La cinci pași de tine

de Rachael Lippincott,Mikki Daughtry,Tobias Iaconis

-recenzie-

„La cinci pași de tine” spune povestea a doi tineri,Stella și Will,bolnavi de

FC(fibroză chistică),o boală genetică,care le afectează plămânii,care îi obligă să
își petreacă mare parte din viață în spitale,înconjurați de aparte ce îi ajută să
respire.Existența lor este o continuă bătălie și o permanentă rutină extenuantă
a aplicării numeroaselor reguli de bază ce le asigură supraviețuirea.Cea mai
importantă regulă este de a nu avea niciodată contact fizic cu alt bolnav de
FC.Chiar și de la o simplă atingere,încrucișarea tulpiniilor bacteriene,poate duce
la moarte.Distanța minimă este de 6 pași.”Salvarea” lor se bazează pe
posibilitatea unui transplant,dar listele de asteptare sunt lungii,iar ocaziile prea
puține.Transplantul nu reprezintă salvarea totală,ci doar o prelungire a vieții.

Stella este o fată optimistă,hotărâtă să învingă boala.Respectă cu seriozitate

tratamentele,chiar are un vlog unde încearcă să încurajeze și alți bolnavi de FC
să lupte cu boala.Încearcă mereu să își mențină o bună dispoziție, pentru a-și
oferi cele mai bune șanse de supraviețuire.

Viața ei este dată peste cap când îl întâlnește,pe holurile spitalului, pe Will,care
nu e deloc ca Poe,celălalt băiat cu FC,pe care îl cunoaște din copilărie.Poe e
empatic,gata mereu să o sprijine moral,e mereu „lângă” ea și e gay.Will se
dovedește din prima interesat de farmecul ei feminin,in ciuda imposibilității de
a dezvolta o relație romantică.

Will este pasionat de artă și are multe idei extravagante.El nu respectă

medicația,iar tot ce își dorește de la viață este să împlinească 18 ani,ca să poată
scăpa dintre pereții spitalelor și de tratamentele impuse de familie. Atitudinea
sa rebelă nu este domolită, ci accentuată de contractarea bacteriei B cepacia,
care îl face necompatibil pentru transplant și-i garantează moartea, atât lui, cât
și oricăror altor bolnavi de FC de care ar sta prea aproape.

În ciuda diferențelor dintre ei,se simt tot mai atrași unul de altul,cu fiecare
peripeție din spital,cu fiecare ieșire neautorizată pe acoperiș,cu orice tratament
pe care ea îl convinge pe el să-l urmeze.Cu cât dragoste lor crește,cu atât este
mai greu să păstreze distanța. Stella îi insuflă lui Will ceva din optimismul și
felul ei pozitiv de a vedea viața, iar el îi dezvăluie o parte din frumusețea
sălbatică a lumii, pe care ea nu a avut ocazia să o descopere.Stella decide că FC
i-a luat mult prea multe,așa că îi va lua și ea ceva,și anume un pas.Așa că din cei
6 pași care sunt necesari între cei care suferă de FC,vor rămâne doar 5.

Se întăresc reciproc, dar devin, totodată, depindenți sufletește unul de celălalt,

într-o dragoste epică,ce pregătește o durere sfâșietoare atunci când ceva,
inevitabil, se va rupe din legătura lor.

Deși finalul este previzibil(ea primește transplantul,iar el moare),este o poveste

de dragoste plină de speranță ce înfruntă destinul.

Cei trei autori,care au scris romanul din dublă perspectivă, un capitol din
punctul de vedere al Stellei, altul al lui Will, au găsit o metodă excepțională de a
atrage atenția asupra unei cutremurătoare probleme de sănătate, o boală
genetică distrugătoare de vieți, dar istorisirea lor este, în sine,o operă de artă.