CURS 7- CIVIL- 21-11-2019

PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE reprezinta acel tip de proprietate comuna potrivit caruia
obiectul apartine nefractionat titularilor. Acest tip de coproprietate isi are temeiul in comunitatea de
bunuri a sotilor .

Proprietatea devalmasa a sotilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobandite de ei in
timpul casatoriei si care pot constitui bunuri comune cu exceptia acelor bunuri prevazute de art 340
NCC.

Incetarea dreptului de proprietate devalmasa are loc odata cu incetarea regimului comunitatii
legale ,aceasta operatiune purtand denumirea de lichidare a comunitati (partaj conventional sau
judiciar) si este reglementata de art 357NCC.

Partajul potrivit dispozitiilor NCC:

Partajul este o operatiune juridica prin care inceteaza starea de coproprietate in sensul ca bunul sau
bunurile stapanite pe cote-parti sunt impartite materialmente intre copartasi fiecare devenind
proprietar exclusiv asupra unei parti determinate ,asupra unui bun dintre acelea ce formau obiectul
coproprietatii.

Potrivit art 669 incetarea coproprietatii poate fi ceruta de oricare dintre copartasi afara de cazul in
care partajul a fost suspendat prin lege,act juridic ori hotarare judecatoreasca sau cand actiunea de
partaj este paralizata prin invocarea uzucapiunii.

Obiect al procedurii partajului il pot constitui bunurile care formeaza proprietatea comuna pe cote-
parti si a propritatii comune in devalmasie , cu exceptia proprietatii comune pe cote-parti fortata.

Nu pot face obiect al partajului bunurile comune folosite si dobandite de unul dintre coproprietari
prin uzucapiune.

Regulile privitoare la modul de efectuare al partajului sunt reglementate de art 676 din NCC.Acest
text evoca o regula generala prin faptul ca partajul bunurilor comune se va face in natura proportional
cu cota-parte a fiecarui coproprietar.

Textul legal amintit prevedere si anumite reguli speciale si anume:

 Atribuirea intregului bun se va face la cerere in favoarea unuia sau mai multor coproprietari,in
schimnul unei sulte.(suma baneasca)
 Vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari se va face cu respectarea dispozitiilor
prevazute de art 1650 din NCC,iar in caz de neintelegere la licitatie publica prin intermediul
executorului judecatoresc potrivit art 991 si 992 din NCPC.
 Distribuirea pretului obtinut se va realiza de catre instanta de judecata catre coproprietari
proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre acestia .
 Totodata partajul poate fi efectuat pe cale conventionala prin buna invoiala a coproprietarilor . Asa
cum am aratat,partajul pe cale judecatoreasca are in vedere 3 solutii dispuse de catre judecator :

 atribuirea in natura a bunului catre unul dintre coproprietari si obligarea acestuia la plata unei
sulte valorice catre ceilalti coproprietari(este necesara intelegerea coproprietarilor)
 vanzarea bunului cu acordul coproprietarilor ,iar pretul platit de catre cumparator va fi depus la
dispozitia instantei de judecata
 vanzarea bunului de catre executorul judecatoresc la dispozitia instantei de judecata,in caz de
neintelegere a partilor ,iar pretul obtinut va fi pus la dispozitia instantei de judecata

Bunul aflat in coproprietate poate fi urmarit cu respecatrea regulilor prevazute de art 678 NCC.

Art 674 NCC scoate in evidenta anumite conditii speciale privitoare la capacitatea de exercitiu a unui
coproprietar . Textul legal amintit releva cateva conditii speciale deoarece se aplica situatiei in care un
coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are capacitatea de execritiu restransa. Partajul in
aceasta situatie va putea fi efectuat prin buna invoiala numai cu autorizarea instantei de tutela .
(parintii,tutorii sau curatorii speciali )

Efectele partajului sunt prevazute de art 680 NCC:

Partajul are caracter constitutiv de drepturi. In momentul in care hotararea judecatoreasca in cazul
partajului judiciar ramane defintiva sau de la momentul incheierii actului de partaj in cazul impartelii
voluntare ,fostii coproprietari vor avea recunoscute constituirea unor drepturi asupra bunurilor sau
sumelor de bani atribuite.

DESFIINTAREA PARTAJULUI potrivit Art. 684 ncc

 Partajul conventional poate fi desfiintat pt cauze de nulitate absoluta sau relativa practic din
cauze similare contractelor dar si prin intermediul rezolutiunii potrivit art 1516 al2 punct 2 NCC
 In ipoteza in care partajul a fost efectuat pe cale judecatoreasca,hotararea judectoreasca
pronuntata va putea fi desfiintata numai pe calea reviziurii si pt motivele mentionate in
continutul art 509 din NCPC.

Proprietatea rezolubila si proprietatea anulabila-Aceste 2 tipuri de modalitati ale dr de

proprietate nu se bucura de o reglementare proprie in continutul NCC.

1.Proprietatea rezolubila (sau conditionala )este acea proprietate care poate fi transmisa numai
daca se realizeaza un eveniment (o conditie ) care poate fi in interesul celui care transmite sau in
interesul celui care dobandeste .

Proprietatea rezolubiila poate lua nastere din vointa partilor ,dar si din vointa legiutorului . In acest
sens : donatiile dintre soti sunt revocabile in timpul casatoriei,cazul donatiilor simulate etc.

2. Proprietatea anulabila repr acea modaitate juridica a deptului de proprietate care apare in
situatia in care transferul proprietatii se face in temeiul unui act lovit de nulitate relativa. In ipoteza
 in care actiunea in anulare este admisa ,dre de proprietate al dobanditorului va fi desfiintat cu
efecte retroactive. Daca actul translativ anulabil a fost confrmat,dr de proprietate va fi consolidat.

Elementele de apropiere cu proprietatea revolubila constau in accea ca pe de o parte proprietate

dobanditorului este incerta timp de 3 ani (repr termenul general de prescriptie prevazut de art 2517
NCC) iar pe de alta parte efectul anularii este retroactiv .

Proprietatea periodica isi are sediul materiie in continutul art 687 -692 NCC.

Obiectul proprietatii periodice il poate constitui orice bun mobil sau imobil fiind considerata si o varianta
a propretatii comune .

Aceasta modalitate a dreptului de proprietate se naste in temeiul unui act juridic (art 688).

Obligatia de despagubire si excludere- Daca unul dintre coproprietari va tulbura un mod grav, acesta va
putea fi obligat la despagubiri sau va putea fi exclus la cererea coproprietarului vatamat cu respectarea
procedurii de art 691 NCC.

Incetarea proprietatii periodice-are loc prin radiere din cartea funciara in temeiul dobandirii de catre
o singura persoana a tuturor cotelor-parti din dreptul de proprietate periodica precum si in alte cazuri
determinate de lege (art 692).

!!! Mijloace procesuale privind apararea dr de proprietate si a celorlalte drepturi reale

GENERALITATI:

-Mijloacele de aparare a dr de proprietate si a celorlalte drepturi reale repr totalitatea actiunilor in

justitie prin care titularul dreptului de proprietate sau a altui dr real solicita instantei de judecata sa
pronunte o hotarare in scopul de a inlatura orice atingere sau incalcare aduse acestor drepturi de catre
diferite subiecte de drept .

Aceste mijloace de aparare creeaza o protectie a proprietatii sau a celorlalte dr reale impotriva tertilor si
au in vedere 2 ipoteze:

 protectia impotriva atingerilor materiale aduse proprietatii private sau a celorlalte dr reale
(vizeaza nu insusi dr de proprietate ,ci doar bunul corporal-degradari,distrugeri etc)
 protectia impotriva atringerilor juridice aduse proprietatii private sau a celorlalte drepturi reale
(acestea sunt indreptate impotriva dr de proprietate privata sau a unui alt drept real si in
anumite cazuri pot fi insotite si de o atingere materiala )

Mijloacele procesuale de aparare a dr de proprietate privata sau acelorlalte dr reale au fost grupate in 2
mari categorii :

a)mijloacele procesuale directe realizate prin intermediul actiunilor reale,adica actiunilor petitorii si
actiunilor posesorii.
Actiunile petitorii sunt acele actiuni prin care reclamantul cere instantei de judecata sa stabileasca ca el
este titularul dreptului de proprietate sau a unui alt drept real cu privire la acel bun (ex:actiunea in
revendicare,actiunea negatorie ,actiunea confesorie ,actiunea in prestatie tabulara)

Actiunile posesorii sunt acele actiuni in justitie prin care reclamantul solicita apararea posesiei sale ca
simpla stare de fapt impotriva oricarei tulburari,fie pt a o mentiune,fie pt a o redobandi care a pierdut-
o(actiunea generala,actiunea speciala)

b)Mijloacele procesuale indirecte –acestea sunt realizate prin intermediul actiunilor in justitie
intemeieate prin drepturi de creanta (actiunile in executarea contractelor ,in raspunderea contractuala )

Notiunea si caracterele generale specifice actiunii in revendicare

!!! Actiunea in revendicare repr totalitatea mijlocelor procesuale organizate de lege pt protectia
dreptului subiectiv civil sau a altor interese care au in vedere un drept de proprietate sau un alt drept
real asupra unui bun, reclamantul solicitand recunoasterea dreptului asupra bunului respectiv si
restituirea de la posesorul neproprietar.

Actiunea in revendicare este consacrata in continutul NCC de la art 563 pana la art 566.

Caracterele specifice actiunii in revendicare :

-este o actiune reala intrucat se refere la un bun mobil sau imobil determinat

-este o actiune petitorie deoarece prin ea se pune in discutie insusi dreptul de proprietate al
reclamantului

-este imprescriptibila sub aspect extintiv –aceasta regula rezulta din imprejurarea potrivit careia oricat
timp nu ar fi exercitata ea nu se stinge decat odata cu stingerea dreptului de proprietate care se face in
conditiile prev de art 562 NCC

Delimitarea actiunii in revendicare de alte actiuni reale :

a) actiunea in revendicare si actiunea posesorie – reclamantul dobandeste posesia obiectului

revendicat,insa acest efect este unul accesoriu intrucat cel principal fiind recunoasterea dreptului de
proprietate asupra bunului respectiv.Din aceste considerente actiunea in revendicare nu trebuie sa fie
confundata cu actiunea posesorie prin care reclamantul urmareste sa pastreze ori sa redobandeasca
posesia ca o simpla stare de fapt , fara a se pune in discutie existenta dreptului de proprietate asupra
bunului respectiv .

Actiunea in revendicare este imprescriptibila .

b)actiunea in revendicare si actiunea confesorie – actiunea confesorie este acea actiune in justitie prin
care se urmareste apararea unui dezmembramant solicitandu-se instantei sa il oblige pe parat sa
permita reclamantului exercitarea deplina si netulburata a dreptului real principal .
c)actiunea in revendicare si actiunea negatorie – actiunea negatorie este acea actiune in justitie prin
care se contesta existenta unui dezmembramant al dr de propr privata si indirect prin intermediul ei se
apara si dr de proprietate (art 564).Are un caracter imprescriptibil

d)actiune in revendicare si actiunea in grantuire – actiunea in grantuire este acea actiune in justitie prin
care se solicita instantei determinarea prin semne exterioare a liniei despartitoare dintre 2 fonduri
vecine.

Calitatea procesuala in cadrul actiunii in revendicare

Calitatea procesuala activa apartine proprietarului (reclamantul actiunii ) ,iar calitatea procesuala pasiva
(paratul actiunii) revine acelei persoane care stapaneste ca posesor sau ca detector bunul revendicat.

In reporturile dintre coproprietari nu poate fi folosita actiunea in revendicare .

Pentru ipoteza revendicarii unui bun proprietate comuna pe cote-parti calitatea procesuala activa
apartine in principiu tuturor titularilor dreptului de propr comuna.

Pentru cazul revendicarii unui bun proprietate comuna in devalmasie trebuie avut in vedere dupa cum
bunul revendicat este mobil sau imobil ,astfel actiunea in revendicare a unui bun mobil poate fi
introdusa numai de unul dintre soti fara acordul expres al celuilalt sot pe cand actiunea in revendicare
asupra unui bun imobil trebuie introdusa de ambii soti.