Mecanica fluidelor

CAPITOLUL IV

DINAMICA FLUIDELOR PERFECTE

Fluidele perfecte (ideale) fluidele care nu au vâscozitate. Acestea nu exist în

realitate, îns studiul mi c rii lor prezint interes din punct de vedere teoretic i practic.
Astfel ecua iile mi c rii fluidelor perfecte completate cu termenii genera i de
vâscozitate dau ecua iile mi c rii fluidelor vâscoase, dar aceste ecua ii stau i la baza
rezolv rii unor probleme practice.

4.1. ECUA IILE MI C RII FLUIDELOR PERFECTE. ECUA IILE LUI

EULER

Fig. 4.1. Particul de fluid infinitezimal

Se consider o particul de form paralelipipedic , ca în fig. 4.1, la care se aplic

for ele masice (inclusiv for a de iner ie) i for ele superficiale i se scrie condi ia de
echilibru:
       
dT1 x  dT2 x  dT1 y  dT2 y  dT1z  dT2 z  dFm  dFi (4.1)
 
rela ie în care: for a masic conform rela iei (2.10) are expresia: dFm    A dx dy dz ,
     
din ecua ia (2.9): dT1 x  dT2 x  dT1 y  dT2 y  dT1 z  dT2 z  p dx dy dz , iar expresia
 
dw
for ei de iner ie este: dFi     dx dy dz .
d

80
 Mecanica fluidelor

Înlocuind rela iile de mai sus în ecua ia de echilibru (4.1) se ob ine ecua ia
diferen ial a mi c rii fluidelor perfecte:

Dw  1
 A  p (4.2)
d 
sau sub forma stabilit de Leonard Euler – ecua iile lui Euler:
 wx wx wx wx 1 p
   wx x  wy y  wz z  X   x

 wy wy wy wy 1 p
  wx  wy  wz Y  (4.3)
  x y z  y
 wz wz wz wz 1 p
   wx x  wy y  wz z  Z   z

Se poate prelucra sistemul (4.3) pentru a se eviden ia componentele rotorului
vitezei, i se ob ine ecua ia vectorial de mi care a fluidelor ideale sub forma dat de
Helmholz:

w  w2     1
    rot w  w  A  p (4.7)
  2  
Aceste ecua ii împreun cu ecua ia de continuitate, i ecua ia de stare (admi ând
mi carea izoterm ) formeaz un sistem de cinci ecua ii în care necunoscutele sunt
wx,wy,wz, p i . Solu ia sistemului furnizeaz informa iile necesare cunoa terii mi c rii
în orice punct al domeniului.

4.2. ECUA IA ENERGIEI. ECUA IA LUI BERNOULLI PENTRU UN

FLUID PERFECT

Se consider pe o linie de curent dou puncte vecine P i P la distan a ds[dx,dy,dz]

i multiplic m prima din rela iile lui Euler cu dx, a doua cu dy iar ultima cu dz,
rezultând:
wx w w w 1 p
dx  wx x dx  wy x dx  wz x dx  Xdx  dx (4.5)
 x y z  x
Din ecua iile liniei de curent (3.10) se ob ine:
wy dx  wx dy
(4.6)
wz dx  wx dz
Înlocuind (4.6) în (4.5) rela ia de mai sus devine:
wx  w w w  1 p
dx  wx  x dx  x dy  x dz   Xdx  dx (4.7)
  x y z   x
Se observ c , termenii din parantez reprezint diferen iala dw x:
 w2 
wx dwx  d  x  (4.8)
 2 

81
Mecanica fluidelor

se poate scrie procedând similar cu celelalte ecua ii:

 wx  wx2  1 p
 dx  d    Xdx  dx
   2   x
 wy  wy2  1 p
 dy  d    Ydy  dy (4.8)
 2 
     y
 wz  wz2  1 p
 dz  d    Zdz  dz
   2   z
Aceast rela ie se mai poate scrie pentru =ct. i sub forma:

w   w2 p
ds  d       0 (4.9)
  2 

Pentru câmpul gravita ional func ia =-gz i integrând se ob ine ecua ia energiei:

w  w2 p
S  ds  2  g  z    C (4.10)

Aceasta arat c , în orice punct al unei linii de curent (la un moment dat) suma
energiilor iner ial , cinetic , de pozi ie i de presiune este aceea i .
Pentru mi carea sta ionar rezult ecua ia lui Bernoulli:
w2 p
gz C (4.11)
2 
aceast ecua ie a fost stabilit de c tre Daniel Bernoulli, pe cale direct , înainte ca Euler
s g seasc ecua iile mi c rii fluidelor perfecte.
În cazul mi c rii poten iale ecua iile Euler se pot scrie:
 wx w w w 1 p
  wx x  wy y  wz z  X 
  x x x  x
 wy wx wy wz 1 p
  wx  wy  wz Y  (4.12)
  y y y  y
 wz wx  w wz 1 p
   wx z  wy z  wz z  Z   z
y


deoarece:
wy   wx  wy  wz    w2 
2 2 2
wx w
wx  wy  wz z     
 x  2  (4.13)
x x x x  2   
ecua iile de mai sus se multiplic cu dx, dy, dz i însumate dau:

w   w2  1
ds  d    d  dp (4.14)
  2  
Dar potrivit rela iilor determinate pentru mi carea irota ional :

82
 Mecanica fluidelor


w    
ds  d  
   
iar ecua ia devine:
    w2  1
d   d    d  dp  0 (4.15)
    2  
Integrând ecua ia în condi iile mi c rii fluidului în câmp gravita ional se ob ine
ecua ia lui Lagrange:

 w2 p J
  g  z   C, (4.15)
 2  kg

Ecua ia lui Lagrange reprezint bilan ul energetic pentru mi carea poten ial a
fluidelor perfecte.
Revenind la ecua ia lui Bernoulli în afar de exprimarea în termeni de energie
pentru masa unitar , se mai utilizeaz i exprimarea în termeni de presiune:

  w2 N
gz p  C, (4.16)
2 m2
sau în termeni de în l ime:

p w2
z   C, m (4.17)
  g 2 g

4.2.1. Interpretarea geometric a

ecua iei Bernoulli
Considerând o linie de curent i un
sistem de axe Oxyz (fig. 4.2.), se alege
planul xOy orizontal i se reprezent
grafic termenii ecua iei Bernoulli în
termeni de în l ime (4.17) se poate scrie:
- linia de referin (proiec ia liniei
de curent pe planul xOy);
- linia de pozi ie (linia de curent);
- linia piezometric (locul geometric
p
al punctelor de cot z  );
g
- linia de sarcin (proiec ia liniei
Fig. 4.2. Interpretarea geometric a ecua iei de curent în planul orizontal situat la
Bernoulli cota C).

4.2.2. Ecua ia lui Bernoulli pentru mi carea relativ

Din punct de vedere practic este important de stabilit ecua ia lui Bernoulli pentru
mi carea corespunz toare unui canal în rota ie (fig. 4.3), caz întâlnit la turbine, pompe
centrifuge etc.

83
Mecanica fluidelor

Se consider un element rotoric

(fig. 4.3.) în care fluidul evolueaz în

 w 
regim sta ionar   0  . Se alege
  
Oz i Oz1 axele sistemelor fix i mobil
pe axa turbinei i se noteaz w rx, wry,
wrz proiec iile vitezei relative pe
sistemul de axe mobil i cu u x, uy, uz
proiec iile vitezei de transport pe
acela i sistem de axe.
Ecua iile au aceea i form ca
pentru mi carea absolut cu
deosebirea c proiec iile vitezei
absolute pe sistemul de axe fix sunt
înlocuite cu proiec iile vitezei
relative, iar for ele generate de
mi carea de antrenare sunt incluse în
Fig. 4.3. Canal în rota ie for ele masice:

u x   2  x  X

uy    y  Y
2
(4.18)
u  0  Z  g
 z
ecua iile pentru mi carea relativ vor fi:
 wrx wrx wrx wrx 1 p
   wrx x  wry y  wrz z    x   x
2


 wry wry wry wry 1 p
  wrx  wry  wrz  2  y  (4.19)
  x y z  y
 wz wrz wrz wrz 1 p
   wrx x  wry z  wrz z   g   z


unde  viteza unghiular a turbinei considerat constant .
Se integreaz aceste ecua ii de-a lungul unei linii de curent sta ionar, i se ob ine
ecua ia lui Bernoulli pentru mi carea relativ :

p wr2  u 2
gz  C (4.20)
 2

unde:
wr2  wrx2  wry2  wrz2
(4.21)
u 2  u x2  u y2   2 x 2  y 2    2  r 2

Particularizând pentru punctele de intrare respectiv de ie ire din canalul de rota ie,
notate cu wr1, wr2 respectiv u1=r1 i u2=r2 ecua ia de mai sus devine:

84
 Mecanica fluidelor

p1 wr21  u12 p w2  u22

g  z1    g  z2  2  r 2 (4.22)
 2  2
numit i ecua ia fundamental a turboma inilor.

4.2.3. Ecua ia lui Bernoulli pentru un tub de curent

Constanta C din ecua ia lui Bernoulli se

modific la trecerea de la o linie de curent la
alta. În cazul unor tuburi de curent având
 p 
curburi reduse suma termenilor   z 
g 
poate fi considerat constant .
Se vor considera dou cazuri: unul ideal
caracterizat de vitez medie constant în
sec iunea transversal i cazul real având
vitez variabil în sec iune. În cele dou
cazuri energiile cinetice nu mai sunt
echivalente.
Stabilirea condi iei de echivalen se
face pornind de la puterile curentului de fluid
Fig. 4.4. Ecua ia lui Bernoulli pentru un
tub de curent pentru primul i al doilea caz, în sec iunea
(fig. 4.4.):
 p w2 
N *    z  m     g  Q (4.23)
g 2 g 

 p w2   p  w3
N    z     g dQ    z     g  Q     d (4.24)
   g 2g  g   2 g
Egalând rela ia (4.23) cu (4.24) prin introducerea unui coeficient de
propor ionalitate pentru cazul ideal, rezult :
  wm3     w3 d (4.25)


de unde se ob ine:

w d
3

 
 1,05  1,11 (4.26)
wm3  
numindu-se coeficientul Coriolis i reprezint raportul dintre energia cinetic a
curentului real i energia cinetic a curentului ideal.
Prin urmare, ecua ia lui Bernoulli pentru un tub de curent sta ionar devine:
p   wm2
z C (4.27)
g 2 g
Iar ecua ia lui Bernoulli pentru un tub de curent nesta ionar devine:

85
Mecanica fluidelor


 w  p   wm2
g ds 
d s   z  C (4.28)
g 2 g
 2
unde  
3
În practic constanta C se determin aplicând ecua ia lui Bernoulli pentru linia de
curent situat în axa tubului.

4.2.4. Aplica ii ale ecua iei lui Bernoulli pentru un fluid perfect incompresibil

4.2.4.1. Curgerea lichidului dintr-un vas

printr-un orificiu
Se consider un vas cu lichid (fig. 4.5.) prev zut
cu un orificiu situat cu centrul la distan a h fa de
suprafa a liber a lichidului.
Se aplic ecua ia lui Bernoulli i ecua ia de
continuitate pentru sec iunile 0 i c:
p0 w2 p w2
z0   0  zc  0  c
  g 2 g   g 2 g (4.29)
Fig. 4.5. Curgerea lichidului w0  0  wc   c
dintr-un vas

De unde:
1
wc   2 g h
2
  (4.30)
1   c 
 0 
Rela ie care, pentru 0>>c devine formula lui Toricelli:
wc  2  g  h (4.31)
Datorit schimb rii bru te ale liniilor de curent, curentul în zona orificiului prezint
o sec iune minim , notat cu c în care s-a aplicat ecua ia lui Bernoulli.

Notând cu  sec iunea orificiului, raportul,   c se nume te coeficient de

contrac ie., cu valori între 0,61-0,64. Pentru muchii bine rotunjite putem avea =1.
Debitul de lichid scurs prin orificiu este:
Q   c  wc      2  g  h (4.32)

4.2.4.2. Tubul Pitot

Fig. 4.6. Obstacol în curent de fluid
Un obstacol pus într-un curent de fluid (fig.
4.6.) modific liniile de curent, iar în zona de
impact viteza curentului este nul .
Considerând curentul plan orizontal sta ionar
i aplicând ecua ia lui Bernoulli în sec iunile 1 i 2
rezult :

86
 Mecanica fluidelor

p1 w2 p
 1  2 (4.33)
  g 2 g   g

de unde:
  w12 (4.34)
p2  p1 
2
rela ie în care p2 – presiunea total , iar
  w12
Fig. 4.7. Tubul Pitot  pd - presiunea dinamic .
2
Dac obstacolul const într-un tub cu axa paralel cu direc ia curentului, cuplat cu
un manometru cu lichid, citind diferen a de nivel h, se poate determina presiunea total
cu rela ia:
pt   m     g  h (4.35)
unde: m – densitatea lichidului din manometru.
Acest aparat se nume te tub Pitot i se folose te la determinarea presiunii totale
într-un punct al curentului paralel.

4.2.4.3. Sonda piezometric

Sonda piezometric (fig. 4.7.), este un
tub închis la cap t i prev zut cu
ferestre în p r ile inferioar i
superioar , permite determinarea
presiunii statice:

ps   m     g  h (4.36)

unde: m – densitatea lichidului din

Fig. 4.8. Sonda piezometric
manometru, h – diferen a de nivel.

4.2.4.4. Tubul Pitot-Prandtl

Prin combinarea tubului Pitot
cu sonda piezometric rezult
tubul Pitot-Prandtl . Aparatul
folose te la determinarea
presiunii dinamice unui curent
furnizând valoarea lui h:
(4.37)
pd    m     g  h

Fig. 4.9. Tubul Pitot-Prandtl Cunoscând presiunea dinamic ,

se poate determina viteza
fluidului:

87
Mecanica fluidelor

2  pd
w (4.38)


4.2.4.5. Tubul Venturi

Tubul Venturi (fig. 4.9.) este un aparat format din dou tuburi conice îmbinate i
prev zute cu câte o priz manometric în sec iunile 1 i 2 i se utilizeaz la
determinarea debitului de fluid într-o conduct .
În figur se consider tubul vertical i curentul de
fluid ascendent, mi care sta ionar . Aplic m rela iile lui
Bernoulli i ecua ia de continuitate în sec iunile 1 i 2:

p1 w2 p w2
z1   1  z2  2  2
  g 2 g   g 2 g (4.39)
w1  1  w2   2

Deoarece:

 p   p 
 z1  1    z 2  2   h
 g   g 

din cele dou rela ii rezult :

1 (4.40)
w2  2 g h
2
 
1   2 
Fig. 4.9. Tubul Venturi  1 

Debitul teoretic de fluid se exprim :

2
Q  w2   2  2 g h
2
  (4.41)
1   2 
 1 
Datorit pierderii de energie prin frecare, fluidul real fiind vâscos, debitul real este
mai mic cu  coeficient de debit.
Qr

Q
Acesta se determin cu prin etalonare i este subunitar.
Pentru determinarea debitului cu ajutorul tubului Venturi se face prin citirea lui h la
manometrul diferen ial i aplicând rela ia:

88
 Mecanica fluidelor

2
Qr    2 g h
2
  (4.42)
1   2 
 1 

4.2.4.6. Ejectorul
Este un ansamblu ce realizeaz aspirarea i refularea unei cantit i de fluid de joas
presiune (antrenat/ejectat) cu ajutorul unui fluid de presiune înalt (fluid motor) prin
transformarea unei cantit i din energia de presiune în energie cinetic astfel încât în
camera de depresiune presiunea s fie mai mic decât în conducta de aspira ie.
Cele dou fluide pot fi: de naturi identice i faze diferite (ap -abur în pompe cu
ejector); de naturi identice i faze identice (aer-aer în ventejectoare); de naturi diferite i
faze identice (aer-metan în arz toare cu ejector); de naturi diferite i faze diferite (aer-
ap în pompe pneumatice cu ejector).
Ejectorul (fig. 4.10.) se compune din: 1) - tubul convergent pentru ejectoare
subsonice sau convergent-divergent pentru cele sonice sau supersonice, 2) - camera de
depresiune (de admisie i amestec) i 3) - difuzorul.

Fig. 4.10. Ejectorul

Fluidul motor se destinde în ajutajul 1) pân la o presiune inferioar presiunii

atmosferice, aceast depresiune combinat cu ac iunea presiunii atmosferice împinge
fluidul ejectat în camera de admisie 2), unde prin frecare i ciocnire se realizeaz
omogenizarea vitezelor i presiunilor celor dou fluide. Difuzorul 3) transform cea mai
mare parte a energiei cinetice a amestecului în energie de presiune necesar vehicul rii
amestecului.
Dac ejectorul trebuie s aspire debitul Q 4 de la o presiune p2 fiind date p1, Q1 i
sec iunile 1, 3 i 4, se vor determina sec iunea 2 i presiunea p3.
Pentru rezolvare se scrie:
- ecua ia lui Bernoulli în sec iunile 1 i 2:
p1 w2 p w2
 1  2  2 (4.43)
  g 2 g   g 2 g
- ecua iile de continuitate:
Q1=w1 1; Q2=w2 2;
(4.44)
Q3=w3 3; Q4=w4 4; Q1+Q4=Q3;
- ecua ia de conservare a puterii curentului:

89
 Mecanica fluidelor

 p1 w2   p w2   p w2 
  1   1  g  Q1   2  4    2  g  Q4   3  3   3  g  Q3 (4.45)
 1  g 2  g   2  g 2  g   3  g 2  g 
Din primele ecua ii se calculeaz w 1, w2, 2, w4, 3, w3 iar din ultima rela ie p 3.
Ejectoarele se utilizeaz ca hidroelevatoare, ventejectoare, compresoare cu jet,
arz toare, alimentatoare pentru instala ii de transport hidro-pneumatic i pompe, având
avantajul c nu au piese în mi care, în schimb randamentul lor este redus, 10-25%.

4.3. IMPULSUL UNUI FLUID

4.3.1. Teorema impulsului

Impulsul este definit ca produsul dintre mas i

vectorul vitez . Consider m domeniul D (fig. 4.11.)
ocupat de fluidul
 în mi care i notând cu  densitatea
iar cu w viteza în centrul unei particule
paralelipipedice elementare de volum dV, impulsul
este dat de:

 
Fig. 4.11. Domeniu de fluid I     w dV (4.46)
în mi care D

Teorema impulsului. Varia ia impulsului în raport cu timpul este egal cu suma

algebric a for elor exterioare (masice i de presiune).
Derivând rela ia de mai sus în raport cu timpul i inând cont c , masa elementar
dV se conserv , rezult :
 
dI dw
d D d
  dV (4.47)

partea dreapt a rela iei reprezint for a de iner ie cu semnul “-“.

Scriind ecua ia de echilibru dinamic, i exprimând integrala de mai sus astfel:
 
dw    w  
D d
 dV  D  dV     w dQ (4.48)

teorema impulsului devine:

 
dI    w    
 dV     w dQ  Fm  Fp (4.49)
d D  

Teorema impulsului exprim condi ia

global de echilibru, spre deosebire de ecua ia
lui Euler care constituie condi ii de echilibru
punctiform.
Din punct de vedere practic, prezint
interes exprimarea analitic a teoremei
impulsului pentru un tub de curent.

Fig. 4.12. Tub de curent sta ionar

90
 Mecanica fluidelor

4.3.2. Teorema impulsului pentru un tub de curent sta ionar

Pentru aceasta se consider un tub de curent (fig. 4.12) în mi carea sta ionar a
unui fluid incompresibil i se scriu impulsurile elementare referitoare la masele de fluid
ce str bat suprafe ele de control L, 1 i 2 (aflat la distan a ds).
Suprafa a de control fiind traversat de fluid numai prin suprafe ele normale,
rezult :

  
dI1  w1 dm1  w1    w1  1 d
   (4.50)
dI 2  w2 dm2  w2    w2   2 d
inând seama de ecua ia de continuitate în cele dou sec iuni, rezult :
  
dI dI 2  dI1  
    Q  w2  w1  (4.51)
d d
Exprimându-se for ele de presiune pe suprafa a de control i for a masic fiind
egal cu greutatea fluidului în volumul de control, se ob ine:
dI      
   Q  w2  w1   G  Fp1  Fp 2  R * (4.52)
d
  
rela ie în care: Fp1 , Fp 2 for ele de presiune în sec iunile 1 i 2, iar R* este rezultanta
presiunilor pe suprafa a lateral a tubului, reprezint ac iunea peretelui tubului asupra
fluidului i se nume te reac iunea impulsului.

Ac iunea fluidului asupra peretelui o se va nota cu R i se ob ine:
 
R   R* (4.53)
Aplica iile practice ale teoremei impulsului sunt multiple, iar acestea se pot
clasifica în func ie de modul în care fluidele în mi care produc for a asupra corpurilor
întâlnite astfel:
- efect de ac iune;
- efect de reac iune;
- efect de arip portant .
Efectul de ac iune. For a de ac iune se datoreaz impulsului pozitiv, fiind for a
produs asupra unui corp prin lovirea lui de c tre un fluid cu vitez . În cazul producerii
for ei prin ac iune, m rimea parametrilor fluidodinamici r mâne constant între
sec iunea de intrare i ie ire, modificându-se numai direc ia i sensul lor.
Efectul de reac iune. For a de reac iune se datoreaz impulsului negativ i este
dirijat în sens invers vitezei de ie ire, fiind produs asupra unui corp prin ie irea din
corpul respectiv a unui fluid cu vitez , fluid care se destinde. În cazul efectului de
reac iune m rimea parametrilor fluidodinamici se modific între sec iunea de intrare i
ie ire, direc ia i sensul lor r mânând acelea i.
Efectul de arip portant . În cazul acestui efect atât m rimea cât i direc ia i
sensul parametrilor fluidodinamici se modific între sec iunea de intrare i de ie ire.
Forma aripii portante determin o cre tere a densit ii liniilor de curent respectiv o
cre tere de vitez pe una din suprafe e. Conform ecua iei lui Bernoulli, majorarea de
vitez duce la sc derea presiunii pe suprafa a respectiv . Diferen a de presiune dintre
suprafa a considerat i suprafa a opus , duce la apari ia unei for e portante normale pe
viteza medie.

91
Mecanica fluidelor

4.3.3. Consecin e i aplica ii ale teoremei impulsului

4.3.3.1. Ac iunea fluidului asupra unei conducte curbe

În por iunea curbat a unei conducte apare o for care solicit conducta dinspre
centrul de curbur spre exterior.
Pentru determinarea acestei for e se consider conducta curbat din fig. 4.13, unde
 - unghiul dintre sec iunile normale 1 i 2.
Ipotezele simplificatoare pentru cazul
studiat sunt:
- elementul de conduct este situat în plan
orizontal;
- regimul de curgere este sta ionar

    w
 
  0 ;
  
- vitezele, sec iunile i presiunile sunt
identice în sec iunea de intrare i cea de ie ire,
w1=w2=w, 1= 2= i p1=p2=p.
Originea sistemului se ia în intersec ia
celor dou normale la sec iunile 1 i 2, 
unghiul care-l face Oy cu normala în centrul
Fig. 4.13. Tub de curent sta ionar
sec iunii 2, i se proiecteaz ecua ia impulsului
pe cele dou axe:
  Q  w  sin   w  p    p    sin   Rx
(4.54)
  Q   w  cos   p    cos  Ry
de unde:
Rx    Q  w  p     1 sin  
(4.55)
R y     Q  w  p    cos 
sau mai departe:
R  Rx2  Ry2    Q  w  p    2  1  sin   (4.56)

rela ie în care unghiul  este complementara unghiului .

4.3.3.2. Ac iunea jeturilor asupra pere ilor

Jetul de fluid fiind liber în atmosfer for ele de presiune se anuleaz reciproc iar
for a masic se poate neglija (datorit dimensiunilor reduse ale jeturilor).
Se deosebesc patru cazuri ce pot ap rea la ac iunea unui jet asupra unui perete:
- jet orizontal ac ionând asupra unui perete plan vertical de dimensiuni mari h>6 d
fig. 4.14. a;
- jet orizontal ac ionând asupra unui perete plan înclinat cu unghiul fa de
orizontal fig. 4.14. b;
- jet orizontal ac ionând asupra unui perete plan vertical având h<6 d fig. 4.14. c;
- jet orizontal ac ionând asupra unui perete vertical cu marginile îndoite la 90º fig.
4.14. c.
Jet orizontal ac ionând asupra unui perete plan vertical de dimensiuni mari h>6 d.

92
 Mecanica fluidelor

Prin proiectarea ecua iei impulsului pe axe (fig. 4.14. a) rezult rela ia for ei ce
ac ioneaz asupra peretelui:
   Q  w   Rx 
  R  Rx    Q  w      w
2
(4.57)
0   Ry 
În cazul în care peretele se deplaseaz în direc ia Ox cu viteza u, ac iunea jetului
asupra peretelui va fi:
R    Q  w      w2  u 2  (4.58)

Fig. 4. 14. Ac iunea jeturilor asupra pere ilor

Jet orizontal ac ionând asupra unui perete plan înclinat cu unghiul fa de

orizontal .
Pentru un perete ce face unghiul  cu planul orizontal (fig. 4.14. b), se ob ine:
   Q  w  sin    Rx 
  R  Rx  Ry    Q  w      w
2 2 2
(4.58)
   Q  w  cos    Ry 
Adic ac iunea jetului este independent de unghiul .
Jet orizontal ac ionând asupra unui perete plan vertical având h<6 d.
Pentru un perete cu dimensiunea h<6 d (fig. 4.14. c), se ob ine:

93
Mecanica fluidelor

  Q  w  cos  w   Rx 
  R    Q  w1  cos  (4.59)
0   Ry 
Jet orizontal ac ionând asupra unui perete vertical cu marginile îndoite la 90º .
  Q   w  w   Rx 
  R  2  Q  w (4.60)
0   Ry 

4.3.3.3. M rirea brusc de sec iune

La l rgirea brusc a unei conducte, apare o zon de vârtejuri în col uri (fig. 4.15. a),
fenomen înso it de pierderi de energie hidraulic .

Fig. 4.15. Varia ia brusc de sec iune

Pentru determinarea acestor pierderi se consider cele dou sec iuni ale conductei 1
i 2, aplicându-se pentru aceste sec iuni teorema impulsului i ecua ia lui Bernoulli:
   Q  w2  w1   p1   2  p2   2
 2 2
 p1  w1  p2  w2  p (4.61)
   g 2  g   g 2  g 

Aplicând defini ia debitului masic în sec iunea 2 din prima ecua ie rezult :
p1  p2    w22  w1  w2 
iar din a doua ecua ie:
p1  p2 w12  w22 w22  w1  w2 w12  w22 w1  w2 
2

p      (4.62)
g 2 g g 2 g 2 g
numit rela ia Borda-Carnot.

4.3.3.4. Îngustarea brusc de sec iune

În acest caz (fig. 4.15. b) apare un fenomen similar celui prezentat la curgerea
lichidului dintr-un vas printr-un orificiu (§4.2.4.1.), sec iunea jetului de fluid se
îngusteaz (fig. 4.15. b - sec iunea D) dup care apare o majorare a sec iunii (2).
Se scrie teorema impulsului i ecua ia Bernoulli pentru sec iunea D i sec iunea 2,
i rezult :
  wD  w2 
2
1    w22
2

p     1 (4.63)

2   2

94
 Mecanica fluidelor

Rela ie în care s-a notat cu = D 2-1 coeficientul de contrac ie care are valori
=0,6÷1 pentru 2 1-1=0  1.
Pentru calculul coeficientului se poate utiliza rela ia lui Merriman:
0,0418  d1
  0,582 
1,1  d1  d 2

4.4. TEOREMA MOMENTULUI IMPULSULUI

Pentru un fluid în mi care, varia ia momentului

impulsului în raport cu timpul este egal cu suma
algebric a momentelor for elor exterioare masice i
de presiune.

DM  
 Mm  M p (4.64)
D

Fig. 4.16. Momentul impulsului Se consider în domeniul D o particul

 paralelipipedic de volum dV (fig. 4. 16.), cu centrul
la distan a r fa de un punct fix O.
Derivata substan ial a momentului impulsului este:
  
DM  r     D dV    Dw 
   w    dV   r  w
D V  
 r     dV (4.65)
 V D V D 

dr 
Deoarece  w , rezult :
d

 r    
V    w    dV  V w w  dV  0
Din legea conserv rii masei rezult c :

D dV 

V D
0


Dw 
Iar  aa , i se ob ine:
D
Fig. 4.17. Tub de curent sta ionar 
DM   
  r  aa    dV   M i (4.66)
D V
Se scrie condi ia de echilibru dinamic:
     
M i  M m  M p  0  M i  M m  M p

Înlocuind din (4.66)  M i rezult rela ia (4.64) ceeace era de demonstrat.
Momentele for elor masice i de presiune sunt:

95
Mecanica fluidelor


 

 M m   r  A   dV

 
V
  (4.67)
 p  r  n   p d
M 
 

Se transform integrala de volum a divergen ei vitezei în integral de suprafa , i

expresia teoremei momentului impulsului se scrie sub forma:
 
DM   w 
 r 
D V   
   
   
   dV     r  w dQ   r  A   dV   r  n   p d (4.68)
 V 

Ecua ie care, pentru un tub de curent în mi care sta ionar devine:


dM      
   Q  r2  w2  r1  w1   M p  M m (4.69)
d

4.4.1. Consecin e ale teoremei impulsului i teoremei momentului impulsului

4.4.1.1. Puterea unui curent de fluid

Se porne te de la ecua ia Bernoulli scris în termeni de în l ime:
p w2
H   z, m
  g 2 g
care reprezint energia specific a curentului de fluid, raportat la greutate.
Se poate scrie prin urmare:
 p w2   p w2 
E  G     z   g    V     z , J
   g 2g     g 2 g 
Puterea fiind varia ia energiei în raport cu timpul, iar debitul varia ia volumului în
raport cu timpul, se poate scrie:
E V  p w2 
P  g      z   g    Q  H , W (4.70)
     g 2 g 
unde: H – sarcina turboma inii în m, iar Q este debitul în
m3 s-1.

4.4.1.2. Ecua ia lui Euler pentru turbine

Ecua ia fundamental a turboma inilor este o
aplica ie a teoremei momentului impulsului.

În fig. 4.17 s-a notat w1 viteza absolut la intrarea

fluidului în suprafa a de control, iar w2 la ie ire. Debitul
Q  
aferent acestui tub este egal cu , r1 i r2 razele
n
circumferin ei interioare i exterioare a rotorului, iar 1
i 2 unghiurile formate de viteze cu tangenta la
circumferin
 a rotorului laintrarea i la ie irea din rotor,
Fig. 4.18. Rotorul unei turboma ini c - viteza absolut , w - viteza relativ , iar

96
 Mecanica fluidelor

  
u    r viteza periferic
Se consider un tub de curent format între dou palete în care fluidul evolueaz în
regim sta ionar i se înlocuie te suma for elor masice i de presiune cu momentul
hidraulic:
P
Mm  M p  Mh  (4.71)

Se aplic teorema momentului impulsului i se ob ine:
    P
  Q  r2  c2  r1  c1   M h 

sau
  g Q  H
  Q  r2  c2  cos  2  r1  c1  cos 1  

de unde:
r2  c2  cos  2  r1  c1  cos 1  g  H
i se poate exprima sarcina turboma inii cu rela ia:
r2  c2  cos  2  r1  c1  cos 1
H (4.72)
g
sau se exprim momentul hidraulic:
M h    Q  r2  w2  cos  2  r1  w1  cos 1  (4.73)
Rela iile (4.72) i (4.74) reprezint ecua ia fundamental a turboma inilor sau
ecua ia lui Euler pentru turbine.
inând seama de viteza unghiular a turbinei, rezult puterea acesteia:
Ph    M h      Q  r2  w2  cos  2  r1  w1  cos 1  (4.74)

97