CAPITOLUL 17

FUNDAREA iN CONDITII SPECIALE DE TEREN

~

)t5 17.1.
----.-
FUNDAREA
----~-
PE pAMiNTURI
----
SENSIBILE LA UMEZIRE
~ ~~
Z -=;

\:.:y
r4,"'17.1.1.ARIA ~E RA.~Pir~IDIRE:
COMPORTARII NATURA
PAMINTURILOR ~I P~T-::'ARIT~T~L-E-
SENSIBILE LA UMEZIRE

. Se definese drept sensibile la umezire paminturile e~, sub 0 ineareare

exteI'ioara-craXasau sub-gretitate-proprie~ "rrianifesta-taSari suplimentare atunei
dndsint umezitK ....- -- ---.-- - ---- . - -
Loessurile ~i piiminturile loessoid~ siut reprezentan~i tipiei ai paminturilor
sensibile la umezire. Aeestea sint paminturi de origine eoliana formate prin
ae~iunea vintului e~re a deplasat partieulele fine de praf din regiunile aride
in eimpiile' ~i podi~urile din zonele semiaride inveeinate, depunindu-Ie dea-
supra vegeta~iei ierboase existente. Proeesul lent dedepunere se desfa~oara
siinultan eu ere~terea ierburilor. In timp, putrezirea plantelor lasa in masa
depozitului asHel format eanalieule vertieale, care determina 0 tendin~a de
elivaj vertical, 0 permeabilitate mult mai mare pe direc~ie verticala ~i 0
structura extrem de afinata.
Paminturile sensibile la umezire oeupa suprafete intinse, mai eu seama
in emisfera nordiea (in U.R.S.S., R. P. Chineza, R. P. Bulgaria, R. P. Ungara,
S. V.A. ~i alte ~ari).
In ~ara noastra, loessurile ~i paminturile loessoide se intind pe 0 supra-
fa~a de eirea 10000 km2 (cca 17 % din teritoriu), intilnindu-se in partea su-
dica a Cimpiei dunarene, in Baragan, in podi~urile Moldovei ~i Dobrogei,
in cimpia vestiea (fig. 17.1). Ora~e cum sint: Ia~i, Gala~i, Braila, Constan~a,
Tulcea, Fete~ti, Cernavoda, Baeau, Roman, Suceava, au drept teren de
fund are, in totalitate sau in mare parte, paminturi sensibile la umezire.
$i in . zona de sud a ora~ului Bucure~ti, se intilnesc paminturi sensibile la\
umeZlre.
Din punct de vedere granulonietric, paminturile sensibile la umezire se
impart in:
>
_.---'-:-'"::--~- ---- -
- loessuri; la eare frae~iunea 0,01 ... 0,1 --
-- mm reprezinta peste 60%;
.
- paminturi loessoide, la e1!r:e·JraetiuneaO,OY:-~O) mm reprezinta
sub 60%. -----. - .-. - .... - ,
--rnfunctie de categoria in eare se incadreaza, paminturile sensibile la
umezire au in mod preponderent un proeent impo~ant de partieule aparti-
nind fraetiunii granulometrice praf. --
Culoarea predOiiiiiiaiita -a-Ioe'~siITilor- ~i pamintur~~r _~J>l,-Qide~te
-galbuie:-Depuneri -riatul;aledin aeeste paminturi aui'll ~ara no astra grosimi
c"arevariaza intre 5 ~i 10 m, dar in uoole-zone, (de exemplu in BaragaI~J_pot
atinge ehiar 40 m.
,-
418
 ·11 t! In- ~fI' If
·.. I
~J .• I •• ,-. tIe'
\-J j
1-'1) p,:" \D t::1 ~ •..••CD

-4: ~I:;;. _ ~ .t"'4-~;~L!(:~Y~'~.~ . t.;~~~~Fr'::""":~'ff~,_~~.~~~~i~."I_ ..

..:.~...,,;---;u_~,.-.. .: _~_"' ---..--
..•

~
~
o U'
~
~

~"'T\

-------- - ,.
c:::.

Q
o
\P
,(
~J,.
/-1

R. P. R
A '"
Fig. 17.1. Rasplndirea pamlnturilor loessoide In R()mania.
 1
lIl~tare naturala, p'aminturile sensibile la umezire au umiditate redusa
(6...8% in Dobroge-a,-m..-:-r2%-inBaragan, i2~t4%~in-Moldova);- Porozitatea
-in stare naturala este foarte mare, avind in conditiile tarii noastre valori J
c~~se intre46"li-fj4%:-Cfficteristica-pentru structuraloeSSillur este pre-
zenta unorpori mari sali macropori vizibili cu ochiulliber, formati prin pu-
trezirea vegetatiei acoperite de pamintul depus. Din acest motiv, loessurile
~i paminturile loessoide sint denumite ~i paminturi macroporice.
Vmiditatea_uaturala r.edusa pr~~Lp'rezel!ta unor saruri, in special
sulfati ~icarbonati de calciu:care creeazaJegaturi strQ'ctura1ei'iitre particule,uJ<-O
fac ca paminturile sensibile la umezire sa aiba in stare naturala"ocoeziune
ridicata:Jlare explica mentinerea ~no;-pe~ti practicati in asemenea pamin-
turi la .taluzuri verticale pe inaltimi mari, chiar de zeci de metri.
-1
Principala~caracteristica a loessurilor si a paminturilor loessoide 0 cons-
tituie se-nsib[l#atea la umezire, pr'in care -s~-Iiitelege-capacitatea-acestor-pa-
miIitliri-de-a-si_~rrm('.·,tTitrrm-rrl np ~.lJJii~ntr1l o))r"eSiurunlata-;-ci-nd-
sint supuse inundarii. Are loc 0 surpare a structurii pamintului, prov9cataJ
dbaI' de modifIcarea umiditatii, de la valorile scazute caracteristice starii
naturale, pina la valorile corespunzatoare starii de saturare. Tasarile mari
prin care se manifesta aceasta surpare sint favorizate de structura foarte
afinata a paminturilor sensibile la umezire, caracterizata pI'in porozitate
.mare ~i prin prezenta macroporilor.
S-au formulat diferite ipotczc asupra mecanismului care declan~eaza prabu~irea structurii
paminturilor sensibile la umezire. Astfel, unii autori cxplica surparca structurii prin umflarea
in contact cu apa a gelurilor de silice hidrofile ~i prin dizolvarea de catre apa a sarurilor solu-
/bile de calciu care formeaza legaturi intre particule. Alti autori considcra cii.prin umezirea pa-
/c::inturilor se produce 0 ingro~are a inveli~urilor de apa legata din jurul particulelor, apa avind
astfel un dublu rol- de pana, care tin de sa separe particulele, ~i de lubrifiant, care favorizeaza
rostogolirea partieulelor una peste eealalta, ducind Ia formarea unei structuri mai indesate. 0
alta ipoteza pune surparea strueturii pc seama ruperii mcniscurilor eapilare prin inundare ~i a
disparitiei coeziunii eapilare.
In stadiul actual al cuno~tintelor, nici una din aceste ipotcze nu poate fi aeceptata drept
explicatie unica a surparii prin umezire a structurii loessurilor ~i paminturilor loessoide. Acest
fenomen trebuie privit ea rezultat al unci actiuni complexe a apei, in care diferitele cfecte descrise
mai inainte se intrepatrund.

@) 17.1.2. IDENTIFICAREA PAMiNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE

In vederea identificarii J~aminturilor sensibile la u~_e se' efectueaza
cerceta:ri geot~~nice la fel cape-ntru~alte-pamiiifuri:avind dr~p-ucop sta~
bihr~_a_tJpl!luiliwlogic ~i a indicilor de structura natur~lli_(greutate_volU-
mic~,....l!-midi1a~~,porozitate, g!:ag-de_.§.atui8J!~),preCl].m/~iincercari speciale
deJabgr:ator ~i-tereil"pentru- punerea inevidenta al~ns~tbilit~W-la::umezire.-:-.
Se are in--veaere ca prooo}e-pRnt,rii-rJi'terniiiiarea indicilor de CJtructura na:
turaIa sa Sf) recolteze fie sub forma de monoliti din sondaje deschise, fie din
foraje executate cu dispozitive speciale de recoltat probe netulburate sau
din foraje cu diametrul mare, de peste 1 000 mm. /
Pe baza compozitiei granulometrice. se stabileste tipul litologic de pa-

-
mint, in confOl'Ihitate-clCtabelur17.1:--' - -' ._-
_Sensibilitatea l~
la umezire poate fi p.usa _e~i~.!lta prin metode indirecte,
care presupunc-unoa~terea-u:i1or.:-iridicj geotehnici de structura, precum ~i
prin metode directK-- - - - - .

420

-----
 Tubelul 17.1

ClasHicarea piiminturilor sensibile la umezire pe baza compozi!iei granulometrice

Procente aferente fractiunilor granulare

Tipuri mm
Categoria litologice
0,25 I 0,25 ... 0,1 I 0,1 ... 0,01 I <0,01

Loes nisipos 0 15 60 40
Loessuri
Loess priif OS 0 10 60 30

Nisip 10essoid ~i nisip

argilos loessoid 5 25 ... 55 60 30

Praf nisipos loessoid 5 30 60 30

Paminturi
10essoide Prat argilos loessoid 0 ... 5 0 ... 10 6Q 50

Argila pratoasa ]oes·

soidii 0 ... 10 60 50

o metoda inuir.f-<;tiLrecomandatllinormativul P.7-77 se bazcaza pe_constatar~ea ci.id~al::a~

se reprezinta pe 0 diagrama valorile e, indicelc porilor pentru pamintu~r_ucJ.1Jra ~i.umil;litate
nat~a' .•~UL!-~le porilor corespunzator umiditatE~~ de_,9!rgere (WL) a piinrlntului,

_probele
(fig. 17.2).
apartinind
Panta dreptel
paminturilor
~l ordonata
scnsibile
la la
origine
umezire
depind
se situeaza
de granulozitatea
in mod sistematic
pamintului,
~t.!P_~I.!.Pt~"
fiind c't ~
atit mai mari, cu cit continutul in Jractiune argila, ded ~i plasticitatca, sint mai mari. .~J>licar&~ I
metodei indirecte uecurge asUel:

I
-
~ --
se determina limita

~ se ealculeaza- eL cu rel;tia
de curgere a pamintului

eL = WL Ys ;
----
WL;

(17.1)
I .- Yw

I se determina indicele porilor7pentru' pamintul cu structura ~i umiditate naturala e;

,
! se calculcaza inuicc]e I definit prin relatia eLf .>'! 'Jf \..,
I I= eL - e •
1 +e ' (17.2)
I, se determina umiditatca pamintului cu struc-
\
tura naturala;

se ea Ieu Icaza• gra dId

u e sa t ura,le
t" Sr = --;:
wYs ) Pam fn turi
sensibife
eyw fa umezire

- se considera·s_ensibi1c.$-~mezire_piiminturi1e.la ~
f
care gradU1a:~tie Sr < 0,8, iar_valorile indicelui I, . e
~ __ -. - .- ... Fig. 17.2. Critcriu de identificare
I calculate cn relatla (17.2) sin.!...maI.mlcl-·decit-eele·uate,m - a paminturilor sensibile]a umezire
tabelull7.2 pcntru pami::.t~e diferite I>]asticitatL_ pe baza re]atici intre e ~i eL'
j ValoriJe indicelui I Tubelul 17.2
I
<0,24
0,17
0,10
1<Ip';;;10
14
Indicele
10 Ip';;;
de
II
II 22
plasticitate
Ip';;;14 IpI
I
"J

421
 Dupa cum se observa, aceasta metoda indirecta presupune determinarea unei singure
caracteristici, eL, in plus fata.de cele necesare oricum pentru identificarea pamintului (e, w, S"
Ip), deci aplicarea este foarte lesnicioasa. Experienta arata, insa, ca determinarea in laborator
a greutatii volumice a pastei adusa la limita de curgere, in functie de care se obtine prin calcul eL
este susceptibila de erori, de aceea metoda indirecta trebuie in mod obligatoriu completata cu
'0 metoda directa de recunoa~tere a pamintului sensibil la umezire.

o metoda directa, folosita inmod c'!!.:.~..!2.tjllJaboratoarele din tara noastra,

consta-i.rf'tiiTIiatoa:rele: . -
i~ nroba cu structura si umiditate naturala est~usa in edometru
unei incihcfu:i"ca~te trep'tat, pina laatingerea unei presiiliii-de3 daNfcm2
iiiCIusiv;
-_ - gupa s!&bilizar.ea.•deformatiilor-sub_pre~i~.:..de.3 da~fcm2, se pro-
Q...e,d.eaza_lajnundarea-probei,fara.a mari presiunea aplicata.; se fnregistreazil
~o.,j.eforr~~tie brusc~''7~uplimentl!:a,_~probei, care .•.. se-exprim~']'F"..:curDa-de
/ Q.?I?-pres~une-tas?-re (fIg. 1,7.3)J~illL.S-alLIlot~J1I-2' .denumIt, tasare spe-
I cIfIca-p'rm-umezl!:.~~p~nea de 3 dal~Jcm2,egal cu (hfe'feIf'~'a-mtrW"tasarea
I spBcifica a .r.robeiinund~§J,!Ltasarea.sp,e.QifjciLa_proJ5,eL.cu_umicfitate.natunila,
sub _u!).a_~i _~ipresiune de 3 daNfcm2. 5e considera sensibile la umezire
pamintUI'ile_aviiid,'fm-;->~2%-.-. --' --.-
~- O,alta metoda direcfa7""recomanaatain normativul P. 7-77,~lica efec-
tuarea~unor lh'"Carcanae proM. pe placa pe terenul cu umiditate naturala
~rpe terenuriJ.1uifd'at:-Incartfarea-se-cmn:aucepina faopresiune deeel pufin
3 daNfcffi2;--:lntrept8de 0,25 ... 0,50 daNfcm2, exercitata asupra unei placi
cu 0 suprafata de cel putin 1 m2. IpundareJLtBr.BlluluLde.sllILp'lacase asigura
prin mentinerea constanta a un~nivel deapa de 10 ... 15 cm deasupra fun-'
d1l..lui.g[Qpi(aetncercare, pe-care.se-a~terne_l!.n strafaepietri~ margaritaI'.
~3=5 cm._Openiti~,de iIH~n2-_~re trebuie in..Q~putaC'il15-zile-inaintea incar-
carii, spre ~~asigura_saturarea pamintului.,-
Cunoscindu-se rezultatele celor doua incarcari de proba pe placi, se
considera ca p'amintul este sensibil la umezire daca se indeplinesc simultan
conditiile:
"-.
\ sn
=3D Si - ". (17.4)
!r~II \ IS(17.3)
.~
---.......:
'I~ sn ~3 cm, {j.
ogp
lc
'1)=.2>5

\. in care Si este tasarea terenului inundat,

jar sn> tasarea terenului cu umiditate na-
turala sub presiunea de 3 daNfcm2.

c:~%t / paminturilor sensibile la umezire, incar-

\ . h I , "Dintre
/ / metodele
carile de proba - de identificare
cu placa sint cele maia
;( \" 17.3. Curba de compreslUlle-tasare
FIg. . ~ concludente si, trebuie utilizate ori de
cite ori este posibil.
~ \ -....~. ~~1i-
,::-....

j. l~Y17.1:3.
~ ~ezn-e.

CARACTERIZAREA
v v ,
,

SENSIBILITATII
••••••••
.
LA.w-~EZIRE A PAMii\lTURILOR
~
kr.J\.. ~v-'~ l .
/ Dacap.Jlill1Q1!.ul
a fost IdentIflCat ca fund sensIbIlIa umeZlre, se !June pro-
_ble~ estimilrii tasarilocpr_o"pabile_pIjn-__!Im~~ire:-Tilac-estscop este_PJ;,c§;,
~ara_deterrp)nareaJ.1.rmatorilor indici geoteh~i9Lde caracterizare._as_®sibili-
tatii la ull}~ise :tasarea spe~if£c~ laumezire, imp ~i rezistenta structurala, Po.
422
 Tasarea speci[icii la_l!meziL~imp~~etermina in edometru J!rin m~~da
cu ~e pregates_c_do.uiLprobe-iaenticedin...pamintul de studiat §i ,
se supun lllcercarilwometrice: proba !.' cu umiditatea naturala,_§i proba 2, .
inunaata-derafilcep~t: Se construiesc cele dOJla.curbe de compresiune.::.ta~are
.1 eu (fig.f7:""4)-:-Tasarea specifica la umezire imp se define§te cu rela~ia:
(17.5)
in care:
-:ru <-PI reprezinta t.asaiea specifica a probei inundate de la inceput, pentru
presmnea:
(17.6) ,

<-Pn - tasarea sp.eciflcaa probei cu umiditatea naturala, pentru presiune!l:'

(17.7)
~a In acest rela~ii-:-a;;; agzn feprezinta presiunile vertic ale Ii:!.adincimea z; da~
--a. torate greuta~ii proprii a pamintului (sarcina geologica) in stare
ihundata §i, respectiv, in stare naturala, iar a" presi~~a verticalii
la adincimea z, datorata incarcarii trans!.llise defundaiie.
Reziste!l:ta_str:uctUl:alii Po reprezinta presiunea minima la care se r.roQ.uce
tasarea suplimentara a pJunintului in conditiile saturarii_p-rirLinundare~
--Se dovede§te ca, de§i sensibilIa umezire, un pamint nu manifesta tasari su- .
plimentare prin umezire decit daca asupra probei (sau stratului) se exercita
o anumita presiune, cel pu~in egala cu Po' Explica~ia acestei comportari
trebuie cautata in prezen~a legaturilor de cimentare dintre particulele pa-
mintului care-i confera acestuia rezistenta structurala. In normele
SNIP II 15-74 din U.R.S.S. Po este denumita presiune initialii.
Rezistenta structurala sau presiunea~ni~ialLpo_se_determina_prin_una
din urnratoal'ele-ch:--
'- - prini~cercaK.Lile_Iaborator_in-edometru ;-poreprezinta,.in ac§sj; caz,
presiunea la care tasar.ea speci!'i.Q.a la.umezire-este_eg!!!a ct! 1% ;
/ .....
fJ
lJgz u9z. p p. p daNlcm2
J

~,~~==-_. __ .n 'i;' , ~
..§ I .
epn!-~'----~-~
, ..
CPi I-L---- _I
eA!!%
-H

Fig. 17.4. Curbe de eompresiune-tasare pentru

pamint loessoid: sare obtinute prin tneereari eu
1 - eu umiditate naturalil; 2 - eu umiditate plaea de pamint eu umiditate
la saturatie. J
IFi9. 17.5. Curbe de tnearcare-ta
naturala (1) ~i pe pamint in
praalabil inundnt (2).

- prin incarcari de proM. cu placa p_e_ter.enuLin_prealabiLinmuiat;

Po reprezrnfa,-irt-a·cest-car,-prifsiunea care £2D~§p'undepunctului d~:rnQdificare
brusca-iJ.'-pantei-diagra~j"incarcare-t?-sare,.adica-presiun~a la limita de p"ro-
'----- ---- -
por~ionalitate::-Jfig.-17.5); .

423
 prin realizarea UJlGr_iw}inte-expBr-imentale-de-inlUldare-,in, vederea
uI!lezirii stratului de Eamint sensibilIa umezire 12eintreaga.J.w grosime'; - ---,-
Po este, m acest caz, pres~a_g~Ql()gi.Q.a_la,_adincimea..de.la.care_se~Qonstata
..•

-producereallnor-tasaIiEin ~f ectu,tgr,euta tii.proprii.a.pjm..!.~ului ..

ul!l~zire~.Qb
Dintre cele trei cai amintite, incintele experiment ale de illnl1dare condnc la reznltatele cele
l11aiedificatoare. Se cer respectate insa, in acest scop, al1nmitemasnri. Astfel, incinta de innndare
trebuie sa aiba dimensiuni in plan cel putin egale cu grosimea pachetului de strate sensibile la
umezire, dar nu mai putin de 20 X 20 nl. Prin inllltdare trebuie sa s-e7asigurein mod constant
un strat de apa de 0,3 ... 0,5 m grosime pina la amortizarea tasarilor care se considera atinsa
-daca in decurs de dona saptamini tasarea suprafetei te!;ennlni nu depa~e~te 1 em. Tasarile se
urmaresc aUt la snprafata terenului, prin borne topometrice plasate in interiornl ~i exteriorul
incintei, cit ~iin adincime, prin repere de adincime (repere radioactive, electroinductive, mecanice
etc.).
In figura 17.6 se arata 0 incinta de innndare echipata en repere de adincime de tip mecanic,
alcatuita dintr-o bara de otel san 0 tija de care este sudata, la partea inferioara, 0 placnta (repe-
rul propriu-zis) ~i care este protejata pril1tr-o teava. Se constata ca aUt repernl 1 de la suprafata
terenului, cit ~ireperul 3 anat la 0 adincime de 5 m inregistreaza acelea~itasari (Sl = sa), in timp
ce reperul 4 anat la 0 adincime de 7 m marcheaza 0 tasare mai rednsa (S4 < sa)' Rezulta ca pa-
chetul cuprins intre suprafata terenului ~i adincimea de 5 m nu manifesta tasari prin umezire sub
greutatea proprie, ci coboara ca un corp rigid pe seama tasarii pachetului cuprins intre adinci-
mea de 5 m ~ibaza stratului. Diferenta dintre tasarile reperelor 3 ~i 4 (S4 - sa) reprezinta contri-
bntia la tasarea totala a stratului de 2 m grosime cuprins intre cele doua repere. Pentru
exemplul ilustrat de figura 17.6, rezistenta strncturaHi este:
Po = y' H = 18 ,5 = 90 kNfm2•
Cunoscindu-se rezistenta structuralii sau presiunea initiala ]La_iill-p-ot
9-efiiJizonele din teren in cuprinsul carora_s,e__produc .deforfQ.atii ca urmare
a prabu~irii structurii pamirrtului-prin umezire, numite zone deformabile

1 2 3 I. 5 6
-

Pig. 17.C. Ineinta de. inundare. pe.ntru dde.rminare.a taoi'lrilor

sub. grentatea proprie a pamintului loessoid:
1- reper de snprafata; Z ••• 6- repere de adincime.

Astfel,,-..zona rlefonnabilii superioara se extinde pina la adincimeaJa care

efQduLunitar_ver!ic~,datOratatit-incarCarii date de fundatie ctl~~i.greutatii
propl'ii_a_pamintului,-esfLegal 211 p 0_ (fig. -17.7).- Pe dealtaparte,~lILQa.zJlL/
_J.meigrosimimari-wstratului sensibiUa umezire, se pot produce tasari supli-

424
 mentare siye seama unei zone aflate la baza stratului, denumita zona defor-
erioara, 1£ cuprillSi:inareia sarciiia-geoI0gica-este""suficietird eiiiare,
rna:;;[iJJ:in{
/-pentru-caefortlil umtar vertical total sa fie, de asemenea mai mare ca Po' .
In cazul ilustrat in figura 17.7, intre cele doua zone defor~a6lle se li'rEerpurre-
ogz
Pnet
~!e
=:'"e
e !a
lCr::mt itJ
'--
I
::.sa .~
EO
-::-.c se :::>

-~~u! -2::r: II
--s..3 ce
,I ?i
'~
-=r2i c, f

i
OJ)

I
., p-e" 2 :tl U;I-Ugz:;;~
~ta i/j .? '
'\'
::3p >, ">,,,""""""" '-'-'-
.1 ::'a_
Sirel ;nsensibil
z 10 umezlre
-=-:
_-ci-
s'.lb
'\
Fig. 17.7. Zone caracteristice in terenul de fundare
~~i- a1catuit din paminturi sensibi!e la umezire:
I - zlna deformabila superioara; II - zona inerta;
I1'l- zona deformabila inferioara; 1- diagrama
variatiei eu adlneimea a efortu!ui cruz; 2 - diagrama
variatiei eu adineimea a efortului az,

- l
I
o zona inerta,~umita astfel, intrucit In aceasta~zona~efortul unitar vertical
total e8te mai micdecff Po ~i, ca at are, nu se produc tasari prin ul!lezire.
-·In functie'de latimea' B a- funaatiei, de marimea presiunii nete Puet pe
talpa fundatiei, de grosimea H a stratului sensibilIa umezire ~i de valoarea
rezistentei structurale Po pot aparea ~i alte situatii (fig. 17.8, ·u ... e) .

. ,'

b
c

Fi!l .. 17.8. Situatii caracteristice

pentru terenul de fundare alcatuit
din paminturi sensibile!a umezire:
d
I- zona deformabiUl superioara;
t II - zona inert!l; II I - zona defor-
, mabiJa inferioara; 1- diagrama va-

l e
riatiei eu adlneimea a efortului agz;
2 - diagrama variatiei eu adlneimea
a efortului a z.

425
I

~
 17.1.4 .•.•.
U M EZI REA_TEREN U LU I.•.DE_ F.UN DARE_$LEFECT.U L. ACESTEIA
ASUPRA CONSTRUCTIILOR F,!NDATE PE PAMiNTURI SENSIBILE
LA UMEZIRE

Umezjrita loessului ca teren de fund are p,oate fi de l!l)J.Ln.:lUlte fel.l!..ri,

in funcTie de natura ~ipoziti,a sursei-ae umezire, de manifestarea in tImp
a procesului de masa pamintului influentat etc..:
, - UrrLeZlre_localLla_p...§rtea supe-
rioar"K a straMuj, datoratiJ.-infiltrarii'
p ••••• -1I'p81(jr ae _sur..r:.f!f.ata.-£l.0YPlUlate_in de-
".

11111111'1 I ""§.i~ela~~ale t~renului_(fig.-:17.9, ~). sau

a IIIII' I lill' pi.~..Q.,eqlor._dm_retele -hldroedllItare

1IIIjllllili III - -lliP~ inti3psiYi'Lp.e suprafet_e_

1,111 It IIIIIIII '(fIg. 17.9, b);
1IIIIdlllilldlili de mari dimensiuni, cum este cea pro-
~~ " ~ dusalacanaIele de irigatii in(fig.17.10)
la incintele de preinundare loess sau ;
b _ 1l1IlB.zire de jos in sus, prin ridi-
Fig. 17.9. Umezire locala la partea superi- carea generala~efulul _~p~l subtera-
oara a stratului loessoid: -, urmare a colmatarii prin lucrati
ne-ca
a - prin acumul~reaapei" In "deniv~la~iale su- de nivelare a terenului a unor cai natu-
prafeteI terenulm; b - prm plerden dm retelele
hidroediJitare. ra 1e d e d e b u~are a ape 1Or d e supra f a,a tV
sau a acumularii lente, in timp, a pier-
derilor de apa din retelele hidroedilitare sau din instalatiile tehnologice;
ridicarea nivelului apei subterane pe un teritoriu nou construit are 0 forma
caracteristica 'de clopot (fig. 17.11); de exemplu, masuratori intreprinse in
cartierul Tiglina I din Galati arata ca din anu11959, cind s-au construit pri-
mele blocuri de locuinte, ~i pina in anul 1979 s-a prod us 0 ridicare treptata
a nivelului apei subterane care a "atins local peste 13 m;
- umidificare lenta a terenului de sub constructii; acoperirea de catre
construCtuillcfdificareglr;ulde-aeratie al terenuluisi"e~te insotita de 0 crestere
a umiditatii pamintului, fara atingerea starii de' saturatie. ' ,
Umezirea terenului de fundare produce tasari" care pot avea consccinte dintre cele m[1
serioase asupra constructiilor.

Fig. 17.10. Umezire intensiva pe supra- Fig. 17.11. Umezire de jos In

fete de maTi dimensiuni a stratului sus a stratului loessoid prin
loessoid. ridicarea generala a nivelului
Q.pei subtertln~.

In figura 17.12 sint reproduse relevee ale crap1\turiJor aparute In pcretii de fatada ai unor
blocuri de locuinte cu zidarie portanta, ca urmare a doua tipuri de tasari neuniforme ale terenu-
lui sensibil la umezire care determina desprinderea locala dintre teren ~i cIadire ~i genereaza
In constructie solicitari de Incovoiere corespunzatoare naiJor conditii de rczemare. Tasarile neuni-
forme pot genera insa ~i solicitari ~i dcformatii de torsiune, care pot produce degradari grave

426
 In cazul unor structuri rigide (castele de apa, silozuri de cereale, blocuri-turn etc.) tasarea ne-
uniforma prin umezire a terenului conduce, de obicei, la inclinari ce pot impiedica exploatarea
normala ~i sint suparatoare din punct de vedere arhitectonic (fig. 17.13).
La constructii de pamint, eum sint canalele de irigatii sau bazinele de inundare, inaintarea
frontului de umezire in teren pina la completa saturare a acestuia produce tasari sub greutatea

DDDD
DODD
DODD
DODD
DODD

Fig. 17.12 .. Degradari ale constructiilor produse de tasari prin umezire.

proprie a pamintului care, datorita neuniformitatii lor aUt in. seetiune transversala, eit ~i longi-
tudinala, impun oprirea exploatarii ~i refacerea profilului luerarii. In figura 17.14 se aratii degra-

l
darile unui canal de irigatii. dupa primul an de functionare.

f
\\
. --?
\
\\ / //
//
a
\
)
II
(
.

i
J

I I
I /
/ /
/ I
/ /

Ii ./ ) I
,,~~,w'w -
Fig. 17.13. Inclinarea cons- Fig. 17.H. Degradari ale unui canal de irigatii in
ructiilor rigide, ca urmare loess:
a Lasaril lleulllfurme prill a - secpune verticaUl; lJ-plaI1; 1 ~l 2-!rontul ae u-
umezirc a terenuluiloessoid. mezire Ja diferite intervale de timp.

Aria larga de raspindire in ~ara no astra a paminturilor sensibile la umezire

~i efectele nefavorabilepe care tasarile aces tor paminturi la pot avea asupra
construc~iilor impun 0 examinare .foarte atenta a problemelor de funda~ii
pe asemenea paminturi.

427
 ~ In vederea orientacii-masurilor_ce trebuie adoptate la proiectarea ~i
executarea constructiilor, terenurile de-funa.ar:e_alciituite- ain .piiminturi
s-errsiliileIa umeZlre se impartd~otI'ivit normativului P. 7-77, i1,1doua g.rJlp-e:
- grupa A, terenuri la care tasa~:Rrin umezire se produce in p'rincipal
_in limi.teTe zoneI de~ormabll.~p_erioa!~~UE efec~u.~inca~IP. tr.~smise~e
.-1Jlllcl~le,- tasarea prm umeZlre sub efectul-g1'euta~n p'rop'rn bpsm<:l practlC
.~d.£\p.1I9irr~ -
- grupa B, terenuri pe care est~osibila tasarea nrin uIllezire s..ub_efectul
greuta~ii prOrml, pruQusa in special in limitele zonei deformabile inferioare;
totodata, . SUD efectul incarcarii transmise de fundatie, se Iloate produce ta-
sarea p'rin umezire §i in limitcl8zonei deforma:Dil8SUjferioarb -
Precizarea grupei in care se incadreaza un teren se poate face prin calcule
de tasare, pe baza rezultatelor ineerearilor de laborator in edometru. La
lucrari mari (platforme industriale, noi cartiere de locuinte etc.) §i atunci
cind sint de a9teptat tasari mari sub efectul greutatii proprii a pamintului
(ceea ce se intimpla de regula la grosimi ale pachetului de strate de pamint
sensibil la umezire, care depagesc 8... 10 m), se recurge la 0 incinta experi-
mentala de inundare:-- __
t'./"
_I 0< -.- ~~
~- ~

\ \ \~, .

'~y
/ ALC"l un Dtt-:
17.1.5. PART~CULARITATI F.lfi.IN1 URI SENSIB(LE
AL~ CALCULULUI LA UMEZIRE
TERENULUI DE FUNDARE
Calculul terenului de fundare alcatuit din paminturi sensibile la umezire
8e efectueaza cu respectarea principiilor generale formulate in ST AS 8316-77,
au unele adaptari precizate inl normativul P.7-77.
PresZunile conven/Zonale de calcul pentru pamlnturile sensibile la umezire slnt date In anexa
II In functie de tipullitologic de pamlnt (nisip sau argila) ~i de starea fizica a pamlntulul (pamlnt

---- --
cu structura naturala, sau pamlnt compactat).
d>1J Predimensionarea
"- -----''-------''----_:._------
Se admi!-e_ca dimensiunil~!l.t~ei
ca!cul, fara a se m~(:tua.veFl!ic~r~~~tart?.a
---------.--
fundatiei se face pe baza presiunii conventionale de calcul.
sa se_defin~t~~p~b-aza-presiunii convel).tiona,le_dj).
limita de deLormatii ~i la stare a limit a de hpaci ..._
tate portanta, In ur~toarel~_sit':.atii:
a) presiune~~f~~_ talp::~ndatiei este mai_mica declt rezistenta_structurala.p();
b) constructia ce se prQiecteaza nu_are procesc telmologiee umede ~i se Incadreaza In
una din urmatoarele eategorii:
- cladiri industriale, depozite, magazii, cladiri agrozootehniee ~i altc eonstruetii similare
numai cu parter, cu strueturi de rezistenta putin sensibile la tasari neuniforme ~i Ineareari pe
stilpi pin a la 400 kN sau, pentru fundatii continue, pina la 100 kN/m ;
- c1adiri de locuit ~i social-eulturale, fara structuri In cadre, eu Inaltimi plna la P+2
etaje, avind fundatii continue ~i Ineareari pe teren pin a la 100 kN/m.
In aeeste situatii este, totodata, neeesar ea presiunea efeetiva pe teren sa fie mai mica declt
pl'c~iun"(l con\'Pntion:11ii de calcul, iar pamlntui sa aiba 0 tasare specifica la umezirc Zm3 < 3 %.
---- -----
VerZ{Zcarea la sZgre(1limWi
..~e_ter~l)u~i, cu deformat~
- ---
de de{ormalii
-- -.-
~il~
- -
consta din c~p.?rEea
pentru constructie ..
-
deformatiilor totale calCu,

In ancxa iT scpr:;;inta modul de calcul al deformatiilor suplimentare prin umezlre.

VerZ{icarea la starea limitii de capacitate portantii se efectueaza In c6nditiile prevazute de
STAS 8316-77. Valorile de calcul ale caracteristicilor de forfecare, unghiul de frecare intcrna <1>.
~i coeziunea c se determina pe probe inundate aflate la stare a de indesare corespunzatoare con_
sumiirii tasarii suplimentare.

428
 in cazul umidificarii Iente a pamintuIui, <D~ic se vor Iua pentru pamintul in stare naturalii
daca w '" wp ~i pentru pamintul adus Ia umiditatea wp, dacii w > wp, w ~i wp fiind umidita-
tea naturaia ~i, respectiv, limita inferioara de plasticitate a pamintului.

7 fo MASURI
®~.6. SUPLIMENTARE PRIN UMEZIRE $1 A EFECTULUI ACESTORA -
ASUPRA CARE
CONDITIILOR DE REZISTENTA
SE ADOPTA $1 FUNCTIONALITATE
PENTRU LlMITAREA YV(7)
MARIMII TASARILOR
.
ALE CONSTRUcrnLOR ~

In mod obi~nuit, verificarea la starea limita de deforxo.l\tii este cea care

dicteaza solu~ia de fund are. D6Cele mal multe ort, tasarile s,!p'limentare p.!:~
-umeiiresintaUCde mari:1llc'It"fun_cl~re.a directa pe pamintul in stare_naturala
. nu este pDsjbila._ In asemenea situaFi:se-ifrevad- masuri care sa limiteze
'Ii)]iimea tasarilor SUplimentare ~i-ef8ctul acestOra asupraconditiilor de,
rezistenta si functionaTitate aleconstructiei.
~iie careje adopta prin proiect' se pot gGIP_adURa cum urlllea_zJ..~
- maffiireferitoare la terenul de fund are (inlaturarea sensibilitatii la
umezir~m:tului;Stfapungerea stratului-depKffiint sensibil la ume~ire)';
-- - .masTiFi care se refera la amp.lasarea in teren, forma ~iarcatuirea
.jJonstructiei;
, - ~asurideJi~itar_e_apierderilor din retelele hidroedilitare si tehnologice.
Ac'estor masuri Ii se adauia-ceI8care~e adopiX pe parcu~sul execupei.
"
a. Inlaturarea sensibilitatii la umezi~amlntului. Pentru inlaturarea
sensibilitatii
parte la umezire ~pa~intiiluipe
a grosimiiZOli8i-deforma-ile intreaga
superioare, grosime sau numaipeo
sepoateiItilizaunadin"'urma-
·-toarerern:eiOde: ------
- compactarea cu-maiuL.greu;
- compactarea cu maiul de forma speciala;
- compacfarea au -maiUl supergreu';--
- -perna-de--loess compactat.--
Peritrui'iilaturarea-sensibilita~itra;mezire pe intreaga grosime a stratului
se poate utiliza una din urmatoarele metode: compactarea de adincime cu
coloane de pamint; preumezirea simpla sau preumezirea cu explozie a
pamintului ..
Dupa cum s-a aratat, aUt in cazul folosirii coloanelor de pamint, cit
~i in cazul preumezirii, compactarea de adincime urmeaza a fi completata
prin aplicarea unuia din procedeele de compactare de suprafata (compactarea
cu maiul greu sau cu perna de loess compactat).
})..:...~PJ!pgerea_stratului_.d~, p.aplnt se.!!s!pil la ume~i!,e.~rmare~te
tr ansIIllt&L~ incar.caril oLla- un-s tra t.nesensib iLl a_urn ezire __~i,_p.!:J......Qit.
P.osib il,
inteq)Unerea intre talpa funda~iei ~i acest strat a unui ma,§jy_dB.se_nsibili~t.. "
-!~cest scop se pot utiliza: colaane-de pamint silicatizai; coloane de.pamint
ars;, _Ducleedeb-et,Q!LC_uaaa6Sde_Cel))l~a ;_pilo.~i_de indesare_;_p-ilo~! fora~i;
J5"8Yete.__ -- -.:. - -
-Tratarea pe cale chimica (silicatizare, electrosilicatizare) sau termica
reprezinta in prezent prooedee foarte oostisitoare, oare pot fi avute in vedere
doar in cazuri speciale, mai ales la lucrari de interven~ie.
Nuoleele de beton cu adaos de cenu~a pot fi utilizate in cazul unor
grosimi reduse (sub 10 m) ale stratului de strapuns ~i sub funda~ii care
transmit inoarcari vertic ale moderate (presiunea medie pe talpa funda~iilor
sub 4,0 daNfcm2) ~i incarcari orizontale reduse (H <
0,1 V).

429
 Pi.!Q1,iide indesar~1Lprefabriea~Ls_~pilo~i exeeuta~i pe lac tip
Franki) r8preZ"iiitamiH~e.!..!.gf!:~efi<?ie12.Llliutr~~_e_a straf\i]lisen:sihil-
l:a::.m.nezire.:e.r.ip~p.unerea lor la distan~e minime posibile pentru exeeu~ie
(2,5 d interax), serealizeaza-ih-a:eela~i-timp-(j-coni:p'actarFputernieii-~i_<Lq~-
r s~n~ljliz area pa~ldm~re1Ji:loti:-ln-aeest-mod,pi10yii-~i-piimintu-l-dintre
_pIlot! formeaza-nn-biou-m as1V.
.••••.•.. .1
:--- - _
. -:0.

Fig. 17.15. Fundatie pe piloti de
indesare in pamint sensibil la
umezire;
1- strat insensibil la umezire;
2 - loess; 3 - frecare negativ1i.
f
Fig. 17.16. Fundatie pe pi-
loti de dislocuire in pamint
sensibil la umezire:
1- strat inRensibil la umezi- .
re; 2 - loess; 3 - frecare
negativ1i.

Trebuie insa sa se aiba in vedere la proiectare ca pe suprafata laterala a acestui bloc se

pot manifest a, in cazul declan~arii unor tasari prin umezire sub greutate proprie a pamintullli
din jur, forte de frecare negativa (fig. 17.15). Ridicarea generala a nivelului apei subterane pe
teritoriul Combinatului Siderurgic Galati, determinind tasari sub greutate proprie in cuprinsul
zonei deformabile inferioare a stratului de loess de peste 20 m grosime, a provocat tasari ale
unor fundatii pe piloti Franki, ca urmare a frecarii negative, la 10 ... 15 ani dupa executarea
fundatiilor.
Atunci dnd, datorita grosimii mari a stratului sensibilIa umezire, nu se pot folosi piloti
de in des are, pentru strapungerea acestuia se poate recurge la piloti forati de diametru mare sau
la barete.
In acest caz, prin executarea elementclor de fundare de adinciIpe n¥_se obtine compac-
tarea pamintului din jur, asUel incit fortele de frecare negativa·se pot manifesta uu uumai pe
conturul fundatiei, ci ~i in jurul fiecarui element (fig. 17.16), fapt de care trebuie sa se tina seama
la proiectarea fundatiei.

c. J\Iasuri reJerit~re la amplasarea In teren,JJ~IJILa_§Lalcatuirea_construc.

jiei. Constr@~iile__trebuie _astfel. amplasate_ineij sa....§.e~sig~r~..J_edue"erea
lungimiir6'f8lelor purtiitoare de apii, realizarea unei sistematiziiri pe vertic alii
cu-pante-de 3..•~%,io.r·in-rigole de minimum 1%, precum ~ievitarea punctelor
jo as~-::.in.::gill'!3·-s?-::£!I..!easeii
apa.
- -"-' Forma in plqn_a-construe~iei .trebu.i.esa fie eit mai_stmplii, de prefer at
p~t s~ullr-eRtunghi,}iirii intrin<h!r.:.i
.~iie~inql!rj,r.:..a~ifiQ.a~ii
etc. Structurile
tip "lama" se separii prin rosturi de tasare in tronsoane eu lungimea limitata
la eel mult 1,5 ori lii~imea (dar nu mai mult de 25 m). Infrastruetura strue-
turilor de aeest fel (cliidiri de loeuit eu 5...11·niveluri) trebuie sii formeze a
\
430
 cutie rigida de beton arm at, capabila sa preia ir: bune condi~ii solicitarile
care pot apare din efectul de ineovoiere generala. In aeest scop, pere~ii infra-
::.e- structurii (sub nivelul pardoselii parterului) ~i plan~eul peste subsol se reali-
zeaza din beton armat moilolit. Suprastructura eladirilor de locuit eu 4... 5 ni-
veluri din zidarie portanta trebuie rigidizata prin centuri arm ate. La fundarea
pe terenuri din grupa B, se prefera structurile cu diafragme din beton armat
monolit.
In cazul construc~iilor tip hala se urmare~te adoptarea unor struc-
turi elastice, cu asigurarea stabilitii~ii ~i rezemarii corespunzatoare a fiecarui
element. Totodata, se prevad dispozitive pentru readucerea controlata la
nivel a elementelor de constructii (de exemplu grinzi de rulare) sau utilajelor
tehnologice.
d. Masuri de limitare a pierderilordin r~tele.Je_hidr()~.dilitare_~Ldin_insta.
latiile tenno 10gice;-h!::ans-a:m:blilrile qe e.!.Mki..deJo.c.uit, .I:Btelel~.J&~rm ofieare
SaTI-delncaJZireSi"retelele de apa calda de consum si.de recirculare se :rnoIiteaza
i~le ~ .pr6tec{ie sunterane ampfas~te...ii.p'~eferin~a in spa~iil~ verzi .~i
humai in mod exceptional sub trotuare sau in zona carosabila. In zonele
indu§.tnaJ~, acel§i.:!1~ele s~m~nteaza de-regula suprateran, 15eelementede
DilIlStr.uc~ii,.....el1tJ!Q~lLuJc.
,_~LIluma:Up-:mod:excep_tionaUn.c anal.!L~_ p}:.o}ec~ie.
Distanta minima fata de fundatiile_constructiilor a retelelor montate
in canale'-de-:protec~ie' ~ste- deJ,5 ;n •. __ ' - - ,
\""--In cazurincare;-~iriind'S8'ama de masurile adoptate pentru eliminarea
sensibilita~ii la llmezire a pamintului, deforma~iile ~i deplasarile construc~iilor
'ea urmare a umezirii terenului prin pierderi de apa din retelele de apa ~i
.eanalizare, sint mai mici deeit eele admisibile, aceste retele se amplaseaza
la 0 distan~a minima de 3 m fa~a de funda~iile construc~iilor, in pamint, fiira
canale de protec~ie. Daca rezulta din calcul deformatii mai mari decit cele
admisibile, se mare~te distan~a de amplasare a re~elelor sau, daca acest lucru
nu este posibil sau este neeeonomic, se examineaza comparativ solutia de
amplasare a retelelor in canale de protectie eu solu~ia de eliminare a sensibi-
lita~ii la umezire a pamintului in zona de amplasare a retelelor.
Traseele re~elelor exterioare hidroedilitare ~i grupar~a lor se aleg astfel
ineit sa se reduca la minimum numarul intrarilor ~i ie~irilor prin fundatiile
sau subS-olul cladirilor.

Fig. 17.17. Protejarea gropii de fundatie fata de patrunderea

apelor de suprafata.

In normativul P. 7·77 se prevad in detaliu ~i alte masuri pentru pre-

venirea umezirii terenului eu ape din retele, instalatii, construetii hidroedilitare. /'
.',
r e l\'Hi"l1l'imn" "" l1l'mH,~pe parcursul executiei. lucrarilor. Pentru
impiediearea patrund.edLapelor de suprafata in _sapaturile_d.e fundB:fii---se
uti1izeazacavailerid.e J2rote~i~l~turi--ciegaraa -(fig. 17.17), prec~ ~i

431
 platforme de scurgere pe 0 HiEilliLde_minimum 10 m in afara ~~:turilor de
1;ID'd"ir,--e-u--p-anmpreaces~e ii11lmas.ur.i-d£_pr.oj&~ie a fundului sapaturii
-prin realizarea de santuri de scutg~~igropLde_cJ)lectar.e,.a-apel.~i;-(laCifeste--
"cazul,prin mdepa;tar~a pamintului cu umiditate mare (w > 18%) din zonele
unde apa s-a acumulat in mod accidental ~i inlocuirea cu loess compactat.
Conductele provizorii de aliment are cu apa ~i canalizare ale ~antierului se
a~e supr-a:fa~ateremilui. __ "
.-- Dupa ie~irea construc~iei din pamint, umpluturile in jurul funda~iilor
~i pere~ilor subsolului se executa imediat, apoi se amenajeaza rigole cu panta
de 2% ~i trotuare de 1,5 m la~ime, cu bordura de minimum 10 cm ~i panta
de 3%.
f. Criterii pentru alegerea §i gruparea masurilor ~e limitare a marimii tasarilor suplimentare
prin umezil'e. Masurile pl'ivind evital'ea patrundel'ii apei in tel'enul de fundal'e in timpul exe-
~tiri-construetmor_au.un..£araeter obligatoriu, indifel'ent de g~EP1!jn.care,s~ineadl'eaza terenul
~ fundare. Celelalte categorii demarui se adopta de catre proiectant in functie de urmatoarele
criterii: -,...----------------------------------------
~ elasa de importa¥ta, earaeterul ~i destinatia eonstruetiilor atura_p~ehno-
logiee pe care Ie adapos esc; ,
- sensibilitatea-Ia~umezire
-------.. -
a pamintului, exprimata prin grupa
~- ------
.
in care.se-ineadreaza tere-
nul de fund are (A sau B) ~i"'priinnarifne3:~tasatilorprobabile prin umezire;
- gradul de seismicitate al regit;ni(m-eareeste ampHlsata construetia;
----....""..._....:....:----~--~~-':--
- eostul luCfiirilor ~i eonsumurile de'material1?-si-manopera=---
•.~-.--......--
Spre exemplifieare, se va examina problema fundarii unei eonstructii de i):Ilportanta eu"
renta (clasa III, conform STAS 9165-72, v. anexa II), la care este posibila umezirea'terenului
de fundare ca urmare a seurgerilor din retelele hidroedilitare. Se considera, sueeesiv, doua
situatii:j /
- amplasamentul se incadreaza in grupa A de terenuri de fundare eu paminturi sensibile
la umezire (fig. 17.18, a). Cu linie punctata s-a mareat izobara rezistentei structurale care deli-
miteaza zona deformabila superioara. Pe linga masurile de protejare a terenului impotriva infil-
tratiilor de apa, se ia in eonsiderare eliminarea sensibilitatii la umezire a stratului sensibil, fie
pe 0 parte din zona deformabila, prin compactarea cu maiul greu, eu maiul greu de forma speeiala
sau prin realizarea unei perne de loess eompaetat (fig. 17.18, b), fie pe intreaga grosime a zomi
deformabile, prin compactarea cu maiul supergrcu sau prin coloane de pamint (fig'. 17.18, c);

Fig. 17.18. Variante de fundare pe un teren din grupa A.

ea alternativa la coloanele de pamint apar nucleele de beton cu adaos de cenu~a. Criteriul

de baza pentru alegerea unei variante sau alteia 11eonstituie marimea tasarii totale probabile;
- amplasamentul se incadreaza in grupa B de terenuri de fundare cu paminturi sensibile
la umezire (fig. 17.19, a). Zona deformabila superioara I coexista eu zona deformabila inferioara
III ~i eu zona inerta II. 0 solutie de fundare 0 eonstituie eliminarea sensibilitatii la umezire pe

432
 o parte din grosimea stratului scnsibil, dc exemplu pina la limita zonci dcformabilc superioare-
(fig. 17.19, b) asociata cu miisuri referitoare la forma ~i alcatuirea constructiei ~i la limitarea picr-
derilor din re.telele hidroedilitarc. Daca acest complex de masuri nu ofera garantii cii tasarik
care pot aparc pc seama zonei dcformabilc infcrioare pot fi mentinutc in limite acccptabilc pen-
tru structura de rezistcnta ~i pcntru conditiile unei cxploatari normalc, sc recurgc la striipun-
gerea stratului sensibilIa umezirc printr-o fundatie de adincime (fig. 17.19, c).

a b
.:.

Fig. 17.19. Variante de fun-

dare pc un teren din
grupa B.

17.1.7. EXPLOATAREA ~I iNTRETiNERt:A CONSTRUCTIILOR

FUNDATE PE PAMiNTURI SENSIBILE LAUMEZIRE

Un 1'01 esen~ial in prevenirea degradarilor construe~iilor fundate pe-

paminturi sensibile la umezire il are eoreeta exploatare a aeestor eonstrueW.
Pe prim plan se situeaza masurile de intre~inere a re~elelor purtatoare de apa.
Cele mai miei pierderi de apa trebuie depistate in eel mult 24 de ore de la
produeerea lor, iar remedierea defee~iunii trebuie efeetuata in urmatoarele·
24 de are. La tendin~a de biHtire pe suprafa~a terenului a apelor meteoriee·
(ba.l~i eu adineimea mai mare de 5 em ~i eu aria de peste 3 m2) sau de ereare·
de eatre aceste ape prin ravinare a unoI' faga~uri mai adinei de 10 em, se
VOl' lua masuri de. refaeere a sistematizarii vertic ale a terenului din jurul
eonstrue~iei.
In eadrul intre~inerii eurente a eonstrue~iei, trebuie sa se asigure veri-
ficarea starii tehniee a eonstrue~iei ~i instala~iilor, urmarindu-se eu aten~ie'
raeordurile dintre eonstrue~ie ~i eanalele exterioare, rosturile de tasare, pe-
re~ii, stilpii, plan~eele etc., pentru eonstatarea unoI' eventuale fisuri sau altoI'
degradari. Se. verifica, de asemenea, terasele, jgheaburile ~i burlanele, tro-
tuarele de protee~ie, rigolele, ~an~urile de seurgere etc. Defee~iunile eonsta-
tate pI'in aetivitatea de intre~inere eurenta trebuie remediate in eel mult.
7 zile.
f In eadrul aetivita~ii de exploatare trebuie ineluse ~i masuratorile pe-
riodiee de tasari, in vederea sesizarii eventualelur ta;;lil'i lllai lIH:l.ridecit cele
avute in vedere la proieetare, preeum ~i masuratorile prin pu~uri de obser-
va~ie amenajate in aeest seop asupra varia~iei nivelului apei subterane.
Totodata, sint necesare observatii privind pierderile din retelele hidroedi-
litare.

433:
 17.2. FUNDAREA PE PAMINTURI CU UMFLARI ~I CONTRACTII MARl

17.2.1. NATURA, ARIA DE RASpiNDIRE $1 PARTICULARITATILE

COMPORTARII PAMiNTURILOR CU UMFLARI $1 CONTRACTII MARl

P ~Il];i.!2turile_£u_colltractii ~i umflari mari sint pa~intuE! argiloa§e foarte

,active, caracterizate p~in variatii l1lari-dev.ohim )a ~ariatii de umi<!J..ta~§;
aceste pamiIiturlmai sinCden.!:lIlli!e ~i "PAminturi contractilesau paminturi
e~ive.ln ·cele-ce-Urmeaza, se va folosi denUiiiirea depifmirdnri contractile.
--Din-punct de vede'te geologic-;Iiiajorifatea pamirifuhlGr"" contractile din
tara noastra provin din depozite glaciare, lacustre ~i marine vechi, de natura
marnoasa-calcaroasa, in c~re calcarul a fost spalat ~i depus la adincimi de
:2,0... 2,50 m ~i mai mult. In cuprinsul paturii superficiale se formeaza astfel
un orizont cu potential de umflare-contractie mare, bogat in particule co-
loidale constituite din miner ale argiloase, indeosebi montmorillonit.
Paminturile contractile s-au identificat in aproape toate regiunile geo-
grafice, indeosebi in zonele subcarpatice din O1tenia ~i Muntenia, in podi~ul
Transilvaniei, in cimpia de vest, in zonele de lunca ~i terase din podi~ul Mol-
dovenesc (fig. 17.20). Ora~e avind in cuprinsul terenului de fundare asemenea
paminturi sint: Ploie~ti, Drobeta Turnu-Severin, Tg. Jiu, Cluj-Napoca,
Baia-Mare; Bistrita, Sfintu Gheorghe, Oradea, Ia~i ~.a.

Fig. 17.20. Raspindirea paminturilor contractiie in tara noastra.

Recunoa~terea pe teren a zonelor cu paminturi contractile este u~oara. In perioadele sece-

'toase, terenul se acopera cu 0 retea poligonata de crapaturi cu deschideri de 5 ... 10 cm, pe adin-
'dmi care pot atinge 2 m (fig. 17.21). In perioadele ploioase, crapaturile incep sa se inchida,
raminind insa partial deschise de la un sezon la aUul. ArgiJele contractile se sapa cu greutate,

434
 iar cind umiditatea cre~te devin lipicioase, adera putemic pe uneltele de sapat. Zonele cu pa-
minturi contractile din tara noastra au in general precipitatii bogate (500 ... 700 mm/an), ell
regim torential ~i ecarturi intre vara ~iiama ~iintre zi ~i noapte, in timpul verii, ceea ce deter-
mina fenomene repetate de umflare ~i contractie, care se manifesta practic pina Ia 0 adincime:
de circa 2,00 m.

!,Qm
17.2.2. IDENTIFICAREA ~I CARACTERIZAREA
.J'1 PAMiNTURllOR CONTRACTilE

Identificarea in laborator a paminturilor contrac-

tile slrfa:ce prin caracteristici, cumsin-L:-umflar.ea-:li.l>:e::::
ra, liniita ae c6i1Jr~a£Jie,~ongactil!. vgll!,micli,.pr.esiu~Ile~
• 1 deUITiflare, indicele de contractie-umflare, al caror mod
dedeTerniinareeste reglementat prinSTAS-19f3/f2'.:73.
:, pe~linga acestea, ~ialte caracteristici ale paminturilor
(granulozitatea, plasticitatea) .!:f3Pl:§zinta .•..criterii_ .po·-
1!!v~-.£a~o!a, i~ co~formita~e. ~u STAS J9~3/12~82, Fig. 17.21. Crapaturi a-
pammtu:lle argIloase se claslhca ~r~pt pammturI cu parute Ia suprafata te-
contractle foarte qIare, mare sau·mlCa. renului contractil in pe-
v ~ .~-g~~,. p.aminturile cU ,:n continu~-Il}.ar.\LQ.jJ_ rioade secetoase.
-f paE,t1fme_(p'artlCule < 0,002 mm III proport1e de peste .
30 .%,)~ plastiQitate mare (1p > 35%) ~i cu limita de contracH~_r.edusa
(ws < 1Q.%)siut sUsceptibile de contractii ~i umflari mari._UiIljmnctul de
vedereal compQzjtieimineralogjs~e,paminturile_cu _contractie.mar ..!L~i foarte
--
mare se caracterizeaza prin prezentfl.montmorillonitului._
'-' .; . ..--
~ -
o indicatie asupra directiei in care se va manifesta variatia de volum 0 poate da marimea
indicelui de contractie-umflare, care se define~te cu relatia:

ICfl = _lV_s"'a:..:t_-
__ lV:.. (17.16)
Wsat - Ws I

in care, lV"at este umiditatea de saturatie a pamintului; lVB, limit a de contractie; lV, umidi-
tatea naturala a pamintului.
In functie de valoarea lui leu apar urmatoarele situatii: .
- pentru lVsat = lV, leu = 0, sint posibile numai fenomene de contractie;
- pentru lV = lVB, leu = 1, sint posibile numai fenomene de umflare;
- pentru lVs < lV < lVBat, 0 < leu < 1, sint posibilc aUt fenomene de contractie cit ..
~i de umflare.

17.2.3. FACTORII CARE 'INFlUENTfAZA VARIATlllE DE VOlUM

ALE PAMiNTURllOR CONTRACTilE ~I INFlUENTA ACESTOR VARIATII
ASUPRA CONSTRUCTlllOR

Varia1-iile de volum ale paminturilor contractile depind nu numai de

caracteristicile intrinseci ale acestora, definite· anterior (compozitie granu ..
lometrica ~imineralogica, plasticitate etc.), ci ~ide factori ai mediului ambiant.
intre care cei mai import anti vor fi prezentati in cele ce urmeaza.
Factorul climatic (regimul de precipitatii, variayiile de temperatura)
influen~eaza prlnregimullui altern ant'; pe anotimpuri ~iin cuprinsul aceleia~i
zile, umflarea ~i contractia pamintului.

435·
 ~le l}!:flz:o~gj_GgJ~i manifesta inflUBnta prin legatura care se
~stabile~te intre lllvelul apei subterane ~i adincimea pe care se produc varia-
tiile de umiditate in teren.
V egeta{ia realize~! 0 ab~orbtie continua a umezelii din teren, influentind
-astfel-procesul de contractle.

Fig. 17.22. Degradari ale constructiilor

produse prin umflarea (a) sau con-
tractia (b) pamintului contractil.
a h

V aria{ia lun~ditiJJii Jerenului in timpul exploatarii constructiei se dato-

reaza 'efectulili de acoperire asuprafetei terenului, efectelor climatice precum
-~i, in cazul constructiilor industriale, proceselor tehnologice care pot modifica
temperatura ~i umiditatea terenului. Astfel, unele reziduuri chimice infil-
trate in teren pot produce umflari importante ale paminturilor argiloase,
-chiar ~i ale celor mai putin active. Surse de frig sau de caldura aflate in teren
din necesitatile proceselor industriale pot de asemenea conduce la variatii
de volum ale paminturilor. Uscarea intensa a pamintului in cursul exploatarii
a condus la degradarea unor cladiri industriale din Hunedoara ~i Slatina.
Daca nu s-au luat masuri de protectie, constructiile fund ate pe paminturi contractile sufera
degradari caracteristice. Astfel; in cladirile din zidarie de caramida cu fundatii de beton super-
-ficiale apar, indo din primii ani de dupa executie, fisuri in fundatii ~i ziduri, care evolueaza in
timp. Cladirile cu schelet din lemn ~i paianta fisureaza mai putin, dar se deformeaza mult, astfel
incit tocurile u~ilor ~i ferestrelor se strimb,a, podeaua ~i tavanul se incovoaie. Colturile puternic
-insorite, dinspre sud-vest ale constructiilor se taseaza mai mult, din cauza contractiei, provo-
cind aparitia fisurilor ~i crapaturilor in V, deschise mai mult la partea superioara (fig. 17.22, a).
-Cind constructia s-a executat intr-o perioada secetoasa, pamintul se umfla odata cu cre~terea
umiditiitii, producindu-se fisuri ~i crapaturi in forma de A, deschise mai mult la partea infe-
rioara (fig. 17.22, b). Elementele anexe ale constructiilor de zidarie (scari, verande, trotuare),
,care fac corp comun cu constructia propriu-zisa dar sint fundate la adincime mai mica, se fisu-
reaza ~i crapa de la inceput ~i se separa de restul constructiei. Fisurile ~i crapaturile construc-
·tiilor apar ~i se dezvolta la colturi ~i in partile de rezistenta mai reduse ale peretilor de zidarie,
-cum sint sectiunile cu goluri pentru u~i ~i ferestre, sau la casa sdirii, atingind deschideri de
.3 ... 5 cm sau chiar mai mari, ceea ce provoaca desprinderea elementelor de constructii ~i
jfragmentarea cladirii.

17.2.4. MASURI CARE SE ADOPTALA PROIECTARE $1 EXECUTiE

PENTRU EVITAREA DEGRADARILOR CONSTRUCTilLOR FUNDATE
PE PAMiNTURl.;o.CONTRACTILE

1,::/ constrnetiile ell earaeter definitiv, adincimea ® fum!.are D_~~_alege

.astfel incit sa se depa~easCa-zOna-9.13v:ar:iE!.t~seioniera a Eglidit8;,tii.' Marimea
lui D trebui~ ~a fie de cel p_u..tin2,20 !.ll,$d nivelul apei subterane-se-afla
1a o-a-dincime de peste 2,00 m; ~i de-t,50 9m~ cindIiivelul -apeisii15terane se
afla la adincime mai mica de 2,00 m. Daca diferite parti ale constructiei se
'fundeaza la adincimi diferite, se prevad rosturi de tasare,J iar adincimile
fundatii10r alaturate nu vor diferi cu mai mult de Q,50 m.

·436
 Cind se respecta adincimea minima de fund are ~i construc~iile nu:
au condi~ii speciale de exploatare se prevad masuri constructive simple care
sa previna degradarile construc~iilor, ca, de exemplu: sec~ionarea cladiri~
~i a funda~iei in tronsoane de maximum 30 m, prin rosturi de tasare; preve-
derea conductelor purtatoare de apa ce intra ~i ies din cladiri cu racordurii
INTERIOR EXTERIOR

min. 1,50 m
Fig. 17.23. Amenajarea terenuJui in 2 4
juruJ fundatiei a~ezate pe un pamint
cu contractii ~i cu umflari mari:
1 - zidi1rie; 2 - centura de beton armat ;
3 - fundatie de beton; 4 -·trotuar;
5 - pinten; 6 - pamint stabilizat.f
3
--
1

elastice ~i etan~e la traversarea zidurilor sau funda~iilor; amenajarea in juru]

cladirii de trotuare etan~e din asfalt turnat sau din dale de piatra sau beton,.
rostuite cu mortar de ciment, cu 0 Ia~ime minima de 1,0 m, a~ezate pe un strat
de pamint stabilizat in grosime de 20 cm, prevazute cu panta de 5% spre
exterior (fig. 17.23); evacuarea apelor superficiale ~i amenajarea suprafetei
terenului inconjurator cu pante spre exterior, evitindu-se stagnarea apeloI"
la distante mai mici de 10 m in jurul fiecarei constructii; fundarea anexelor
cladirilor (scari, terase etc.) la aceea~i adincime cu constructiile respective;
evitarea plantarii de arbori ornamentali, pomi fructiferi, arbu~ti sau plante-
perene in apropierea construc~iilor, la distante mai mici de 5 m.
Daca nu se respecta adincimea minima, iar fundarea se face la ,0 adincime cuprinsa in zona
de variatie sezoniera a umiditatii, pe Jinga masuriJe simple aratate mai inainte sint necesare
unele masuri constructive speciaJe care se stabiJesc in functie r de: importanta constructiei, adin-
cimea la care se afJa apa subterana, grosimea stratuJui de pamint contraetiJ ~icontractia aeestuia,
gradul de asigurare cerut pentru constructie. Astfel dc masuri sint: ~~pre5iunii efectiveE.e 1
talpajundatigi,.pentru a compensa presiunea de umfJare a_pjimintului (in,acest scop esnnndi--
catKUtfJizarea sub peret'i aunor fUI1c!l!JiLcu des.cafcare pereazeme.izolatey;m_asuri constructive
pentru p~el1!'!.reaimpjllgcrilor_sau_dcplasarilor_ll.eunifonne cauza~ dePL()Y.f~uLge umflare-
co_ntractiea,terenului (cent).!ri deb~.ton_arma.LcontiIlue_p_e_intreaga.J.llI1gime. a_peretU()r exte-
riori ~i interiori, portanti sau neportanti, armate simetric cu minimum 40 12 OB 37 sau 60 12
la Jatimi de pcste 32 cm, amplasate la fiecare niveJ, inclusiv Ja nivelul socJului); in cazurile dnd
estc nccesara 0 asigurare de gradul I (toate elcmcntcle componente ~i constructia in ansamblul er
trcbuic sa poata prcJua cforturile supJimentarc provcnitc din tasari sau ridicari aJc tcrenuJui),
se recurgc la proiectarea unor constructii putin sensibiJe Ja deformarea neuniforma a tercnului
de fund are, fie foartc rigide (capabile sa rcziste la eforturile suplimentare ce apar in suprastruc-
tura), fie fJexibile (capabile sa se adapteze la deformatiile neuniforme aJe terenului); imbinarile
elementelor prefabricate din beton armat trebuie proiectate ~i realizate cu luarea in considerare
ca actiuni temporare de Jimga durata a efectelor deformatiilor neuniforme ale terenului.
In toate cazurile, in proiect se vor prevedea Jucrari de amenajare a suprafetei terenului,
spre a nu se permite stagnarea apeJor de precipitatii ~i scurgerea lor in sapaturile de fundatie
Toate lucrarile cicJuJui zero trebuie efectuate pe tronsoane, fara intreruperi ~i in timp cit mai
seurt, pentru a evita variatiile mari de umiditate in timpul exeeutiei, ale pamintului contractil.
Ultimul strat de pamint, de circa 30 cm grosime din sapaturile de fundatie trebuie excavat pe .
portiuni e~alon:ite in timp ~i nemijlocit inainte de turnarea betonului din fundatie. Daca se

437
 .. .:-:.:-==:.====::.o •...===
...".~
__ ;;;.__ ==-•.•.__ -=-~.'~'
~4iiIiIiIIiiii~·~·c;:::'2'!·;;j'j::O',"':·:JI"liII-"" __ !!!I!!!!!!""""_------ _

produc totu~i crapaturi pe suprafata terenului la cot a de fundare, inainte de betonare, se proce-
Q.eaza la matarea lor fie cu lapte de ciment, fie cu pamint stabilizal.
Umpluturile sub pardoseala se executa din paminturi fara potential de contractie-umflare
$au, dadi acestea nu se gasesc in zona, din paminturi contractile stabilizate. Stabilizarea pamin-
turilor contractile folosite la umpluturi se realizeaza amestecind argila locala, in prealabil uscata
'~i farimitata, cu nisip grauntos in proportie de 20 ... 40 % din greutatea argilei in stare uscata
,sau cu var nestins in proportie de 3 ... 8 %; retetele pentru stabilirea proportiilor optime se sta-
bilesc prin incercari de laborator; amestecurile prescrise se omogenizeaza in poligoane special
,amenajate, se pun in opera in strate de 15 ... 20 em grosime ~i se compacteaza cu mijloace te-
;rasiere.

17.3. FUNDAREA PE PAMINTURI FOARTE COMPRESIBILE

17.3:1. IDENTIFICAREA $1 CARACTERIZAREA PAMiNTURILOR FOARTE

COMPRESIBILE

.P amin turile_ ar,giloaS!L~LpdiLQJJ,ii\Ld

e CO.llsjsten~iLred usiL(plas..tic_Il! 0 i -
plastic curg~toare),~tgrba ~i paminturile turboase, nisipurile afinate, umplu-
turi1~ neconsolidate.sint paminturi foarte compresibile.
Intre paminturile coezive de consisten~a redusa foarte compresibile un
loc aparte i1 ocupa milurile. Acestea sint paminturi argiloase-prafoase aflate
in stadiul ini~ial de form are, caracterizate prin: umidita~i in stare naturala
mari, apropiate sau chiar mai mari decit limita de curgere wL; porozitati
mari, de peste 50% in cazul prafurilor argiloase ~i peste 60% in cazul argilelor ;
culoare cenu~ie; prezen~a, uneori, de materii organice. Structura acestor
paminturi se distinge prin absen~a legaturilor de cimentare dintre particule
~i existen~a unor legaturi slabe, datorate atrac~iei reciproce manifestata prin
intermediul inveli~urilor de apa legata.
Comportarea milurilor sub incarcare depinde de modul de'aplicare a incarcarii. 0 incarcare
.oaplicata brusc poate avea ca urmare anularea slabei coeziuni dintre particule ~i transform area
pamintului intr-un lichid viscos in care fundatia patrunde ca un piston. Daca, insa, la' aceea~i
incarcare se ajunge in trepte foarte mici, a~teptindu-se consumarea deformatiei (consolidarea)
sub fiecare treapta, nu mai are loc pierderea de stabilitate, deoarece de la 0 treapta la alta pa-
mintul este mai indesat, coeziunea lui este mai mare. Un exemplu in sensul acesta" il ofera digul
de aparare al portului Spezzia (Italia), format dintr-o zidarie de blocuri masive de piatra a~ezate
pe un pat de anrocamente. Sub greutatea anrocamentelor ~i a zidariei s-au produs tasari mari
insoti te de 0 refulare a pamintului in parti. A fost necesara suprainaltarea succesi va a zidariei ~i

Fig. 17.24. Tasarea digului din Spez1!ia.

IJrotejarea cu alte masive din anrocamente. In decurs de 50 ani, tasarea digului a atins 18 m
-(fig. 17.24). Ulterior a survenit necesitatea prelungirii digului. Solutia adoptata a fost urma-
to area : la inceput" s-a realizat intr-un ritm foarte lent (un an) un pat de nisip de latime mare
~i de grosime relativ redusa, sub greutatea caruia s-a produs 0 in des are a milului. In continuare
patul de anrocamente ~i zidaria de deasupra s-au executat, de asemenea, in etape succesive,
a~teptindu-se de fie care data amortizarea deformatiilor. Tasarea total a a digului executat dupa
.noua tehnologie a fost de numai 0,50 m.

·438
·~e. se proee- ~O.§ssurjJf $1- paminturile loessoide inmuiate sint, de asemenea, paminturi
foarte c<?mpresibile. Dupa cum s-a aratat, loessurile 9i paminturile loessoide,
_-:?ctie-umf]are avind umiditatea in stare naturala redusa 9i un grad de satura~ie 8,. 0,8, <
sint paminturi sensibile la umezire, adica susceptibile de tasari suplimentare
bru9te, cind tree la stare a de saturare. Cu sau fara consumarea tasarilor su-
plimentare prin umezire, aceasta este condi~ionata de aplicarea asupra probei
sau stratului a unei presiuni egala eel pu~in cu rezisten~a structurala ; loessurile
inmuiate nu mai sint sensibile la umezire, in schimb sint foarte compresibile.
Numeroase amplasamente cu terenuri loessoide din grupa A (la Gala~i, Braila.
9i in alte localita~i) au in prezent terenul de fund are alcatuit din paminturi
foarte compresibile 9i nu din paminturi sensibile la umezire, ca urmare a
ridicarii nivelului apei subterane 9i umezirii pe aceasta cale a stratului loessoid.
Turba reprezinta (dupa cum s-a aratat in cap. 1) un material de natura
organica fibros, par~ial descompus sau un pamint con~inind peste 80% ma-
"'CARTE
terie organica fibroasa. Porozitatea extrem de mare (80 ... 90%) face ca depo-
zitele sau intercala~iile de turba sa fie foarte compresibile .
.Nisipurile afinate sint, de asemenea, paminturi susceptibile de tasari
man.
Recunoa9terea compresibilita~ii mari se poate face atit prin incercari d&
laborator, cit 9i prin incercari pe teren. ~pa.Jlum-s-a-aratat-in_capitolulJ,
deformayia specifica a probei supusa)n ed~~tru unei presiunL d~ ~_d~~l'i/cm2,
C:p=2, conslihiie un criteriu simplu de identificare a compresibilita~ii mari.
P aminturile pentru care C:p=2 >- 6%_ secoiiSidera-foarte compresiEile. Dificul-
tatea recoltarii din paminturi moi sau din nisipuri afinate de probe netulburat&
reduce insa valoarea practica a acestui criteriu. Rezultatele incercarilor de
penetrare, de9i exprima pe cale indirecta proprieta~ile mecanice ale pamin-
turilor, sint considerate in prezent mijlocul cel mai edificator de recunoa9tere
rapida a compresibilita~ii. Astfel, dupa cum s-a aratat in capitolul 5, in cazul
argilelor moi, numarul N de lovituri inregistrat in proba de penetrare dinamica
standard este 4 sau mai mic; in cazul nisipurilor afinate este 10 sau mai.mic.
Valori ale rezisten~ei lapenetrare 11ecan Rp..§!lJL3D-dal\s"l-cm~,_Qh~in:tlt.§.
la
penetrarea statica, indica de asemenea paminturi foarte compresibile.
~:ea)
~.:.1pa- Pentru eele mai multe paminturi, tasarile mari sint asociate eu apliearea unor incarcar
i Cigul statice. In eazul unQr nisipuri, insa, deformatii mari, uneori eu earacter eatastrofal, sint produse
~-<.eLate de aplicarea unor incarcari ciclice sau dinamice. Este yorba de nisipurile susceptibile de lichefiere.
- :::1ari
...l..-:ei ~i
In termeni simpli, meeanismul fenomenului de lichefiere a nisipurilor saturate prin solid-
tare ciclica poate fi deseris astfel: fiecare repetare a incarcarii produce 0 u~oara reducere a po_
rozitatii care, la rindul ei, determina 0 miea ere~tere a presiunii in apa din pori. Cind pamin-
turile au granulatia fina, iar masa este sufident de mare, incit presiunea in pori sa nu se poata
disipa imediat, presiunile in apa din pori se cumuleaza progresiv atingind valori mari. In:acest
fel, pamintul este slabit, se produc deformatii din ce in ce mai mari; modificari de volum din ce
in ce mai mari. presiuni in pori mari pina se atinge stadiul de rupere.
Solicitarile dclice produse de unele ma~ini vibratoare, de~i reduse ca intensitate pot induce
cre~teri treptate ale presiunii apei in pori ~i pierderea ultp.rin~ril~ rC7istcntei piimintului. Efcctc
~milare pot produce cutremurele. Cedarea terenului de fundare al unei cladiri inalte in timpul
cutremurului de la Niigata (Japonia), din anul 1963, ~i 0 mare alunecare de teren declan~ata
in timpul cutremurului de la Anchorage (Alaska), din anuI1964, s-au datorat lichefierii nisipului.
Principalii factori de care depinde numarul de cicluri necesare pentru a produce lichefierea
sint: starea de indesare initiala a pamintului, mariniea treptei de incarcare (in comparatie cu
\ncircarea limita), permeabilitatea pamintului, traseul descris de liniile de eurent. Cu cit treapta

439
 Argila
700
90
~
.E

CRITERIUL~
MATERIAWL
GRANULD-,,~50 NU SE
METRIC ~ L1CHEFIAZA
:ii
e'-' 70
Q 0
0,005 0,025 0,0/31 05 2 70
Diametrul particulelor(mmJ

Oeasupra
CRITERIUL nivelului '3Z.:.<..O:~:··
STARII DE apei
UMIDfTATE .......
nlVelul
.sub
apei

Teren de Material de
fuiida.re umplutur6

CRITERIUL
STARII DE
lNDESARE

7~;fi~
::=/{JIJ I
06 0.7 0.8 0,9
r •

20 , _ emox.-e
ID - Cmax.-emin.

In teren orizontal
FOZIT/A la adineime
iN STRAT
de 75
mai m I de
midi m
mai75mare

CONDITJ/ DE.
DRENARE
Grosimeastratului de material lichefiabil
PE CONTUR
sau ambele limite eel putin una.dintie
rooi mare de 3 m~ai limite midi
impermeabile de 3 m si
cudrenarelibera
.f
·"'"

I tJ,CJ 6
MATERIAWL SE POATE L1CHEFIA
~
I .~;:;
1;~5
~~~~
FUNDATIILE DE SUPRAFATA ~.~~~ 4
nu sint afectate de prezenta uRui c~ ~3 se

cu un strat neltcheffabfl de cel c; ~.§'Z L----L._.L.-

datie, 3 cd
putin da m' acea~ta
grosime este acoperit ~~.~~
. 10 degradari
q2 0,4 0,6 0,8 ~O
strat lichefiabil in terenul de f~n- .~.I:i1i~2 produc
. FUNDATIE PE PILOT! Raportul dintre suma grosimilor
" straturilor nelichefiabile strabQ
tute, fi fi~a pi/otului

Fig. 17.25. Criterii pentru definirea potentialului de lichefiere a nisipurilor din tara noastra.

440
 de incarcare este mai mare, iar pamintul mai afinat, numarul de cicluri necesar pentru produ-
cerea lichefierii este mai redus.
In tara no astra, studii sistematice privind comportarea nisipurilor sub solicitari ciclice
au fost initiate in anii din urma, dupa ce analiza efectelor seismului din 4 martie 1977 a pus in
evidenta manifestari ale lichefierii nisipurilor in citeva zone din tara. In figura 17.25 se pre-
'.' t.TERIALUL zinta schema logica elaborata de I.C.H. care sintetizeaza, 1a ni velul cuno~tintelor actuale, cri-
NU SE
:I-fEFIAZA teriile pentru definirea potentialului de lichefiere a nisipurilor din tara noastra.

17.3.2. MASURI CARE SE ADOPTA LA FUNDAREA PE PAMINTURI

FOARTE COMPRESIBILE

a. lUasuri rereritoare la terenul de rundare. In cazul in care verificarile

la starile limita de deformatie §i de capacitate pOItanta arata-:-cii-fWidarea--
direct~pe-ll~pii..mint. fbartecomp-resibil, cu Qa~acteristicile naturale ale aces-
tuia-; nu este posibila, se-impune imbunatatirea acestor caracferistici prin
aplicarea uneia g.il~metodele_de cOJ)ss>lidaredescrise in capitolul 16. Un
criteriu principal pentru alegerea metodeia.ecoIlsolidare il constituie gr_osimea
H a stratului foarte...2.Q!llpresibil,masurata de la suprafata terenului.
--La grosimi,reduse (H~= 3...8 m)_~epot.aplica metode d&.... n.solidal'!LQ.e
QQ ...

suprafata: compactarea' cu maiul greu, perne de balast sau piatra sparta,

compactarea-cu maiul greu in combinatie cu perne de balast sau piatra sparta,
compactarea prin explozii de adincime (in cazul nisipurilor afinate, saturate).
La grosimi mari (H > 8 m) se poate recul'geJa.un1Ldin metodele de consoli-
dare-in adincime: COIO"ahe-de-balast~nisip sau piatra sparta-; vibr6flotare,
nuclee "de betonsimplu, cu adaos de cenu§a, coloane de var, compactarea cu
maiul supergreu, preincarcarea etc.
Alaturi de grosimea stratului foarte compresibil, la alegerea metodei de consoli dare tre-
buie sa se tina seama de natura eonstructiei (sistem static, incareari, dimensiuni in plan etc')'1
de pozitia amplasamentului (apropierea fata de constructii sau dotari edilitare existente, distanta
:aFI de sursele de material de aport etc.), de nivelul de dot are ~i de experienta in acest gen de
~l!crari a unitatii de executie etc.
a eerinta obligatorie a aplicarii 'oricarei metode de consoli dare a terenu1ui (v. cap. 16) 0
':1)nstituie organizarea pc amplasament, inainte de trecere la executarea desfa~urata a lueriirilor,
:!. unui poligon experimental in care sa se verifice eficacitatea utilizarii uneia sau mai multor
:net ode, punindu-se la punet tehnologia ~i precizindu-se elementele de proiectare la nivelul de-
-.:iliilor de executie.

b. JUasuri rereritoare la constructie.Constructiile fundate pe terenuri

::'arte compresibile trebuie puse in si~uatia de a putea suporta, fara preju-
icii pentru structura de rezistenta sau pentru conditiile de exploatare nOr-
:Ilala, tasarile mari §i neuniforme care sint de a§teptat pe asemenea paminturi .
•!l cele.:ce urmeaza se prezinta. citeva din masurile care se adopta in acest
.:p.
:2 0,4 0,6 0,8 1,0 5porirea rezisten(ei $i rigidita(ii spa(iale a constrnc(iei prin:
="'~;ie sumo grosimi/of - centuri de beton armat~ati-Lla~elul-f~nd~tXei; cit §i in structura
= - 1?/ichefiobi/e striib6
.<;. r!adiri cu zidarie portanta) ; in figura 17.26 se arata trei tipuri de fundatii
'5(:' pi/otu/ui
- n:inue sub ziduri, cu diferite latimi B ~iadincimi totale H, iar in figura 17.27,
'?;)!l!ilor din tara noastra.
~u.ndatie pentru 0 cladire cu subsol ;

441
=- ,-,=,," .0_- "'--

- impartirea constructiei prin rosturi de tasare in tronsoane de lungime

limitata ;
- armarea suplimentara a structurii, pe baza solicitarilor obtinute prin
aplicarea unor scheme de-caleurcare'sa-iain·consideratie deformatiile probabile
ale structurii, ca urmare a tasarilor terenului;

')IVI
1':1 ,
5-IOcm
~I
T"I

~ ~
<'\j a
~I
~,~~ ~ r 'XI

]
:r:

....... -.

B>1,20m
5-fOrm

Fig. 17.26. Fundatii cu centuri armate la constructii cu zidarie portanta fara subsol
amplasate pe paminturi forate compresibile.

Subsol Subsol Subsol Subsol

Nive! a Q
pardoseala
--Y--

8";1,50
a

Fig. 17.27. Fundatii eu eenturi armate la constructii cu zidarie

portanta ~i subsol amplasate pe paminturi foarte compresibile.

442
~"'-2: de lungime - sporirea lungimilor de anCOrare a armaturilor la monolitizarea ele-
Jffientelor prefabricate;
-£',\inute prin - realizarea unei infl'astructuri rigide, prin legarea fundatiilor pe cele
;- ~i? probabile .doua directii;

Fig. 17.28. Fundatie in trepte. Fig. 17.29. Fundatie eu 11itime

variabiI1i.

- pl'evederea subsolului sau subsolului tehnic, atunci cind este necesar

;in exploatare, sub intreaga suprafata a constructiei sau tronsonului de con-
structie etc.
Sporirea capacjtiitii de adaptare a constructiei la deformatiile mari fi neuni-
.forme ale-terenul,!i pI' in : -- - - -.-- -,
-- - adoptarea de sisteme statice adecvate (de exemplu, la constructiile
= tip hala se prefera structuri static determinate, la care tasarile inegale ale
reazemelor nu introduc eforturi suplimentare);
- marirea suprafetelor de rezemare ale diferitelor elemente structurale
(grinzi, plan~ee etc.);
- fund area in trepte (fig. 17.28) sau adoptarea de fundatii cu latime
variabila (fig. 17.29), cind grosimea stratului foarte compresibil este neu-
niforma ;
- prevederea unoI' dispozitive care sa permita readucerea la nivel a
unoI' elemente de constructie (de exemplu cai de rulare) sau utilaje tehno-
logice.
Reducerea influentei pe care 0 exercita asupra constructiei, pe parCllrsul
executiei, tasiirile mari ale terenului, prin: .
- incarcarea in- trepte de intensitate ~i durata, corel ate cu ritmul de
consolidare-tasare in timp (sub incarcare constanta) a terenului;
- monolitizarea imbinarilor la constructiile din elemente prefabricate
sau la structurile mixte din beton armat monolit ~i prefabricat, cit mai tirziu
cu putinta, fara a se periclita insa siguranta in timpul montajului, pentru
a permite consumarea unei cote cit mai mari din tasare inainte de rigidizarea
stl\ucturii ~i, implicit, reducerea eforturilor suplimentare pe care tasarile
neuniforme Ie introduc in structura;
- adoptarea unei succesiuni rationale de executie a tronsoanelor de
constructie diferite prin inaltime ~i prin intensitatea incarcarilor transmise
la teren;
- racordarea la conductele· de alimentare cu apa sau la retelele tehno-
logice numai dupa ce se considera ca tasarile ulterioare nu VOl' conduce la
degradarea lor; utilizarea, in caz contrar, a unoI' racorduri flexibile etc.

443
 17.4. FUNDAREA IN REGIUNI SEISMICE

Tara no astra se gase~te intr-una din zonele seismice active ale Eure>pei. .•.. - -::;,
Caracteristica pentru tara no astra este prezenta unOr focare seismice active,
de mare profunzime, de peste 90 km, situate in cotul Carpatilor, in muntii
Vrancei, in care se declan~eaza cutremure de magnitudine ridicata, resimtite
pe 0 arie geografica intinsa; nu sint ins a excluse nici cutremure localizate
in scoarta, de magnitudine redusa ~i cu efecte resim~ite pe 0 zona mai restrinsa,
produse pe seama reactivarii unoI' falii in urma cutremurelor vrincene.
Regiunile seismice de pe teritoriul tarii noastre sint precizate prin stan-
dardul de zonare seismica (STAS 1977-78). Exista ~i citeva standarde de
microzonare pentru unele localitati din tara. Fiecarei zone sau micro-
zone i se atribuie prin standard un anum it grad de intensitate seismica,
potrivit scarii internationale MSK-61, care cuprinde 12 grade (STAS 3604-71).
Gradele de intensitate seismica stabilite pentru teritoriul Romaniei variaza
intre gradul VI, corespunzator unui cutremur care provoaca spaima ~igradul IX
corespunzator unui cutremur care provoaca avarii importante ale cladirilor.
Masuri de protectie antiseismica se adopta prin proiectarea constructiilor·
in acele zone in c31re se stabile~te un grad de intensitate seismica VII sau
mai mare. Acestea ocupa b mare parte din teritoriul tarii noastre.
Proiectarea 'constructiilor situate in zone seismice se efectueaza in con-
formitate. cu normativele' oficiale. Incarcarile seismice produse de fortele de
inertie, ca urmare a mi~carilor seismice ale terenului, se considera in mod
conventional ca forte aplicate static, a carol' marime se determina tinind seama
de clasa de importanta a constructiei, gradul de intensitate seismica al zonei
de amplasare, natura terenului de fund are ~i caracteristiciIe dinamice ale con-
structiei. Terenul de fundare,!situat in partea superficiala a scoartei terestre,
expus mi~carilor pe verticala ~i pe orizontala generate de undele seismice,
influenteaza comportarea constructiilor solicitate seismic. Terenurile de
fund are alcatuite din paminturi foarte compresibile, cum sint milurile, nisi-
purile saturate afinate, umpluturile recente ~i neconsolidate, sint nefavorabile
~i din punct de vedere seismic, ca urmare a tasarilor care pot aparea din ~ocul
seismic sau a unoI' modificari nefavorabile ale structurii . .L\stf§l, nis!purile
fine saturate sint susceptibile de lichefiere: sub actiunea selsmica, presiunea
apei din pori cre~te brusc, presiunea efectiva se anuleaza, contactul dintre
granule dispare, iar masa de pamint trece dintr-odata in stare de plutire.
Se evita fundarea directa a constructiilor pe asemenea paminturi, in regiuni
seismice, atunci cind nu e"~ista garantia unei compactari foarte bune. De
asemenea, se evita amplasarea constructiilor in zone in care terenurile sint
afectate de alunecari, de procese carstice sau de surpari.
In privinta sistemelor de fundare propriu-zise, solutiile utilizate la fun-
darea in regiuni seismice sint, in general, asemi'ini'itoare eu eele reeomandate
la fundarea pe paminturi foarte compresibile. Se urmare~te ca infrastructura
(fundatiile, peretii subsolului, plan~e1+l peste subsol) sa formeaze un sistem
cit mai rigid. Fundatiile continue sub ziduri se dezvolta pe doua directii
perpendiculare, utiIizarea in fundatii a unOr blocuri sau prefabricate nemo-
nolitizate fiind neindicatiL

444
 Atunci cind din calculul terenului de fund are nu rezuIta necesitatea
une~ fu:r:datii pe ra~ier. g::r:,eral sau p~. tiHpi incruci~ate (sisteme care asi-
?,ura 0 mfrastructur~ rlgl~a).' fundatule lZolate sub stilpi la constructiile
III cadre se unesc prm grmzl care nu participa la transmiterea incarcarilor
la teren, dar impiedica deplasa-
rile independente ale bazelor

D< ~~\J stilpilor sub actiunea incardi-

rilor seismice si uniformizeaza
presiunile pe t~lpa (fig. 17.30).
La fundatiiIe izolate cu bloc de
beton simplu ~i cuzinet de beton

,d"~",,,,w~,,,,,,,,C:,~
Fig. 17.30. Fundatii izolate solidarizate prin grinzi.
armat (v. fig. 12.8) este indicata
ancorarea cuzinetului in bloc.
In cazul utilizarii fundatiilor
de adincime pe piloti sau co-
loane, se da 0 atentie speciala legaturii intre pilot (coloana) ~i radier, care
este puternic solicitata in timpul seismului. In unele situatii, la constructii
cu dimensiuni mari in plan, fundate-pe-radier general, s-a folosit transmiterea
Ia piIoti doar a incarcarilor gravitationale. In acest scop, capetele piIotilor,
protejate cu un element prefabricat, sint acoperite cu un strat de pietri~
sau nisip mare compactat, de 1,0 ... 1,5 m grosime, peste care se a~terne
b8tonul de egalizare ~i se executa radierul. In acest mod, incarcarile verti-
cale se transmit unui teren de fund are compactat prin pilotaj iar incarca-
rile orizontale de natura seismica sint preluate prin frecarea intre talpa
radierului ~i stratul de material granular.
De mare importanta pentru asigurarea rezistentei ~i stabilitatii con-
-- struetiilor amplasate in regiuni seismice, ca ~i in regiuni neseismice, dealtfel,
este executia cit mai ingrijita a Iucrarilor de fundatii.

- . ""
.,..