunt obiectiv mai dificile decât în industrie, constructorului fiindu-i limitat
timpul material pentru perfecţionarea organizării pe acelaşi amplasament.
Implicaţii:
– organizarea distinctă a fiecărui şantier;
– dificultăţi în asigurarea continuităţii folosirii resurselor umane şi materiale;
– necesitatea de a asigura un caracter mobil pentru utilajele de construcţii;
– unele cheltuieli specifice: organizarea şantierului, montarea, demontarea şi transportul utilajelor la
şi de la şantier, reamenajarea amplasamentului la terminarea lucrărilor.
2) Cea mai mare parte a volumului de lucrări se desfăşoară în aer liber, ceea
ce face ca activitatea de construcţii să suporte, mai mult decât orice altă
activitate, influenţa factorilor atmosferici.
Implicaţii:
– influenţează activitatea muncitorilor (frigul/canicula);
– influenţează unele procese tehnologice, care nu se pot realiza la temperaturi foarte scăzute

20.10.2020 8
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

3. Particularităţi ale producţiei de construcţii (2)

3) Caracterul de unicat, pe care îl au foarte multe dintre construcţii, conferă activităţii
de construcţii particularităţile unei producţii de serie mică, cu implicaţiile
nefavorabile care decurg din aceasta.
Implicaţii:
– necesitatea unor proiecte specifice pentru fiecare lucrare;
– necesitatea elaborării unei documentaţii economice pentru stabilirea preţului pentru fiecare lucrare.
4) Caracterul foarte complex al producţiei de construcţii. Construcţiile pot avea
varietate mare în ceea ce priveşte: alcătuirea lor, sortimentele de materiale şi
mijloacele de muncă utilizate, soluţiile tehnice, tehnologice şi organizatorice
adoptate etc., chiar pentru aceeaşi tema dată.
Implicaţii:
– efectuarea unei analize ştiinţifice a proceselor de producţie, în corelaţie cu condiţiile concrete;
– stabilirea majorităţii soluţiilor tehnologice, organizatorice, de planificare şi de conducere, pe bază de
optimizări, luând în considerare mai multe variante;
– întocmirea la toate nivelurile (construcţie, şantiere, întreprinderi) a unor proiecte de organizare
complexe (tehnologie, organizare şi planificare) pentru ordonarea şi corelarea în spaţiu şi timp a
tuturor activităţilor;
– pregătirea proceselor de producţie şi urmărirea riguroasă a aplicării soluţiilor de tehnologie, de
organizare şi planificare, cuprinse în proiectul de organizare.

20.10.2020 9
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

3. Particularităţi ale producţiei de construcţii (3)

5) Volumul mare al materialelor manipulate şi introduse în operă.
Implicaţii:
– mecanizarea manipulării şi transportării materialelor, cu atenţie deosebită la articolele de lucrări
care implică masă mare de materiale;
– planificarea şi organizarea riguroasă a transporturilor;
– mijloace de transport specializate pentru transportul materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor
cu greutăţi şi volume mari şi/sau condiţii speciale privind poziţia în timpul transportului
(autobetonieră, automacara)
6) Ciclul de producţie îndelungat, pentru realizarea produsului (obiectul de
construcţie), asociat cu procentul ridicat al producţiei neterminate, conduce la
importante imobilizări de fonduri circulante şi la mărirea costurilor de producţie.
Implicaţii:
– necesitatea reducerii duratelor de execuţie a obiectelor de construcţie, prin măsuri corespunzătoare
de ordin tehnologic şi organizatoric, optimizarea planificării executării lucrărilor de construcţii;
– necesitatea decontării pe parcurs a producţiei realizate (lunar) şi nu pe baza producţiei finite.

20.10.2020 10
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

4. Factorii participanţi la realizarea construcţiilor

La realizarea unei lucrări de construcţii au existat dintotdeauna trei roluri principale şi
distincte:
1. Clientul (beneficiarul, numit uneori şi "promotorul"). Clientul, comandă lucrarea şi
asigură plata lucrării. Tipuri de clienţi:
- din sectorul public: drumuri, alimentări cu apă, irigaţii, energie, sisteme de telecomunicaţii, destinate
"binelui public" şi dezvoltării economice pe termen lung a ţării;
- din sectorul privat: proiecte care răspund nevoilor specifice unei persoane sau companii - construirea
unei ferme, unei fabrici, a unor birouri, sau realizarea în scopuri "speculative" de clădiri, magazine sau
construcţii industriale pentru a fi vândute sau închiriate în scopul profitului;
2. Proiectantul (uneori numit şi consultantul). Rolul proiectantului, s-a amplificat pe
măsura progresului tehnic, a creşterii complexităţii construcţiilor şi a importanţei
rezistenţei materialelor.
3. Constructorul (antreprenorul). Rolul constructorului, (în trecut acest rol era asumat
de zidar sau de un meseriaş iscusit) s-a extins mult spre a se ajunge la
antreprenorul de astăzi.

20.10.2020 11
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

3.1. Rolul clientului din sectorul public sau privat

Clientul este persoana fizică sau juridică ce cumpără produse de la o altă persoană
fizică sau juridică, cu scopul de a le folosi în interes propriu (client final -
consumator) sau pentru a le vinde altor persoane fizice sau juridice (client
intermediar în sistemul de distribuţie).
1. Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins;
2. Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească;
3. Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii;
4. Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi;
5. Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor;
6. Identifică resursele financiare (capitalul) necesare pentru plată şi se asigură că
sumele corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit, ţinând pasul cu
costurile angajate;
7. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine veniturile sau
mijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri;
8. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor;
9. Determină / aprobă, programul / calendarul lucrării;
10. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu criteriile
iniţiale.
20.10.2020 12
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

4.2. Rolul proiectantului

Proiectantul = persoană care întocmește proiecte (DEX)

Proiectantul (firma de consultanţă) are un rol foarte complex şi constă în:

• reprezintă o sursă de consultaţii competente;
• proiectează, asigurând proiecte complete, pe baza cărora antreprenorul
(contractantul) să poată executa lucrarea;
• supraveghează lucrările pe şantier, în numele clientului, detaşând personal
rezident pe şantier;
• elaborează studii de fezabilitate (se înţelege o evaluare detaliată a unui proiect în
care sunt dezvoltate un număr de soluţii inginereşti şi aspectele financiare şi
economice ale opţiunilor studiate şi comparate);
• promovează proiecte valoroase.

20.10.2020 13
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

4. 3. Rolul antreprenorului
Antreprenorul = Persoană care conduce o antrepriză (Întreprindere care execută
lucrări industriale, comerciale, de construcții etc.; lucrarea propriu-zisă).
Pentru abordarea de către antreprenor a contractului, acesta desfăşoară o serie de
activităţi specifice:

1. Identificarea posibilităţilor de lucru;

2. Precalificarea pentru selecţia în vederea ofertei;
3. Oferta pentru licitaţie - estimarea preţului;
4. Executarea lucrării;
5. Plata şi lichidarea.

20.10.2020 14
Legislaţie în construcţii
 Universitatea Politehnica Timişoara

ÎNTREBĂRI:

MULTUMESC!

20.10.2020 15
Dr. Ing. Ana-Andreea Mihărtescu
Legislaţie în construcţii