INFLAŢIA

 Este un dezechilibru macroeconomic monetaro-real care apare atunci când băncile centrale scad artificial rata dobânzii şi
promovează „politica banilor ieftini” (creditele ieftine).
 Acest lucru determină creşterea cantităţii de bani existentă în circulaţie pe termen scusrt, fără a exista şi o creştere, în paralel, a
cantităţii de bunuri şi servicii → apare inflaţia.

MECANISMUL DE PRODUCERE A INFLAŢIEI:

 Banca centrală oferă împrumuturi băncilor comerciale la o dobândă mică → ele oferă credite populaţiei la o dobândă mică şi
creează o percepţie eronată.
 Pe termen scurt se ajunge la creştere economică („boom” economic), însă această creştere este artificială deoarece suplusul de bani
din circulaţie nu are acoperire în bunuri şi servicii → apare inflaţia.
 Creşterea generalizată a preţurilor este un efect al inflaţiei!! Banii sunt utili, ei reduc costurile de tranzacţie, însă NU BANII
CONTEAZĂ CI PUTEREA LOR DE CUMPĂRARE!!! Prin bani, noi intrăm în posesia bunurilor şi serviciilor! Creditele ieftine
detemină antreprenorii să producă mai mult, iar consumatorii să consume mai mult. Accesul facil la bani determină o creştere
generalizată a cererii pentru factorii de producţie → acest lucru determină o creştere generalizată a preţurilor, pentru că ceea ce
este într-o cantitate limitată devine scump.

EFECTELE INFLAŢIEI:

1) Creşterea preţurilor la marea majoritate a bunurilor pe fondul cererii artificiale pentru factorii de producţie şi bunurile de
consum;
2) Inflaţia creează iluzia creşterii puterii de cumpărare , când, de fapt, ea reprezintă o creştere a cantităţii de bani care ne este
necesară pentru a cumpăra bunurile şi serviciile existente pe piaţă.

3) Inflaţia emite semnale false de preţ – preţurile sunt semnale pentru cerere şi ofertă, iar inflaţia determină creşterea artificială a
acestora.

4) Primii posesori ai banilor abia tipăriţi beneficiază de o putere de cumpărare mai mare decât ultimii posesori , deoarece ei
pot procura bunuri şi servicii la preţuri nemajorate încă. Prin urmare, expansiunea monetară nu creează producţie
suplimentară, deoarece banii nu sunt resurse şi nici bunuri sau servicii.

5) Inflaţia reprezintă un furt al puterii de cumpărare! De exemplu, punem astăzi bani deoparte pentru vacanţa de Crăciun în
Austria, iar la sărbatori, pe fondul creşterii haotice a preţurilor, ne dăm seama ca suma respectivă de bani nu ne mai ajunge nici
măcar pentru câteva zile petrecute în ţară, darămite pentru străinătate. Pe scurt, scade puterea de cumpărare a banilor!

6) Pe termen lung, inflaţia scade prosperitatea naţiunii! Expansiunea monetară (creditele ieftine) determină inflaţia prin cerere
(cauzată de o cerere prea mare a factorilor de producţie) deoarece semnalele false de preţ determină un consum iraţional de
resurse, folosite acum neproductiv şi care va limita producţia viitoare, prin urmare, prosperitatea ulterioară a ţării se va
diminua.

7) Inflaţia determină o modificare neanticipată a „mărimii” unităţii monetare. Să ne imaginăm că astăzi ne propunem să
cumpărăm o casă printr-un credit asumat pe o perioadă de 20 de ani. In timp, inflaţia poate determina o creştere a ratei
dobânzii la creditul nostru peste creşterea nivelului salariilor →pierde şi individul, dar pierde şi banca pentru că nu îşi va putea
recupera valoarea împumutată.

8) Creşterile haotice de preţuri descurajează calculele economice, creează incertitudine şi descurajează activităţile productive!
 9) Inflaţia stimulează consumul iraţional, pe datorie, risipa şi descurajează comportamentul chibzuit şi economisirea (din
cauza dobânzilor mici care au detrminat apariţia ei).

10) Asadar, inflaţia oferă avantaje pe termen scurt, dar dezavantaje pe termen lung de timp!

POLITICA ANTI-INFLAŢIONISTĂ:

 PRESUPUNE renunţarea la politica monetară expansionistă (de creştere a cantităţii de bani din circulaţie), prin
CREŞTEREA RATELOR DOBÂNZII!
 politica anti-inflaţionistă dezavantajează guvernul, care îşi finanţează, deseori, prin credite, deficitul bugetar. Acum,
guvernul va trebui să acopere deficitul prin taxe şi impozite mai mari, ceea ce afectează negativ electoratul şi astfel, se
pierde încrederea în guvern!
 Scumpirea creditelor are şi alte efecte negative, precum:
o Criză financiară;
o Abandonarea unor proiecte de investiţii bazate pe credite;
o Reduceri de salarii;
o Creşterea temporară a ratei şomajului. Creditele mai scumpe pot determina unii antreprenori să îşi restrângă
activitatea, concediind din personal.
RATA INFLAŢIEI
∑ q ∗p
 Se determină prin calculul indicelui de creştere a preţurilor (deflatorul) → I p 1/0 = ∑ q ∗p
1 1

1 0

 Rata inflaţiei, Ri = ( I - 1) * 100

p1/0