Boala de reflux gastroesofagian

(BRGE)
Refluxul gastroesofagian este un proces normal, fiziologic care consta în deplasarea
retrograda, fără efort, a conținutul gastric către esofag. Refluxul gastroesofagian apare de mai
multe ori pe zi, în special după mese voluminoase, fără sa producă simptome sau leziuni ale
mucoasei esofagiene.
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) (pirozis) apare când cantitatea de conținut
gastric care refulează în esofag este peste limitele normale, determinând apariția simptomelor,
asociate sau nu cu leziuni esofagiene (ex. esofagita). Aceasta este consecința depășirii
mecanismelor normale antireflux.
Leziunile esofagiene apar ca urmare a dezechilibrului între factorii de apărare ai mucoasei
esofagiene (barierele antireflux, clearance-ul luminal esofagian, rezistenta tisulara) și factorii de
agresiune conținuți în fluidul de reflux (acid clorhidric si pepsina, săruri biliare, enzime
pancreatice).

Debut
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) poate sa apară la orice vârsta, fiind mai
frecventa la adulții peste 40 ani. Ambele sexe sunt in mod egal afectate, bărbații având însă o
incidenta mai mare a complicațiilor. Boala de reflux gastroesofagian este întâlnita frecvent la
femeile însărcinate, simptomele debutând de regula in cursul sarcinii si dispărând curând după
naștere.

Simptome
Principalele simptome (clasice) ale bolii de reflux gastroesofagian sunt :
 pirozisul : senzație de arsura retrosternală inferioară, ce poate iradia ascendent către baza
gâtului; apare în special după mese voluminoase sau după consum de grăsimi,
condimente, citrice, alcool, cafea, ciocolata, menta, etc., dar și în anumite posturi
(anteroflexie, decubit)
 regurgitația : refularea conținutului gastric în cavitatea bucala, fără efort de voma
Alte simptome ale bolii de reflux gastroesofagian sunt :
 disfagie : dificultate la înghițirea bolusul alimentar
 odinofagie : durere la înghițirea bolusului alimentar (deglutiție dureroasă)
 manifestări extraesofagiene : durere toracica noncardiaca, simptome pulmonare (tuse,
astm, pneumonie de aspirație), laringiene (raguseala, disfonie), faringiene (faringita),
sughiț cronic, senzație de globus ("nod in gat"), eroziuni dentare
În majoritatea cazurilor prezenta simptomelor clasice (pirozisul și regurgitația) este suficienta
pentru a stabili diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian și începerea tratamentului
medicamentos. În general, testele diagnostice sunt rezervate cazurilor care nu răspund la
tratament medical sau pacienților cu semne de alarmă (disfagie, odinofagie, scădere ponderală,
anemie, hemoragie digestiva) sau manifestări extraesofagiene. De asemenea, vârsta înaintata și
antecedentele familiale de cancer la nivelul tractului digestiv superior impun investigarea
pacientului.

Investigațiile diagnostice utile sunt :

1
  endoscopia digestiva superioara cu prelevare de biopsii: metoda ideala pentru
evidențierea leziunilor mucoasei esofagiene induse de reflux, aprecierea extensiei
acestora si excluderea altor cauze; doar 40-60 % dintre pacienții cu BRGE prezinta
modificări endoscopice ale esofagului distal
 pH-metria esofagiana: monitorizarea ambulatorie a pH-lui esofagian timp de 24 ore
 alte metode: examen radiologic baritat, manometrie esofagiana, etc.

Tratament
Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian este în principal medical (modificarea stilului de
viața și tratamentul medicamentos), intervențiile chirurgicale sau endoscopice antireflux fiind
necesare doar la o proporție mică de pacienți.

Modificarea stilului de viața constă în aplicarea următoarelor măsuri :

 oprirea fumatului
 evitarea consumului excesiv de alcool
 ridicarea capului patului cu 5-10 cm
 evitarea decubitului dorsal timp de 3 ore după masa
 scăderea în greutate - pentru pacienții supraponderali
 evitarea meselor abundente (de preferat 3 mese pe zi cu 2 gustări intercalate)
 evitarea consumului de grăsimi, cafea , ciocolata, ceai, băuturi carbogazoase, menta,
citrice, tomate, condimente, ceapa, usturoi, oțet
 evitarea aplecatului imediat după masa
 evitarea unor medicamente: aspirina, teofilina, diazepam, estrogen, progesteron, etc.

Tratamentul medicamentos are la baza folosirea următoarelor clase de medicamente :

 antiacide : neutralizează acidului gastric refluat cu ameliorarea rapida a
simptomatologiei (mecanism: sunt baze slabe care reacționează cu acidul gastric si
formează apa si o sare, scăzând astlel aciditatea gastrica;)
-hidroxid de aluminiu(amestec de hidroxid Al(OH)3 cu hidrati ai oxidului de Al)
(Alfogel,Gastroben )
-hidroxid de magneziu Mg(OH)2(lapte de magneziu)
-carbonat de calciu(Antacid,Rennie)
-bicarbonat de sodiu(Ulcerotrat)
--combinatii:Dicarbocalm,Maalox,Gastol,Malucol,Novalox,Rutacid,Talcid
Cu antiflatulente: Epicogel
2
  antisecretorii : inhiba secreția acida gastrica
-> blocanti ai receptorilor histaminergici H2
-cimetidina(Histodil,Cimedin)400 mg de 2x/zi
-ranitidina(Ranitidin,Arnetin,Digen,Zantac)150 mg de 2x/zi
-famotidina(Famodin,Famodar,Ulceran,Ulfamid,Quamatel,)20 mg de 2x/zi 6-8
saptamani
-nizatidina(Axid,Nizotin)300 mg seara
-> inhibitori de pompa de protoni
-omeprazol,
(Axanum,Emanera,Xantrazol,Vimovo,Esomeprazol,Helicid,Helides,Keithon,
Losec,Mesopral,Nexium,Nexpes,Omedar,Omez,Omeran,Omzatol,Ortanol,
Pragastrol,Remesolin,Ultop,Vimovo,Xantrazol)1 cpr dimineata 20 mg/zi,4 saptamani
-pantoprazol (Controloc)80 mg/zi
-lansoprazol(Levant,Lansoprol,Lanzap,Lanzul 15/30 mg)1 dimineata inainte de
masa (40 mg) 6-8 saptamani
-rabeprazol(Pariet)
-esomeprazol(Nexium)40 mg/zi 4 săptămâni
 prokinetice(agenti antimuscarinici) : stimulează golirea gastrică și clearence-ul
esofagian
-pirenzepina (Gastrozepin, Gastrizin)
 protectori de mucoasa
-sucralfat (Gastrofait,Sucralan,Venter)2x2g/zi
-bismut coloidal (De-Nol)2x240mg/zi
-acid alginic(Esogast)3-4x1 cpr/zi

Tratamentul chirurgical sau endoscopic antireflux este indicat în cazul eșecului tratamentului
medicamentos în controlul simptomelor sau in vindecarea esofagitei și la pacienții ce necesită
tratament antireflux pe termen lung pentru prevenirea recăderilor clinice.