MINISTERUL EDUCATIEI INVATAMINTULUI SI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA
DEPARTAMEN ALIMENTARE CU CALDURA SI GAZE , VENTILARE

LUCRAREA DE AN
la : Sisteme tehnico-sanitare interioare

Tema: Sisteme de alimentare cu caldura si

ventilatie

A efectuat st. Gr. ARH-162

Sestacov Maria
A verificat lec. sup. ing.
Colomiet Tatiana

Chisinau 2020
 CUPRINS
1. Noțiuni generale
2. Date inițiale
3. Calculul termotehnic pentru ingradirile de protecție
3.1 Calculul termotehnic al pereților exteriori
3.2 Calculul termotehnic al planșeului ultimului nivel
3.3 Calculul termotehnic al pardoselei deasupra subsolului
4. Calculul termotehnic al ingradirilor vitrate
4.1 Calcul termotehnic a ferestrilor
4.2 Calcul termotehnic ușilor
5. Calcul pierderilor de caldura
5.1 Pierderile debaza de caldur
5.2 Necesarul de caldua pentru incalzirea aerului infiltrat
5.3 Degajeri de caldura
5.4 Dilantul de caldura al incaperilor
6. Alegerea și calculul cazanului
7. Calculul și alegerea corpurilor de încalzit
8. Calculam coeficientul de vitrare a cladirii
9. Calculam coeficientul de compactitate a cladirii
10. Proiectarea și calculul instalațiilor de ventilare
10.1 Calcul debitului necesar de aer
10.2 Dimensionarea canalelor de ventilare
10.3 Calculul secțiunilor grilelor cu jaluzele
11 Calculul aerodinamic
 1. Notiuni generale
Proiectul de curs prevede proiectarea sistemelor de încalzire centrală cu apa și a sistemelor de
ventilare în blocuri de locuit cu trei nivele. În proiectul dat se va efectua calcul elementelor sistemelor de
încălzire și ventilare, precum și proiectarea sistemelor de încălzire și ventilare în conformitate cu normele
în vigoare . Încălzirea și ventilarea unei case de locuit cu 3 nivele din orașul Leova.

2. Date ințiale
1. Varianta planului
9
2. Orașul
Leova
3. Temperetura celei mai reci zile t ie =-
19°C
4. Temperatura celor mai reci 5 zile t ve = -
15°C
5. Temperatura medie a celei mai reci luni t m .l = -3,3
6. Temperatura medie pe sezonul de încălzire t m .s =
+0,8
7. Durata sezonului de încalzire z s . î =165
zile
8. Orientare fatadei principale Nord -
Est
9. Tip acoperiș cu pante din rulouri de
ardezie.
10. Nodul termic în demisol sub casa scării în partea
stângă.
 3. Calculul termotehnic pentru îngradirile de protecție
3.1 Calculul termotehnic a pereților exterior

Densitatea Gosimea str. Coeficient de

Nr. Materialul stratului materialului constructive δ conductibilitate
Str p,kg/m3 ,m termica λ
. ,w/m°c
1 Mortar din nisip si var 1600 0,02 0,70
2 Carămida obișnuita din
argila cu mortar din ciment 1600 0,38 0,70
si perlit
3 Saltele din vata minerala 100 X 0,064
4 Mortar cu ciment și nisip 1800 0,02 0,76

Pentru orașul Leova avem tel = - 19 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 165 zile.
1. Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:
 Dd =( t i −t ms )⋅z sî =( 19−(−0,8 ))⋅165=3267

2. Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

UPEreg = 0,25 W/m2 · ˚C ;
1
RPEreg = ;
U reg
PE

1
RPEreg = =4
0.25
3. Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:
N−1
1 δj x 1 1 0 . 02 0 .38 δ iz 0 .02 1
Ro = + ∑ + + = + + + + +
α i j=1 λ j λiz α e 8 .7 0 .70 0 .70 0 .052 0. 76 23
unde,
R - rezistența termică a peretelui exterior;
αi – coeficient de schimb de căldură a aerului intern de pe suprafața interioară a peretelui exterior, αint¿ 8,7;
αe – coeficient de schimb de căldură a aerului extern de pe suprafața exterioară a peretelui exterior,
αext ¿ 23;
δ – grosimea stratului, măsurată in metri;
λ – coeficient de conductibilitate termică:
x
Rreg
PE=0,114 + 0,028+ 0,543+ +0,026+ 0,043;
0,052
x
4=0,755+ ;
0,052
x
=4−0,755
0,052
x=3,245 ×0,052=0,168
Grosimea stratului izolant se adoptă cea mai apropiată valoare de cea calculată ce se află în
producţie, deci se adoptă x=0,170 m.
4. După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm Rreală
PE , înlocuind δ3 cu standardul

grosimii stratului de izolare adoptat si obtinem:

1 0 . 02 0 .38 0,17 0. 02 1
Ro = + + + + +
8 .7 0 .70 0 .70 0 .052 0. 76 23
Rreg
PE =0,114 + 0,028+ 0,543+3,269+0,026+ 0,043;

Rreală
PE ¿ 4,023.

5. Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 4,023 > 4. Deci, calculul se consideră corect.

6. Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

KPE = 1/ Rreală
PE ;
 1
KPE ¿ W/m2 · ˚C;
4,023
KPE ¿ 0,248W/m2 · ˚C

Deci valoare coeficientului termic global este mai mica de 0.3, e admisibil. În caz că x > 0,3, trebuie
să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea materialului este prea mare și eficiența acestuia
este prea mica.

3.2 Calcul termotehnic al planșeului ultimul nivel

Densitatea
Grosimea Coeficientul de conductibilitate
materialul
straturilor termică
Nr. ui,
Materialul stratului constructive,
str. W
ρ , λ , W/(m·oC)
δ ,m m×℃
kg/m3

1 Placă din beton oțel 2500 0,020 1,92

2 Ruberoid 1200 0,0015 0,17

3 Argila expandata 600 x 0,17

4 Mortar din ciment și nisip 1800 0,04 0,76

Pentru orașul Leova avem tel = - 19 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 165 zile.
1. Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:

Dd =( t i −t ms)⋅z sî =( 19−(−0,8 ))⋅165=3267

2. Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

UPEreg = 0,25 W/m2 · ˚C ;
1
RPEreg = ;
U reg
PE

1
RPEreg = =4
0,25
3. Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:
 1 0,020 0,0015 x 0,04 0,012 1
Rreg
PE = + + + + + + ; unde,
8 1,92 0,17 0,17 0,76 0,35 12
R - rezistența termică a peretelui exterior;
αi – coeficient de schimb de căldură a aerului intern de pe suprafața interioară a peretelui exterior, αint¿ 8.7;
αe – coeficient de schimb de căldură a aerului extern de pe suprafața exterioară a peretelui exterior,
αext ¿ 12;
δ – grosimea stratului, măsurată in metri;
λ – coeficient de conductibilitate termică:
x
Rreg
PE=0,166+ 0,010+0,008+ +0,052+0,034+ 0,083;
0,17
x
4=0,353+ ;
0,17
x
=4−0,353=3,647
0,17
x=3,647 × 0,17=0,619
Se adoptă grosimea standardă pentru stratul de izolatie - material fiind argila expandata concasata
x=0,619 m => δiz ¿ 0 , 70 m
4. După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm Rreală
PE , înlocuind δ3 cu standardul

grosimii stratului de izolare

Rreală
PE =0,166+0,010+ 0,008+ 4,117 +0,052+0,034+ 0,083; ;

Rreală
PE ¿ 4,47

5. Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 4,49 > 4.

Deci, calculul se consideră corect.

6. Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

KPE = 1/ Rreală
PE ;

1
KPE ¿ W/m2 · ˚C;
4,49
KPE ¿ 0,223 W/m2 · ˚C

Deci valoare coeficientului termic global este mai mica de 0.3, e admisibil. În caz că x > 0,3, trebuie
să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea materialului este prea mare și eficiența acestuia
este prea mica.
 Densitatea
Grosimea Coeficientul de conductibilitate
materialul
straturilor termică
Nr. ui,
Materialul stratului constructive,
str. W
ρ , λ , W/(m·oC)
δ ,m m×℃
kg/m3

1 Placă din beton oțel 2500 0,020 1,92

2 Ruberoid 600 0,0015 0,17

3 Saltele din vată minerală cusute 50 x 0,052

4 Mortar din ciment și nisip 1800 0,04 0,76
Parchet laminat din brad paralel la
5 700 0,012 0,35
fibre

3.3 Calcul termotehnic al pardoselei deasupra subsolului

5
4
3
2
1

Pentru orașul Leova avem tel = - 19 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 165 zile.
1. Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:

Dd =( t i −t ms)⋅z sî =( 19−(−0,8 ))⋅165=3267

2. Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

UPEreg = 0,25 W/m2 · ˚C ;
1
RPEreg = ;
U reg
PE
 1
RPEreg = =4
0,25
3. Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:
1 0,020 0,0015 x 0,04 0,012 1
Rreg
PE = + + + + + + ; unde,
6 1,92 0,17 0,052 0,76 0,35 12
R - rezistența termică a peretelui exterior;
αi – coeficient de schimb de căldură a aerului intern de pe suprafața interioară a peretelui exterior, αint¿ 6;
αe – coeficient de schimb de căldură a aerului extern de pe suprafața exterioară a peretelui exterior,
αext ¿ 12;
δ – grosimea stratului, măsurată in metri;
λ – coeficient de conductibilitate termică:

x
Rreg
PE =0,166+ 0,010+0,008+ + 0,052+ 0,034+0,083 ;
0,052
x
4=0,353+ ;
0,052
x
=4−0,353=3,647
0,052
x=3,647 × 0,052=0,189

Deci se adoptă grosimea standardă pentru stratul de izolatie – saltele din vată minerală cusute :
x=0,189 m => δiz ¿ 0 , 20 m

4. După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm Rreală

PE , înlocuind δ3 cu standardul
grosimii stratului de izolare – saltele din vată minerală cu lianți sintetici (δiz = 0 , 20 m¿:

Rreală
PE =0,166+0,010+ 0,008+ 3,84+0,052+0,034 +0,083 ; ;

Rreală
PE ¿ 4,49

5. Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 4,49 > 4. Deci, calculul se consideră corect.

6. Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

KPE = 1/ Rreală
PE ;

1
KPE ¿ W/m2 · ˚C;
4,49
KPE ¿ 0,222 W/m2 · ˚C

Deci valoare coeficientului termic global este mai mica de 0.3, e admisibil. În caz că x > 0,3, trebuie
să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea materialului este prea mare și eficiența acestuia
este prea mica.
 4. Calculul termotehnic al îngrădirilor vitrate
4.1 Calculul termotehnic al ferestrelor
1. Rezistența normată la transfer al ferestrelor se adoptă în funcție de destinația clădirii și de indicele
grad · zi, Dd al localității analizate.
Astfel,
RFD = 0,39 m2˚C/W.
Se adoptă tâmplărie de lemn sau termopane cu două foi de geam.
2. Valoarea coeficientului de transfer termic global, K, se determină cu ajutorul următoarei formule:

KFD = RFD W/m2 · ˚C;

1
KFD ¿ W/m2 · ˚C;
0,39
KFD ¿ 2,564 W/m2 · ˚C

4.2 Calculul termotehnic al ușilor

Se adoptă uși duble cu tambur între ele.

1. Rezistența la transfer termic se determină cu ajutorul următoarei formule:

RreqU = 0,6 × R reg

PE ;

RreqU = 0,6 ×3,125;

RreqU = 1,9 . W/m2 · ˚C

2. Valoare coeficientul de transfer termic global, K, se determină cu ajutorul următoarei formule:

KU = 1/ RreqU ;
 1
KU ¿ W/m2 · ˚C;
1,9
KU ¿ 0,526 W/m2 · ˚C

5. Calcul pierderilor de caldura

5.1 Pierderile de baza de caldura
Pentru asigurarea in incaperi a parametrilor aerului conform normelor in vigoare la calculul puterii
termice a sistemului de incalzire este necesar să se ia în considerație :
1. Pierderile de caldura prin ingrădirile exterioare de construcție (pereti exteriori PE, planseul
ultimului nivel P, ingradiri vitrate FD și UD), respectiv , prin ingradirile dintre incaperile a caror
diferența de temperatura nu depașește 3 grade.
2. Necesarul de caldura pentru încalzirea aerului exterior infiltrat in incaperea incalzita.
3. Necesarul de caldura pentru incalzire materialelor , unităților de transport intrate în incapere.
4. Aporturile reglate de căldura degajate de la aparatele electrice , corpurile de iluminat , oamenii
utilajul tehnologic și altele surse.
Pierderile de caldura se calculeaza cu formula :

Q b =k⋅F⋅( t i −t ce )⋅n
,W
In care:
K - coeficientul de transfer termic global al ingradirilor , W/(m2·oC);
2
F - aria suprafeței perpendiculare didectie fluxului de caldura a ingrădirii, m ;
n - coef.ce ține cont de pozitia îngradirii față de aerului exterior;
ti și t ce - temperaturile de calcul ale aerului interior și exterior;

5.2 Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrat

Cantitatea de caldura necesara pentru incalzirea aerului rece infiltrat prin rosturile ferestrelor si
ușilor de balcon trebuie calculat cu formula :

Q inf =0.28 × La × c ×× ¿
 ρ -densitatea aerului din incapere, kg/ m 2
La - debitul de aer pătruns, m3 / h

K a − coeficientul in care ține cont de influența asupra temperatura aerului infiltrat a fluxului termic ;
ti și t ce - temperaturile de calcul ale aerului interior și exterior ;

5.3 Degajeri de caldura

Din aceste considerente la calcul pierderilor de caldura a cladirii de locuit pentru bucatarii și încaperile
de locuit se permite a considera fluxul de caldura degajat a fie agal cu 10W pentru un metru patrat de
suprafața vie a pardoseli.
Qd =10 × K PD ,W

5.4 Bilanțul de caldura al încaperilor

Pentru determinarea pierderilor totale de caldura se intocmeste bilanțul de caldura al incaperilor pentru
timpul de iarna:

Qtot =Qb +Qinf −Q d

 6. Calculul si alegerea cazanului
Calculam totalul pierderilor de caldura in casa de locuit cu formula:
Qsi =Σ Q=Q P 01+Q P 03 +Q101 +Q 103 + Q201 +Q203 + 2∗QCS + F inc∗100;w
F inc=896
Qsi =808+514+753+514+823+559+843+2*1217+896*100=98275w≈ 98.28 kw

Se adopta 3 cazane de marca: Centrala termica in condensatie VAILLANT ECOTEC PLUS VUW 346/5-5
(34,7 кВт)
Specificații:
Tipul de combustibil: gaz;
Putere: 34.7 kW;
Gama de putere termică utilă 6.4 – 30 kW;
Dimensiuni: înălțime: 720 mm, lățime: 440 mm Adâncime: 372 mm.

Calculul si alegerea corpurilor de incalzit

In proiectul de curs ,calcul de dimensionarea a corpurilor de incalzire se efectueaza pentru
7 incaperi a blocului. Se recomanda de folosit radiatoare din otel tip Feroli
 Coeficientul ф
Pierderile de caldura

Tipul corpului de incalzire

Nr incaperii

Temperaturile si diferentele lor Dimens corp

de incalzire
nom
q real q acceptat
n ,W ,W
aerului

Agentului
termic ∆ ∆
intra iesir H, L,
tn tc
re e mm mm
Qo ,
∆ ∆ ∆ °C °C

w t ai t1 t2
°
°C C °C
P01 1334/2= +22 80 60 60 48 1.31 0.75 889 935 500 500 TIP
667 22

P02 645 +20 80 60 60 52 1.30 0.83 777 804 500 800 TIP
11

101 1209,3/2= +22 80 60 60 48 1.31 0.75 807 935 500 500 TIP
605 22

102 587 +20 80 60 60 52 1.30 0.83 707 703 500 700 TIP
11
201 1654/2=82 +22 80 60 60 48 1.31 0.75 1103 1182 500 600 TIP
7 22

202 808 +20 80 60 60 52 1.30 0.83 974 1005 500 1000 TIP
11

CS 1217 +16 80 60 60 54 1.34 0.87 1399 1632 900 400 TIP

33

Calculam coeficientul de vitrare a cladirii

Coeficientul de vitrare- este raportul dintre aria golurilor de ferestre si area totala asupra
fatadelor elementelor de inchidere a fatadei cladirii inclusive golurile de fereastra. Se
determina elementele in conformitatea cu normative NCM E04-01-2006

Coeficientul de vitrare a cladirii se calculeaza din formula :

ATot ..fer . 144.2

% % %
F= A Tot .. fatada =100 = 1411.2
*100 =10.21

Concluzia : Pentru casele de locuit coeficientul de vitrare nu trebuie sa depaseasca 18%

deci cladirea examinata corespunde normelor in vigoare,f=10.21%

Calculam coeficientul de compactitatea a cladirii

Coeficientul de compactitatea a cladirii este raportul dintre area totala si a suprafetei
interiore a elementelor exterioare de inchideree ale cladirii la volumul incalzit cuprins intre
ele.
 des
e A sum
e
K =
V h ; Unde A sum
e - area totala a suprafetei interior a elementeor de inchidere

exterior, V h -volum incalzit .

V h = hint ∗lint∗b int =65.2*11.6*9=6806.88 m3

m2
A=787.2+787.2+1411.2=2985.6

sum
des
e Ae 2985.6
K = m 2∗° C
Vh = 6806.88 =0.44 W/

Concluzia:In case de locuit cu 3 nivele coeficientul de compactitate nu trebuie sa

des
depaseasca 0.54 K e
=0.45<0.54 deci compactitatea coincide.

Proiectarea sa calcul instalatiilor de ventilare

Sistemul de ventilare in cladire propusa este natural ,neorganizat, de refulare desciderea

usilor si ferestrelor. Ventilare de aspiratie este organizata prin canale separate amplasate in
bucatarii si GTS, cite un canal separate pentru fiecare incapere. Calculul se face pentru un
apartamet de colt.

Calcul debitului necesar de aer

Nr. incaperii Denumire Dimensiunile Surafata Indicii n sau Debitul de

incaperii m incaperii k aer necesar
m2 m3 /h
Debitul de aer necesar conform spatial locativ
3
P01(101,201) Odaie de 5.6X2.6 14.56 3, m /h* 43.68
locuit m2
P02(102,202) Odaie de 2.1X4 8.4 3, m3 /h* 25.2
locuit m2
Total=68.88, m3 /h
 Debitul de aer necesar pentru incaperi auxeliare
3
P18(118,218) Bucatarie - - 90 m /h 90

Bloc sanitar - - 50 m3 /h 50

Total=140, m3 /h

In apartament cu 2 sau o singura odaie se ampaseaza aragazcu 2 ochiuri, cu 3 si mai

multe odai –cu 4 ochiuri. In dependent de numarul de ochiuri se determina debitul necesar
de aer.

Pentru 2 ochiuri=60, m3 /h

Pentru 4 ochiuri=90 , m3 /h

Valorea de calcul este egala cu-68.88, m3 /h

Dimensionare canalelor de ventilare

Se proicteaza separate p=u fiecare bucatarie , viceu, camera de baie. Canalele de

ventilare se monteaza din caramida obisnuita in pereti interior sau alature.

Sectiunile standarte propuse:

m2
140x140=0.0196

m2
140x270=0.0378

m2
270x270=0.073

Calcul dimensionarii pentru Bucatarie –parter

Sectiunea canalului de ventilare se determina din formula :

L
F=
3600∗V adm m2
, unde
 V adm
=0.5÷1.5m/s

m3 /h
L-debitul de aer p-u bucatarie 90

90 m2
F= 3600∗1 =0.025

Se adopta sectiunea reala conform dimensiunilor standard.

Fr =140 x 270=0.0378 m2

Se determina viteza reala :

L
V r=
3600∗Fr
,m/s

90
V r=
3600∗0 .0378 =0.66,m/s

Vr V min
Concluzie: Viteza reala >Viteza minim admisibili =0.5 si nu depaseste 1.5,

decisectiunea canalului de ventilare a fost aleasa corect.

Calculdimensionarii pentru Bloc sanitar

50
F= 3600∗1 =0.0138 m2 m3 /h;
, unde L=50

Fr =140 x 140=0 .0196 m2

L
V r=
3600∗Fr
,m/s

50
Vr= 3600∗0.0196 ==0.7,m/s

Nivelul 1,2 p-u bucatarie si GTS calculul se face analogic parterului.

Calculul sectiunilor grilelor cu jaluzele

Sectiune grilelor cu jaluzele se determina din relatia:

L
F g=
3600∗V adm m2
,

V adm
=0.5÷1.5m/s

m3 /h
L-debitul in

Dimensiunile standarte pentru grilele de ventilare:

m2
150x150=0.0225

m2
150x200=0.03

m2
200x250=0.05

Calcul dimensionarii pentru Bucatarie-parter:

L
F g= 90
3600∗V adm 2
= 3600∗1 =0.025 m

Sectiunea adoptata este 150x200

Sectiune vie a grilei cu jaluzele:

F v=0.6∗F ad=0 .018 m2

L
V r= 90
3600∗F v 3600∗0.018 =1.33 m
2
=

m2
Trebuie de marit sectiunea grilei:Facem recalcul cu sectiunea 200x250=0.05,

m2
Fv=0.05*0.6=0.03

90
Vr= 3600∗0.03 =0.83,m/s

Calcul dimensionarii pentru Bloc sanitar

 L
F g= 50
3600∗V adm 2
= 3600∗1 =0.0138 m

m2
Sectiunea adoptata este 150x150=0.0225,

Sectiune vie a grilei cu jaluzele:

m2
Fv=0.05*0.6=0.0135

L
V r=
3600∗F v
=1.03,m/s

Dimensionarea grilelor de ventilare la nivelul 1,2 se face analogic parterului

Calcul aerdinamic

Calcul aerodinamic,in proiectul de curs se efectueaza pentru 3 canale de ventilare din

bucatarie si 3 canale de ventilare din bloc sanitar .

Dimensiunile Denumirea rezistentei Valoarea si suma

Nr. Canalului canalului,mm rezistetei,∑

1,2,3 14x270 Grila cu jaluzele fixe, 2+1.28+1.3=4.58

Bucatarie cot, caciula de
protective.
1,2,3 140x140 Grila cu jaluzele fixe, 2+1.2+1.3=4.5
Bloc sanitar cot, caciula de
protectie.

Calcul aerodinamic al instalatiilor de ventilare

Nr. L, I Vr Fr axb de R β R*I* ∑£ hd Z= R*I*β
can m3 m mm Pa/m β +Z
m/s m2 mm Pa
 /h Pa hd Pa

*∑£
Pa
Bucatarie parter ,∆Pg= 5.27Pa
1 90 7.88 0.65 0.038 140x270 184 0.05 1.3 0.51 4.58 0.27 1.24 1.75
Bucatarie nivel ,1∆Pg= 3.21 Pa
2 90 4.88 0.65 0.038 140x270 184 0.05 1.3 0.32 4.58 0.25 1.15 1.47
Bucatarie nivel2 ,∆Pg= 1.15 Pa
3 90 1.88 0.65 0.038 140x270 184 0.05 1.3 0.12 4.58 0.25 1.15 1.27
Bloc sanitar parter ,∆Pg= 6.77Pa
4 50 7.88 0.7 0.0196 140x140 140 0.08 1.4 0.88 4.5 0.3 1.35 2.23
Bloc sanitar nivel ,1∆Pg=4.13Pa
5 50 4.88 0.7 0.0196 140x140 140 0.08 1.4 0.55 4.5 0.3 1.35 1.9
Bloc sanitar nivel2 ,∆Pg= 1.45 Pa
6 50 1.88 0.7 0.0196 140x140 140 0.08 1.4 0.21 4.5 0.3 1.35 1.56

β-coeficientul de rogozitatea a materialului

R-pierdere de presiune liniara (pierderi de fiecare)

hd -presiunea dinamica

Z-pierderi de presiune in rezistenta locala

Calculul presiunilor gravitationale

Calcul pentru bucatarie (parter)

∆Pg1=∆P*g*

2
Unde g=9.81 m/ s ,

h1 =7.675 m

353 3
ρext = =1,27Kg/ m
273+5

ρ∫ ¿¿= 353 = =1,2 Kg/ m 3

273+18

∆ ρ = Pext−P int =1.27-1.2=0.07, Kg/ m3

∆Pg=∆p*g* h1 =0.07*9.81*7.675=5.27Pa

Calcul pentru bucatrie(1etaj)

∆Pg1=∆p*g* h1 , Pa,

2
Unde g=9.81 m/ s , h1 =4.675m

353 3
ρext = =1,27Kg/ m
273+5

ρ∫ ¿¿= 353 =1,2 Kg/ m 3

273+18

∆ ρ = Pext−P int =1.27-1.2=0.07, Kg/ m3

∆Pg=0.07*9.81*4.675=3.21 Pa

Calcul pentru bucatarie(2etaj)

∆Pg1=∆p*g* h1 , Pa,

2
Unde g=9.81 m/ s , h1 =1.675m

353
ρext = =1,27Kg/ m3
273+5

ρ∫ ¿¿= 353 =1,2 Kg/ m 3

273+18

∆ ρ = Pext−P int =1.27-1.2=0.07, Kg/ m3

∆Pg=0.07*9.81*1.675=1.15 Pa

Calcul pentru Bloc sanitar (parter)

∆Pg1=∆P*g*

2
Unde g=9.81 m/ s ,

h1 =7.675 m
 353
ρext = =1,27Kg/ m3
273+5

ρ∫ ¿¿= 353 = =1,18 Kg/ m 3

273+25

∆ ρ = Pext−P int =1.27-1.18=0.09, Kg/ m3

∆Pg=∆p*g* h1 =0.09*9.81*7.675=6.77Pa

Calcul pentru Bloc sanitar (1etaj)

∆Pg1=∆p*g* h1 , Pa,

2
Unde g=9.81 m/ s , h1 =4.675m

353 3
ρext = =1,27Kg/ m
273+5

ρ∫ ¿¿= 353 = =1,18 Kg/ m 3

273+25

∆ ρ = Pext−P int =1.27-1.18=0.09, Kg/ m3

∆Pg=0.09*9.81*4.675=4.13Pa

Calcul pentru Bloc sanitar (2etaj)

∆Pg1=∆p*g* h1 , Pa,

2
Unde g=9.81 m/ s , h1 =1.675m

353 3
ρext = =1,27Kg/ m
273+5

ρ∫ ¿¿= 353 = =1,18 Kg/ m 3

273+25

∆ ρ = Pext−P int =1.27-1.18=0.09, Kg/ m3

∆Pg=0.09*9.81*1.675=1.45 Pa
Concluzie : ∆Pg>R*I*β+Z ⇒ sistemele de ventilare functioneaza si a evacuarea
nocivitatilor