See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/324476360

Efectele agregate și distributive ale globalizării: consecințe la nivel micro și

macroeconomic. Cazul României și al Republicii Moldova

Conference Paper · April 2018

CITATIONS READS

0 1,829

2 authors:

Parascovia Grosu Ana Maximov

Bucharest Academy of Economic Studies
1 PUBLICATION   0 CITATIONS   
1 PUBLICATION   0 CITATIONS   
SEE PROFILE
SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Parascovia Grosu on 12 April 2018.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICĂ ȘI APLICATĂA

Efectele agregate și distributive ale

globalizării: consecințe la nivel
micro și macroeconomic. Cazul
României și al Republicii Moldova

Profesor coordonator: Autori: Grosu Parascovia, Maximov Ana

Prof.univ.dr. Aura Gabriela Socol grupa 1419, seria A,an III, FAETA

București 2018
 Cuprins
1. Ce reprezintă globalizarea ? 3

1.1 Fundamente teoretice ale globalizării 3

1.2 Istoric 3

1.3 Efectele globalizării 4

2. Măsurarea indicelui de globalizare 5

3. Studiu de caz. Analiza comparativă a efectelor economico-sociale și politice

asupra României și Republicii Moldova. 6

3.1 Implicațiile globalizării asupra economiei 7

3.2 Componenta socială prin prisma globalizării 10

3.2.1 Aspecte ale impactului globalizării asupra migraţiei 12

3.3 Statul și globalizarea 15

3.4 Analiza modelului econometric efectuat 16

3.4.1 Influența deschiderii economice, a ratei șomajului și a speranței de viață

asupra indicelui de globalizare 16

3.4.2 Influența indicelui de globalizare asupra ratei de creștere economică, a

deschiderii economice și a ratei șomajului 17

Concluzii 20

Bibliografie 22

Anexe 24

$2
1. Ce reprezintă globalizarea ?

Globalizarea este un proces puternic generat de schimbările apărute din Războiul Rece.
Acest proces asigură căderea granițelor dintre țări și determină dezvoltarea comerțului și a
investițiilor, având însă și efecte negative, cum ar fi dezvoltarea crimei și a terorismului la nivelul
întregii lumi. Nu există o definiție clară dată termenului de globalizare, însă putem spune cu
certitudine că nimeni nu se poate opune acestui proces.

1.1 Fundamente teoretice ale globalizării

Procesul de globalizare subinclude o multitudine de procese complexe privind domenii
diverse ale societăţii umane, aceasta putând fi definită ca un fenomen, o strategie, o ideologie sau
toate la un loc. Gobalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese având ca obiectiv
realizarea integrării internaţionale la nivel economic, militar, politic, socio-cultural şi de securitate,
conducând la uniformizarea nivelului de trai şi de dezvoltare la scară planetară. 

FMI-ul defineşte globalizarea drept „creşterea în interdependenţa economică a ţărilor din
întreaga lume prin creşterea volumului şi varietăţii tranzacţiilor de bunuri şi servicii peste graniţe,
fluxul de capital internaţional mult mai liber şi mai rapid, dar şi o difuziune mai largă a
tehnologiei”. 

Banca Mondială definește globalizarea ca “libertatea și capacitatea indivizilor și a firmelor
de a iniția tranzacții economice voluntare cu rezidenții altor țări”. 

Conform Organizației Mondiale a Comerțului (2008), globalizarea reprezintă integrarea
piețelor de capital, a investițiilor și a forței de muncă sau integrarea acesteia cu piețele mondiale.

1.2 Istoric
Procesul de globalizare s-a desfășurat în următoarele faze:

1) Faza internaționalizării ( 1945 - 1970 )

Se caracterizează prin intensificarea fluxurilor comerciale internaționale, statele păstrându-și
caracterul național;

2) Faza transnaționalizării ( 1970 - 1990 )

Se caracterizează prin dinamismul fără precedent al investițiilor străine și al implantărilor în
străinătate;

3) Faza globalizării propriu-zise ( după anii 1990 )

Se caracterizează prin apariția economiei fără frontiere și a fluxurilor globale de bunuri, servicii,
capital și forță de muncă.

$3
1.3 Efectele globalizării
Putem distinge patru aspecte privitoare la globalizarea economică care indică patru tipuri de
fluxuri: de bunuri şi servicii (liberul schimb), de persoane (migraţia), de capital (pieţe financiare
internaţionale) şi de tehnologie. Una din consecinţele globalizării economice o reprezintă
îmbunătăţirea relaţiilor dintre dezvoltatorii aceleiaşi industrii din diferite părţi ale lumii
(globalizarea unei industrii), dar şi o erodare a suveranităţii naţionale asupra sferei economice.
Efectele globalizării sunt multiple, aceasta putând să unească sau să dezbine umanitatea.

• efecte pozitive: 

- internaţionalizarea producţiei datorită firmelor cu activitate globală; 

- asimilarea rapidă a noilor tehnologii; 

- privatizarea capătă proporţii mondiale; 

- telecomunicaţiile elimină distanţele şi apropie fizic oamenii şi asigură conştientizarea
problemelor globale;

- pieţele financiare şi comerciale trec în faza de integrare a activităţii şi funcţionării lor;

- încurajarea reformelor politice şi economice; 

- întărirea dorinţei oamenilor de a trăi într-un sistem guvernat de lege şi prin lege; -

- stimularea integrării;

- reducerea probabilităţii războiului şi a recurgerii la utilizarea forţei militare; 

- îmbogăţirea culturală prin simbioză şi convergenţă.

• efecte negative: 

- fragmentarea şi slăbirea coeziunii sociale; 

- creşterea inegalităţilor pe plan intern şi extern; 

- distrugerea sistemului clasic de ierarhizare a valorilor; 

- proliferarea armamentului şi a crimei transnaţionale; 


- sărăcirea valorilor culturale şi naţionale sub presiunea globalizării şi extinderii tehnicilor de

informare şi comunicare;

- folosirea unor metode legale şi financiare sofisticate de a atinge limitele legilor şi
standardelor locale pentru a controla balanţa dintre muncă şi servicii ale unor regiuni inegal

dezvoltate şi a le întoarce împotriva lor; 


- răspândirea fenomenului corupției.

$4
 Procesul de globalizare nu este un proces nou, dar este rezultatul unor modificări la nivelul
economiei mondiale ce s-au accentuat în ultimii ani. Ridicarea barierelor vamale, apariția firmelor
multinaționale, creșterea competiției pe piețele interne și externe, creșterea importanței resurselor și
a modului în care acestea sunt consumate, toate acestea reprezintă atât cauze cât și efecte ale
globalizării, care au generat avantaje și dezavantaje.

2. Măsurarea indicelui de globalizare

Datorită structurii sale multidimensionale, opiniile privind definiția globalizării se contrapun
atunci când sunt luate în considerare efectele globalizării asupra creșterii economice. Chiar dacă
procesul de globalizare duce la crearea de oportunități pentru economiile naționale prin creșterea
economică pozitivă pentru unele state, aceasta determină de altfel și dispersia veniturilor din sărăcie
și nedreptate și, de asemenea, influențează creșterea economică în mod negativ pentru alte state.
Aceste opinii diferite cu privire la efectele globalizării au scos în evidență necesitatea de a
calcula indicele de globalizare pentru a detecta efectele concrete ale acestui proces complex. Când
această nevoie a crescut, Dreher (2006) a fost primul care a venit cu o metodă de calcul a indicelui
de globalizare, iat mai apoi și-a actualizat metoda în 2008. Indicele general al globalizării, care este
elaborat de Dreher include trei indici de sub-globalizare. Acestea sunt:

A. Indicele globalizării economice: Acest indice include doi sub-indici care sunt fluxurile efective
și restricțiile. Fluxurile efective sunt calculate ca pondere din PIB a comerțului, investițiilor și
stocurilor din comerțul exterior, investițiile de portofoliu, plata veniturilor către cetățenii străini.
Restricțiile sunt calculate ca bariere ascunse la import; rata tarifului mediu, ponderea curentă a
veniturilor din impozitele pe comerțul internațional și restricțiile privind contul de capital.
Volumul fluxurilor actuale și a restricțiilor în indicele globalizării economice este de 50%.

B. Indicele globalizării sociale: Acest indice cuprinde trei sub-indici care sunt contactul personal,
fluxurile de informații și proximitatea culturală. Contactul personal se calculează prin traficul
telefonic, ponderea în PIB-ul a transferurilor, a turismului internațional, populația străină în
funcție de populația totală și scrisorile internaționale pe cap de locuitor. Fluxurile de informații
se calculează pe baza utilizării internetului la 1000 de persoane, a televiziunii la 1000 de
persoane și a ponderii numărului de ziare în PIB. Proximitatea culturală se calculează ca
numărul de restaurante McDonald's pe cap de locuitor, numărul de magazine Ikea pe cap de
locuitor și ponderea numărului de cărți în PIB.

$5
 C. Indicele globalizării politice: Acest indice este calculat cu patru sub-indici care reprezintă
numărul de ambasade într-o țară, calitatea de membru în organizațiile internaționale,
participarea la misiunea Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și la
tratatele internaționale.

3. Studiu de caz. Analiza comparativă a efectelor economico-sociale și politice asupra

României și Republicii Moldova.
Conform studiilor recent efectuate de către institutul elvețian economic KOF, observăm că,
prin ordinea proporțiilor globalizărilor economice, sociale și politice în general, indicele general al
globalizării din 2017 în România este ~77% ( 72% GE, 71% GS și 90% GP),fiind clasată pe locul
35 din 207. În 2018 indicele general al globalizării a cunoscut o creștere de 1,37 p.p. ( 72% GE,
70% GS și 92% GP(o creștere de 2p.p.)), ocupând poziția 34 din 209 țări analizate. Indicele general
al globalizării înregistrat în Republica Moldova pentru anul 2017 a fost ~61% ( 62% GE, 55% GS și
69% GP), în 2018 indicele a înregistrat o creștere de 7 p.p. ( 22% GE, 68% GS și 71% GP). În anul
2017, Moldova a ocupat locul 74, anul următor avansând cu 14 poziții, clasându-se pe locul 60.

Grafic 1 Analiza comparativă a indicelui general al

globalizării în 2017-2018, în România vs R.Moldova.

76,51
Indicele Globalizării 61,39
2017

71,94
Indicele Globalizării Economice 61,96
70,97
Indicele Globalizării Sociale 55,16
89,82
Indicele Globalizării Politice 69
77,88
Indicele Globalizării 67,98
71,68
Indicele Globalizării Economice 62,12
2018

70,05
Indicele Globalizării Sociale 68,06
91,9
Indicele Globalizării Politice 70,85
0 25 50 75 100

România Moldova

Sursa: The KOF Globalisation Index Report, 2017 și 2018

$6
 3.1 Implicațiile globalizării asupra economiei
După ce a apărut indicele de globalizare, efectele globalizării asupra creșterii economice a
unei țări au început să fie afișate mai concret. Studiile arată că globalizarea afectează creșterea
economică a unei țări prin numeroase canale, principalele fiind comerțul internațional, integrarea
financiară, fluxurile internaționale de forță de muncă și schimbările tehnice. Dezvoltarea pozitivă a
acestor canale, care este cauzată de procesul de globalizare, duce la creșterea economică a unei țări.
Figura 1 Relația dintre globalizare și creșterea economică

GLOBALIZAREA

Fluxurile
Comerț Integrarea Schimbările
internaționale de
internațional financiară forță de muncă tehnice

CREȘTEREA ECONOMICĂ

În perioada 2010-2017, evoluția salariului minim atât în Republica Moldova, cât și în

România a cunoscut un trend ascendent. În România, minimul salarial a înregistrat o creștere cu
125% în 2017 raportat la anul 2010, pe când în Moldova salariul minim s-a majorat cu 277%, în
aceeași perioadă analizată. Astfel, un angajat din Republica Moldova primește un salariu minim de
aproximativ trei ori mai mic decât un angajat din România.

Grafic 2 Evoluția salariului minim în perioada 2010-2017 (EUR)

291
300
245
217
225 189
153 160
143
150 129 129
116
93 102
68 81
54 54 63
75 44

0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
România Moldova

Sursa: Institutul Național de Statistică, Biroul Național de Statistică.

$7
 Analizând creșterea economică din anii 2010-2016 pentru România, observăm un trend
ascendent pe întreaga durată a perioadei. Această creștere s-a datorat majorării investițiilor străine
directe, a exporturilor, a eficienței în sectorul industrial, dar și datorită creșterii consumului și a
cheltuielilor din sectorul bugetar.
Până în anul 2011, în Republica Moldova a fost înregistrată o evoluție pozitivă a dezvoltării
economice. Începând cu anul 2012 și până în anul 2015, Moldova a cunoscut un declin economic
puternic, în anul 2013 fiind atins punctul de minim de -6,5%. Drept cauze au servit: reducerea
exporturilor, ca urmare a impunerii embargoului rus asupra produselor moldovenești; condițiile
climatice nefavorabile ( an secetos, ce a afectat productivitate din sectorul agricol și industrial);
creșterea prețului la energie. Această perioadă a fost urmată de o creștere economică de 6 p.p., în
anii 2016-2017, datorată relansării consumului, intensificarea investițiilor publice și deblocarea
asistenței externe de la începutul anului 2016.

Grafic 3 Creșterea economică în România și R.Moldova, în perioada 2010-2016

7,0
7
4,8
3,5 4,0
3,1
3 2,0
1,2
3,5
2,4 2,2
-1 -2,8

-2,5 -2,5
-5
-5,4 -5,9
-6,5
-9
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Moldova România

Sursa: Institutul Național de Statistică, Biroul Național de Statistică.

În graficul de mai jos putem observa că atât România, cât și Republica Moldova
înregistrează deficite ale balanței comerciale pentru perioada 2010-2016. Republica Moldova
cunoaște un deficit al exportului net semnificativ pe toată durata anilor analizați. Exporturile au
scăzut, în mare parte, din cauza embargoului impus de Rusia, iar importurile s-au menținut ridicate
ca urmare a cererii mari pentru produse petroliere (~1 miliard $), mașini și echiamente, precum și
mărfuri manufacturale. Paradoxal, Moldova fiind o țară agricolă, importă masiv produse alimentare
și animale vii în sumă de aproape 20 milioane $. Spre deosebire de Republica Moldova, trendul

$8
exportului net românesc, care pornește în 2010, de la un nivel deficitar de o cifră (-6,1%), se
apropie de o situație relativ echilibrată (EN ≤ -1%).

Grafic 4 Evoluția exportului net în România și R.Moldova, în perioada 2010-2016 (%

din PIB)
0
-0,8 -0,4 -0,6 -0,9
-6,1 -5,6 -4,9
-13

-25 -28,2
-31,1
-37,4 -37,0
-39,3 -40,8 -40,4
-38

-50
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
România Moldova

Sursa: World Bank.

La capitolul investițiilor străine directe, putem menționa că de-a lungul perioadei analizate,
România înregistrează o traiectorie ascendentă, deși climatul investițional este afectat de reformele
fiscale frecvente. O puternică amprentă pozitivă asupra competitivității investiționale a României
este dată de elemente definitorii precum forța de muncă relativ ieftină și calificată, amplasarea
geografică strategică a țării, solul, clima favorabilă, existența resurselor necesare pentru industria
prelucrătoare (în acest sector investindu-se cel mai mult - 25% din totalul ISD).
Spre deosebire de România, Republica Moldova este mai puțin atractivă pentru investitorii
străini. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că Moldova deține o poziție inferioară în
clasamentul țărilor lumii după nivelul indicatorilor macroeconomici și de performanță. De
asemenea, criza economico-financiară a redus puternic încrederea investitorilor străini privind
capacitatea de relansare a economiei moldovenești. Un alt dezavantaj este infrastructura slab
dezvoltată, spre inexistența acesteia.

$9
 Grafic 5 Evoluția ISD în România și R.Moldova, în perioada 2010-2016 ($)
6000000000 5372961305,0

4317731472,0

4500000008 3854819397,0 3869197075,0

3213737651,0

3047569714,0

3000000015 2370097222,0

1500000023

30 286120000,0 347930000,0
250770000,0 241880000,0
341850000,0
216140000,0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

90970000,0

Moldova România

Sursa: World Bank.

3.2 Componenta socială prin prisma globalizării
Globalizarea nu este un proces uniform. Ea include în sine nu doar tendinţe de unificare, dar
şi de fragmentare, diferenţiere a societăţii: deosebiri mari în bogăţii, mijloacele de informare,
nivelul ştiinţei, tehnicii, culturii. Realizările globalizării sunt distribuite extrem de inechitabil, de
acestea profitând de cele mai multe ori ţările bogate, marile companii private, corporaţiile
transnaţionale. Puţin câte puţin euforia generată de globalizare îşi pierde valoarea. Locul ei este
ocupat de înţelegerea tot mai realistă a faptului că globalizarea, ca şi alte procese profunde ce se
produc în organismul social, este în stare să genereze nu doar rezultate pozitive, dar şi negative,
inclusiv conflicte şi războaie. În anumite situaţii, consecinţele negative ale schimbărilor pot fi mult
mai pronunţate decât cele pozitive şi o asemenea stare a lucrurilor poate dura destul de îndelungat.
Discrepanţele masive dintre veniturile şi nivelurile de trai ale diferitelor regiuni, ţări, grupuri
sociale, polarizarea naţiunilor şi a populaţiei în fiecare naţiune au transformat sărăcia într-o
problemă globală.
Rata sărăciei în România și Republica Moldova a cunoscut trenduri total diferite, chiar dacă
la începutul perioadei analizate au avut aproximativ același nivel (~21,6% și respectiv ~21,9%). În
Republica Moldova progresul în reducerea sărăciei este generat de aplicarea consecventă, eficientă
și coordonată a politicilor economice și sociale, capabile să genereze locuri de muncă suficiente și
să asigure un grad înalt de incluziune socială a tuturor membrilor societății. Cauzele care au dus la
creșterea ratei sărăciei în România au fost majorarea pragului de sărăcie, corupția, ineficiența
muncii, cutumele de ordin etnic.
$10
 Grafic 6 Evoluția ratei sărăciei în România și R.Moldova, în perioada 2010-2017
25,1 25,4 25,3
26
22,3 22,9 23,0
21,6

20 21,9

17,5
15 16,6

12,7
9 11,4
9,6 9,0

3
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
România Moldova

Sursa: World Bank.

Un alt dezechilibru ce perturbă componenta socială este rata șomajului. Pe perioada
analizată, traiectoriile celor două state sunt descendente. Cauza comună a reducerii ratei șomajului
poate fi considerată migrația populației, în mod special a populației înalt calificate. O altă cauză ar
putea fi diminuare numărului de persoane care se declară oficial șomeri. Economia subterană
influențează considerabil numărul de șomeri, o mare parte din populația neocupată activând în
sectorul informal. Resuscitarea economiei după criza mondială a dus la reducerea numărului de
șomeri, prin creșterea numărului de locuri de muncă disponibile și prin relansarea investițiilor în
sectorul public.

Grafic 7 Evoluția ratei șomajului în România și R.Moldova, în perioada 2010-2017

8
7,2 7,1
7,0
6,8 6,8 6,8
7,4
7
6,7 5,9

6 4,9
5,6
5,1
4,9
4
4,2 4,1
3,9
3
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
România Moldova

Sursa: World Bank.

$11
3.2.1 Aspecte ale impactului globalizării asupra migraţiei

Plecarea în masă peste hotare a moldovenilor și românilor a început încă din anii 2000, fiind
condiţionată de o combinaţie dintre factorii economici şi o serie de alte şocuri interne şi externe.
Tranziţia care a avut drept obiectiv stabilizarea macro-economică, liberalizarea, privatizarea şi
restructurarea economiei s-a transformat într-o criză economică severă şi de durată, manifestându-se
prin reduceri drastice ale PIB, rate înalte ale şomajului, inflaţie şi dezindustrializare.
Lipsurile cauzate de emigrarea tinerilor români în căutarea unor perspective mai bune, în
țările vestice, sunt completate de tinerii din Moldova care cred cu ardoare că România este un
catalizator în dezvoltare lor personală, iar oportunitățile oferite de acest stat sunt mult mai atractive
decât în țara de baștină.

Grafic 8 Evoluția migrației în România și R.Moldova, în perioada 2010-2015 


(% din populația totală)
14
13,2
12
11,0
10 9,8 9,7 9,8
8,5 8,6 8,7
8 8,1
7,3 7,0
6,7
6
2010 2011 2012 2013 2014 2015
România Moldova

Sursa: Institutul Național de Statistică, Biroul Național de Statistică, OECD, ONU.

Migrația în Republica Moldova a cunoscut un trend descendent de-a lungul anilor
2010-2015, modifcarea procentuală fiind ~ 6,2 p.p. . Chiar dacă cifrele par mici, migrația este
pericolul clasat pe primul loc în topul riscurilor de țară, conform The Global Risk Report 2018.
Această scădere poate fi corelată cu reducerea ratei șomajului, a ratei sărărciei, creșterea salariului
minim pe economie, recunoașterea diplomelor de finalizare a studiilor universitare pe plan
internațional, implementarea strategiilor guvernamentale care presupun menținerea cetățenilor
moldoveni în țară.
Pe durata anilor 2010-2015 , rata medie a migrației în România s-a situat în jurul valorii de
8,9%. Chiar dacă trendul a cunoscut o ușoară scădere, spre finalul perioadei analizate, adică în
2015, rata migrației a revenit la nivelul inițial înregistrat în 2010 (9,8%). În România migrația este
clasată pe locul 2 în topul pericolelor de țară, conform The Global Risk Report 2018.

$12
 Figura 2 Statele în care au emigrat cei mai mulți români

Sursa: Institutul Național de Statistică

Impactul migrației asupra proceselor economice din Republica Moldova este major. Inițial,
câștigurile trimise de migranții din străinătate, au contribuit la creșterea consumului în țară. Însă
posibilitățile statului de a răspunde la cerere au fost limitate, de aceea o parte din mărfuri și servicii
se importau. Acest lucru a avut urmări benefice pentru bugetul de stat, însă în balanța comercială, a
apărut deficitul comercial.
De obicei, volumul transferurilor bănești din străinătate balansa în jurul cifrei 30% din PIB.
Transferurile mergeau în mare parte pentru consumul curent, investirea în educația copiilor și pentru
servicii medicale. În perspectiva de lungă durată, transferurile bănești aveau urmări negative, printre
care: susținerea artificială a valutei naționale, diminuarea exportului.

$13
 Figura 3 Efectul economic al emigrației moldovenilor

Sursa: Biroul Național de Statistică, calcule efectuate de Crime Moldova.

Cauzele emigrării masive atât pentru cetățenii moldoveni, cât și pentru cei români sunt:
- regimul liberalizat de vize;
- oportunități mai bune pentru studii/muncă;
- lipsa condițiilor necesare unui trai decent în țara de baștină;
- semnarea Acordului de Liber Schimb dintre Moldova și UE, respectiv aderarea României la UE;
- cause de ordin psihologic;
- dezechilibre pe piața forței de muncă;
- contextul politic din țară.
La nivel macroeconomic migraţia duce la destabilizarea pieţei de muncă, prin crearea fie a
unui excedent în anumite zone, fie la deficitul forţei de muncă, în anumite sectoare, pe anumite
perioade şi în anumite zone. Suprasaturaţia forţei de muncă într-un sector poate fi privită ca şi
fenomen agresiv de către populaţia nativă.
$14
 La nivel microeconomic apar fenomene atât pozitive, prin creşterea nivelului de trai, a
mulţumirii, a sentimentului siguranţei locului de muncă, cât și negative, ce vizează în special relaţia
cu grupul de provenienţă (sentiment de dezrădăcinare ).
3.3 Statul și globalizarea
De-a lungul timpului, 1992-2018, statul moldovenesc a stabilit relații bilaterale cu mai multe
țări, reușind să deschidă misiuni diplomatice în cca 30 de țări. Numărul total de ambasade și
consulate de origine moldovenească a ajuns până în prezent la 35.
Figura 2 Harta misiunilor diplomatice în Moldova

Sursa: Wikipedia
România de asemenea are drept scop crearea unui număr mai mare de relații diplomatice,
pentru a putea satisface nevoile românilor de pretutindeni. Până în prezent, România numără 150 de
ambasade și consulate amplasate în întreaga lume.
Figura 3 Harta misiunilor diplomatice în România

Sursa:Wikipedia
$15
3.4 Analiza modelului econometric efectuat
Modelarea econometrică reprezintă un mijloc important de studiere cantitativă a
fenomenelor economice. Aceasta a devenit un instrument metodologic de bază, indispensabil teoriei
și practicii economice pentru investigarea riguroasă a proceselor economice.

3.4.1 Influența deschiderii economice, a ratei șomajului și a speranței de viață asupra

indicelui de globalizare
Am decis realizarea unui model econometric în care Indicele Globalizării este variabila
dependentă, iar rata șomajului, speranța medie la viață și deschiderea economică – variabile
independente (Anexa 1).
În urma efectuării regresiei în EViews am obținut datele(Anexa 2) care sunt interpretate astfel:

1. Interpretarea coeficientului de determinare (R-squared)

Coeficientul de determinare are valoarea de 0,9462 şi ne arată că 94,62% din variaţia
variabilei dependente ne este explicată de variaţia variabilelor independente. Se observă o legătură
puternică și directă între acestea.
2. Testarea parametrilor - interpretarea probabilităţilor (Prob.)
Prob β1 (Rata șomajului) = 0,0001 < 0,05, rezultă că se respinge ipoteza nulă, β1 este un

parametru semnificativ din punct de vedere statistic.

Prob β2 (Deschidere economică) = 0,0013 < 0,05, rezultă că se respinge ipoteza nulă, β2

este un parametru semnificativ din punct de vedere statistic.

Prob β3 (Speranța la viață) = 0,0000 < 0,05, rezultă că se respinge ipoteza nulă, β3 este un

parametru semnificativ din punct de vedere statistic.

3. Interpretarea parametrilor modelului (Coefficient)
Valoarea parametrului β1 este de -1,5173. La o creștere cu 1 pp a ratei șomajului, Indicele

Globalizării va scădea cu 1,5173 unități.

Valoarea parametrului β2 este de -0,3182. La o modificare a deschiderii economice cu o

unitate, Indicele Globalizării se va reduce cu 0,3182 unități.

Valoarea parametrului β3 este de 3,6731 La o creștere cu o unitate a speranței de viață,

Indicele Globalizării se va modifica în sens pozitiv cu 3,6731 unități.

Coeficientul liber = -165,02 -> aceasta reprezintă modificarea Indicelui de Globalizare, care
nu este generată de nici una dintre variabilele independente exemplificate anterior.

$16
4. Ecuația
IG= -165,02 – 1,52*Rata șomaj -0,32*Deschidere economică + 3,67*Speranța la viață
5. Autocorelarea erorilor – Testul Durbin–Watson
Testul Durbin–Watson este generat direct în rezultatul final al modelului econometric pe
care l-am ataşat în anexe (Anexa 2). Valoarea testului Durbin–Watson este de 1.94, fapt ce ne
demonstrează că practic nu există corelare între erori.
6. Homoscedasticitatea - Testul White
Am setat ipotezele:
H0 : există homoscedasticitate;

H1: există heteroscedasticitate .

În urma aplicării testului, se observă că primele 2 probabilităţi, Prob. F (0,8174) şi Prob.

Chi- Square (0,695), sunt mai mari decât 5%. (Anexa 3)
Aşadar, se acceptă ipoteza nulă şi este prezent fenomenul de homoscedasticitate. Erorile au
o variaţie constantă.

3.4.2 Influența indicelui de globalizare asupra ratei de creștere economică, a deschiderii

economice și a ratei șomajului

După realizarea modelului econometric de mai sus, am hotărât să realizăm un alt model
econometric în care Indicele Globalizării să fie variabila independentă, iar rata șomajului,
deschiderea economică și rata de creștere economică – variabile dependente (Anexa 4).
În urma efectuării regresiei în EViews am obținut datele(Anexa 5) care sunt interpretate astfel:

1. Interpretarea coeficientului de determinare (R-squared)

Coeficientul de determinare are valoarea de 0,5186 şi ne arată că 51,86% din variaţia

indicelui de globalizare ne este explicată de variaţia variabilelor independente. Se observă o
legătură relativ puternică și directă între acestea.

2. Interpretarea parametrilor modelului (Coefficient)

Valoarea parametrului β1 este de -0,264. La o creștere cu 1 pp a ratei șomajului, Indicele

Globalizării va scădea cu 2,64 unități (cu 26,4%).

$17
 Grafic 9 Relația dintre Indicele globalizării și Rata

Rata șomajului

Sursa: EViews. Indicele Globalizării

Valoarea parametrului β2 este de 0,073. La o modificare în sens pozitiv a ratei de creștere

economice cu o unitate, Indicele Globalizării va crește cu 0,073 unități (cu 0,73%).

Grafic 10 Relația dintre Indicele globalizării și rata de creștere

Rata de creștere economică

Sursa: EViews. Indicele Globalizării

$18
 Valoarea parametrului β3 este de 1,0854. Pentru fiecare punct procentual în plus al
deschiderii economice, Indicele Globalizării va crește cu 1,0854 unități (cu 10,85%).

Deschiderea economiei Grafic 11 Relația dintre Indicele globalizării și deschiderea

Indicele Globalizării
Sursa: EViews.

$19
Concluzii
Ideea de bază a capitalismului e că fiecare individ își urmărește propriul interes, iar făcând
asta beneficiază întreaga societate. Îți faci ție bine, le faci și altora, cam asta e ideea. Problema e că
asta e o utopie, deoarece este dovedit că oamenii prin natură și instincte sunt orientați spre creșterea
propriei bunăstări.
Dacă e să transpunem cele spuse mai sus la nivel macroeconomic, atunci înțelegem că
statele se comportă la fel ca indivizii, adică urmăresc maximizarea propriei utilități. Datorită
faptului că majoritatea statelor au o economie de piață și fac parte din diverse forme de integrare ale
piețelor, a apărut procesul de globalizare.
Acest fenomen complex este rezultatul evoluţiei tehnologiilor, care a început odată cu
inventarea motorului cu aburi, în 1776, și care până în prezent numără invenții tehnologice care țin
de domeniul științifico-fantastic ( în special în zona informaticii, a comunicaţiilor, a transporturilor,
în domeniul militar, a schimburilor şi facilităţilor bancare, a accesului la baze de date).
Este rezultatul dorinţei oamenilor de a cunoaşte alte ţări, alte sisteme, alte culturi, alte
„civilizaţii”. Este rezultatul dorinţei fireşti de a avea acces la bunuri şi servicii tot mai sofisticate,
mai performante, mai ieftine.
România și Republica Moldova au beneficiat de efecte pozitive ale globalizării, precum
investiţii cu transfer masiv de bani, import tehnologie și know-how, management performant, pieţe
de desfacere, instituţii şi construcţii de tipul ONU, FMI, BM, GATT (OMC), BERD, WTO,
NAFTA, OCDE; care au avut o contribuţie decisivă în modernizarea acestor două state, având în
vedere trecutul lor socialist.
De asemenea, România şi-a consolidat statul de drept, a înregistrat succese în lupta cu
flagelul corupţiei, a căpătat independenţa justiţiei, datorită asistenței UE. Un alt avantaj al
globalizării îl constituie creșterea ponderii exporturilor românești în UE, ca urmare a lărgirii pieței
de desfacere.
Chiar dacă Republica Moldova a beneficiat de mai puține oportunități de pe urma
globalizării, aceasta tinde să se integreze în Uniunea Europeană, aceasta fiind unica soluție viabilă
pentru o dezvoltare sustenabilă ulterioară a țării.
Acţiunile teroriste, alături de migraţia necontrolată, sunt, probabil, consecinţele negative ale
fenomenului de globalizare. Dar pot fi eficient combătute tot de la nivel global, prin unificarea
bazelor de date şi eforturile comune ale serviciilor de informaţii.

$20
 Un dezavantaj major îl constituie propagarea mai facilă a crizelor, fapt ce poate fi
contracarat tot prin măsuri globale, mai eficiente comparativ cu măsurile locale. Acestea depind
direct de înţelepciunea decidenţilor să le prevadă sau să le rezolve când apar.
Cele menționate mai sus pot fi confirmate de analiza econometrică efectuată la nivelul
României. Aceasta afirmă faptul că variabile independente ( rata șomajului, deschiderea economică,
speranța la viață) au o influenţă semnificativă asupra indicelui globalizări, în ansamblu generând o
creștere economică. În același timp, cele două modele efectuate se caracterizează prin principiul
reciprocității şi printr-o legătură puternică între variabilele modelelor.
În concluzie, putem spune că globalizarea are atât efecte pozitive, cât și efecte negative, care
trebuie tratate corespunzător de către autoritățile publice. Este necesar ca aceste consecințe să fie
prevăzute și gestionate la timp, pentru a evita ulterioare eșecuri ale pieței și/sau eșecuri
guvernamentale.

$21
Bibliografie
1. Agmon, Tamir, Who gets what: The MNE, the national state and the distributional effects of
globalization, Journal of International Business Studies 34.5 (2003): 416-427.
2. Banca Mondială, Evaluarea sărăciei în Republica Moldova 2016, Raport nr.105722-MD, World
Bank Publishing, Chișinău, 2016.
3. Banca Mondială, http://www.worldbank.org/
4. Banca Mondială, Raport Nr.26169 – RO, România: Evaluarea sărăciei, Volumul I. Raportul
principal, Octombrie 2003. http://adatbank.transindex.ro/html/cim_pdf393.pdf
5. Banca Mondială, Situaţia privind sărăcia în Moldova s-a îmbunătăţit, dar există riscuri mari
pentru viitor. World Bank, 2016. http://www.worldbank.org/ro/news/press-release/2016/06/16/
moldovas-poor-are-better-off-but-face-big-risks-for-the-future
6. Banca Națională a Moldovei, https://www.bnm.md/
7. Banca Națională a României, http://bnr.ro/Home.aspx
8. Biroul Național de Statistică, http://www.statistica.md/
9. Bulgaru, Maria, Asistenţa socială în contextul globalizării, Editura ASEM, Chișinău, (2012).
10. Costinot, Arnaud, and Andrés Rodríguez-Clare, Trade theory with numbers: Quantifying the
consequences of globalization, Handbook of international economics. Vol. 4. Elsevier, 2014.
197-261.
11. Dermengi, Daniela, Sărăcia extremă şi foamea în Republica Moldova. agora.md, 2014. http://
agora.md/analize/40/saracia-extrema-si-foamea-in-republica-moldova
12. Harrison, Ann, Trade and Poverty: When the Third World Fell Behind, The MIT Press, 2011,
The Journal of Economic History 75.2 (2015): 617-619.
13. Institutul Național de Statistică, http://www.insse.ro/cms/
14. Kilic, Cuneyt. Effects of Globalization on Economic Growth: Panel Data Analysis for
Developing Countries, Petroleum-Gas University of Ploiești Bulletin, Technical Series 67.1
(2015).
15. Kleinert, Joern. Globalization Effects on the Distribution of Income. No. 2018-07. University of
Graz, Department of Economics, 2018.
16. KOF Swiss Economic Institute, The KOF Globalisation Index Report, 2018. https://
www.kof.ethz.ch/en/forecasts-and-indicators/indicators/kof-globalisation-index.html
17. KOF Swiss Economic Institute, https://www.kof.ethz.ch/en/
18. Milani, Fabio, and Sung Ho Park, The effects of globalization on macroeconomic dynamics in a
trade-dependent economy: The case of Korea, Economic Modelling 48 (2015): 292-305.
$22
19. Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Raport privin sărăcia în Republica Moldova
2010-2011, Chișinău 2012.
20. Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Raport privind sărăcia în Republica Moldova,
2012. http://mec.gov.md/sites/default/files/document/raport_privind_saracia_2012.pdf
21. Ministerul Economiei și Comerțului , Raport privind sărăcia și impactul politicilor, 2006.
http://mei.gov.md/sites/default/files/raport-privind-saracia-si-impactul-politicilor-2006.pdf
22. Ministerul Economiei, Raport privind sărăcia în Republica Moldova, 2014. http://mei.gov.md/
sites/default/files/raport_privind_saracia_in_republica_moldova_2014.pdf
23. OECD, International Migration Outlook 2017, OECD Publishing, Paris, 2017.

http://dx.doi.org/10.1787/migr_outlook-2017-en
24. Rahim, Hardy Loh, Globalization and its effect on world poverty and inequality, Global Journal
of Management and Business 1.2 (2014): 8.
25. Raportul BNR, Investițiile străine directe 2016.
26. Rusu, Vladimir, Торговые связи Молдовы: с кем торгует страна и что сама продает.
sputnik.md, 2017. https://ru.sputnik.md/infographics/20170904/14324468/struktura-export.html
27. Sindzingre, Alice, Explaining threshold effects of globalization on poverty: an institutional
perspective, Research Paper No. 2005/53, National Center for Scientific Research, Paris, 2005.
28. Stiglitz, Joseph E., The overselling of globalization, Business Economics 52.3 (2017): 129-137.
29. World Economic Forum, The Global Risks Report 2018, https://www.weforum.org/reports/the-global-
risks-report-2018

$23
Anexe

Anexa 1 Datele pentru primul model de regresie

Indicele Globalizării Deschiderea economică Rata șomaj Speranța de viață
1998 57,26 48,4 10,4 69,807
1999 58,71 53,6 11,8 70,512
2000 62,15 63,4 10,5 71,163
2001 61,09 66,3 8,8 71,161
2002 62,96 69,1 8,4 71,01
2003 63,62 70 7,4 71,31
2004 65,16 74,1 6,3 71,594
2005 66,68 68,7 5,9 71,879
2006 66,07 76,1 5,2 72,163
2007 75,65 70,8 4 72,566
2008 75,08 65,5 4,4 72,566
2009 74,31 59,3 7,8 73,31
2010 73,40 71,4 7 73,459
2011 72,24 79,6 5,2 74,41
2012 74,94 79,9 5,4 74,412
2013 76,02 80 5,7 75,063
2014 77,42 82,8 5,4 74,961
2015 77,88 82,6 5 74,961
2016 76,14 83,5 4,8 74,961
2017 76,51 85,5 4,02 74,961
2018 77,88 86 3,99 74,961

Sursa: Institutul Național de Statistică, Eurostat, Raportul KOF al globalizării.

$24
 Anexa 2 Output-ul generat de EViews pentru primul model de regresie

Sursa: EViews.

$25
 Anexa 3 Output-ul generat de EViews pentru testarea homscedascitității - testul White

Sursa: EViews.

$26
 Anexa 4 Datele pentru al doilea model de regresie

Rata de creștere
Rata șomajului Deschiderea economică Indicele Globalizării
economică

1998S1 10,4 -2,09 48,4 57,26

1998S2 10,9 -1,24 50,8 57,95
1999S1 11,8 -0,40 53,6 58,71
199S2 11 1,50 58,3 59,51
2000S1 10,5 2,40 63,4 62,15
2000S2 9,25 3,43 64,2 61,58
2001S1 8,8 5,59 66,3 61,09
2001S2 8,6 4,89 68,7 60,19
2002S1 8,4 5,18 69,1 62,96
2002S2 7,8 5,21 69,7 62,65
2003S1 7,4 5,52 70,0 63,62
2003S2 7,12 6,84 73,4 64,58
2004S1 6,3 8,36 74,1 65,16
2004S2 6,1 5,30 69,9 64,90
2005S1 5,9 4,17 68,7 66,68
2005S2 5,8 6,70 73,2 65,98
2006S1 5,2 8,06 76,1 66,07
2006S2 4,58 6,97 73,2 70,25
2007S1 4 6,86 70,8 75,65
2007S2 4,12 7,94 67,9 75,28
2008S1 4,4 8,46 65,5 75,08
2008S2 6,3 7,51 61,5 73,40
2009S1 7,8 -7,07 59,3 74,31
2009S2 7,5 -6,24 68,3 72,55
2010S1 7 -0,80 71,4 73,40
2010S2 6,4 -0,51 75,5 73,25
2011S1 5,2 1,06 79,6 72,24
2011S2 5,19 0,99 79,8 73,65
2012S1 5,4 0,64 79,9 74,94
2012S2 5,47 1,95 80,0 77,01
2013S1 5,7 3,53 80,0 76,02
2013S2 5,9 3,65 81,4 77,02

$27
 2014S1 5,4 3,08 82,8 77,42
2014S2 5,25 3,42 82,7 77,55
2015S1 5 3,97 82,6 77,88
2015S2 4,9 4,24 82,9 76,56
2016S1 4,8 4,59 83,5 76,14
2016S2 4,64 5,20 84,3 77,45
2017S1 4,02 7,00 85,5 76,51
2017S2 4,01 7,70 85,5 77,90
2018S1 3,99 8,10 86,0 77,88
2018S2 3,98 8,00 86,0 77,88

Sursa: Institutul Național de Statistică, Eurostat, Raportul KOF al globalizării.

Anexa 5 Output-ul generat de EViews pentru al doilea model de regresie

Standard
Variable Coefficient Intercept Error r Prob
Error

Rata
-0,26404 0,026619 25016 1,8775 -0,84318 2,4405E-12
șomajului

Rata de
creștere 0,072927 0,084831 -1,3178 5,9832 0,13469 0,39509
economică

Deschiderea
1,0855 0,14551 -3,4864 10263 0,76275 4,3318E-09
economică

Sursa: EViews

$28

View publication stats