Art.

953-962 NCC
Moștenirea = transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe
persoane în viață
Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al decedatului. Ultimul domiciliu se probează cu
certificatul de deces sau cu hotărârea de declarare a decesului.
Stabilirea instanței/ notarului competent
Dacă nu este cunoscut ultimul domiciliu sau Circumscripția primului notar sesizat în care se
acesta se află în afara României află cel puțin un bun imobil
Dacă defunctul nu are bunuri imobile Circumscripția primului notar sesizat în care se
află bunuri mobile
Dacă defunctul nu are bunuri pe teritoriul Circumscripția primului notar sesizat
României

O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin moștenire testamentară, iar cealaltă parte
prin moștenire legală.
Sunt lovite de nulitate absolută actele juridice care au ca obiect drepturi eventuale asupra unei
moșteniri nedeschise – excepție: dacă legea nu prevede altfel!
NEDEMNITATEA DE DREPT NEDEMNITATEA JUDICIARĂ
Cazuri: Cazuri:
1. persoana condamnată penal pentru 1. persoana condamnată penal pentru
săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de săvârșirea, cu intenție, împotriva celui
a-l ucide pe defunct care lasă moștenirea, a unor fapte grave
2. persoana condamnată penal pentru de violență fizică/morală, ori, după caz, a
săvârșirea, înainte de deschiderea unor infracțiuni care au ca urmare
moștenirii, a unei infracțiuni cu intenția moartea victimei
de a-l ucide pe un alt succesibil care, 2. persoana care, cu rea-credință, a ascuns,
dacă moștenirea ar fi fost deschisă la a alterat, a distrus sau a falsificat
data săvârșirii infracțiunii, l-ar fi înlăturat testamentul defunctului
în tot sau în parte pe autor de la 3. persoana care, prin dol sau violență, l-a
moștenire împiedicat pe cel care lasă moștenirea să
întocmească, să modifice sau să revoce
testamentul
Dacă condamnarea pentru faptele anterior Orice succesibil poate introduce cererea în
menționate a fost împiedicată de: termen de 1 an de la deschiderea succesiunii,
• decesul autorului faptei sub sancțiunea decăderii.
• amnistie Introducerea cererii de declarare a nedemnității
• prescripția răspunderii penale constituie act de acceptare tacită a moștenirii de
Nedemnitatea operează doar dacă acele fapte au către succesibilul reclamant.
fost constatate printr-o hotărâre judecătorească
civilă definitivă.
Poate fi constatată oricând, la cererea oricărei Dacă hotărârea penală pentru pct. 1 rămâne
persoane interesate sau din oficiu (de către definitivă după deschiderea succesiunii,

1
notarul public sau instanță), pe baza hotărârii
penale care constată aceste fapte.
termenul de 1 an curge de la data rămânerii
definitive a hotărârii.
Dacă condamnarea pentru pct. 1 este
împiedicată de:
• decesul autorului faptei
• amnistie
• prescripția răspunderii penale
fapta poate fi constată printr-o hotărâre
judecătorească civilă definitivă.
Termenul de 1 an curge de la data apariției
cauzei de împiedicare a condamnării, dacă
aceasta a intervenit după deschiderea
succesiunii.
La punctele 2 și 3, termenul de 1 an curge de la
data când succesibilul a cunoscut motivul de
nedemnitate, dacă această dată este ulterioară
deschiderii moștenirii.
Comuna/orașul/municipiul în raza căruia se
aflau bunurile la data deschiderii moștenirii
poate introduce acțiune de constatare a
nedemnității în cazul în care, cu excepția
autorului, nu mai există niciun alt succesibil.

Nedemnul este înlăturat de la moștenirea legală sau testamentară.

Posesia exercitată de nedemn asupra bunurilor moștenirii este considerată posesiei de rea-credință.
Dacă profită moștenitorilor, actele de conservare/ administrare încheiate între nedemn și terți de
bună-credință sunt valabile.
Se mențin și actele de dispoziție cu titlu oneros între nedemn și terții dobânditori de bună-credință.
Efectele nedemnității de drept sau judiciare pot fi înlăturate prin:
• testament, în mod expres
• act autentic notarial de către cel care lasă moștenirea
Legatul lăsat nedemnului după săvârșirea faptei nu înlătura efectele nedemnității dacă nu conține o
declarație expresă.
Efectele nedemnității nu pot fi înlăturate prin:
• reabilitarea nedemnului
• amnistie intervenită după condamnare
• grațiere
• prescripția executării pedepsei penale

2
Art. 963 – 983 NCC
Dacă nu există moștenitori legali sau testamentari, moștenirea va fi culeasă de comuna, orașul sau
municipiul în care se află bunurile la data deschiderii succesiunii.
CLASELE DE MOȘTENITORI
Clasa I: descendenții
Clasa a II-a: ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați
Clasa a III-a: ascendenții ordinari
Clasa a IV-a: colateralii ordinari
Soțul supraviețuitor, care intră în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori

În cadrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul le îndepărtează pe cele de
grad mai îndepărtat, de regulă.
Între rudele din aceeași clasă și de același grad, moștenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu
prevede altfel.

Reprezentarea succesorală = un moștenitor legal de un grad mai îndepărtat (numit reprezentant)

urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său (numit reprezentat) și culege partea pe care
acesta din urmă ar fi moștenit-o dacă nu era predecedat sau nedemn.
Pot fi reprezentanți doar:
• descendenții copiilor defunctului
• descendenții fraților / surorilor defunctului
Condiții reprezentare succesorală:
1. persoana reprezentată să fie lipsită de capacitate succesorală sau să fie nedemnă față de
defunct
2. reprezentantul trebuie să îndeplinească toate condițiile dreptului de a moșteni
3. nu contează dacă reprezentantul este nedemn față de reprezentat sau a renunțat la moștenirea
lăsată de acesta sau a fost dezmoștenit de el.
Prin tulpină se înțelege:
• înăuntrul clasei I, descendentul de gradul întâi care culege moștenirea sau este reprezentat la
moștenire
• înăuntrul clasei a II-a, colateralul privilegiat de gradul al II-lea care culege moștenirea sau
este reprezentat la moștenire

3
Cota succesorală a soțului supraviețuitor

4
Condiții drept de abitație (gratuit + inalienabil + insesizabil) soț supraviețuitor:
1. soțul să nu fie titularul niciunui alt drept real de a folosi o altă locuință corespunzătoare
nevoilor sale
2. casa face parte din bunurile moștenirii
3. soțul supraviețuitor a locuit în acea casă până la data deschiderii moștenirii
Oricare dintre moștenitori poate cere restrângerea dreptului de abitație dacă:
• locuința nu este necesară în întregime soțului supraviețuitor
• ei pun la dispoziție soțului supraviețuitor o altă locuință corespunzătoare (aici se va cere
schimbarea obiectului abitației)
Dreptul de abitație se stinge la partaj, dar trebuie să dureze cel puțin 1 an de la data deschiderii
succesiunii (excepție: soțul supraviețuitor se recăsătorește în mai puțin de 1 an).
Litigiile privind acest drept de abitație se soluționează de instanța competentă să judece partajul
moștenirii, care va hotărî de urgență, în camera de consiliu.
Dacă nu vine în concurs cu descendenții defunctului, soțul supraviețuitor moștenește și mobilierul și
obiectele de uz casnic care au fost afectate locuinței comune a soților.

Ascendenții privilegiați = tatăl și mama defunctului

Colateralii privilegiați = frații și surorile defunctului + descendenții acestora până la gradul 4
inclusiv cu defunctul

Împărțirea moștenirii între colateralii privilegiați și ascendenții privilegiați:

• 1 părinte – părintele culege un sfert, iar colateralii privilegiați împreună iau 3 sferturi
• 2 părinți – părinții culeg o jumătate, iar colateralii privilegiați împreună iau cealaltă jumătate

Dacă colateralii privilegiați vin la moștenire prin reprezentare succesorală, partea din moștenire ce li
se cuvine se împarte între ei pe tulpină.
Dacă colateralii privilegiați sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, partea de moștenire ce
li se cuvine se împarte, în mod egal, între linia maternă și cea paternă.

5
Art. 984-1033
Liberalitate = actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, total sau
parțial, în favoarea unei alte persoane
Liberalitățile se pot face doar în forma DONAȚIEI sau a LEGATULUI TESTAMENTAR!
Donație = contractul prin care donatorul, cu intenția de a gratifica, dispune irevocabil de un bunîn
favoarea donatarului
Legat = dispoziția testamentară prin care testatorul stipulează ca, la decesul său, unul sau mai mulți
legatari să dobândească întregul său patrimoniu, o fracțiune din acesta sau anumite bunuri
determinate

1. Capacitatea donatorului/testatorului de a da trebuie verificată la momentul în care dispunătorul

își exprimă consimțământul!
2. Capacitatea donatarului de a primi se verifică la momentul la care acesta acceptă donația!
3. Capacitatea legatarului de a primi trebuie verificată la momentul deschiderii moștenirii
testatorului!
1+2+3 se referă la capacitatea de folosință!

Regula: Cel lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă NU POATE
DISPUNE de bunurile sale prin liberalități.

Nulitate ABSOLUTĂ – beneficiarul liberalității trebuie să fie determinat sau cel puțin determinabil
(să fie prevăzute criteriile de determinare la momentul la care liberalitatea produce efecte juridice)

6
Dacă beneficiarul nu există la data întocmirii liberalității, aceasta va fi făcută unei persoane
capabile, care va avea sarcina de a transmite beneficiarului obiectul liberalității îndată ce va fi
posibil.
Nulitate ABSOLUTĂ – dispunătorul nu poate lăsa unui terț dreptul de a-l desemna pe beneficiarul
liberalității sau de a stabili obiectul acesteia!
Repartizarea bunurilor transmise prin legat unor persoane desemnate de testator poate fi lăsată la
aprecierea unui terț.
Liberalitatea făcută unei persoane desemnate de dispunător, care are o sarcină în favoarea unei
persoane alese de gratificat sau de un terț desemnat de dispunător este valabilă.

7
Liberalitățile deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau făcute unei persoane interpuse se
sancționează cu nulitate relativă.
Până la proba contrară, sunt prezumate persoane interpuse:
• ascendenții + descendenții + soțul persoanei incapabil de a primi liberalități
• ascendenții + descendenții soțului persoanei incapabile de a primi liberalități

SUBSTITUȚIA FIDEICOMISARĂ
Substituție fideicomisară = dispoziția prin care instituitul trebuie să administreze bunul sau bunurile
care constituie obiectul liberalității și să le transmită substituitului desemnat de dispunător
Instituitului i se aplică regulile de la fiduciar din NCC.
Incapacitățile de a dispune se apreciază în raport cu dispunătorul.
Incapacitățile de a primi se apreciază în raport cu instituitul și substituitul.
Obiectul substituției trebuie să fie bunuri care, la data decesului instituitului, pot fi identificate și se
află în patrimoniul său.
Dacă liberalitatea are ca obiect valori mobiliare, sarcina produce efecte și asupra valorilor mobiliare
care le înlocuiesc.
Sarcina trebuie să respecte aceleași formalități de publicitate necesare pentru drepturile care fac
obiectul liberalității.
Drepturile substituitului se nasc la decesul instituitului.
Substituitul nu poate fi, la rândul său, obligat să administreze și să transmită bunurile.
Dacă instituitul este moștenitor rezervatar al dispunătorului, sarcina nu poate încălca rezerva sa
succesorală.
Oferta de donație făcută substituitului poate fi acceptată și după decesul dispunătorului.
Dacă substituitul predecedează instituitului sau renunță la liberalitate, bunul revine instituitului –
excepție: s-a prevăzut că bunul va reveni moștenitorilor substituitului sau a fost desemnat un al
doilea substituit

LIBERALITĂȚI REZIDUALE
Dispunătorul poate stipula ca substituitul să fie gratificat cu ceae ce rămâne, la data decesului
instituitului, din donațiile sau legatele făcute în favoarea instituitului.
Instituitul nu poate dispune prin testament de bunurile care au constituit obiectul unei liberalități
reziduale.
Dispunătorul poate interzice instituitului să dispună de bunuri prin donație.
Instituitul nu trebuie să dea socoteală dispunătorului sau moștenitorilor acestuia.

8
Revizuirea condițiilor și sarcinilor:
Beneficiarul poate cere revizuirea sarcinilor sau a condițiilor dacă, din cauza unor situații
imprevizibile și neimputabile lui, ulterior acceptării liberalității, îndeplinirea condițiilor sau
executarea sarcinilor a devenit extrem de dificilă sau excesiv de oneroasă.
Instanța de judecată va soluționa cererea de revizuire a sarcinilor/condițiilor, cu respectarea cât mai
fidelă a voinței dispunătorului.
Dacă motivele care au determinat revizuirea condițiilor/ sarcinilor nu mai subzistă, persoana
interesată poate cere înlăturarea pentru viitor a efectelor revizuirii.

Clauze considerate nescrise:

• sub sancțiunea desființării liberalității sau restituirii obiectului acesteia, beneficiarul este
obligat să nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate sau să nu solicite revizuirea
condițiilor/ sarcinilor
• dispoziția testamentară prin care se sancționează cu dezmoștenire contestarea clauzei de
inalienabilitatea sau cererea de revizuire sau contestarea dispozițiilor din testament care
aduc atingere drepturilor moștenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau
bunelor moravuri

Confirmarea unei liberalități de către moștenitorii universali sau cu titlu universal ai dispunătorului
atrage renunțarea la dreptul de a opune viciile de formă sau orice alte motive de nulitate, fără ca
prin această renunțare să se prejudicieze drepturile terților.

DONAȚIA

Nu trebuie înscris autentic pentru donațiile indirecte, cele deghizate și darurile manuale.
Nulitate absolută a donației – bunurile mobile (obiectul donației) trebuie enumerate și evaluate într-
un înscris, care poate fi și sub semnătură privată
Darul manual (bunuri mobile corporale de maxim 25.000 de lei) se încheie valabil prin acordul de
voință al părților + tradițiunea bunului
Oferta de donație poate fi revocată atâta timp cât ofertantul nu a aflat de acceptarea destinatarului.
Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptării.
Oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului, dar moștenitorii lui pot comunica
acceptarea făcută de acesta.
Oferta de donație făcută unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu va fi acceptată de

9
reprezentantul legal.
Oferta de donație făcută unei persoane cu capacitate de exercițiu restrânsă poate fi acceptatî de
aceasta cu încuviințarea ocrotitorului legal.
Promisiunea de donație trebuie să aibă formă autentică (sancțiune: nulitate absolută)
Dacă promitentul nu execută promisiunea, beneficiarul poate doar pretinde daune-interese
echivalente cu cheltuielile pe care le-a făcut și avantajele pe care le-a acordat terților în considerarea
promisiunii.
Donația nu este valabilă dacă conține clauze care permit donatorului să o revoce unilateral.
Este lovită de nulitate absolută donația care:
1. este afectată de o condiție a cărei realizare depinde exclusiv de voința donatorului
2. impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, dacă valoarea
maximă a acestora nu este determinată în contractul de donație
3. conferă donatorului dreptul de a denunța unilateral contractul
4. permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar dacă donatorul moare fără să fi
dispus de acel bunuri
Contractul de donație poate prevedea întoarcerea bunurilor donate în cazul când:
• donatarul ar predeceda donatorului
• atât donatarul, cât și descendenții săi ar predeceda donatorului
În executarea donației, donatorul răspunde doar pentru dol și culpă gravă.
Donația poate fi revocată pentru:
• ingratitudine
• neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul
Revocarea donației nu operează de drept în cazurile de mai sus.
Promisiunea de donație se poate revoca de drept.
Cazuri de ingratitudine:
• donatarul a atentat la viața donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, știind că alții vor
să atenteze, nu l-a înștiințat
• donatarul este vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator
• donatarul refuză nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii
actuale a bunului donat
Cerere de revocare pe ingratitudine 1 an din ziua în care donatorul a știut de ingratitudine.
Acțiunea în revocare pt ingratitudine poate fi doar împotriva donatarului, dar poate fi continuată
împotriva moștenitorilor lui.
Cererea de revocare poate fi introdusă de moștenitorii donatorului doar dacă a murit în termenul de

10
1 an pentru acțiune și nu l-a iertat pe donatar.
Moștenitorii pot introduce acțiunea de revocare în termen de 1 an de la data morții donatorului, dacă
acesta nu a știut cauza de revocare înainte să moară.
Dacă sarcina donației a fost stipulată în favoarea unui terț, terțul poate cere doar executarea sarcinii,
nu și revocarea donației.
Acțiunea în caz de neexecutare a sarcinii se prescrie în 3 ani de la data la care sarcina trebuia
executată.
Donațiile făcute viitorilor soți sub condiția încheierii căsătoriei nu produc efecte dacă căsătoria nu
se încheie.
Orice donație încheiată între soți este revocabilă NUMAI în timpul căsătoriei.
Nulitatea căsătoriei atrage nulitatea relativă a donației făcută soțului de rea-credință.

Art. 1034-1053 NCC

Testamentul = actul unilateral, personal și revocabil prin care testatorul dispune pentru timpul când
nu va mai fi în viață, într-una dintre formele prevăzute de lege
Testament conjunctiv = două sau mai mult persoane dispun, prin același testament, una în favoarea
celeilalte sau în favoarea unui terț (sancțiune: nulitatea absolută)
Dacă o persoană pretinde un drept întemeiat pe un testament, ea trebuie să probeze:
• existența testamentului
• conținutul testamentului

Elementele extrinseci înscrisului testamentar pot fi folosite doar dacă se sprijină pe cele intrinseci!
Legatul în favoarea creditorului nu este prezumat a fi făcut în compensația creanței sale!

11
Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic.

Etapele procedurii notariale în cazul testamentului olograf:

1. Testamentul trebuie să fie vizat de către notar spre neschimbare, înainte de executarea lui
2. Notarul deschide și validează testamentul
3. Depune testamentul olograf la dosarul succesoral
4. Consemnează prin proces-verbal deschiderea testamentului și starea în care se găsește
5. Cei interesați pot primi copii legalizate ale testamentului, pe cheltuiala proprie
6. După finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se predă legatarilor
(potrivit înțelegerii dintre ei)
7. Dacă nu există o înțelegere între ei, originalul se predă persoanei desemnate de instanța
judecătorească
Testamentul poate fi autentificat de:
• notarul public
• altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat

Întocmirea testamentului autentic:

1. Testatorul își dictează dispozițiile în fața notarului
2. Notarul scrie testamentul după dictare și-l citește testatorului
3. Dacă testatorul își redactase deja testamentul, testamentul autentic doar îi va fi citit de către
notar
4. După citire, testatorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voință
5. După pasul 4, testamentul este semnat de testator, iar încheierea de autentificare de către
notar

12
Informațiile cu privire la existența unui testament (autentic) se pot da doar după decesul testatorului.

Situațiile speciale care justifică testamentele privilegiate:

1. În caz de epidemii/ catastrofe/ războaie/ alte asemenea împrejurări excepționale – testamentul se
întocmește în fața unui funcționar competent al autorității civile locale în prezența a doi martori

2. Dacă testatorul se fală la bordul unui vas sub pavilionul Ro, în cursul unei călătorii maritime sau
fluviale (same la aeronave) – testamentul se întocmește în fața comandantului vasului sau a celui
care îl înlocuiește în prezența a doi martori

3. Dacă:
• testatorul este militar
• este salariat sau prestează servicii în cadrul forțelor armate ale Ro
• testatorul nu are acces la un notar public
Testamentul se întocmește în fața comandantului unității militare sau a persoanei care îl înlocuiește
în prezența a doi martori

4. Dacă dispunătorul este internat într-o instituție sanitară în care notarul public nu are acces –
testamentul se întocmește, în prezența a doi martori, în fața:
• directorului unității sanitare
• medicului-șef al instituției sanitare
• medicul șef al serviciului
• medicului de gardă (dacă cei precedenți menționați lipsesc)

13
Testamentul privilegiat se semnează de:
• testator (dacă nu poate semna, se face mențiune despre cauza de împiedicare)
• agentul instrumentator
• cei 2 martori (dacă unul nu poate semna, se face mențiune despre cauza de împiedicare)

Testamentul privilegiat devine caduc în 15 zile de la data la care testatorul putea testa într-un din
formele ordinare. Termenul poate fi suspendat dacă testatorul a ajuns într-o stare care nu i-a permis
să testeze.
Instituțiile specializate pot preda legatul având ca obiect sume de bani/ valori/ alte titluri de valoare
doar în baza:
• unei hot. judecătorești
• unui certificat de moștenitor care constată valabilitatea dispoziției testamentare și calitatea
de legatar

Condițiile de valabilitate ale testamentului sumelor și valorilor depozitate (cf. Ordinului MJ nr.
1903/C/2011):
1. Dispoziția testamentară este cuprinsă în convenția încheiată cu instituția de credit

2. Testamentul are ca obiect sume de bani/ valori/ alte titluri de valoare depuse de testator la acea
instituție de credit

3. Testamentul este completat olograf de testator

4. A fost completat, semnat și datat de testator în prezența a doi funcționari ai instituției de credit,
special împuterniciți în acest scop, care au semnat convenția alături de testator

Un testament nul din cauza unui viciu de formă produce totuși efecte dacă îndeplinește condițiile
legale pentru altă formă testamentară.
Revocarea voluntară Revocarea voluntară RETRACTAREA revocării
EXPRESĂ TACITĂ

Se poate face doar prin:
• act autentic notarial
• testament ulterior
Revocarea făcută prin act
autentic notarial sau printr-un
Modificările realizate prin
ștergere se semnează de
testator.
Distrugere/ ruperea/ ștergerea
testamentului olograf cunoscută
Poate fi făcută în mod expres
prin:
• act autentic notarial
• testament
Retractarea înlătură efectele

14
 testament autentic se va înscrie
de îndată de către notar în
Registrul național notarial.
de testator atrage revocarea lui
doar dacă era în măsură să-l
refacă!
Testamentul ulterior îl revocă
pe cel anterior DOAR dacă
conține dispoziții contrare sau
incompatibile cu acesta.
Revocarea nu este înlăturată
dacă testamentul ulterior este
caduc sau revocat.
revocării DOAR dacă:
1. testatorul nu și-a
manifestat voința în sens
contrar
2. voința în sens contrar a
testatorului rezultă din
împrejurări concrete
Retractarea făcută prin act
autentic notarial/ testament
autentic se înscrie de notar în
Registrul național notarial!

Art. 1054-1085 NCC

Legatele pot fi:
• universale
• cu titlu universal
• cu titlu particular
• pur și simplu
• cu termen
• sub condiție
• cu sarcină
Legatul universal = dispoziția testamentară care conferă uneia sau mai multor persoane vocație
succesorală la întreaga moștenire
Legatul cu titlu universal = dispoziția testamentară care conferă unei sau mai multor persoane
vocație la o fracțiune din moștenire
Ce se înțelege prin fracțiune din moștenire?
Proprietatea unei cote-părți Un dezmembrământ al Proprietatea / un
din moștenire proprietății asupra totalității dezmembrământ asupra
sau a unei cote-părți din totalității sau asupra unei
moștenire cote-părți din universalitatea
bunurilor determinate după
natura sau proveniența lor

Legatul cu titlu particular = orice legat care nu este universal sau cu titlu universal

15
Legatarul are dreptul de a culege fructele bunurilor moștenirii care i se cuvin:
• de la data deschiderii moștenirii
• din ziua în care legatul produce efecte în privința legatarului (EXCEPȚIE: cel care poseda
bunurile ce constituie obiectul legatului a fost de bună-credință)
DREPTURILE LEGATARULUI CU TITLU PARTICULAR

1. Legatarul dobândește dreptul de proprietate asupra bunului individual determinat de la data

deschiderii moștenirii

2. Acest legatar, dacă obiectului legatului său sunt bunuri de gen, are o creanță asupra moștenirii –
cel însărcinat cu executarea legatului trebuie să-i predea bunuri de calitate medie (excepție: dacă
testatorul nu a prevăzut altfel)

Bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se predă cu accesoriile sale, în starea în
care se găsește la momentul deschiderii succesiunii!

16
Legatul particular include și dreptul la acțiunea în despăgubire pentru prejudiciul adus bunului de
către un terț după întocmirea testamentului.
Legatului unui bun care, după întocmirea testamentului, a cunoscut:
• creșteri cantitative/ calitative / valorice – prin:
✔ alipire
✔ lucrări autonome
✔ lucrări adăugate
✔ achiziționarea altor bunuri în cadrul unei universalități
! acest legat se prezumă, până la proba contrară, a viza întregul bun sau universalitate rezultată!

Dacă obiectul legatului cuprinde o rentă viageră sau o creanță de întreținere, executarea legatului
este datorată din ziua deschiderii succesiunii!!

LEGATUL ALTERNATIV LEGATUL BUNULUI LEGATUL CONJUNCTIV

Legatarului cu titlu particular i-
a fost lăsat fie un bun, fie altul,
la alegerea celui ținut să
execute legatul.
Excepție: testatorul poate da
acest drept de alegere
legatarului sau unui terț.
ALTUIA
Dacă testatorul, la data
întocmirii testamentului, nu a
știut că bunul nu este în
patrimoniul său, legatul este
anulabil.
Dacă testatorul, la momentul
întocmirii testamentului, a știut
că bunul nu este al său, cel ținut
să execute legatul este obligat:
• să dea bunul în natură
• să dea valoarea acestuia
la data deschiderii
moștenirii
1 bun determinat individual /
generic pentru mai mulți
legatari cu titlu particular, fără
ca testatorul să precizeze partea
fiecăruia – legatul se prezumă
că e conjunctiv
Dacă unul dintre legatari nu
vrea sau nu poate să primească
legatul, partea sa va profita
celorlalți.
Obiectul legatului conjunctiv
poate fi și un dezmembrământ
al dreptului de proprietate.

Cheltuielile predării legatului sunt în sarcina moștenirii, fără a fi afectată rezerva succesorală – exc.
cheltuielile predării legatului nu sunt în sarcina moștenirii dacă testatorul a dispus astfel sau există o
dispoziție legală contrară.

Creditorii moștenirii au dreptul să fie plătiți cu prioritate față de legatari!

Dacă legatele cu titlu particular depășesc activul net al moștenirii, ele vor fi reduse în măsura
depășirii, la cererea creditorilor moștenirii sau a celui obligat să le execute.

17
Dacă un legat a fost executat, neștiindu-se de anumite datorii sau sarcini ale moștenirii,:
• moștenitorul legal
• moștenitorul testamentar
• creditorii
• orice persoană interesată
pot solicita restituirea de la legatarul plătit, în măsura în care legatul urmează a fi redus.

Ineficacitatea legatelor
REVOCAREA VOLUNTARĂ
A LEGATULUI
Dacă testatorul înstrăinează
bunul legatului, chiar și cu
modalități, legatul este revocat
implicit.
Ineficacitatea înstrăinării
afectează revocarea doar dacă:
• testatorul era incapabil
• voința testatorului era
viciată
• înstrăinarea este o
donație în favoarea
beneficiarului legatului
și nu s-a făcut sub
condiții sau cu sarcini
substanțial diferite de
cele care afectează
legatul
Distrugerea voluntară de către
testator a bunului obiect al
legatului revocă implicit
legatul.
REVOCAREA
JUDECĂTOREASCĂ A
LEGATULUI
Poate fi cerută în cazul
neîndeplinirii sarcinii, fără
justificare.
Poate fi cerută și pentru
ingratitudine în următoarele
cazuri:
• legatarul a atentat la
viața testatorului/
persoane apropiate lui/ a
știut de un asemenea
atentat și nu l-a înștiințat
pe testator
• legatarul a comis fapte
penale, cruzimi sau
injurii grave față de
testator sau a adus
injurii grave la adresa
memoriei testatorului
Neîndeplinirea fortuită a
sarcinii poate duce la revocarea
legatului doar dacă, cf voinței
testatorului, eficacitatea
legatului este condiționată de
executarea sarcinii.
CADUCITATEA
LEGATULUI
Cazuri de caducitate pentru
orice legat:
1. legatarul este mort la
data deschiderii
moștenirii
2. legatarul este incapabil
de a primi legatul la data
deschiderii moștenirii
3. legatarul este nedemn
4. legatarul renunță la legat
5. legatarul decedează
înaintea împlinirii
condiției suspensive ce
afectează legatul, dacă
aceasta avea un caracter
pur personal
6. bunul obiect al legatului
particular a pierit total
din motive care nu țin
de voința testatorului, în
timpul vieții testatorului
sau înaintea împlinirii
condiției suspensive ce
afectează legatul

Dreptul la acțiunea în revocarea judecătorească a legatului se prescrie în termen de 1 an de la data la

care moștenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine sau de la data la care sarcina trebuia executată.

Bunurile obiect al unor legate ineficace vor merge la moștenitorii ale căror drepturi succesorale ar fi
fost micșorate sau înlăturate dacă legatul era valabil. Acestea pot profita și moștenitorilor care

18
aveau obligația de executare a legatului ineficace.

Caducitatea sau revocarea judecătorească a unui legat grevat cu un legat-sarcină în favoarea unui
terț NU atrage ineficacitatea legatului-sarcină (excepție: art. 1071 lit. f). Moștenitorii care
beneficiază de ineficacitatea legatului principal sunt obligați să execute legatul-sarcină.

Dezmoștenirea
Def: dispoziția testamentară prin care testatorul îi înlătură de la moștenire, în tot sau în parte, pe
unul sau mai mulți dintre moștenitorii legali.
Dispozițiile de la art. 1075 alin. 1-4 nu pot profita persoanelor incapabile de a primi legate.
Dacă SS este dezmoștenit, moștenitorii din clasa cu care SS vine în concurs culeg ce a rămas după
ce SS și-a luat partea de rezervă succesorală.
Dacă la moștenire vin SS, un dezmoștenit și moștenitorul ce profită de dezmoștenire, ultimul culege
ce a rămas după ce atribuirea cotei SS și atribuirea cotei dezmoștenitului.
Dacă, în urma dezmoștenirii, o persoană este înlăturată total de la moștenire, cota ce i s-ar fi cuvenit
se atribuie moștenitorilor cu care ar fi venit în concurs sau, în lipsa acestora, moștenitorilor
subsecvenți.
Termenul de prescripție a dreptului la acțiunea în anulare a dispoziției testamentare de dezmoștenire
curge de la data la care cei dezmoșteniți au aflat de dispoziție, dar nu mai devreme de data
deschiderii moștenirii.

Execuțiunea testamentară
Testatorul poate desemna executorul moștenirii sau poate indica, prin testament, un terț care va
decide cine va fi executorul moștenirii.
Dacă au fost desemnați mai mulți executori testamentari, fiecare poate acționa fără concursul
celorlalți – excepție: testatorul a dispus altfel sau le-a împărțit atribuțiile.
Puterile executorului testamentar pot fi exercitate de la data acceptării misiunii prin declarație
autentică notarială.
Nu poate fi executor testamentar persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de
exercițiu restrânsă.
Executorul testamentar are dreptul să administreze patrimoniul succesoral pentru cel mult 2 ani,
chiar dacă testatorul nu i-a conferit în mod expres acest drept.
Termenul de 2 ani poate fi prelungit pentru motive temeinice de către instanța de judecată prin
acordarea unor termene succesive de câte un an.

19
 PUTERILE EXECUTORULUI TESTAMENTAR
Cere punerea sigiliilor dacă, printre moștenitori, sunt și minori, persoane puse sub interdicție
judecătorească sau dispărute

Va insista ca inventarul bunurilor moștenirii să se facă în prezența sau cu citarea moștenitorilor

Va cere instanței să încuviințeze vânzarea bunurilor, în lipsă de sume suficiente pentru executarea
legatelor – instanța va putea încuviința vânzarea imobilelor succesorale doar dacă nu există
moștenitori rezervatari

Va depune diligențe pentru executarea testamentului, iar, în caz de contestație,

va apăra validitatea sa

Va plăti datoriile moștenirii dacă a fost împuternicit în acest sens prin testament – dacă nu există o
asemenea împuternicire, executorul va putea plăti datoriile doar cu încuviințarea instanței

Va încasa creanțele moștenirii

Testatorul poate dispune ca executorul să procedeze la partajarea bunurilor moștenirii – partajul va

produce efecte doar dacă proiectul prezentat de către executor a fost aprobat de toți moștenitorii.

Puterile executorului testamentar nu pot fi transmise. Misiunea executorului testamentar numit în

considerarea funcției sale poate fi continuată de persoana care preia acea funcție.

La sfârșitul fiecărui an și la încetarea misiunii sale, executorul trebuie să dea socoteală pentru
gestiunea sa, chiar dacă nu există rezervatari. Această obligație se transmite moștenitorilor
executorului.
Executorul testamentar răspunde ca un mandatar în legătură cu executarea dispozițiilor
testamentare.
Dacă au fost desemnați mai mulți executori testamentari, răspunderea lor este solidară – excepție:
testatorul le-a împărțit atribuțiile și fiecare dintre ei s-a limitat la misiunea încredințată.

Misiunea executorului este gratuită, dacă testatorul nu a indicat p remunerație în sarcina moștenirii.
Cheltuielile făcute de executorul testamentar în exercitarea puterilor sale sunt în sarcina moștenirii.

Cazurile când încetează execuțiunea testamentară:

20
 1. îndeplinirea sau imposibilitatea aducerii la îndeplinire a misiunii primite
2. renunțarea în forma unei declarații autentice notariale
3. decesul executorului testamentar
4. punerea sub interdicție judecătorească a executorului testamentar
5. revocarea de către instanță a executorului testamentar care nu-și îndeplinește misiunea sau o
îndeplinește în mod necorespunzător
6. expirarea termenului în care se exercită dreptul de administrare (excepție: instanța decide
prelungirea termenului)

Art. 1086-1099 NCC

Rezerva succesorală = partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul în
virtutea legii, chiar împotriva voinței dispunătorului
Moștenitori rezervatari:
• soțul supraviețuitor
• descendenții
• ascendenții privilegiați
Rezerva succesorală a fiecărui moștenitor rezervatar este de 1/2 din cota succesorală care i s-ar fi
cuvenit ca moștenitor legal.
Cotitatea disponibilă = partea din bunurile moștenirii care nu este rezervată prin lege și de care
defunctul putea dispune în mod nelimitat prin liberalități
Cotitatea disponibilă specială a SS:

21
Pașii pentru stabilirea valorii masei succesorale:
1. Se determină activul brut al moștenirii1
2. Se determină activul net al moștenirii2
3. La activul net se reunește fictiv valoarea donațiilor făcute de de cuius
Pentru reunirea fictivă, se iau în considerare următoarele valori:

La stabilirea rezervei nu se ține seama de:

• darurile obișnuite
• donațiile remuneratorii
• sumele cheltuite pentru întreținerea/ formarea profesională a descendenților/ părinților/
soțului (dacă nu sunt excesive)
• cheltuielile de nuntă (dacă nu sunt excesive)

1 Se adună valorile bunurilor existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii.

2 Se scade pasivul succesoral din activul brut.

22
Prezumția de donație:

La stabilirea rezervei nu se ține cont de renunțători, cu excepția celor care sunt obligați la raport!

După deschiderea moștenirii, liberalitățile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducțiunii,
la cerere!
Pot cere reducțiunea doar:
• moștenitorii rezervatari
• succesorii moștenitorilor rezervatari
• creditorii chirografari ai moștenitorilor rezervatari
În cazul mai multor moștenitori rezervatari, reducțiunea operează doar în limita cotei de rezervă
cuvenite celui care a cerut reducțiunea și profită doar acestuia.

Dreptul la acțiune în reducțiune se prescrie în 3 ani de la:

• data deschiderii moștenirii
• data la care moștenitorii rezervatari au pierdut posesia bunurilor care formează obiectul
liberalităților
• data la care moștenitorii rezervatari au cunoscut existența liberalităților și caracterul lor
excesiv (dacă nu știau de liberalități înainte)
Excepția de reducțiune este imprescriptibilă extinctiv.

23
Ordinea reducțiunii:

Efectele reducțiunii:
1. Legatele devin ineficace și donațiile se desființează în măsura necesară întregirii rezervei
succesorale
2. Întregirea rezervei se realizează în natură
3. Reducțiunea se face prin echivalent doar dacă:
• înainte de deschiderea moștenirii, donatarul a înstrăinat bunul
• înainte de deschiderea moștenirii, donatarul a instituit asupra bunului drepturi reale
• bunul a pierit dintr-o cauză imputabilă donatarului
4. Dacă donația supusă reducțiunii a fost făcută către un moștenitor rezervatar care nu este
obligat la raportul donației – moștenitorul va putea păstra în contul rezervei sale partea care
depășește cotitatea disponibilă.
5. Dacă donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusă reducțiunii este mai
puțin de 1/2 din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul – reducțiunea
necesară întregirii rezervei celorlalți moștenitori rezervatari se face prin luare mai puțin sau prin
echivalent bănesc.
6. În cazul întregirii rezervei în natură, gratificatul păstrează fructele părții din bun care
depășește cotitatea disponibilă, percepute până la data la care cei îndreptățiți au cerut reducțiunea.

Dacă donația sau legatul are ca obiect:

• un uzufruct

24
 • uz
• abitație
• rentă viageră
• întreținere viageră
➔ moștenitorii rezervatari pot:
✔ executa liberalitatea așa cum a fost stipulată
✔ SAU
✔ abandona proprietatea cotității disponibile în favoarea beneficiarului liberalității
✔ SAU
✔ solicita reducțiunea cf dreptului comun
Dacă nu se înțeleg asupra opțiunii, reducțiunea se face cf dreptului comun.

Imputarea liberalităților

Beneficiarul liberalității nu este moștenitor rezervatar – liberalitatea primită se impută asupra

cotității disponibile, iar dacă o depășește, se supune reducțiunii

Gratificatul este moștenitor rezervatar și liberalitatea este neraportabilă – liberalitatea se impută

asupra cotității disponibile
Dacă este cazul, excedentul se impută asupra cotei de rezervă a gratificatului și, dacă o depășește,
se supune reducțiunii

Gratificatul este moștenitor rezervatar și liberalitatea este raportabilă – liberalitatea se impută

asupra cotei de rezervă, iar excedentul se impută asupra cotității disponibile3

Există mai multe liberalități – imputarea se face ținând seama și de ordinea reducțiunii
liberalităților excesive

Art. 1100-1134 NCC

Succesibil = persoana care îndeplinește condițiile de a moșteni, dar nu și-a exercitat încă dreptul de
opțiune succesorală
Opțiunea succesorală este indivizibilă și nu poate fi afectată de nicio modalitate – sancțiune:
nulitatea absolută

3 Cu excepția cazului în care dispunătorul a stipulat imputarea liberalității asupra rezervei globale. În acest cazm doar
partea din liberalitate care excedează rezervei globale se impută asupra cotității disponibile. În toate cazurile, dacă
se depășește cotitatea disponibilă, liberalitatea este supusă reducțiunii.

25
În cazul în care avem un legatar care este și moștenitor legal, dacă din testamentul
defunctului rezultă că acesta a dorit să diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca
moștenitor legal (deși nu a fost încălcată rezerva), acesta din urmă poate opta doar ca legatar.

Regula: Termenul de 1 an curge de la data deschdierii moștenirii!

Excepții:
Termenul de opțiune de 1 an curge de la data:

1. Nașterii celui chemat la moștenire, dacă nașterea s-a produs după deschiderea moștenirii

2. Înregistrării morții în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hot. jud.
de declarare a morții lui de cuius
Excepție: succesibilul a cunoscut moartea defunctului sau hot. de declarare a morții la o dată
anterioară (termenul curge de la acea dată)

3. La care legatarul a cunoscut/ trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul respectiv este
descoperit după deschiderea succesiunii

4. La care succesibilul a cunoscut/ trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază

vocația sa la moștenire, dacă această data este ulterioară deschiderii moștenirii

Prorogarea termenului de opțiune succesorală:

• succesibilul a cerut întocmirea inventarului înainte să-și exercite opțiunea succesorală
• minim 2 luni pentru exercitarea opțiunii succesorale de la data comunicării procesului-
verbal de inventariere către succesibilul care l-a cerut
• pe durata efectuării inventarului, succesibilul nu poate fi considerat moștenitor decât dacă a
acceptat moștenirea

Retransmiterea dreptului de opțiune succesorală:

• succesibilul care trebuia să-și exercite opțiune moare
• moștenitorii acelui succesibil exercită dreptul de opțiune separat, fiecare pentru partea sa, în
termenul aplicabil dreptului de opțiune privind moștenirea autorului lor 4
• partea succesibilului care renunță profită celorlalți moștenitori ai autorului său

4 Dl. profesor Kocsis argumentează că, în această situație, nu curge un nou termen de 1 an, ci moștenitorii
succesibilul vor trebui să-și exercite opțiunea succesorală în timpul rămas autorului, ca și cum acesta nu ar fi murit.
- pg. 260-261 din carte.

26
Nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine!
Pe cale oblică, creditorii succesibilului pot accepta moștenirea doar în limita îndestulării creanței
lor.
Acceptare expresă = succesibilul își însușește expres calitatea de moștenitor printr-un înscris
autentic5 sau sub semnătură privată
Acceptare tacită = succesibilul face un act sau un fapt pe care nu ar putea să-l facă decât în calitate
de moștenitor

Actele cu valoare de acceptare tacită

Actele de dispoziție juridică privind o partea sau totalitatea drepturilor asupra moștenirii. Ex:
1. înstrăinarea oneroasă sau gratuită de către succesibil a drepturilor asupra moștenirii
2. renunțarea, chiar gratuită, în folosul unui sau mai multor moștenitori determinați
3. renunțarea la moștenire cu titlu oneros, chiar în favoarea tuturor comoștenitorilor sau
moștenitorilor subsecvenți

Actele de dispoziție a unor bunuri din moștenire

Actele de administrare definitivă a unor bunuri din moștenire

Actele de folosință a unor bunuri din moștenire

Nu valorează acceptare:
• actele de conservare
• actele de supraveghere
• actele de administrare provizorie
➔ dacă nu rezultă din împrejurările în care s-au efectuat că succesibilul și-a însușit prin ele
calitatea de moștenitor
Acte de administrare provizorie = actele de natură urgentă a căror îndeplinire este necesară pentru
normala punere în valoare, pe termen scurt, a bunurilor moștenirii

Declarația de neacceptare (declarație autentică notarială) este realizată de succesibil înainte de a

realiza un act care ar putea valora acceptare tacită, dacă nu dorește să fie considerat acceptant.

Condiții pentru aplicarea prezumției de renunțare:

• succesibilul a cunoscut deschiderea moștenirii și calitatea sa de succesibil

5 Declarația de acceptare se va înscrie în registrul național notarial, ținut în format electronic.

27
 • nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul de 1 an
• prezumția operează după împlinirea termenului de 1 an, dacă succesibilul (citat legal) nu
face dovada exercitării dreptului de opțiune succesorală6
Instanța, pentru motive temeinice, poate stabili un termen de opțiune succesorală mai scurt de 1 an
în care, dacă succesibilul nu optează, este considerat că a renunțat la moștenire.
Acceptarea consolidează transmisiunea moștenirii realizată de plin drept la data decesului.

Regula: legatarul cu titlu particular nu este obligat să suporte datoriile și sarcinile moștenirii!
Excepții art. 1114 alin. 3 NCC
(legatarul cu titlu particular, în aceste cazuri, răspunde doar cu bunul/bunurile ce formează
obiectul legatului!)

1. Testatorul a dispus în mod expres acest lucru

2. Dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate7 – legatarul răspunde pentru pasivul acelei
universalități

3. Celelalte bunuri ale moștenirii nu sunt suficiente pentru plata datoriilor și sarcinilor moștenirii
Dacă sunt înstrăinate bunurile moștenirii după deschiderea ei, bunurile intrate în patrimoniul
succesoral prin efectul subrogației pot servi la stingerea datoriilor și sarcinilor moștenirii.

6 Pe lângă elementele prevăzute de NCPC, citația trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității ei, și mențiunea că,
dacă succesibilul nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul de 1 an, este prezumat că renunță la
moștenire.
7 Obiectul unui legat cu titlu particular poate fi doar o universalitate de fapt, nu una de drept!

28
 Proces-verbal de inventariere

Cuprinde:
- enumerarea
- descrierea
- evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau în posesia defunctului la data deschiderii moștenirii

Se menționează separat bunurilor a căror proprietate este contestată.

Se notează mențiuni privind pasivul succesoral.

Bunurile moștenirii care se găsesc în posesia altei persoane sunt inventariate cu precizarea locului
unde se află și a motivului pentru care se află acolo.

Dacă se găsește un testament lăsat de defunct, el va fi vizat spre neschimbare și va fi depus în

depozit la biroul notarului public.

Cine semnează inventarul?

• Cel care l-a întocmit
• succesibilii aflați la locul inventarului
• dacă succesibilii nu sunt la acel loc sau refuză să semneze – inventarul va fi semnat de 2
martori

29
Notarul poate pune bunurile sub sigiliu sau să le predea unui custode dacă există pericol de:
• înstrăinare
• pierdere
• înlocuire
• distrugere a bunurilor
Dacă sunt de acord toți cei interesați, poate fi custode unul dintre succesibili – lipsește acordul:
notarul desemnează o altă persoană ca și custode.
Dacă conservarea bunurilor necesită anumite cheltuieli, ele vor fi făcute cu încuviințarea notarului
de către:
• custode
• curator special, numit de notar pt administrarea bunurilor (dacă nu există custode)
Predarea bunurilor în custodie se face pe baza unui proces-verbal semnat de notar și de custode/
curator.
Custodele/curatorul, la sfârșitul procedurii succesorale (sau atunci când consideră notarul că e
nevoie), trebuie să:
• restituie bunurile
• dea socoteală notarului pt cheltuielile de conservare sau administrare a acestor bunuri
Poate face plângere la instanța judecătorească competentă orice persoană care se consideră vătămată
prin inventarul întocmit sau de măsurile de conservare/ administrare luate de notarul pubic.

Dacă se găsesc în timpul efectuării inventarului:

• sume de bani
• hârtii de valoare
• cecuri sau alte valori
➔ se depune în depozitul notarial/ la o instituție specializată și se face mențiune în procesul-
verbal de inventariere
Din aceste sume de bani se lasă moștenitorilor/ celor care locuiau cu defunctul suma necesară
pentru:
1. întreținerea persoanelor care erau în sarcina celui decedat, pt max. 6 luni
2. plata sumelor datorate în baza contractelor individuale de muncă sau pentru plata
asigurărilor sociale
3. acoperirea cheltuielilor pentru conservarea și administrarea bunurilor moștenirii

30
Declarația de renunțare se face în formă autentică la:
• orice notar public
• misiunile diplomatice ale României
• oficiile consulare ale României
Pentru a informa terții, declarația de renunțare se înscrie în registrul național notarial, pe cheltuiala
renunțătorului.

Efectele renunțării:
• succesibilul care renunță este considerat că nu a fost niciodată moștenitor
• partea renunțătorului profită moștenitorilor pe care i-ar fi înlăturat de la moștenire sau celor
a căror parte ar fi diminuat-o în caz de acceptare

Renunțarea frauduloasă – creditorii succesibilului renunțător pot cere instanței revocarea renunțării
în 3 luni de la data la care au cunoscut renunțarea.
Dacă se admite acțiunea, acceptarea are efecte doar în privința creditorului reclamant și în limita
creanței sale!
Revocarea renunțării se dă tot printr-o declarație de revocare.
Renunțătorul poate revoca renunțarea pe tot parcursul termenului de opțiune DACĂ moștenirea nu
a fost deja acceptată de alți succesibili care au vocație la partea care i s-ar cuveni.
Dreptul la acțiunea în anularea acceptării/ renunțării se prescrie în 6 luni de la:
• încetarea violenței
• momentul la care titularul dreptului a cunoscut cauza de nulitate relativă

31
Petiția de ereditate poate fi exercitată de:
• moștenitorii universali
• moștenitorii cu titlu universal
Efectele recunoașterii calității de moștenitor:
✔ deținătorul fără titlu al bunurilor din patrimoniul succesoral trebuie să le restituie
✔ actele de conservare și administrare încheiate între deținătorul fără titlu și terți, dacă profită
moștenitorilor, rămân valabile
✔ actele de dispoziție oneroase încheiate între deținătorul fără titlu și terții dobânditori de
bună-credință se mențin

Certificatul de moștenitor se eliberează de către notarul public și cuprinde:

• constatări referitoare la patrimoniul succesoral
• numărul moștenitorilor
• calitatea moștenitorilor
• cotele ce le revin moștenitorilor
• alte mențiuni prevăzute de lege
Efectele certificatului de moștenitor:
➢ face dovada calității de moștenitor legal sau testamentar
➢ face dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa
succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia
➢ pentru stabilirea componenței patrimoniului succesoral, notarul public, mai întâi, lichidează
regimul matrimonial
Cei vătămați pot cere constatarea/ declararea nulității certificatului de moștenitor și stabilirea
drepturilor lor.

Art. 1135-1142 NCC

Notarul public poate numi un curator special al moștenirii, pe care să o administreze, cât timp
moștenirea nu a fost acceptată sau succesibilul nu este cunoscut.
La cererea oricărei persoane interesate, notarul public îi somează pe toți succesibilii să se prezinte la
biroul său în cel mult 2 luni de la publicare 8, dacă timp de 1 an și 6 luni de la răcirea mortului nu s-a

8 Publicarea somației se face la (condiții cumulative):

• locul deschiderii moștenirii
• locul unde se află imobilele din patrimoniul succesoral
• ziar de largă circulație, pe cheltuiala moștenirii

32
prezentat niciun succesibil.
Dacă nu s-a prezentat niciun succesibil nici în aceste 2 luni, notarul public declară moștenirea
vacantă.
Moștenirile vacanțe revin comunei/ orașului/ municipiului în a cărui rază teritorială se aflau
bunurile la data deschiderii moștenirii și intră în domeniul lor privat.
Comuna/ orașul/ municipiul intră în stăpânirea de fapt a moștenirii în momentul în care:
• toți succesibilii cunoscuți au renunțat la moștenire
• s-a împlinit termenul de 1 an și 8 luni (1 an și 6 luni + 2 luni date de somația publică)
UAT suportă pasivul moștenirii vacanțe doar în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.
Petiția de ereditate poate fi exercitată chiar și după constatarea vacanței moștenirii, dacă există
moștenitori.

Amintiri de familie = bunurile ce au aparținut membrilor familiei și stau mărturie istoriei acestora
(ex: arhivele familiale, armele de colecție, decorațiile etc.)
Ieșirea din indiviziune cu privire la amintirile de familie se poate face doar prin partaj voluntar! - în
caz de neînțelegere, aceste bunuri rămân în indiviziune.

Art. 1143-1163 NCC

Raportul donațiilor = obligația pe care o au între ei descendenții și soțul supraviețuitor care vin
efectiv și împreună la moștenirea legală de a readuce la moștenire bunurile care le-au fost donate
fără scutire de raport de către dabilă
Dacă donatorul nu a stipulat altfel, descendenții și SS sunt obligați la raport doar dacă ar fi avut
vocație concretă la moștenirea răposatului dacă aceasta s-ar fi deschis la dat donației!
Renunțătorul nu are obligația de raport!
Excepție:
• donatorul a prevăzut expres în contract obligația de raport - renunțătorul va readuce la
moștenire doar valoarea bunului donat care depășește partea din bunurile defunctului la care
ar fi avut dreptul ca moștenitor legal
Raportul donației poate fi cerut doar de:
➔ descendenții defunctului
➔ SS
➔ creditorii personali ai SS/ descendenți, pe cale oblică
Dacă descendentul donatarului vine la moștenire în nume propriu la moștenirea donatorului, nu are

33
obligația de raport9.
Descendentul donatarului care vine la moștenirea donatorului prin reprezentare succesorală, are
obligația de raport! - chiar dacă nu l-a moștenit pe donatar.
Excepții de la obligația raportului

1. Donațiile pe care le-a făcut defunctul cu scutire de raport (scutirea poate fi făcută prin actul de
donație sau printr-un act ulterior, întocmit într-una din formele prevăzute pentru liberalități)

2. Donațiile deghizate sub forma unor înstrăinări cu titlu oneros sau efectuate prin persoane
interpuse – excepție: cel care a lăsat moștenirea a urmărit alt scop decât scutirea de raport

3. Darurile obișnuite/ donațiile remuneratorii/ sumele cheltuite10 pentru întreținerea, formarea

profesională a descendenților, a părinților sau a soțului/ cheltuielile de nuntă11 (dacă defunctul nu a
stipulat altfel)

4. Fructele culese, veniturile scadente până în ziua deschiderii moștenirii și echivalentul bănesc al
folosinței exercitate de donatar asupra bunului donat

5. Bunul donat a pierit fără culpa donatarului – dacă indemnizația nu a fost folosită pt
reconstituirea bunului, este supusă raportului chiar indemnizația

Raportul se face prin echivalent, o dispoziție a testatorului în sens contrar fiind nescrisă.
Donatarul poate efectua raportul în natură dacă, la data cererii de raport:
• este încă proprietarul bunului
• nu l-a grevat cu o sarcină reală
• nu l-a dat în locațiune pentru o perioadă mai mare de 3 ani
Raportul prin echivalent se poate realiza prin:
• preluare (moștenitorii îndreptățiți la raport iau din masa succesorală bunuri care sunt
similare cu cele care au format obiectul donației, ținând seama de cotele succesorale ale
fiecăruia)
• imputație (valoarea donației se scade din partea moștenitorului obligat la raport)
• în bani (cel obligat la raport pune la dispoziția celorlalți moștenitori o sumă de bani care este
diferența dintre valoarea bunului donat și partea din această valoare care corespunde cotei
sale succesorale)
Raportul se poate realiza prin partaj voluntar sau judiciar.
9 Chiar dacă a acceptat moștenirea donatarului.
10 Dacă nu sunt excesive.
11 Dacă nu sunt excesive.

34
Raportul cerut de unul dintre moștenitori profită și celorlalți succesori îndreptățiți la raport, cu
excepția celor care au renunțat în mod expres la raport.
Pentru raportul prin echivalent, se ia în considerare valoarea bunului donat la momentul judecății12.
Dacă bunul a fost înstrăinat – valoarea lui la momentul înstrăinării
Dacă bunul a fost înlocuit – valoarea, la data raportului, a bunului intrat în patrimoniu și de starea
lui la momentul dobândirii.
Dacă devalorizarea bunului intrat în patrimoniu era inevitabilă la momentul dobândirii, înlocuirea
bunului nu este luată în considerare.

Înainte de partajul succesoral, pot cere să fie plătiți din bunurile în indiviziune:
• creditorii care au creanțe provenind din:
➔ conservarea bunurilor moștenirii
➔ administrarea bunurilor moștenirii
➔ creditorii ale căror creanțe s-au născut înainte de deschiderea moștenirii

Excepții de la regula divizării pasivului succesoral:

1. Obligația este indivizibilă

2. Obligația are ca obiect un bun individual determinat sau o prestație determinată asupra unui bun
individual determinat

3. Obligația este garantată cu o ipotecă sau cu o altă garanție reală

Moștenitorul care primește acest bun va fi obligat pentru tot, dar doar în limita valorii acelui bun,
iar participarea sa la restul pasivului moștenirii se va reduce corespunzător

4. Unul dintre moștenitori este însărcinat, prin titlu, să execute singur obligația.
Dacă titlul este testamentul, scutirea celorlalți moștenitori este o liberalitate supusă reducțiunii,
dacă este cazul.

Din bunurile moștenirii atribuite la partaj, vor fi plătiți prioritar creditorii moștenirii, nu creditorii
personali ai succesorilor.
Creditorii personali ai unui moștenitor nu pot urmări partea acestuia din bunurile moștenirii înainte
de partajul succesoral.
Dacă un moștenitor universal sau cu titlu universal este insolvabil – partea lui din pasivul moștenirii

12 Se ține cont de starea bunului la momentul donației, din care se scade valoarea, la momentul judecății, a sarcinilor
asumate prin contractul de donație.

35
se parte între ceilalți moștenitori în proporție cu cotele succesorale ale fiecăruia.
Raportul datoriilor nu operează la creanța pe care un moștenitor o are față de succesiune.
Dacă moștenitorul este și creditor, și debitor al moștenirii, el se poate prevala de compensația
legală, chiar dacă nu ar fi întrunite toate condițiile.
Dacă sunt de acord toți moștenitorii, raportul datoriilor se poate face și înainte de partajul
succesoral.

Partajul de ascendent poate fi făcut de ascendenții între descendenții lor.

Se poate realiza prin donație sau testament.
Partajul realizat prin donație poate avea ca obiect DOAR bunurile prezente.
Este nul absolut partajul de ascendent care nu cuprinde toți descendenții care pot veni la moștenire
în nume propriu sau prin reprezentare succesorală.
Nu este nul absolut partajul de ascendent în care nu a fost inclus un descendent care vine la
moștenire prin reprez. succ., dar este inclus cel pe care îl reprezintă!

36