Mecanica fluidelor

CAPITOLUL V

DINAMICA FLUIDELOR VÂSCOASE

Fluidele vâscoase (reale) au proprietatea de a opune rezisten la schimbarea

formei, spre deosebire de cele ideale. Apari ia for elor de vâscozitate determin
fenomene fizice deosebit de complexe. La stabilirea ecua iilor de mi care a fluidelor
ideale s-a considerat fluidul lipsit de vâscozitate, prin urmare în cazul ecua iilor mi c rii
fluidelor reale va apare un termen datorat vâscozit ii, care se adaug la suma for elor
exterioare, i anume for ele de vâscozitate.

5.1. ECUA IA LUI BERNOULLI PENTRU FLUIDE VÂSCOASE

La curgerea fluidelor vâscoase, ecua ia lui Bernoulli va avea termen suplimentar

reprezentând pierderea de sarcin hr necesar pentru învingerea rezisten elor
fluidodinamice de pe traseul de curgere al fluidului.
Se scrie ecua ia lui Bernoulli între dou sec iuni semnificative 1 i 2:
p1 w2 p w2
 1  z1  2  2  z2  hr ,12 (5.1)
  g 2 g   g 2 g
unde hr este pierderea de sarcin , energia disipat ireversibil în mediu datorit
rezisten elor fluidodinamice.
Aceasta are dou componente:
hr=hl+h
hl –reprezentând pierderile liniare
(longitudinale) de sarcin fluidic
(pierderile datorate frec rilor dintre
straturile de fluid sau dintre fluid i
pere ii conductei); h - pierderi
locale de sarcin fluidodinamic
(salturi de sec iune, robinete,
ramifica ii, modific ri de direc ie
etc.).
Se consider un curent de
fluid, pentru care, reprezentarea
grafic a ecua iei lui Bernoulli (fig.
5.1.) pentru fluide vâscoase
eviden iaz existen a unei diferen e
Fig. 5.1. Reprezentarea grafic a ecua iei lui Bernoulli între linia energetic i linia de

98
 Mecanica fluidelor

sarcin fluidic . În sec iunea 2 exist o zon depresionar , în l imea piezometric fiind
negativ , sc derea de presiune determin majorarea energiei cinetice.

5.2. REGIMURI DE CURGERE. EXPERIEN A LUI REYNOLDS

Eviden ierea regimurilor de curgere a fost realizat experimental de Reynolds prin

vizualizarea acestora, folosind un stand experimental ca cel prezentat în fig. 5.2.
Acesta const dintr-un vas cu ap , în care nivelul apei este men inut constant cu
ajutorul preaplinului, la acesta este racordat un tub de sticl (AB), în care odat cu apa
este injectat un colorant pentru vizualizarea diferitelor regimuri de curgere. Rezervorul
este alimentat printr-o conduct aflat la partea superioar , iar nivelul constant din
rezervor este asigurat de preaplin i astfel se poate asigura în tubul de sticl o curgere
sta ionar . Robinetul R aflat dup tubul de sticl AB serve te la reglarea debitului,
respectiv a vitezei curentului de ap .

Fig. 5.2. Stand pentru vizualizarea regimurilor de curgere (Reynolds)

Firul de lichid colorat (fig. 5.2.) s-a urm rit la diverse valori ale vitezei medii a apei
în tubul de sticl , i s-a observat c la o anumit valoare a vitezei medii firul colorat
este continuu i stabil (regim laminar fig.
5.3. a) apoi la majorarea vitezei acesta
începe s devin sinuos (regim tranzitoriu
fig. 5.3. b) apoi la valori mai mari ale
vitezei medii firul de lichid colorat dispare
(regim turbulent fig. 5.3.c), lichidul colorat
p truns în tub amestecându-se cu apa.
În concluzie, se pot defini tipurile de
curgere împreun cu caracteristicile
acestora:
- curgerea laminar , fiecare particul
Fig. 5.3. Fir de lichid colorat la diverse
regimuri de curgere din fluid se deplaseaz în cadrul aceluia i
strat, paralel cu suprafa a peretelui i cu
traseul celorlalte particule, curgerea se desf oar în straturi paralele, f r transfer de
particule (mas ) între acestea.
- curgerea turbulent , particulele individuale de fluid au o mi care dezordonat ,
cu o direc ie i vitez de deplasare variabile permanent. Viteza are o rezultant paralel

99
Mecanica fluidelor

cu suprafa a peretelui, dar suprapus cu aceasta exist fluctua ii continue de vitez , care
produc un transfer reciproc de particule (mas ) între straturi.
- curgerea tranzitorie care reprezint tranzi ia între cele dou tipuri de baz ale
curgerii, i în care, o particul de fluid are alternativ, por iuni de curgere laminar i
turbulent .
Efectuând experimente cu diferite lichide i utilizând tuburi de diferite diametre,
Reynolds a observat c determinant pentru existen a unui anumit regim de curgere sunt
viteza medie w, diametrul tubului d i vâscozitatea cinematic a fluidului , introducând
astfel invariantul (criteriul) care-i poart numele:
wd
Re 
 (5.2)

Func ie de valoarea criteriului Re se deosebesc urm toarele trei regimuri de

curgere:
- regim laminar pentru 0<Re<2.320;
- regim tranzitoriu 2.320<Re<4.000 (10.000);
- regim turbulent pentru Re>4.000 (10.000).
Valoarea Recrit = 2.320 reprezint num rul Reynolds critic, care separ mi carea
pur laminar de cea de tranzi ie i turbulent , acestuia îi corespunde o vitez wcrit.
La fluide foarte vâscoase (ulei, p cur ) viteza de curgere este mai mic decât viteza
critic , iar mi carea este, de obicei laminar .
La fluide mai pu in vâscoase (ap , abur, gaze), viteza de curgere este mai mare
decât wcrit i mi carea este de obicei turbulent .
Regimul turbulent este stabilizat dup unii cercet tori pentru Re>4.000, iar dup
al ii pentru Re>10.000. La curgerea unui fluid paralel cu o plac plan , trecerea de la
regimul laminar la cel turbulent se face la Recrit»5 105. Curgerea turbulent este cea mai
r spândit în tehnic .
Fluidele reale sunt vâscoase i compresibile, iar existen a diferitelor regimuri de
curgere se datoreaz vâscozit ii, care dup cum s-a ar tat la §1.7.3., care reprezint
proprietatea fluidelor de a se opune deforma iilor f r modificarea volumului,
dezvoltând eforturi unitare tangen iale de frecare, manifestate între straturile de fluid în
deplasare relativ i concretizate prin for e de frecare care accelereaz straturile cu
vitez redus , retardându-le pe cele cu vitez mare.
Spre deosebire de fluidele în repaus, la care între particulele fluidului se exercit
ac iuni reciproce care reprezint numai eforturi normale pe orice plan de separa ie al
particulei de restul fluidului, la fluidele în mi care apar deforma ii care nu sunt acelea i
în toate direc iile; la aceste fluide, în afar de eforturile normale, mi carea d na tere la
eforturi tangen iale, datorit faptului c deforma iile întâmpin rezisten e.
Aceste ac iuni tangen iale care apar la mi carea fluidului constituie a a-numita
frecare intern sau vâscozitate i produc disiparea în c ldur a unei p r i din energia
cinetic a curgerii.
Calculul for ei de frecare vâscoas F între dou straturi vecine de fluid de grosime
infinit mic dy i suprafa de contact S, care se deplaseaz cu viteze diferite (w
respectiv w+dw) se poate face cu ajutorul rela iei lui Newton:
dw
F   S  , N (5.3)
dy
în care este vâscozitatea dinamic a fluidului i se exprim în (N s) m-2.

100
 Mecanica fluidelor

101
Mecanica fluidelor

5.3. ECUA IILE NAVIER-STOKES PENTRU CURGEREA LAMINAR A

FLUIDELOR VÂSCOASE

5.3.1. Curgerea laminar a fluidelor vâscoase incompresibile

Fig. 5.4. Element de fluid

Teoria general a frec rii fluidelor eviden iaz faptul c , schimbarea formei
diferitelor elemente fluide d na tere unor tensiuni de natura celor întâlnite la corpurile
elastice, cu specifica ia c , acestea nu sunt propor ionale cu deforma ia, ci cu viteza de
deforma ie.
La mi carea fluidelor vâscoase în afara eforturilor unitare normale (ii) care sunt
eforturi de comprimare (-p) i eforturi de întindere (i), se dezvolt eforturi unitare
tangen iale (ij), pentru care se adopt nota ia ij, (i=x,y,z), (j=x,y,z) unde i axa cu care
normala la suprafa este paralel , j axa la care se refer proiec ia.
Expresiile celor nou componente ale eforturilor unitare (tensiunilor) de origine
vâscoas , conform teoriei elasticit ii, sunt:

wx  wx wy 

 x  2   xy   yx      
x  y x 
wy  w w 
 y  2   yz   zy     y  z  (5.4)
y  z y 
wz  w w 
 z  2   zx   xz     z  x 
z  x z 
Eforturile unitare normale sunt:
 xx   x  p
 yy   y  p (5.5)
 zz   z  p
Se scrie condi ia de echilibru dinamic, conform fig. 5.4.:
    
dTx  dTy  dTz  dFm  dFi  0 (5.6)

102
 Mecanica fluidelor
 
unde dTx , y , z componentele for elor de leg tur dirijate dup axele respective, dFm -

for a masic , iar dFi - for a de iner ie.
Acestea au expresiile:
 
dFm    A  dx dy dz
  (5.7)
Dw
dFi      dx dy dz
D
Expresiile for elor de leg tur deduse dup fig. 5.4. :
        
dTy  dT1 y  dT2 y  i yx dx dy dz  j yy dx dy dz  k yz dx dy dz (5.8)
y y y
Repetând ra ionamentul pentru axele Ox i Oz, se ob ine:
       xy  
dTx  dT1x  dT2 x  i xx dx dy dz  j dx dy dz  k xz dx dy dz
x x x
(5.9)
     zx   zy  
dTz  dT1 z  dT2 z  i dx dy dz  j dx dy dz  k zz dx dy dz
z z z
se înlocuiesc (5.8) i (5.9) în rela ia de echilibru (5.6), i se proiecteaz apoi aceast
rela ie pe axe:
Dwx 1     
 X   xx  yx  zx 
D   x y z 
Dwy 1     
 Y   xy  yy  zy 
D   x y z  (5.10)
Dwz 1     
 Z   xz  yz  zz 
D   x y z 

inând seama de rela iile eforturilor unitare de origine vâscoas (5.4) i rela iile
eforturilor unitare normale (5.5), se dezvolt termenul din paranteza dreapt a proiec iei
dup axa Ox astfel:
 xx  yx  zx  2 w p 2w  2 wy  2w  2 wz
   2    2x     2x       2x   
x y z x x y xy z xz
Dup gruparea termenilor se ob ine:
 xx  yx  zx   2 w  2 wx  2 wx  p   w wy wz 
     2x   
2 
    x    (5.11)
x y z  x y 2
z  x x  x y z 

În ultima rela ie prima parantez din membrul drept este wx  0 iar a doua

parantez w .

inând cont de faptul c pentru fluide incompresibile =ct. i w  0 conform
ecua iei continuit ii:

103
Mecanica fluidelor

 xx  yx  zx p
     wx 
x y z x
 xy  yy  zy p
     w y  (5.12)
x y z y
 xz  yz  zz p
     wz 
x y z z
Pe baza rela iilor de mai sus, i dezvoltând derivatele substan iale ale proiec iilor
vitezelor, se ob ine urm toarea form a rela iei (5.10):
wx w w w 1 p    2 wx  2 wx  2 wx 
 wx x  wy x  wz x  X       
 x y z  x   x 2 y 2 z 2 
wy wy wy 1 p    wy  wy  wy 
wy 2 2 2

 wx  wy  wz X       (5.13)
 x y z  y   x 2 y 2 z 2 
wz w w w 1 p    2 wz  2 wz  2 wz 
 wx z  wy z  wz z  Z       
 x y z  z   x 2 y 2 z 2 
i se ob ine ecua ia Navier-Stokes pentru fluide incompresibile vâscoase, aflate în
curgere laminar , sub form vectorial :
Dw 1
 A   p   w (5.14)
D 
Se remarc faptul c , pentru =0 ecua iile devin ecua iile lui Euler din dinamica
fluidelor perfecte.

5.3.2. Curgerea laminar a fluidelor vâscoase compresibile

În cazul fluidelor compresibile, coeficientul de deformare liniar este diminuat
datorit compresibilit ii, iar eforturile unitare de întindere devin:
 wx  w  
 x  2     x  
 x  x  
 w  w  
 y  2     y   y   (5.15)
 y  y  
 w  w  
 z  2    z   z  
 z  z  
Se consider c deformarea datorit compresibilit ii este repartizat uniform dup
cele trei direc ii ale axelor de coordonate, i rezult :
 wx  1 1 DV 1 1 D
        (5.16)
 x  3 V D 3  D

104
 Mecanica fluidelor

Se dezvolt derivata substan ial a densit ii:

D  
  w   (5.17)
D 

Se scrie ecua ia continuit ii:

  
 w      w  0 (5.18)


Înlocuind în rela ia (5.17), se ob ine:

D   
  w       w (5.19)
D 

Prin urmare, înlocuind în rela ia (5.16) rezultatul ob inut la (5.19) se ob ine:

 wx  1 
    w (5.20)
 x  3

iar rela ia (5.15) se poate scrie:

 wx 1  
 x  2     w
 x 3 
 wy 1  
 y  2     w  (5.21)
 y 3 
 wz 1  
 z  2     w
 z 3 

Se înlocuie te rela ia de mai sus în (5.11) i se ob ine:

 xx  yx  zx   2 w  2 wx  2 wx  p   w w
     2x   
2 
    x  y 
x y z  x y 2
z  x x  x y
(5.22)
w  2   w w w  p 1  
 z       x  y  z     wx      w
z  3 x  x y z  x 3 x

respectiv:
 xy  yy  zy p 1  
     wy      w
x y z y 3 y
(5.23)
 xz  yz
 p 1  
  zz    wz      w
x y z y 3 z

105
Mecanica fluidelor

Prin urmare sistemul de ecua ii (5.13) devine:

wx w w w 1 p    2 w  2 wx  2 wx  1  
 wx x  wy x  wz x  X     2x   2   w 
 x y z  x   x y 2
z  3  x
wy wy wy wy 1 p    wy  wy  wy  1  
2 2 2

 wx  wy  wz X    2   2 
 w  (5.24)
 x y z  y   x y 2
z  3  y
wz w w w 1 p    2 w  2 wz  2 wz  1  
 wx z  wy z  wz z  Z     2z   2   w 
 x y z  z   x y 2 z  3  z

Sistemul (5.24) reprezint forma scalar a ecua iilor Navier-Stokes pentru fluide
vâscoase compresibile în curgere laminar .
Transpunerea vectorial a sistemului este:

Dw  1  1 
 A  p    w    w (5.25)
D  3
În practic poate s apar fenomenul de relaxare la mi carea într-un gaz care sufer
un alt proces mai lent, de exemplu disocierea sau mi carea unui fluid care are în
suspensie particule solide cu mas relativ mare (a c ror mi care difer mult de cea a
fluidului).
În aceste cazuri, fenomenelor de relaxare li se asociaz un nou coeficient de
vâscozitate definit prin:
2
V     (5.26)
3
Sistemul (5.24) reprezint forma scalar a ecua iilor Navier-Stokes pentru fluide.
Acest coeficient de vâscozitate se folose te i în cazul absorb iei i dispersiei
undelor ultrasonice în medii fluide i în cazul unor varia ii mari ale parametrilor în
spa iu sau varia iei foarte rapide în timp.
Eforturile unitare definite cu ajutorul rela iei (5.5) devin:
wx  2  
 xx  2    p  V     w
x  3 
wy  2  
 yy  2    p  V     w (5.27)
y  3 
wz  2  
 zz  2    p  V     w
z  3 
Iar rela ia (5.25) va avea forma:

Dw  1  1  
 A  p    w  V  w (5.28)
D   3
La fel ca în cazurile amintite mai sus, pentru =0 i V=0 rela ia (5.28) se reduce la
ecua iile lui Euler din dinamica fluidelor perfecte.

106
 Mecanica fluidelor

5.5. ECUA IA ENERGIEI

Ecua ia energiei se poate deduce pornind de la principiul conserv rii energiei

pentru un volum material sau aplicând primul principiu al termodinamicii pentru cazul
unui fluid în mi care.
Se consider un element paralelipipedic infinitezimal de mas constant ce se
deplaseaz odat cu fluidul.
Se exprim primul principiu al termodinamicii în termeni de energii specifice:
q  det  l (5.29)
unde q reprezint schimbul de c ldur , det varia ia energiei totale iar l lucrul mecanic
efectuat.
Se consider energia total a fluidului ca fiind compus din energia intern (u),
energia cinetic (corespunz toare vitezei de transport w) i energia poten ial i se
ob ine:
 w2 
det  du  d    d (5.30)
 2 
În care energia poten ial este de cele mai multe ori de natur gravita ional :
d   g dz   g  w d
Rela ia (5.30) devine:
 w2 
det  du  d    g  w d (5.31)
 2 
Se presupune c transferul de c ldur are loc conductiv, fenomen descris de legea
lui Fourier:
1
q    T   d (5.32)

La rândul s u, lucrul mecanic efectuat are mai mul i termeni:
l  li  lm  l p  ld (5.32)
rela ie în care li este lucrul mecanic al for elor de iner ie, lm – lucrul mecanic al
for elor masice, lp – lucrul mecanic al for elor de presiune iar ld reprezint lucrul
mecanic disipat.
Se expliciteaz termenii ce formeaz lucrul mecanic efectuat.
Lucrul mecanic disipat este dat de ecua ia:
d
ld   (5.33)

în care este func ia de disipa ie în J (m3 s)-1, i reprezint energia disipat în
interiorul fluidului.

107
Mecanica fluidelor

Expresia func iei de disipa ie este:

  w  2  wy 
2
 w   w
2
w   w w 
2 2

    2   x   2     2   z    y  x    z  y  
  x   y   z   x y   y z 

 w w   
2 2
2  w wy wz 
  x  z    V    x   
 z x    3  x y z 

Expresia lucrului mecanic al for elor de presiune se g se te pornind de la condi ia

conserv rii debitului masic:
w
m    w   
v
Rela ia de mai sus se pune sub form diferen ial :
dw d dv
 
w  v
rela ie care pentru sec iunea constant a tubului de curent d =0 devine:
dv dw dw 1 dw
  dv  v   (5.34)
v w w  w
Lucrul mecanic al for elor de presiune este:
l p  p  dv (5.35)
ds
Se înlocuie te în (5.35) expresia lui dv din (5.34) i exprimând viteza w  se
d
ob ine:
dw 1 dw d 
l p  p  dv  p  v   p   p  w
w  ds  (5.36)
d
Lucrul mecanic al for elor masice este:
d
lm   g  dz   g  w d   gw (5.37)

Expresia lucrului mecanic al for elor de iner ie:
d dw
li  w  dw     w (5.38)
 d
inând seama de rela iile (5.33), (5.36), (5.37) i (5.38) se ob ine expresia lucrului
mecanic efectuat:
d  dw  
l    w    g  w  p  w    (5.39)
  d 

108
 Mecanica fluidelor

Se înlocuiesc în continuare rela iile (5.31), (5.32) i (5.39) în (5.29) i considerând

lucrul mecanic efectual de for ele exterioare asupra sistemului cu semn negativ, ecua ia
energiei în forma local va fi:
1  w2   w2  p  d
  T  d  du  d    g  w d  d    g  w d   w d  
  2   2   
respectiv
du 
    T   p  w   (5.40)
d

5.5.1. Ecua ia energiei pentru fluide incompresibile

 În cazul lichidelor se poate admite ipoteza incompresibilit ii i prin urmare =ct.,
w  0 (conform ecua iei continuit ii) iar du=c dT (c – c ldura specific a lichidului),
ecua ia energiei devine:
du
    T    (5.41)
d
rela ie în care expresia func iei de disipare devine:
  w  2  w y 
2
 wz   w y wx
2
  wz w y   wx wz  
2 2 2

    2   x
  2     2               
  x   y   z   x y   y z   z x  

Dac propriet ile fluidului sunt invariabile acest lucru însemnând conductivitate
termic constant =ct i c ldura specific a fluidului constant c=ct. rela ia (5.40) ia
forma:
DT
 c    T   (5.42)
D
iar pentru evolu ia sta ionar a fluidului:

  c  w  T    T   (5.43)
rela ie în care termenii reprezint c ldura transferat prin convec ie, conductibilitate i
c ldura disipat .
Pentru o analiz entropic se porne te de la principiul doi al termodinamicii pentru
procese reversibile scris în termeni de m rimi specifice:
q
ds 
T
rela ie în care s-a notat cu s entropia.
În cazul particular pentru care avem =ct. primul principiu al termodinamicii
devine q=du de unde rezult T ds=du, egalitate care se înlocuie te în (5.41) i se
ob ine:
ds 1 1
T    T    (5.44)
d  

109
Mecanica fluidelor

5.5.2. Ecua ia energiei pentru fluide compresibile

Caracterizarea energetic a unui gaz în curgere se realizeaz cu ajutorul entalpiei
care reprezint suma dintre energia intern i lucrul mecanic de curgere, iar entalpia
specific are expresia:
p
iu (5.45)

De unde rezult u care se înlocuie te în ecua ia energiei (5.40) i rezult :
du d  p di dp p d 
   i           T   p  w   (5.46)
d d   d d  d
p d 
dar    p  w i înlocuind în rela ia de mai sus se ob ine:
 d
di dp
     T    (5.47)
d d
ecua ia energiei pentru fluide compresibile.
În cazul în care propriet ile fluidului sunt invariabile acest lucru însemnând
conductivitate termic constant =ct i c ldura specific a fluidului constant c=ct.
varia ia entalpiei specifice este di=cp dT (cp – c ldura specific izobar a gazului)
rela ia (5.47) ia forma:
DT Dp
  cp     T   (5.48)
D D
iar pentru curgerea sta ionar rela ia devine:
 
  c p  w  T  w  p    T   (5.49)
adic disiparea de c ldur se reg se te în c ldura transferat prin conductibilitate,
convec ie i în c ldura necesar comprim rii gazului.
În vederea analizei entropice se combin expresiile analitice ale primului i celui
de-al doilea principiu al termodinamicii pentru procese reversibile:
q  T ds  du  p dv  di  v dp
i rezult :
ds di 1 dp
T   (5.50)
d d  d
di
Înlocuind din (5.47) se ob ine:
d
ds 1 1
   T    (5.51)
d   T  T

110
 Mecanica fluidelor

5.6. SOLU II EXACTE ALE ECUA IILOR NAVIER-STOKES

Ecua iile mi c rii fluidelor vâscoase reprezint un sistem neliniar de ase ecua ii
diferen iale cu derivate par iale formate din ecua ia de stare, ecua ia continuit ii,
ecua iile Navier-Stokes i ecua ia energiei, având necunoscutele wx, wy, wz, p, i T în
ipoteza c propriet ile fizice ale fluidului h, hV, , cp etc., sunt constante sau func ii
cunoscute de temperatur i presiune.
Acest sistem este dificil de solu ionat c iar i cu posibilit ile actuale date de
utilizarea calculatoarelor, de aceea pentru solu ionarea lor în cazul unor aplica ii
practice se introduc unele simplific ri.
Aceste simplific ri se refer la cazuri particulare ale mi c rii, la modele
simplificate ale mi c rii (se simplific forma ecua iilor i a condi iilor limit ) sau se
neglijeaz anumi i termeni.
Pentru fluidele incompresibile =ct., iar dac se mai consider i vâscozitatea
constant h=ct. mi carea mecanic se poate decupla de aspectele termice i sistemul de
ecua ii se reduce la patru, ecua ia continuit ii i ecua iile Navier-Stokes având
necunoscutele wx, wy, wz i p.
Pentru g sirea solu iei exacte a sistemului se utilizeaz dou metode:
- metoda direct consider c func iile wx, wy, wz i p care satisfac sistemul
anterior men ionat, constituie o solu ie exact , dac reprezint solu ia unei probleme la
limit aferente unei situa ii fizice concrete. In acest caz domeniul ocupat de fluid are o
form dat fiind limitat de frontiere solide, în repaus sau în mi care, pe care este
satisf cut condi ia de aderen a fluidului.
- metoda indirect const în considerarea unor func ii cunoscute, de o anumit
form , pentru wx, wy, wz i p care satisfac sistemul, f r a ine seama dac aceast
solu ie corespunde sau nu la o problema fizic . Solu iile exacte ob inute prin aceast
metod prezint utilitate pentru studiul naturii solu iilor ecua iilor de mi care i uneori
pot corespunde unor probleme fizice reale, neformulate apriori.
În prezent exist numeroase solu ii exacte ale ecua iilor Navier-Stokes în special
pentru fluide newtoniene.

5.6.1. Curgerea laminar a unui fluid incompresibil printr-o conduct

cilindric orizontal

Fig. 5.5. Curgerea laminar a unui fluid incompresibil printr-o conduct cilindric orizontal

111
Mecanica fluidelor

Ipotezele simplificate pentru cazul studiat (fig. 5.5) sunt urm toarele:

w
- regim sta ionar  0;

- curgere monodimensional wx=w, wy=0, wz=0;
- curgere în câmp gravita ional X=Y=0, Z=-g;
w
- fluid incompresibil =ct.  0
x
Se proiecteaz ecua iile Navier-Stokes pe axe i se ob ine:
 1 p    2 w  2 w 
     2  2   0
  x   y z 
 1 p
  0 (5.51)
  y
 1 p
 g   0
  z

Din a doua rela ie rezult c p=f(x,y), iar din ultima p=- g z+f(x).
Pentru regimul sta ionar se poate scrie prima rela ie din (5.51):
 2 w  2 w 1 p
    (5.52)
y 2 z 2  x
dar
p df
      f x       x  
x dx
de unde:
p    g  z     x   (5.53)
Constantele i se determin din condi iile la limit :
- pentru x=0 i y=0  p=p1=
p  p2
- pentru z=0 i x=l  p=p2=h l+p1    1
 l
Înlocuind i în (5.53) se ob ine legea de varia ie a presiunii în curgere laminar
prin conducte circulare orizontale:
p1  p2
p  p1    g  z  x (5.54)
l
Din laplaceianul vitezei se ob ine legea de varia ie a vitezei, astfel:
 2 w  2 w 1 p p  p2
w   2   1 A (5.55)
y 2
z  x  l
În continuare se expliciteaz laplaceianul în coordonate polare (x=x, x ® cota;
y=r cos , r ® raza vectoare; z=r sin , ® ung iul polar;)

112
 Mecanica fluidelor

1 w  2 w 1  2 w  2 w  2 w
w      (5.56)
r r r 2 r 2  2  2 x 2
deci:
 2 w  2 w 1 w  2 w 1 d  dw 
    r  A (5.57)
y 2 z 2 r r r 2 r dr  dr 
Se integreaz succesiv ultima egalitate:
 dw 
dr   A  r dr
 dr 
dw r2
r  A  B
dr 2
r dr
dw  A  dr  B
2 r

r2
w  A  B ln r   C (5.58)
4
Se determin constantele din condi iile limit : pentru r=0 se ob ine w o valoare
finit , dar ln(r) ®¥ i rezult c B=0.
Din condi ia de aderen pentru r=R w=0 i se ob ine:
R2 R2
 w   R 2  r 2 
A
w  0  A  C  C  A
4 4 4
i înlocuind A din (5.55) rezult legea de varia ie a vitezei la curgerea laminar într-o
conduct orizontal cilindric :
p1  p2 2
w R  r 2  (5.59)
4   l
Pentru r=0 rezult :
p1  p2 2
w  wmax  D (5.60)
16    l
Din conservarea debitului:
R

Q    R 2  wm   w d   w  2    r dr (5.61)
 0

Se înlocuie te viteza din (5.59):

p1  p2 R
p1  p2  R 4 R 4 
  R 2  wm     R  r  r 3 dr      
2

2   l 0 2    l  2 4 

113
Mecanica fluidelor

p1  p2 2
  R 2  wm    R 2  R
8   l
Rela ie din care rezult viteza medie wm:
p1  p2
wm   D2 (5.62)
32    l
Comparând cu (5.60) se observ c wmax=2 wm egalitate valabil pentru regimul
laminar.
Expresiile eforturilor unitare vor fi:

 wx   w w 
 x 2   x  0   yz   zy     y  z   0
   z y 
 wy   w wy  w p1  p 2
 y 2    0  xy   yx           y
 y   y x  y 2l
 wz   w wz  w p1  p 2
 z 2    0  xz   zx          z
 z   z  x   z 2l

Pentru x=x; y=r cos , z=r sin respectiv inând seama c z2+y2=r2 se ob ine:
p1  p2
    xy2   xz2   r
2l
sau (5.63)
dw p  p2
   1 r
dr 2l
Reprezentarea grafic a varia iei vitezei respectiv a tensiunii de frecare se prezint
în fig. 5.6.

Fig. 5.6. Profilul vitezei i al efortului tangen ial

Cazul curgerii laminare a unui fluid incompresibil printr-o conduct cilindric , se

întâlne te la curgerea p curii i a produselor petroliere grele, mi care fluidelor foarte
vâscoase la temperaturi sc zute, mi carea uleiului în conductele preselor idraulice, în
instala iile dispozitivelor de ridicare sau de frânare etc.

114
 Mecanica fluidelor

5.6.2. Curgerea laminar a unui fluid incompresibil în spa iul inelar dintre
dou conducte cilindrice orizontale coaxiale

Fig. 5.6. Profilul vitezei i al efortului tangen ial pentru conducte coaxiale

Ipotezele simplificatoare r mân cele stabilite la paragraful anterior, iar mersul

de calcul r mâne la fel pân la rela ia (5.58):
r2
w  A  B ln r   C (5.64)
4
Se precizeaz condi iile de aderen :
- pentru r=R2:
R22 R2
w  0  A  B lnR2   C  C   A  2  B ln R2 
4 4
- pentru r=R1:
R12
w  0  A  B lnR1   C
4
Se înlocuie te constanta C din prima rela ie în a doua i se ob ine:
R 
B ln 2     R22  R12 
A
 R1  4
i rezult din ultima rela ie B:

 R22  R12 
A

B 4
R  (5.65)
ln 2 
 R1 
respectiv C:
lnR2 
 R2   R22  R12 
A 2 A
C
4 4 R  (5.66)
ln 2 
 R1 

115
Mecanica fluidelor

Se înlocuiesc constantele B i C în (5.64) i rezult :

  R 
 ln 2  
w     R22  r 2  R22  R12    
A r
(5.67)
4   R 
 ln 2  
  R1  
p1  p2
Rela ie care pentru A  devine:
 l
  R 
 ln 2  
p1  p 2  2
 R2  r 2  R22  R12    
r
w (5.68)
4   l   R 
 ln 2  
  R1  
Rela ia (5.68) reprezint legea de varia ie a vitezei pentru curgerea laminar a unui
fluid incompresibil în spa iul inelar dintre dou conducte cilindrice orizontale.
Pentru determinarea vitezei medii se porne te din nou de la conservarea debitului:
R2

Q    R  R   wm   w  2    r dr
2
2 1
2
(5.69)
R1

Se înlocuie te viteza din (5.68):

p1  p2  2 2
R R2

  R22  R12   wm      R2  r dr   r dr 
3

2    l  R1 R1

R  
ln 2  R 2
R  R1  lnr dr 
 R22  R12     r dr  2
r
2 2 R2

R  R   
ln 2  R1 ln 2  R1 
 R1   R1  
Se rezolv integralele i se ob ine:
 
 2 
p  p2  2
  R 22  R12   wm    R22  R12  1
R  R1 
R 2  R12  2
2

8   l  R  
 ln  2  
  R1  
Rela ie din care rezult viteza medie wm:
 
 2 
p  p2  2
wm  1
R  R1 
 R2  R12  2
2

(5.70)
8   l  R  
 ln 2  
  R1  

116
 Mecanica fluidelor

din rela ia:

 
 
 
dw p1  p2 
   2r 
R22  R12  1 
 0 (5.71)
dr 4l   R2  r 
 ln  
  R1  
Se poate determina r=r* pentru care w=wmax i rezult :

r* 
R 2
2  R12 
R  (5.72)
2  ln 2 
 R1 
Acest caz se întâlne te la transportul produselor petroliere cu conducte înso itoare
înc lzite, sc imb toare de c ldur , sisteme de ungere etc.

5.6.3. Curgerea laminar a unui fluid incompresibil printre dou pl ci plane

paralele
Se consider dou pl ci plane paralele
 
având vitezele u1 respectiv u2 (fig. 5.7)
situate la distan a una fa de alta, între ele
aflându-se un fluid incompresibil cu
densitatea i vâscozitate dinamic h.

În acest caz ipotezele simplificatoare

sunt urm toarele:

w
- regim sta ionar  0;

- curgere monodimensional wx=w(x,z),
wy=0, wz=0;
- curgere în câmp gravita ional X=Y=0,
Z=-g;
- fluid incompresibil =ct.
wx w
Fig. 5.7. Pl ci paralele    0  wx  w z  .
x x

Se proiecteaz ecua iile Navier-Stokes pe axe inând seama de ipotezele

simplificatoare de mai sus:
 1 p   2 w
    2 0
  x  z
 1 p
  0 (5.73)
  y
 1 p
 g   0
  z
Din a doua rela ie rezult c p=f(x,z), iar din ultima p=- g z+f(x).

117
Mecanica fluidelor

Pentru regimul sta ionar se poate scrie prima rela ie din (5.73):
 2 w 1 p
  (5.74)
z 2  x
Func ie de gradientul presiunii în lungul curgerii se pot deosebi trei cazuri:
p
a) 0
x
2w
0 (5.75)
z 2
i rezult prin integrare:
w  c1  z  c2
Se pun condi iile la limit :
- pentru z=0 w=-u2  c2=-u2
u1  u2
- pentru y= w=u1  w=c1 +c2  c1 
h
Rezult legea de varia ie a vitezei la curgerea laminar a unui fluid incompresibil
printre dou pl ci plane paralele:
u1  u2
w  z  u2 (5.76)
h
Tensiunea tangen ial de frecare:
dw u  u2
 xz    1 (5.77)
dz h
rela ii care pentru u2=0 devin
u1
w z
h
(5.78)
u
 xz   1
h
iar curgerea poart denumirea de curgere COUETTE.
p
b) gradient de presiune constant  ct.
x
 2 w 1 p
 (5.79)
z 2  x
rezult
1 p 2
w  z  c1  z  c2 (5.80)
2   x
Se determin constantele de integrare pentru condi iile la limit :
- pentru z=0, w=-u2 rezult c2=-u2;

118
 Mecanica fluidelor

1 p 2
- pentru z= , w  u1   z  c1  z  u2 de unde:
2   x

u1  u 2 1 p
c1   h
h 2  x
Înlocuind constantele de integrare în expresia vitezei se ob ine legea de varia ie a
vitezei:
1 p u  u2
w  z  z  h   1  z  u2 (5.81)
2   x h
Se parcurg aceea i pa i ca la paragrafele anterioare i se ob in expresiile tensiunii
tangen iale, a debitului i vitezei medii:
h
dw Q
 xz   ; Q  l  w dz; wm  (5.82)
dz o lh
 
c) pentru cazul când u1 = u2 =0 se ob ine mi carea plan POISEUILLE
Se porne te de la expresia vitezei ob inut anterior (5.80), punându-se condi iile la
limit :
- pentru z=± rezult w=0 i se ob ine:
1 p h 2 h
  c1   c2  0
2   x 4 2
1 p h 2 h
  c1   c2  0
2   x 4 2
de unde rezult :
1 p h 2
c1  0; c2    (5.83)
2   x 4
iar legea de varia ie a vitezei va fi:
1 p  h 2 
w    z 2  (5.84)
2   x  4 
p
Condi ia ca viteza s fie pozitiv w>0 este  0 adic curgerea trebuie s se
x
realizeze cu un gradient de presiune negativ.
Pentru z=0 se ob ine expresia vitezei maxime:
1 p 2
wmax  h (5.85)
8   x
Debitul i viteza medie sunt date de rela iile:
l  h 3 p h 2 p
Q ; wm  ; (5.86)
12   x 12   x

119
Mecanica fluidelor

5.6.4. Curgerea laminar în regim sta ionar cu suprafa liber a unui fluid
vâscos pe un plan înclinat
Schema curgerii se prezint în fig. 5.8,
pentru planul înclinat la un unghi fa de
orizontal .
Ipotezele simplificatoare considerate în
acest caz sunt:
p
-  0;  p=p0=ct.;
x

w
- regim sta ionar  0;

- curgere monodimensional wx=w(x,y);
wy=0, wz=0;
Fig. 5.8. Curgerea pe un plan înclinat
- curgere în câmp gravita ional X=g sin ;
Y=-g cos ; Z=0;
w
- fluid incompresibil =ct.  0
x
inând seama de ipotezele simplificatoare se scriu ecua iile Navier-Stokes:
  d 2w
 g  sin     2 0
  dy
  p
 g  cos    0 (5.87)
  y
 1 p
  0
  z
Din ultima rela ie rezult p=f(x,y), din a doua rela ie se ob ine:
p     g  y cos   b x   0  b x   p    g  y cos 
Din prima rela ie rezult :
d 2w g
   sin  
dy 2

Se integreaz i se ob ine:
g
w  y 2  sin    c1  y  c2 (5.88)
2 
unde este vâscozitatea cinematic .
S determin constantele de integrare punând condi iile la limit :
- pentru y=0, w=0 i rezult c2=0;
dw
- pentru y=h,      0 i rezult :
dy

120
 Mecanica fluidelor

 g 
    h  sin    c1   0
  
i se ob ine c1:
g
c1   h  sin  

Se înlocuiesc expresiile constantelor de integrare în (5.88) i rezult legea de
varia ie a vitezei:

 sin     y 2  2  h  y 
g
w (5.89)
2 
Pornind de la expresia debitului sub forma:
h
lg  h3 
Q  l  w dy    sin      h3 
o 2   3 
rezult
l  g  h3
Q  sin   (5.90)
3
Se ob ine viteza medie:
Q g  h2
wm    sin   (5.91)
lh 3
respectiv viteza maxim pentru y=h:
g  h2
wmax   sin   (5.92)
2

5.7. STRATUL LIMIT LAMINAR

Dup cum s-a ar tat la § 5.4. mi c rile laminare ale lichidelor vâscoase sunt
descrise de ecua iile generale deduse din (5.28). Rezolvarea analitic a acestor ecua ii
generale nu este actualmente posibil decât în câteva cazuri particulare simple dup
cum au fost prezentate mai sus.
Pentru a se ob ine i în alte cazuri solu ii analitice, chiar aproximative ale ecua iile
generale, acestea se simplific pe baza unor considera ii fizice specifice clasei de
mi c ri studiate.
Metoda se poate aplica pentru studiul altei clase de mi c ri, mi carea laminar ale
lichidelor foarte pu in vâscoase, în prezen a suprafe elor solide. În cazul acestor
mi c ri, ecua iile generale se pot reduce la ecua iile stratului limit , stabilite de Ludwig
Prandtl i care stau la baza teoriei stratului limit .
Se consider mi carea plan i permanent a unui lichid foarte pu in vâscos (apa)
în jurul unui corp solid aflat în repaus i având forma unui cilindru drept infinit lung a

c rui sec iune este un profil hidrodinamic; la infinit, lichidul are viteza w , uniform
distribuit i perpendicular pe generatoarele cilindrului (fig. 5.9. a). Dac lichidul ar fi
121
Mecanica fluidelor

perfect, viteza sa w ar fi tangent la suprafa a S a corpului i ar varia, în lungul unei
normale oarecare Py la S, dup o lege de tipul celei reprezentate prin curba I din figura
5.9. b.

a) b)

Fig. 5.9. Curgerea unui lichid pu in vâscos în jurul unui profil hidrodinamic

Lichidul este în realitate vâscos i ader la S. Se constat experimental c în lungul


normalei Py viteza w* a lichidului real variaz dup o lege de tipul II tinzând
 
asimptotic c tre viteza fluidului perfect. Se vede c , w* devine practic egal cu w la o
distan mai mic decât distan a OP (unde O este punctul de impact).

În concluzie, w* variaz foarte repede în interiorul unui strat sub ire situat lâng S
i numit strat limit sau strat de frecare.
 
Într-adev r, fie wx i w*x proiec iile lui w i w* pe tangenta în P la S. Razele de
curbur ale lui S i ale liniilor de curent fiind mari în raport cu , se poate face
aproxima ia c într-un domeniu infinitezimal limitat de S liniile de curent sunt drepte
paralele între ele, iar w»wx i w*»w*x. Dar w* i w*x, variaz foarte mult pe distan a ,
w*x
prin urmare are o valoare foarte mare, prin urmare chiar dac vâscozitatea este
y
wx w*x
mic , valoarea a efortului tangen ial     este mare dar pentru y>  0,
y y
deci »0.
Stratul limit se caracterizeaz deci prin aceea c în interiorul s u for ele de
vâscozitate nu pot fi neglijate în raport cu celelalte for e, pe când în exteriorul s u
aceste for e pot fi neglijate, adic lichidul poate fi considerat perfect. În continuare se
consider mi care laminar în stratul limit (strat limit laminar).
Deoarece influen a vâscozit ii se resimte în tot domeniul ocupat de fluid, grosimea
stratului limit nu poate fi definit în mod univoc. S-a acceptat ca grosime a stratului
limit distan a la care valoarea vitezei lichidului vâscos difer cu 1% de valoarea
vitezei lichidului perfect.
De asemenea se pot defini:
Grosimea de deplasare 1, este distan a cu care ar trebui deplasate spre lichid
punctele lui S astfel încât, dac S' este suprafa a ob inut prin aceast transla ie a lui S,
debitul unui lichid perfect care s-ar mi ca în jurul lui S' s fie egal cu debitul lichidului
vâscos care se mi c în jurul lui S, viteza de la infinit fiind aceea i.
Pentru o l ime unitar m surat perpendicular pe planul figurii 5.9. b, se ob ine:

122
 Mecanica fluidelor

 

 wx dy  wx dy
*
(5.93)
1 0

1
la membrul doi se adun i se scade integrala  wx dy i rezult :
0


 w*x 
1   1   dy (5.94)
0  wx 
Grosimea pierderii de cantitate de mi care 2 este distan a cu care ar trebui
deplasate spre lichid punctele lui S astfel încât, dac S" este suprafa a ob inut ,
pierderea de debit de cantitate de mi care a unui lichid perfect care s-ar mi ca succesiv
în jurul lui S i S", i care este datorat acestei dilat ri, s fie egal cu pierderea de debit
de cantitate de mi care a lichidului vâscos care se mi c în jurul lui S, i care este
datorat stratului limit de pe S, vitezele de la infinit fiind acelea i.
Se poate scrie:
2 

 wx    wx dy  wx  wx    wx dy
* *
(5.95)
0 0

deci

w*x  w*x 
2   1   dy (5.96)
0 wx  wx 
În interiorul stratului limit liniile de curent pot fi considerate drepte paralele între
ele iar greutatea lichidului este neglijabil prin urmare, presiunea nu variaz în lungul
segmentului PP', unde P' este intersec ia normalei Py cu limita exterioar a stratului
limit . Deci de-a lungul lui PP' presiunea este egal cu cea din punctul P' apar inând
lichidului din exteriorul lui i care poate fi considerat perfect.
În avalul corpului, stratul limit se continu printr-o dâr hidrodinamic (numit i
siaj), zon în care, în apropierea corpului se men in caracteristicile stratului limit , dar
mai departe spre aval acestea se atenueaz , distribu ia de viteze tinzând s se

uniformizeze, iar viteza tinzând c tre w .
Când corpul are o form hidrodinamic foarte alungit , iar viteza de la infinit a
lichidului este dirijat în lungul corpului i este relativ mic , lichidul din stratul limit
trece în mod continuu în dâra hidrodinamic . Când corpul nu are o form
hidrodinamic , se produce desprinderea stratului limit : o parte din lichidul din stratul
limit este antrenat în exteriorul acestuia i este dus spre aval sub form de vârtejuri.
Pentru explicarea fenomenului, s consider mi carea în lungul peretelui S al unui
corp (fig. 5.10). Se presupune c în lichidul considerat perfect, pe suprafa a de contact S
a acestuia cu stratul limit (deci i în stratul limit , pân în dreptul punctului C),
presiunea variaz ca în diagrama din figura 5.10. For ele de vâscozitate i cre terea
presiunii începând din punctul B frâneaz elementele de lichid din stratul limit , astfel
încât viteza lor se poate anula în avalul lui B, într-un punct de desprindere C. Se
presupune c lichidul este ini ial în repaus, iar la un moment dat este pus în mi care,
rezult c dup un anumit interval de timp în C se opresc primele elemente de lichid.
Elementele de lichid care le urmeaz se acumuleaz în amonte de C, r mânând i ele în

123
Mecanica fluidelor

repaus. Presiunea crescând în sensul mi c rii generale, imprim acestor particule aflate
în repaus o mi care de sens contrar sensului mi c rii generale.

Fig. 5.10. Desprinderea stratului limit

Datorit acestei mi c ri inverse, lichidul care sose te în continuare în stratul limit

este îndep rtat, în dreptul punctului C, de suprafa a S, adic se „desprinde” de S. Pe de
alt parte, datorit vâscozit ii, lichidul din mi carea invers antreneaz din aproape în
aproape lichidul înconjur tor, ceea ce d na tere unui vârtej care este dus spre aval.
 w* 
Pe fig. 5.10 se observ c în amonte de C  x   0 , iar în aval de C
 y  y  0
 w*x 
   0 , deci punctul de desprindere C este caracterizat prin condi ia:
 y  y 0

 w*x 
   0 (5.97)
 y  y 0
care determin pozi ia lui C, dac se cunoa te func ia w*x(x,y).
Formarea i mi carea vârtejurilor rezultate prin desprinderea stratului limit este
înso it de disiparea sub form de c ldur , a unei p r i importante a energiei mecanice
totale a fluidului, precum i de mic orarea presiunii pe partea aval a corpului, ceea ce
m re te apreciabil rezisten a la înaintare a corpului, de aceea se impune evitarea
fenomenului de desprindere.

5.7.1. Rela ia integral a stratului limit

Aceast este rela ia ce permite studiul stratului limit în cadrul anumitor
aproxim ri. Se pleac de la teorema cantit ii de mi care în cazul suprafe ei de control
ABDEA, unde BD este frontiera stratului limit (fig. 5.11); linia de curent care trece
prin D este CD. Pe BD nu exist eforturi datorate vâscozit ii, deoarece lichidul din
exteriorul stratului limit este considerat perfect. Pe de alt parte, dac se admite c în
ABDEA liniile de curent sunt practic paralele cu peretele i dac se ine seam de faptul
c pe orice sec iune dreapt S efortul unitar normal datorit vâscozit ii este nul, rezult
c pe AB i DE eforturile datorate vâscozit ii nu au componente dup Px; iar în
continuare nu vor interveni componentele dup Py ale acestor eforturi.
Se neglijeaz i for ele masice i teorema cantit ii de mi care devine:

124
 Mecanica fluidelor

   w x, y w x, y   n dA     wx, y wx, y   n dA 

* *    
AB BD

 
 
    w*  x  x, y  w*  x  x, y   n dA   
 px  n dA 
DE AB

 x   
  p x   n  dA   p x  x  n  dA  (5.97)
BD  2  DE

x   
 n  dA   0  i dA

  p x 
EA  2  EA

Fig. 5.11. Rela ia integral a stratului limit

 
S-a notat cu w *  x, y  viteza fluidului în stratul limit i cu w x  viteza sa pe
frontiera a stratului limit , cu 0 valoarea medie a efortului unitar tangen ial pe
 x 
por iunea AE care coincide cu suprafa a corpului, iar cu p x   media valorilor
 2 
presiunii medii de pe BD i AE ( x fiind o lungime foarte mic , s-a presupus c
presiunea medie p variaz liniar între sec iunile AB i ED). Înmul ind scalar rela ia
    
precedent cu versorul i ( i observând c w*  w*i , w*  w*i , dA=dy l, pe AB i ED
   
i n  i  cos      sin  pe BD, dA=dx l pe AE, iar = const., se ob ine:
2 
 x   x  x  0

   w*x2  x, y  dy    wx2  x    sin  ds    w x  x, y  dy  

*2
x
0  x   x  x 
 x   x  x 
 x  0 x

  px dy 
0

 x
p x 
 2 
  sin  ds   p  x  x  dy    0  dx 
  x  x  x  x

deoarece ds sin =dy

1   xx *2  x
  x  x     x 
   w x  x  x , y  dy   w*x2  x, y  dy     wx2  x  
x  0 0  x
(5.98)
x    x  x    x 
 x x   x 
1   
 
x  0 px  x dy  0 px  dy   p x  2  x
0

125
Mecanica fluidelor

Pentru x®0, rezult :

  *2 2    
 
x 0
w x dy    wx
x
  
x 0
p dy  p
x
0 (5.99)


Deoarece    dy iar pe direc ie normal p = const. se ob ine:
0

   p 
 p dy   p      p (5.100)
x 0 x x x

  w2
iar din rela ia lui Bernoulli scris în B, p   const. i deoarece w2=w2x rezult :
2
p w
    wx x (5.101)
x x
În conformitate cu ecua ia continuit ii, debitul care trece prin BD este egal cu
diferen a debitelor care trec prin ED i AB
  x  x    x  x   x

 dy   wx x  x, y dy   wx x, y dy

* *
wx
0 0 0

deci
  x  x     x  1   xx *  x

   wx  x  x, y dy   wx  x, y dy 
*
wx
x x  0 0 
Sau pentru x®0, rezult :
  
wx   w*x dy (5.102)
x x 0
inând seam de (5.100), (5.101) i (5.102), precum i de faptul c diferitele
m rimi care intervin sunt func ii numai de x, se poate scrie rela ia (5.99) sub forma:
d  *2 d  * dw
 
dx 0
w x dy    wx 
dx 0
wx dy      wx x   0
dx
(5.103)


Deoarece    dy , membrul stâng se mai poate scrie:
0

d  *2 d   *  dwx  * dwx 
dx 0 dx  0 dx 0 dx 0
 w x dy     wx w x dy 
   wx dy   wx dy 

d  * *
 


 w  wx dy
dw
  w x wx  wx dy   x *
x
dx 0 dx 0

deci (5.103) devine

126
 Mecanica fluidelor

d  * 
0
wx wx  w*x dy  x  w  w*x dy 
dw

dx 0 dx 0
x

(5.104)

Deoarece wx–w*x®0 când ®¥ se poate considera c ®¥, în rela ia precedent ,

i se ob ine:
d  * 
0
wx wx  w*x dy  x  w  w*x dy 
dw

dx 0 dx 0
x

(5.105)

sau dac se ine seama de (5.94) i (5.96),

d 2
wx   2   wx dwx 1   0 (5.106)
dx dx 
Rela iile (5.104) i (5.106) sunt forme echivalente ale rela iei integrale a stratului
limit (numit i rela ia integral a lui Kármán, sau ecua ia (integral a cantit ii de
mi care pentru stratul limit ).
Deoarece la deducerea rela iei (5.104) nu s-a f cut vreo ipotez asupra regimului
de curgere din stratul limit , ea este valabil atât în cazul stratului limit laminar, cât i
în cazul stratului limit turbulent.
 w* 
În cazul stratului limit laminar  0     x  , deci (5.104) devine:
 y  y 0

d  * 
 w* 
wx wx  wx* dy  x  w  w*x dy     x 
dw

dx 0 dx 0
x
 y  y 0
(5.107)

Rela ia (5.107) permite determinarea func iei (x), dac se cunoa te distribu ia de
viteze în stratul limit . În continuare, acest calcul va fi efectuat în cazul particular al
mi c rii plane în lungul unei pl ci plane semiinfinite S, de grosime infinit mic i

paralel cu viteza de la infinit w a lichidului (fig. 5.12).

Fig. 5.12. Plac plan semiinfinit

Se consider urm toarele ipoteze simplificatoare:

      
- w  wx i  w  w i  const. , w fiind viteza din exteriorul stratului limit , iar wx

proiec ia lui w pe Ox. Se admite deci c în exteriorul stratului limit liniile de curent
sunt paralele cu placa, pe când în realitate stratul limit frâneaz mi carea în apropierea
pl cii, deci îndep rteaz de plac liniile de curent din exteriorul s u.

127
Mecanica fluidelor

dp
Deoarece wx=const. din (5.101) rezult  0 pe frontiera a stratului limit ,
dx
deci în întregul domeniu ocupat de lichid, adic presiunea este constant în întregul
domeniu ocupat de lichid, iar rela ia (5.107) se reduce la
d  *  w* 
 w x w  w*x dy     x  (5.108)
dx 0  y  y 0
- Se consider condi iile limit :
w*x
w*x=w¥ i  0 , pentru y = (x) (5.109)
y
Aceste condi ii la limit , arat c , în lungul unei normale oarecare la plac ,
distribu iile de viteze de o parte i de alta a lui au pe aceea i valoare i o tangent
comun paralel cu Oy. Se admite c w*x nu tinde asimptotic c tre w¥, ci atinge
valoarea w¥ chiar pe ; (în realitate, w*x atinge pe valoarea 0,99 w¥).
- distribu iile de viteze în lungul diferitelor normale la plac sunt asemenea, în
sensul c pot fi suprapuse printr-o schimbare convenabil a sc rilor m rimilor w*x i y.
y wx*
Se aleg ca factori de scar w¥ i (x) i notând   , se admite deci c  f   ,
 x  w
func ia f( ) fiind aceea i pentru întregul strat limit .
Ultimele dou ipoteze sunt satisf cute dac se ia
y
w*x=w¥ f( );   ; f(0)=0; f(1)=1; f'(1)=0; (5.110)
 x 
Condi ia f(0)=0 este echivalent cu condi ia de aderen pe S, (w*x=0, pentru y=0),
iar condi iile f(1)=1; f'(1)=0; corespund condi iilor (5.109). Celor trei condi ii (5.110)
pentru f( ) li se pot eventual ad uga i altele.
Se efectueaz schimbarea de variabil y= (x) , dy= (x) d , se mai poate scrie
rela ia (5.108) sub forma:
d  1
   w  f   
  w  f  1  f  d   
2
 (5.111)
dx  0       0
Membrul stâng este func ie numai de , deci integrala este o constant .
Se poate deci nota:
1
 f   
A   f  1  f  d ; B    (5.112)
0     0
unde A i B sunt constante, i atunci (5.111) se mai scrie:
d
  B  A  w  
dx
deci
1
 Bx  A  w   2  C (5.113)
2

128
 Mecanica fluidelor

Presupunând c abscisa x este m surat de la bordul de atac O al pl cii, =0 pentru

x=0, deci C=0.
w x
Se introduce num rul lui Reynolds local Re x   iar din a doua rela ie (5.113)

se deduce grosimea (x) a stratului limit , la distan a x,
2 B   x 2B 1
 x      x (5.113)
A w A Re x
M rimile 1 i 2, definite prin rela iile (5.94) i (5.96), pot fi evaluate cu o bun
aproxima ie dac se ine seama de ipoteza (5.109), adic presupunând efectul
vâscozit ii limitat de , rezult

 w*x  1

1   1   dy    1  f  d (5.114)

0  wx  0

wx*  w*x 
 1

2   1   dy    f    1  f  d  A   (5.115)
 w 
0 wx  x  0


Efortul unitar tangen ial  0 dezvoltat are valoarea:

 w*x    w  df    A  B  A  B 
 0            w
2
   w2 (5.116)
 y  y 0   d    0 2  w  x 2  Re x

Deci for a tangen ial Ft , exercitat pe o parte a pl cii, pe o por iune de lungime l
i l ime unitar , are valoarea:
 l
Ft   0 dx  w 2      l  A  B  w (5.117)
0

Se introduc coeficien ii adimensionali:

0 Ft
cf  ; Cf 
 w 2
  w2 (5.118)

 As
2 2
cf fiind coeficientul de frecare local iar Cf coeficientul rezisten ei de frecare; As este aria

suprafe ei solide S aflat în contract cu lichidul, iar Ft este for a tangen ial exercitat
pe S. La placa plan de lungime l i l ime unitar , udat pe o singur fa As=l 1=l,
deci cu (5.116) i (5.117) rezult :
2 A B 2 A B w l
cf  ; Cf  2 ; Re l   . (5.119)
Re x Rel 
    
Cu ipoteza w  wx i  w  w i  const. . (5.106) se mai scrie

129
Mecanica fluidelor

d 2 0
 (5.120)
dx   w2
 l
Deci Ft   0 dx   2 l     w2 i din rela ia (5.118) se ob ine:
0

2   2 l 
Cf  (5.121)
l
Pentru placa de lungime l i din rela ia de mai sus H. Blasius a ob inut solu ia
exact în cazul mi c rii laminare:
1,328 w  l
Cf  ; Rel  . (5.122)
Rel 

130