Investigarea tulburărilor echilibrului ERITROCITAR

Semne CLINICE ale anemiilor:

 Paloare cutaneo-mucoasă;
 Astenie fizică + astenie psihică: prin hipoxemie/tulburări ale transportorului;
 Semne compensatorii: TAHICARDIE de efort (organismul încearcă să compenseze lipsa
transportorilor), POLIPNEE;
 Suflu sistolic funcțional;
 Semne de hipoxie cerebrală;

Semne CLINICE SPECIFICE fiecărui tip de anemie:

I. Anemia FERIPRIVĂ:
- Paloare francă;
- Modificări ale fanerelor:
o Unghii friabile, cu striuri longitudinale caracteristice → se poate ajunge la
koilonichie (unghii concave);
o Păr friabil;
- La nivelul comisurii bucale → ragade („zăbăluță”);

II. Anemia MEGALOBLASTICĂ: în anemia Biermer sunt evidențiate 3 sindroame:

- Sdr. hematologic;
- Sdr. digestiv:
o Modificări la nivelul cavității bucale – limbă depapilată cu tulburări de gust =
glosita Hunter;
o Tulburări ale tubului digestiv;
- Sdr. neurologic:
o Deficitul de acid folic și vitamina B12 se reflectă în imposibilitatea
mielinizării tecii axonale → sdr. piramidale și extrapiramidale, tulburări de
mers, limitarea ariei de mers;

III. Anemia HEMOLITICĂ:

- Paloare icterică ˂ icter hemolitic (pre-hepatic);
- Urină hipercromă ˂ hemolizei hematiilor, ceea ce duce la ieșirea Hb în exterior, în
cantități mari → hemoglobinemie + hemoglobinurie → Hb se metabolizează →
UROBILINOGEN ↑ în urină (adică metabolitul), care înlocuiește hemoglobinurie =
urină hipercromă (brună) + STERCOBILINOGEN ↑, care determină materiile fecale
hipercrome.

În acest context clinic de anemie, se impune efectuarea TESTELOR SCREENING (teste uzuale cu
valoare de „screening”; to screen = a căuta → teste care pun diagnosticul de ANEMIE):
1. Dozarea Hb
2. Determinarea Ht
3. Numărarea globulelor roșii
4. Calculul indicilor/constantelor eritrocitare
5. Frotiul de sânge periferic
 1. Dozarea Hb: tehnică, valori normale, variații patologice:

= conținutul în Hb din 100mL sânge;

= testul care dă definiția anemiei (↓ Hb), cu o excepție: anemia HEMOLITICĂ → în
etapa inițială, de hemoliză, concentrația de Hb ↑, întrucât are loc hemoliza hematiilor;
abia ulterior ↓ Hb, după ce e metabolizată și eliminată.
Metode de dozare:
a) Colorimetria VIZUALĂ (metoda SAHLI) – metoda non-automată:
Se realizează cu ajutorul hemoglobinometrului Sahli, format dintr-un tub central de reacție
(eprubeta de reacție) și 2 tuburi de referință, localizate de o parte și de alta a eprubetei de reacție (sunt 2
întrucât permite o trecere mai ușoară de la o culoare la alta, în vederea comparării etalonului cu tubul de
reacție + „avem 2 ochi”).
- În eprubeta hemoglobinometrului Sahli se adaugă HCL N/10 până la diviziunea 10;
- Se recoltează sângele, este aspirat cu pipeta și adăugat, ulterior, în eprubeta de reacție;
- Se așteaptă câteva minute (3-5 minute) = timp în care se formează clorhidratul de hematină
(culoare brună);
- Ulterior, se adaugă picătură cu picătura apă distilată și se amestecă cu o bachetă de sticlă, până
când amestecul apă distilată-clorhidrat de hematină va coincide, ca și culoare, cu tuburile de
referință (etalon) și se citește concentrația înscrisă pe eprubeta gradată (în partea inferioară a
meniscului de lichid);

Valori normale:

 FEMEI: 12-15 g/100mL

 BĂRBAȚI: 14-17 g/100mL
 N-N: 16-25 g/100mL
 SUGARI: 12-16 g/100mL
 COPII: 12-14 g/100mL
! la bărbați, valorile sunt mai mari, datorită hormonilor ANDROGENI – care stimulează
ERITROPOIEZA și eliberarea de eritropoietină. Toate celelalte explicații: FR crescută, masa
musculară etc. sunt doar urmări.

b) Colorimetria FOTOELECTRICĂ – metoda automată:

 Metoda cu CIANMETHEMOGLOBINĂ: constă în diluția sângelui cu cianură de
potasiu și ferocianură de potasiu → CIANMETHEMOGLOBINA; se măsoară
absorbția soluției pe o lungime de undă de 540 nm;

 Metoda cu OXIHEMOGLOBINĂ: se bazează pe capacitatea de legare a sângelui

(Hb) cu O2 în valoare de 1,34 mL O2/g Hb = cea mai simplă și rapidă metodă folosită cu
ajutorul colorimetrului fotoelectric
 2. Determinarea Ht: tehnică, valori normale, variații patologice:

= concentrația ERITROCITELOR din 100mL sânge integral.

= raportul procentual dintre volumul elementelor figurate și volumul plasmei.
Principiu: sângele recoltat pe substanță anticoagulantă uscată sau pe heparină (1 picătură heparină la
500mL sânge) se centrifughează, în vederea separării eritrocitelor de plasmă și a stabilirii raportului
dintre volumele acestora.
Metode de dozare:
a) MICROMETODA: sângele CAPILAR recoltat se încarcă prin capilaritate în tuburi capilare,
heparinate; se centrifughează cu ajutorul unei centrifuge speciale, timp de câteva minute; citirea
se realizează cu ajutorul unei nomograme;

b) MACROMETODA: sângele VENOS recoltat se introduce pe substanță anticoagulantă în tubul

de hematocrit, cu ajutorul unei pipete Pasteur. Se centrifughează timp de 30 minute la 3000
rotații, cu o centrifugă obișnuită; citirea se face direct sau cu rigla (la nivelul meniscului inferior
al lichidului).

c) Metoda AUTOMATĂ: utilizează un analizor automat care calculează Ht prin:

- determinarea numărului de eritrocite/L de sânge și prin
- măsurarea amplitudinii impulsurilor din eritrocite prin metoda luminii dispersate.

Valori NORMALE:

 FEMEI: 41 ± 5% (36-46%)
 BĂRBAȚI: 46 ± 5% (41-51%)
 N-N: 54 ± 10% (44-64%)
 SUGARI: 35 ± 5% (30-40%)
 COPII: 38 ± 5% (33-43%)

Interpretarea valorilor PATOLOGICE:

↓ Hb sub 12g/100mL la FEMEI și sub 14g/100mL la BĂRBAȚI = ANEMIE/oligocitemie eritrocitară
↑ Hb peste 15g/100mL la FEMEI și peste 17g/100mL la BĂRBAȚI = POLIGLOBULIE

↓ Ht sub 36% la FEMEI și sub 41% la BĂRBAȚI = ANEMIE

↑ Ht peste 46% la FEMEI și peste 52% la BĂRBAȚI = POLIGLOBULIE
!!! în POLICITEMIE cresc toate liniile celulare.

Normocitemie + hipovolemie – în hemoragiile acute fază 1

Normocitemie + hipervolemie – în transfuzii de sânge
Oligocitemie + normovolemie – în anemii
Oligocitemie + hipovolemie – în anemii severe, cașexie
Oligocitemie + hipervolemie – în transfuzii de plasmă (hemodiluție = falsă scădere a Ht)

Policitemie + normovolemie – în policitemia de altitudine

Policitemie + hipovolemie – deshidratare, șoc, plasmoragii
Policitemie + hipervolemie – policitemii primare și secundare

În cazul în care testele de screening ce urmăresc dozarea Hb și determinarea Ht indică o scădere = anemie
– se va executa și numărarea eritrocitelor – necesară calculării indicilor eritrocitari:
 3. Tehnica numărării eritrocitelor și variații patologice ale numărului de
eritrocite:

Metode de determinare:
a) AUTOMAT – cu CELOSCOPUL – pe baza rezistenței electrice a hematiilor:
 Metoda actuală;
 Eritrocitele sunt numărate în timpul trecerii lor printr-un orificiu prin intermediul căruia
sunt dirijate într-un singur rând, prin metoda de focusare hidrodinamică.

b) NON-AUTOMAT – cu HEMOCITOMETRUL (camera de numărat pentru hematii): Thoma

sau Burker-Turk (în pătratul central):
 Materiale necesare: sânge recoltat, pipetă Potain cu bilă roșie, lichid de diluție Hayem,
cameră de numărat, microscop cu obiectivul nr.7;
 Tehnica:
- Sângele este aspirat în pipeta Potain cu bilă roșie până la diviziunea 0,5 și
lichidul de diluție Hayem până la diviziunea 101 = diluție 1/200 sau
- Sângele este aspirat până la diviziunea 1 și lichidul de diluție Hayem până la
diviziunea 101 = diluție 1/100;
- Lichidul de diluție Hayem determină:
o Diluția sângelui;
o Liza celorlalte elemente figurate a căror numărare nu se dorește;
- Se omogenizează printr-o ușoară amestecare timp de 1-3 minute;
- Primul mL se aruncă – acolo este capilarul, nu se găsește decât lichid de diluție,
nu și elemente celulare;
- Se pregătește camera de numărat și se fixează lamela; ulterior – se umple camera
de numărat cu grijă, pe la marginea lamelei, astfel încât picătura să intre prin
capilaritate;
- Se așteaptă 1-2 minute pentru a sedimenta – după care se face numărătoarea în 5
pătrate mijlocii, media aritmetică și apoi corecția: nr. eritrocite = media
aritmetică x 5 (suprafață) x 10 (înălțime) x 200 (diluție) sau x100;
Nr. eritrocite = nr. eritrocite numărate x 10.000
Valori NORMALE:

 FEMEI: 4,2 milioane ± 500.000 3,7 – 4,7 milioane

 BĂRBAȚI: 4,7 milioane ± 500.000 4,2 – 5,2 milioane
 N-N: 5,4 milioane ± 1 milion 4,4 – 6,4 milioane
 COPII: 4,7 milioane ± 500.000 4,2 – 5,2 milioane
Variații PATOLOGICE:
- POLIGLOBULII: ↑ nr. de eritrocite:
 FALSE – prin hemoCONCENTRAȚIE: plasmoragii, deshidratare, șoc, stress
 ADEVĂRATE – la nou-născut, policitemia vera, hipoxie,
- ANEMII: ↓ nr. de eritrocite
 FALSE – prin hemoDILUȚIE: transfuzii de plasmă
 ADEVĂRATE –deficit de producere a hematiilor, hemoliză necompensate, prin pierdere
de eritrocite.
 4. Calcularea și interpretarea INDICILOR ERITROCITARI:

= sunt calculați de analizorul automat, după formule bine stabilitate, care necesită trei parametri:
dozarea Hb, determinarea Ht și nr. de eritrocite.
A. Constante eritrocitare de MĂRIME:

VEM = volum eritrocitar mediu

Hb
VEM = x 10
nr . de eritrocite(exprimat înnr . de milioane)
Valoare NORMALĂ:

82-92 femtolitri ( μ3=microni cubi ) = NORMOCITOZĂ

→ anemia normocitară: anemia hemolitică de cauze mecanice, anemia hemolitică de

cauze virale, anemia post-hemoragică (imediat după hemoragie, doar în situația în care VEM era normal
înainte).

Variații PATOLOGICE:

˂ 80 μ3 = MICROCITOZĂ

→ anemie microcitară: anemia feriprivă, microsferocitoza

˃ 95 μ3 = MACROCITOZĂ (în carte: peste 100)

→ anemia macrocitară

˃ 100 μ3 = MEGALOCITOZĂ (în carte: peste 110)

→ anemia megaloblastică, anemia Biermer

B. Constante eritrocitare de CULOARE:

CHEM = concentrația de Hb din 100mL masă eritrocitară (g/100mL)
Hb
CHEM = x 100
Ht
Valori NORMALE:
32-36 g/100mL = NORMOCROMIE

Variații PATOLOGICE:
˂ 30 g/100mL = HIPOCROMIE → anemia feriprivă
! peste 36 g/100mL nu se poate, deoarece aceasta este concentrația maximă de Hb eritrocitară = saturația
în Hb; → calcularea CHEM exclude falsa hipercromie rezultată din calcularea valorii globulare.

Valoarea globulară (indice de culoare): valoare normală = 1 (0,75-1,15)

Hb
Valoare globulară=
2 x primele 2 cifre din nr . de eritrocite
Peste 1,15 – hipercromie
Sub 0,75 – hipocromie.

HEM = Hb eritrocitară medie (sau cantitatea absolută de Hb din eritrocit);

Hb
HEM= x 10
nr . de hematii
Valoare normală: 24-25 pg (picograme).
 5. FROTIUL de SÂNGE PERIFERIC: tulburări eritrocitare:

Tehnica de realizare a frotiului:

- Se recoltează o picătură de sânge proaspăt pe marginea unei lame șlefuite;
- Această lamă șlefuită pe care s-a recoltat picătura se aplică pe o altă lamă orizontală, împreună cu
care formează un unghi de 30 grade, astfel încât sângele se întinde pe marginile de contact ale
acestora;
- Cu lama șlefuită se execută mișcări de translație, ceea ce permite întinderea sângelui într-un strat
subțire;
- Se agită lama pentru uscarea imediată la aer;
- Colorarea frotiului se face imediat cu MGG;

TULBURĂRI ERITROCITARE:
I. Anomalii de COLORABILITATE:
1) Hematii HIPOCROME: eritrocite palide, cu anulocitoză:
- anemia FERIPRIVĂ
ANULOCIT = apare în anemia feriprivă severă, atunci când celulele sunt foarte
mici, ca dimensiune și prezintă doar un inel periferic și subțire de Hb; sunt slab
funcționale, transportă doar o cantitate mică de O2.
2) Hematii HIPERCROME: fals aspect, determinat de creșterea înălțimii hematiei și
dispariția ariei palide centrale:
- anemia MEGALOBLASTICĂ,
- SFEROCITOZĂ

3) ANIZOCROMIE: un ansamblu de hematii cu colorabilitate diferită, adică un amestec de

hematii hipocrome și normocrome

II. Anomalii de FORMĂ:

1) SFEROCITE: hematii de formă sferică, cu diametru mic, microsferocite:
- Anemia HEMOLITICĂ CONGENITALĂ

2) OVALOCITE: hematii de formă ovală

- OVALOCITOZA EREDITARĂ

3) ACANTOCITE: hematii cu margini neregulate și care prezintă, pe suprafața lor,

numeroși spiculi/dinți:
- ACANTOCITOZĂ

4) STOMATOCITE: hematii care prezintă o zonă palidă central, de forma unei guri
- STOMATOCITOZA EREDITARĂ

5) DREPANOCITE: eritrocite falciforme, în formă de seceră

- DREPANOCITOZĂ (siclemie sau anemie falciformă)
 6) SCHIZOCITE: hematii triunghiulare, în coif = fragmente eritrocitare
- Anemie HEMOLITICĂ MECANICĂ - purpură trombotică trombocitopenică
- Sindrom HEMOLITIC UREMIC
- CID = coagulare intravasculară diseminată
7) Celule în ȚINTĂ: eritrocite de formă discoidală cu un punct situat central
- Anemia COOLEY

8) DACRIOCITE: eritrocite în formă de lacrimă

- BETA-TALASEMIE

9) POIKILOCITOZĂ: un ansamblu de eritrocite cu forme diferite: aspect de pară sau

rachetă de tenis
- TALASEMIE
- Anemia PERNICIOASĂ

III. Anomalii de MĂRIME: valoare normală diametru: 7,2 – 7,5 micrometri → VEM
1) MICROCITE: hematii al căror diametru este între 5-6 μ
- Anemia FERIPRIVĂ = sărace în Hb;
- SFEROCITOZĂ: anemia HEMOLITICĂ CONGENITALĂ

2) MACROCITE: hematii al căror volum este între 8-10 μ

- Ciroză
- Tulburări de nutriție

3) MEGALOCITE: hematii al căror volum ˃ 10 μ

- Tulburări de formă
- Tulburări de maturație: anemia MEGALOBLASTICĂ

4) ANIZOCITOZĂ = ansamblu de hematii a căror diametru este diferit: amestec de

hematii cu diametru mai mic, normal și mai mare.
- Hematopoieză crescută → hematii cu talie variabilă și afinitate tinctorială
diferită.