Aplicație

practică la
geografie

Tema :
1. În baza observărilor proprii,elaboraţi un text
coerent despre mediul local utilizînd termenii
propuşi.
Relaţiile dintre activităţile antropice şi natură,
precum şi influenţa calităţii factorilor de mediu au
condus la poluarea mediului natal , adică în Tirnova–
sat în Republica Moldova , reședința raionului
Dondușeni .
Satul este traversat de autostrada Otaci-Balti
și calea ferată Bălți-Ocnița. În sat sunt 1900 case și
, din care 200 case sau 10% sunt conectate la
conducta de gaz natural. Raionul Donduşeni este
cuprins de 2 păduri care îmbogățesc cu oxigen
populaţia. Aceste păduri sunt populate în sezonul
de vară,şi servesc ca locuri pentru odihnă,însă
totuşi din cauza surselor mobile de poluare a
aerului ,a fabricii de zahăr care în timpul de
toamna prin funcționarea intensivă poluează
aerul ,stratul de fum măreşte nebulozitatea
micşorînd fluxul de lumina pentru plante și emană
în atmosferă bioxidul de carbon , care are rol ca și
pelicula în seră , care permite ca radiația solară de
undă scurtă să treacă fără obstacole spre
suprafața orașului. Unele specii de plante si
animale la fel degradează, în acest caz este de
vină omul , adică impactul antropic . Acțiunea
omului asupra vegetației are diverse forme , încă
de la înființarea orașului , pînă în prezent – secolul
XXI , printre care se enumeră :,incendierea
vegetaţiei,defrişarea padurilor,poluarea aerului şi
a apelor, păşunatul intensiv,chiar și evoluția
demografică . Omul în satul Tirnova este cel care
are o influență mare asupra nimicirii animalelor ,
prin acțiunea directă : defrișarea suprafețelor de
pădure , transformarea lor în diferite centre
(magazine , locuri de odihnă ) , cît și prin acțiunea
indirectă : practicarea agriculturii extensive ,
extinderea locurilor de trai , astfel toate cele
menționate duc la modificarea condițiilor de trai a
animalelor și schimbarea habitatului lor. Apele
uzate de la fabrica de zahăr se scurg pe un
teritoriu imens ,astfel are loc degradarea solului
şi vegetației. Apele uzate care conduc la
degradarea solului și vegetației duc la nimicirea
multor specii de plante medicinale , precum ar fi
:coada -șoarecelui , pojarnița , care pot fi
întrebuințate în medicină . Aerul pe care îl
inspirăm este parte din atmosfera, amestecul de
gaze ce acopera globul pamantesc și orașul
nostru . Acest amestec de gaze asigură viața pe
pământ și ne protejează de razele dăunătoare ale
Soarelui.Poluarea aerului în sat se petrece în fiece
zi , atît prin gazele de eșapament de la mașini , cît
și defectarea conductelor de gaz . Din această
cauză, numărul celor care suferă de afecțiuni
toracice-pulmonare, în special în rîndul copiilor si
al bătrînilor este în continuă creștere. La fel si
frecvența cazurilor de cancer de piele este în
creștere. Motivul este stratul de ozon deteriorat,
care nu mai reține radiațiile ultraviolete nocive.La
fel din din cauza bioxidului de carbon de la fabrica
de zahăr oamenii pot suferi de boli
pulmonare.Apele uzate din agricultură provoacă
degradarea complexa a solurilor ,acolo unde ea
este returnata, la rîndul lor ele provoacă moartea
animalelor, influențează negativ capacitatea de
reproducere, degradează solul care devine
impracticabil pentru agricultură.Patrimoniul
natural şi istorico-cultural este Parcul dendrologic
de pe teritoriul Republicii Moldova, cu o bogată
colecție de arbori și arbuști. Pe teritoriul parcului
se află cîteva edificii, care datează cu începutul
secolului XX. La marginea parcului din Țaul, în
partea sa de est se află Colegiul Agricol din Țaul,
cu o istorie care începe din 1963.Peisajele
pitorești din parcul Țaul precum și cele din
împrejurimi fac ca cei care vizitează localitatea
să aibă amintiri frumoase.Neuitînd la toate
probleme care sunt în satul nostru , factorii
naturali , adică natura ispășește toate
problemele pe care omul le înfăptuiește . Drept
exemplu ne poate servi autoepurarea aerului
atmosferic –procesul prin care aerul revine pe
cale naturală la compoziția anterioară a
poluării . Acest proces se realizează prin curenții
de aer , sedimentare și precipitații.
Consider că noi suntem cei care putem stopa
procesul de degradare a mediului în localitatea
natală , adică în Tirnova.
2.
Surse de poluare Efectele Soluții de
poluării remediere
Degradarea mediului aerian *Interzicerea
Aerul atmosferic absoarbe arderii
zilnic cantităţi mari de gunoiştelor,miriş
particule solide,lichide şi Pulberile din tilor şi a paielor
gazoase emanate de aer măresc de pe cîmp.
variate surse naturale şi nebulozitatea,m * Amplasarea
icşorînd afluxul industriilor
artificiale.Poluarea aerului
poluante
atmosferic constă în de lumină
departe de
schimbarea compoziţiei important zonele locuite ,
chimice a aerului sub pentru în cazul nostru
aspectul proporţiei dintre plante,iar fabrica avicola
substanţele constituente depuse pe este la o
distanță mică
de
ale acestuia şi cele nou- frunze- la sat și ea este
apărute,cu efecte împiedică sursa principală
daunătoare pentru mediul fotosinteza,dere de poluare .
înconjurator în ansamlu sau glează respirţia *Instalarea
pentru unele componente şi dispozitivelor de
purificare a
ale acestuia.Sursele de evapotranspiraţi
aerului.
poluare a aerului a prin
*Sădirea mai
atmosferic se pot grupa în urmare,cantitat multor plante și
doua categorii:Surse ea de clorofilă copaci , adică să
naturale (-solul şi se înverzim
neacoperit de reduce,frunzele teritoriul.
vegetaţie,care pulverizează îşi schimbă *Să educăm
particulele de praf;- culoarea,plantel generațiile în
plantele şi animalele,de la e nu se spirit
care provin dezvoltă,rămînî ecologic.
polenul,puful,părul,penele nd
îi sporii de ciuperci).Surse pitice.Productivi
artificiale (-surse fixe tatea culturilor
:sursele ce ţin de arderea agricole
combustibililor din scade,ajungînd
activităţile menajere,din uneori de 3 ori
industria mai mică.
energetică;sursele bazate
pe procesele
industriale,cum sînt cele
chimice,siderurgice,metalur
gice,-sursele mobile,care
includ toate mijloacele de
transport ce răspîndesc
poluanţi pe distanţe mari).

Degradarea mediului Impactul Calitatea apelor

acvatic poluării apelor poluate poate fi
asupra mediului îmbunătăţită pe
Poluarea apelor reprezintă înconjurător şi doua căi:
modificarea în mod direct sănătatea naturală(prin
sau indirect a compoziţiei omului este autoepurare)şi
normale a acesteia,avînd evident,şi artificilă (prin
impact negativ asupra anume: procese
stării mediului înconjurător -excesul de tehnologice la
şi în special,asupra substanţe staţiile de
sănătăţii populaţiei organice din epurare a apei).
umane.Sursele de apele de Protectia apelor
poluare,după provenienţa suprafaţă si a
apelor uzate,se pot grupa consumă ecosistemelor
astfel:-apele menajere oxigenul din acvatice:
,care conţin poluanţi din ape,care nu Protectia apelor
resturi trebuie să de suprafaţă şi
alimentare,săpun,detergen coboare sub subterane şi a
ţi etc. nivelul limită ecosistemelor
-ape uzate de 4 acvatice are ca
industriale,care provin mg/l,necesar obiect,
din apele folosite în dezvoltării menţinerea şi
procesele tehnologice organismelor ameliorarea
industriale. de apă; calităţii şi
-apele uzate agricole ,care -petrolul productivităţii
provin de la crescătoriile de evacuat pe naturale ale
animale(vite,porcine,păsări suprafaţa acestora in
etc.),conţinînd poluanţi sub acvatică scopul evitarii
formă de substanţe formează o unor efecte
organice şi peliculă negative asupra
suspensii,precum şi cele uleioasă care mediului,
rezultate în urma irigării împiedică sanatatii umane
terenurilor agricole. schimbul de si bunurilor
-apele radioactive,care pot gaze cu materiale:
conţine substanţe atmosfera,modi Interzicerea
radioactive rezultate pe fică o serie de evacuarii la
cale naturală,ca exemplu caracteristici întamplare a
fiind Rodonul. fizico-chimice reziduurilor de
În funcţie de natura ale orice fel care ar
agenţilor poluanţi apei,acţionînd putea polua apa
exisetenţi în apele mecanic asupra si, in primul
uzate,poluarea poate fi florei şi faunei; rand, a apelor
diferenţiată în:-poluarea -detergenţii reziduale,
fizică,în special cu împiedică comunale si
substanţe autoepurarea industriale.
radioactive,poluarea apei,otrăvesc Acestea trebuie
termică ,poluarea microorganisme colectate si
determinată de elementele le; indepartate prin
insolubile plutitoare sau -unele elemente sisteme de
sedimentabile; precum canalizare sau
-poluarea biologică,adică mercurul,sînt instalatii locale
bacteriană,virotică şi foarte de coloectare;
parazitologică,caracterizată toxice,influenţîn Construirea de
de prezenţa d asupra statii de
microorganismelor sănătăţii umane epurare pentru
patogene,care găsesc şi asupra florei retinerea si
condiţii optime de şi faunei. degradarea
dezvoltare în apele calde şi Consecintel substantelor
murdare; e poluarii: organice
-poluarea Asupra poluante
chimică,condiţionată de mediului: continute în
pătrunderea în apă a unor posibilitatea apele reziduale
substanţe de natură contaminarii sau ale localitaţilor
poluarii chimice si unitatilor
organică sau anorganică.
a animalelor zootehnice
acvatice; inainte de
contaminarea eliminarea lor in
bacteriologica apa;
sau poluarea Distrugerea prin
chimica si dezimfectie a
radioactiva a germenilor
legumelor, patogeni
fructelor sau a continuti in ape
zarzavaturilor; reziduale ale
Distrugerea unor institutii
florei (spitale),
microbiene abatoarele,
proprii apei unitatile
ceea ce industriei carnii;
determina Înzestrarea cu
micsorarea sisteme de
capacitatii de retinere si
debarasare fata colectare a
de diversi substantelor
poluanti radioactive din
prezenti la un ape reziduale;
moment dat. Construirea de
Asupra sanatati: statii sau
Majoritatea sisteme de
bolilor din epurare
organism sunt specifice pentru
cauzate de apele reziduale
faptul ca ale unitatii
oamenii nu beau industriale in
suficienta apa vederea retinerii
sau apa bauta si neutralizarii
nu are cele mai substantelor
bune calitati. chimice potential
I. Boli toxice;
infectioase: Controlul
boli microbiene: depozitării
febra tifoida, deşeurilor
dizenteria, solide, astfel
holeria; incat acestea sa
boli virotive: nu fie antrenate
poliomielita, sau purtate in
hepatita sursele de apa
epidemica; de suprafata sau
boli subterane.
parazitare:dizen
teria, giardiaza.
II. Boli
neinfectioase:
determinate de
contaminarea
apei cu
substante
chimice cu
potential toxic:
*Intoxicatia cu
plumb
(saturnism), se
manifesta prin:
oboseala
nejustificata;
afecteaza
globulele rosii,
vasele
sanguine;
afecteaza
sistemul nervis
central,
provocand
ecefalopatia
saturnina si cel
perifieric cu
dereglari
motorii.
* Intoxicatia
cu mercur:
dureri de cap,
ameteli,
insomnie,
oboseala;
tulburari
vizuale;
afectiuni ale
sistemului
nervos;
afectiuni ale
rinichilor;
malformatii
congenitale ale
fatului in cazul
femeilor
insarcinate.
* Intoxicatia cu
zinc:
dureri
epigastrice,
diaree,
tremuraturi,
pareze;
afectiuni ale
sistemului
nervos central,
muschilor si
sistemului
cardiovascular
.
Degradarea vegetaţiei Efecetele În anul 2001 a
naturale despăduririi fost editată a
asupra mediului doua Carte Roşie
Acţiunea omului aupra sînt profunde şi a Republicii
vegetaţiei a luat ,de-a dintre cele mai Moldova,care
lungul timpului,mai multe diverse:reducer include 126
forme,dintre care amintim: ea surselor de specii de plante
-incendierea vegetaţiei hrană ,de şi 116 specii de
-păşunatul intensiv plante animale.
-poluarea aerului şi a apei medicinale,distr Cartea constituie
-defrişarea pădurilor şi a ugerea florei şi un semnal de
apelor. faunei şi alarmă ,un
Padurile reprezintă diminuarea
dăngăt de clopot
factorul determinant în rezervelor de
menţinerea echilibrului oxigen,necesar pentru toţi
ecologic, climatic şi hidric, vieţii. oamenii,întrucît
reprezentînd ecosistemul De asemenea starea ecologică
cu o capacitate de ,despădurirea a florei din ţara
regenerare de 3-5 ori influenţează noastră este
mai mare, decat oricare critică.Această
schimbarea
alt ecosistem natural.
climatului prin situaţie impune
Taierile masive din ultimii
reducerea întreărindrea
80 de ani, mai ales dupa
primul razboi mondial, a cantităţilor de unor acţiuni
dus la o reducere a precipitaţii în eficiente în
suprafeţei de 9 milioane ha ariile scopul
la 6.3 milioane ha păduri, despădurite,acc conservării,prote
din care astazi 5.5% sunt jării şi
elerarea
afectate de poluare și
proceselor de restabilirii
daunatori. Vegetaţia
forestiera contribuie la laterizare a ecosistemelor
încetinirea scurgerii de solurilor,afectar naturale ,a
suprafaţa, pastrarea ea surselor de speciilor de
litierei, a covorului vegetal apă etc. plante si animale
ierbos si la reţinerea apei. rare sau
Litiera este sursa ameninţate cu
principala de întoarcere a
dispariţia.
elementelor minerale în sol
şi a substantelor organice.
Degradarea lumii animale Numai în ultimii Din anul
Omul are asupra 400 de ani pe 1970,sub egida
animalelor o acţiune atît Terra au UNESCO se
directă,prin exterminarea derulează
dispărut peste
fizică a acestora(de Programul
exemplu:vînatul,în special 130 de specii de interguvername
vînatul comercial)cît şi păsări și ntal,’’Omul şi
indirectă,prin modificarea mamifere , iar biosfera’’,care
condiţiilor de mediu, a circa 600 de are drept scop
habitatelor,din cauza specii sînt pe elaborarea
extinderii suprafeţelor cale de recomandărilor
cultivate,desecării ştiinţifice
dispariție . La
mlaştinilor,construcţiei de privind
obiecte hidrotehnice etc. începutul sec XX valorificarea şi
s-a redus protecţia
numărul resurselor
bizonilor care biologice.
erai omorîți din Pentru
plăcere sau la conservarea şi
valorificarea
întreciri
biodiversităţii,co
sportive. munitatea
internaţională
acţionează în
patru direcţii
priorotare:-
protecţia
habitatelor prin
instituirea de
zone
protejate(parcur
i naţionlae,
rezervaţii
naturale etc.)
-protecţia
unor specii
concrete;
-conservarea
speciilor în
grădini botanice
sau în bănci de
gene;
-diminuarea
procesului de
poluare şi de
contaminare a
biosferei.

Indicele sintetic Gospodărirea

Degradarea solului al efectului raţională a
 rezultant al solului înseamnă
Poluarea fizică a solului poluării solului combinarea
Principalele forme de este tehnologiilor şi
degradare fizică a solului reprezentat fie activităţilor în
sînt:deteriorarea structurii prin reducerea aşa mod încât să
solului,tasarea,întărirea,cru cantitativă sau se realizeze
stificarea,poluarea calitativă a concomitent:
radioactivă etc. producţiei bioproductivitat
Poluarea chimică a solului vegetale ea, securitatea
Degradarea chimica se (recoltei), fie alimentară,
referă la modificările prin cheltuielile protecţia
nefavorabile ale unor necesare calităţii solului,
însuşiri chimice sau fizico- menţinerii viabilitatea
chimice ale solului.Cele mai capacitaţii bio- economică şi
cunoscute procese de productive acceptabilitatea
degradare chimică a (recoltei) la socială. Aceasta
solurilor sînt:-acidifierea parametrii se poate realiza
solurilor,la originea căreia cantitativi şi dacă se
stau următoarele acţiuni calitativi acţionează în
antropice:administrarea anteriori primul rând
nechibzuită a manifestării asupra
îngrăşămintelor poluării. În orice principalului
minerale,căderea ploilor ecosistem care obiectiv –
acide etc. cuprinde şi solul protecţia
-poluarea chimică ,care acesta are doua calităţii solului.
este provocată de unele funcţii Menţinerea pe
substanţe chimice,ajunse esenţiale: de termen lung a
în sol în urma unor depozitare şi de capacităţii de
activităţi antropice. furnizor de producţie a
Poluarea biologică elemente solului, sporirea
Principalele forme de nutritive şi apă, fertilităţii lui,
degradare biologică pe de o parte şi combaterea
sînt: de recipient şi deşertificării
-reducerea populaţiei transformator sunt sarcinile
de microorganisme de reziduuri şi strategice
-poluarea cu agenţi deşeuri, pe de primordiale ale
patogeni altă parte având întregii naţiuni.
deci rolul de
Degradarea complexă a reglator al *Implementare
solurilor ecosistemului şi a sistemului
Acest tip de degradare are de purificator al complex de
în vedere situaţiile în care mediului protecţie
mai multe tipuri de înconjurător. antierozională a
degradare se asociază şi Poluarea solului solurilor.
afecteză aceleaşi înseamnă orice Eroziunea
suprafeţe de sol. acţiune care solurilor este
produce factorul
dereglarea principal de
funcţionării degradare a
normale a învelişului de sol
solului ca mediu al Republicii
Moldova, care
 de viaţă, în conduce la
cadrul agravarea
diferitelor situaţiei
ecosisteme ecologice
naturale sau generale în ţară:
create de om are loc
(antropice), înnămolirea şi
dereglare poluarea
manifestată prin bazinelor
degradarea acvatice şi
fizică, chimică, terenurilor din
biologică a depresiuni, se
solului, care distrug
afectează drumurile,
negativ construcţiile,
fertilitatea sa, instalaţiile şi
respectiv construcţiile
capacitatea sa hidroameliorativ
bio-productivă e.
din punct de *Ameliorarea
vedere calitativ solurilor
şi cantitativ. degradate prin
salinizare şi
înmlăştinire
*Fertilizarea
solului
(îngrăşămintele
organice şi
minerale).
* Reconstruirea
ecologică a
vegetaţiei
pajiştilor.

3.
Un factor foarte important care contribuie la
degradarea mediului îl reprezintă agricultura , iar în
sprijinul acestei afirmații se aduc urmatoarele
argumente: folosirea necorespunzatoare a irigațiilor
aduce -apa freatică la suprafață producînd
inmlăștiniri; aratul face ca apa din primul strat de sol
ca să se evapore, deci este o metodă nepotrivită
pentru solurile nisipoase din sudul țării;echipamentele
grele folosite în agricultură duc la compactarea solului;
folosirea ingrășămintelor chimice, a pesticidelor s-ar
putea structura în lanțul alimentar uman acumulîndu-se
pînă
la pragul de pericol; pământul nu trebuie lucrat din
deal în vale deoarece apare eroziunea acestuia;este
necesar o rotație corectă a culturilor, de exemplu
floarea-soarelui se cultiva o data la 5 ani.
Perfecţionarea şi modernizarea proceselor
tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri
ştiinţifice, au redus mult consumurile specifice de
materii prime, dar nu şi pe cele energetice. Ca
urmare a industrializării şi creşterii producţiei de
bunuri au sporit mult materialele ce afectează
mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime
intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regăsesc în aer, apă şi în sol. Ploile
acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezenţei
dioxidului de sulf din aer, datorită dezvoltării
proceselor termice şi a utilizării unor combustibili
inferiori; sunt evacuate în atmosferă importante
cantităţi de oxizi de azot, de carbon, negru de fum,
săruri şi oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de
ardere, produse cu efecte dăunătoare asupra
vegetaţiei, în general, şi direct sau indirect asupra
omului.
Conceptul actual de “mediu înconjurător” are un
caracter dinamic, care caută să cunoască, să
analizeze şi să urmărească funcţionarea sistemelor
protejate în toată complexitatea lor.
Prin “resurse naturale” se înţelege: totalitatea
elementelor naturale ale mediului înconjurător ce
pot fi folosite în activitatea umană:
* resurse neregenerabile – minerale şi
combustibili fosili;
*resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună
sălbatică;
* resurse permanente – energie solară,
eoliană, geotermală şi a valurilor.
În întreaga activitate a mediului înconjurător se
urmăreşte nu numai folosirea raţională a tuturor
aceste resurse, ci şi corelarea activităţii de
sistematizare a teritoriului şi localităţilor cu măsuri
de protejare a factorilor naturali, adoptarea de
tehnologii de producţie căt mai puţin poluante şi
echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor
de transport generatoare de poluanţi cu
dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele
dăunătoare asupra mediului înconjurător,
recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor
reziduale utilizabile. Deteriorarea mediului
ambiant este cauzată de: existenţa prea multor
automobile, a prea multor fabrici care funcţionează
după tehnologii vechi, poluante, mari consumatoare
de materii prime, apă şi energie, fenomene care
sunt determinante, în ultima instanţă, de necesităţi
crescânde ale unei populaţii aflate în stare de
explozie demografică şi îndeosebi de existenţa
marilor aglomerări urbane.Cercetările amănunţite
legate de calitatea mediului, de diminuarea
surselor de poluare s-au concretizat prin
intermediul unui ansamblu de acţiuni şi măsuri
care prevăd:
*cunoaşterea temeinică a mediului, a interacţiunii
dintre sistemul economic şi sistemele naturale;
consecintele acestor interactiuni; resursele
naturale trebuiesc utilizate raţional si cu maxim de
economicitate
* prevenirea şi combaterea degradării
mediului provocată de om, dar şi datorate
unor cauze naturale
*armonizarea intereselor imediate şi de
perspectivă ale societăţii în ansamblu sau a
agenţilor economici privind utilizarea factorilor
de
mediu.Pentru protejarea mediului, în primul rând
trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul
de deteriorare şi stabilite cauzele care au produs
dezechilibrele respective. În ceea ce privesc
modalităţile de protejare trebuie soluţionate trei
categorii de probleme:
*crearea unui sistem legislativ şi institutuţional
adecvat şi eficient care să garanteze respectarea
legilor în vigoare.
* evaluarea costurilor acţiunilor de protejare a
mediului şi identificarea surselor de suportare a
acestora.
* elaborarea unor programe pe termen lung
corelate pe plan naţional şi internaţional referitor
la protejarea mediului. Modificările mediuliu
natural din împrejurimile localităţii natale cauzate
de activităţile omului:
*Problema rezidurilor activităţilor umane a luat
proporţii îngrijorătoare, prin acumularea lor
provocând alterarea calităţii factorilor de mediu.
Aceste alterări sunt cauza unor dezechilibre în
faună şi floră şi ăn sănătatea şi bunul mers al
colectivităţii umane din zonele supraaglomerate.
*Despăduririle provoaca reducerea productiei de
biomasa și, indirect, scăderea cantității de
oxigen produsă de suprafețe împădurite, precum
și cu efecte în eroziunea terenurilor favorizînd
producerea alunecărilor de teren. Unele animale
au disparut deja de-a lungul timpului, iar altele
se afla in pericol de extinctie. Prin dezvoltarea
activităţii umane sunt afectate toate
componentele mediului în proporţii diferite.
Dintre aceste elemente cele mai importante sunt:
peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele,
parcurile si rezervaţiile, precum şi biosfera.
În consecinţă, conservarea funcţiilor
igienico- sanitare, recreativă şi estetică ale
elementelor componente ale mediului natural
constituie garanţia unei dezvoltări continue a
societăţii umane.

4. Precizați cauzele care determină un consum

mare de apă în localitatea natală.
Apa este un lichid inodor, insipid și incolor, de
cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau chiar
verzui în straturi groase. Apa este o substanță
absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma
acesteia, fiind unul dintre cei mai universali
solvenți. Apa este un compus chimic al
hidrogenului și al oxigenului, având formula
chimică brută H2O. Apa este una din substanțele
cele mai răspândite pe planeta Pământ, formând
unul din învelișurile acesteia, hidrosfera. Dacă
viața a luat naștere în mediul acvatic, atunci nu
mai are nici un rost să ne întrebăm de ce
organismele nu pot supraviețui fără apă mai mult
de cîteva zile. De exemplu omul poate să reziste
fară mîncare aproape patruzeci de zile, dar fără
apa nu poate să trăiască mai mult de cinci zile.E
doar un exemplu pentru ca unele plante și
animale nu pot trăi deloc fără apă: peștii atît de
minunați ca forme și atît de grațioși în mișcarea
lor nu rezistă mai mult de cîteva minute fără
prețiosul lichid. O floare lăsată fără apă se
usucă în cîteva ore.
Cauzele care determină un consum mare de apă
în localitatea natală sunt:

*Centrul de Sanatate Tirnova

*Centrul de Reabilitare Ftizio-Pulmonologic
de copii, Tirnova
*Instituţiile publice
*Folosirea apei pentru uz casnic
*Liceul „C. Negruzzi”
*Grădinitele (Andries si Alunelul).

Degradarea si

5.Elaborați un cioprotectie
r c h i ne la
Mă s ur i d e

Degradarea și protecția
(ft antropic) mediulaumieîdniululi
ocalitatea natală.

Vinatul si
Despăduriri Poluarea
pescuitul
masive mediului
abuziv

pădurii cu sume mari

Interzicerea
Amendarea
defrisării
Interzicerea
folosirii Controlul
masinilor lor la o
ce au trecut perioada
-10ani. de 3 luni
( Acestea reprezintă puținele cauze care
se enumeră )

6. Scrieți un mesaj adresat autorităților publice

locale , în care să propuneți soluții de îmbunătățire
a stării mediului înconjurător.

Domnule Valentin Cebotari,

Cu respect vă mulțumim pentru munca d-voastră
depusă în satul nostru.Dar aș vrea să vă propun
cîteva soluții de îmbunătățire a stării mediului
înconjurător:
1.Sădirea copăceilor decorativi .
2.Înfrumusețarea străzilor cu plante decorative
. 3.Instalarea urnelor pentru deșeuri .
4. Rennoirea zonei de odihnă cu copaci , plante
, urne pentru deșeuri.
5. Să se asigure creşterea producției agricole
cu luarea în considerare a conservarii si
protejării resurselor naturale regenerabile.
6. Construirea unui parc , care va asigura
conservarea speciilor de plante rare întîlnite
pe teritoriul nostru.
Consider că aceste soluții vă vor ajuta la
îmbunătățirea mediului înconjurător al orășelului
Dondușeni.
Cu stimă și respect eleva
clasei a XII-a
a
LT”C. Negruzzi”

Lîsîi Constanţa

7. Explicați teza : Protecția mediului înconjurător

este problema principală a localității , a republicii
și a lumii întregi.

Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este

perioada celor mai mari descoperiri şi transformări
ale civilizaţiei omeneşti, dar şi cele mai complexe
şi uneori nebănuite efecte asupra vieţii. La acest
sfârşit de secol şi început de mileniu, lumea se află
în efervescenţă. Schimbările care au avut loc şi vor
avea loc, creează, într-o viziune optimistă,
speranţe şi pentru remedierea fie şi treptată a
mediului înconjurător. În tumultul generalizat al
schimbărilor, trebuie să tragem încă un semnal de
alarmă legat de mediul înconjurător şi de
supravieţuirea omului şi a existenţei vieţii pe
Terra.
Prin această teză eu înțeleg că fiecare
individ contribuie direct sau indirect la protecția
mediului . Este destul ca fiecare din noi să
întreprindă anumite măsuri și deacum se va
rezolva această problemă majoră – Protecția
mediului ! “Mediul natural”, adică aerul, oceanele,
mările, lacurile, apele curgătoare, solul şi subsolul şi
formele de viaţă pe care aceste ecosisteme le creează şi le
susţin este imaginea cea mai comună pe care omul
obişnuit şi-o face atunci când vorbeşte despre
mediul înconjurător.
O pădure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează
fiecare în parte un “ecosistem” care se intercondiţionează
reciproc şi se readaptează continuu în căutarea unui
anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determină
condiţiile de viaţă pentru regnurile vegetale, animale şi
pentru exponentul său raţional – omul, reprezentând
mediul natural. În mediul natural distingem componente
fizice naturale – elemente abiotice: aer, apă, substrat
geologic, relief, sol.
Componentele biotice reprezintă viaţa, organismele ce le
dezvoltă pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub
forma vegetaţiei şi animalelor depinzând atât de factori
tereştri, cât şi cosmici (radiaţia solară de exemplu) ceea
ce ne ajută să înţelegem implicaţiile care pot urma unor
modificări fie terestre, fie cosmice, sau ambele în acelaş
timp. Mediul înconjurător apare ca o realitate
pluridimensională care include nu numai mediul
natural, dar şi activitatea şi creaţiile omului,
acesta ocupând o dublă poziţie: de “component” al
mediului şi de “consumator”, de beneficiar al
mediului. Conceptul actual de “mediu înconjurător”
are un caracter dinamic, care caută să cunoască,
să analizeze şi să urmărească funcţionarea
sistemelor protejate în toată complexitatea lor.
Astfel noţiunea de “mediu înconjurător” cuprinde
de fapt, toate activităţile umane în relaţia om-
natură, în cadrul planetei Terra.
Când se vorbeşte de progres sau de sărăcie, se
vorbeşte de fapt, în termenii cei mai globali, de
mediul înconjurător care caracterizează planeta
noastră la un moment dat, căci între toate acestea
şi poluarea, degradarea apei şi a aerului,
ameninţarea păturii de ozon, deşertificarea,
deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele,
există o strânsă interdependenţă.Astfel , putem
menționa că protecția mediului înconjurător este
problema principală a localității , a republicii și a
lumii întregi . Presiunea activităţii omului asupra
mediului natural creşte foarte rapid. De asemenea,
se accelerează dezvoltarea industrială,
schimburile, circulaţia mărfurilor, spaţiul ocupat,
parcurs şi utilizat pentru activităţile umane este
din ce în ce mai vast. Această evoluţie îşi pune
amprenta în mod nefavorabil asupra mediului şi a
componentelor sale. Un alt factor care dăunează
mediului este modernizarea transporturilor,
accesibilitatea lejeră în spaţiile verzi.
Comportamentul individului poluează mediul într-
o măsură mai mare sau mai mică, fie sub forma
activităţii cotidiene, fie a consumurilor turistice.

Prin dezvoltarea activităţii umane sunt afectate

toate componentele mediului în proporţii diferite.
Dintre aceste elemente cele mai importante sunt:
peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele,
parcurile si rezervaţiile, precum şi biosfera.
În consecință dacă fiecare din noi va reuși
să contribuie la protecția mediului atunci , vor veni
în ajutor și alte localități , republici , chiar și
Terra va fi de partea noastră , deoarece noi vom
contribui la ameliorarea mediului !