SOMNUL & SISTEMUL

NERVOS
SOMN
Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă, caracterizată prin suprimarea temporară a conștienței, prin abolirea parțială a
sensibilității și încetinirea funcțiilor vieții organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculară, scăderea temperaturii cu
aproximativ 0,5 grade C, scăderea funcțiilor secretorii). În timp ce mulți dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în care
nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puțin din punct de vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată. Deși
importanța somnului nu poate fi discutată, oamenii de știință nu cunosc cu exactitate de ce este atât de important pentru
supraviețuirea noastră.
SCOPUL SOMNULUI
•Ipoteza adaptivă: Această teorie ne spune că somnul îmbunătățește șansele de supraviețuire ale unui animal. Cele care
obișnuiesc să doarmă conform modului lor de viață au cele mai mari șanse de supraviețuire. Speciile nocturne au somnul diferit de
vânătorii diurni, spre exemplu.
•Ipoteza Conservării Energiei: Animalele ce au un stil de viață alert și cu metabolismul rapid dorm mai mult decât cele care ard 
caloriile mai încet, astfel conservându-și energia pentru partidele de vânătoare.
•Ipoteza Restaurării: Conform acestei teorii, corpul se restaurează pe parcursul somnului. Cercetătorii cunosc faptul că neuro-
toxinele sunt neutralizate în timpul somnului și faptul că celulele se divid, țesuturile se sintetizează și hormonii de creștere sunt
eliberați în timpul etapelor de somn cu emisii de unde slabe (sau non-REM). Atleții, spre exemplu, petrec mai mult timp în etapele 3
și 4 (unde slabe) decât alții, iar copiii și tinerii de asemenea.
•Ipoteza Programării-Reprogramării: Această teorie susține că informația inutilă este "ștearsă" și că informația importantă este
întipărită într-o memorie mai puternică. Copii, care acumulează informație la o rată mult mai mare decât în orice altă etapă
evolutivă a vieții, dorm cel mai mult.
BOLI ALE SISTEMULUI
NERVOS
AUTISM
Autismul este o tulburare de dezvoltare caracterizată prin dificultăți de comunicare și interacțiune socială, precum și
prin comportamente repetitive. Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de
dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburărilor autismului/autiste sau de tulburări pervazive de dezvoltare.
Aceste tulburări prezintă o largă varietate de manifestări, presupuse a fi rezultatul unor disfuncționalități de dezvoltare
ale sistemului nervos central sau genetice.[2] Simptome obișnuite ale autismului includ acțiuni repetitive/monomane,
contact și comunicare limitată cu alte persoane și interese foarte restrânse. Cauzele specifice sunt încă necunoscute.
Răspândirea afecțiunii cognitive este cam de 6 la 1000 de persoane, și este de trei sau patru ori mai des întâlnită la
băieți decât la fete.Autismul este prezent încă de la naștere și se păstrează pe durata întregii vieți.
IGIENA SISTEMULUI NERVOS
Click icon to add picture
Sanatatea neuropsihica, precum si capacitatea normala functionala a creierului, stau la bazasanatatii noastre.Somnul reconfortant de dupa o zi de
lucru este una din cele mai meritate binefaceri pentruorganismul uman. Valoarea somnului consta nu numai in refacerea organismului obosit ci si
inreechilibrarea bioritmica. Somnul este considerat pe buna dreptate ³salvatorul´ organismului,datorita insemnatatii lui uriase in refacerea sistemului
nervos central, prin inhibitia protectoarecare cuprinde cea mai mare parte a emisferelor cerebrale. Cel mai important este ca somnulrestabileste
capacitatea de lucru a celulelor nervoase si, cand este adanc si fara vise, ne refacecomplet, facandu-ne sa ne sculam a doua zi odihniti, voiosi. Pentru
ca sa avem un somn cat maieficacee bine sa uramrim urmatoarele reguli :Sa ne culcam la aceeasi ora si preferabil nu mai tarziu de ora 22-23. Odata
culcati, pentru aadormi bine trebuie sa indepartam din minte toate gandurile, framantarile si orice tentative de aretrai conflictele din ziua incheiata.
Somnul poate fi ajutat prin aerisirea camerei inainte deculcare si, daca se poate, in timpul somnului. Un asternut nu prea calduros si nici p rea moale
neajuta sa adormim repede si sa dormim profund.Oboseala este un proces complex, rezultat al modificarii fiziologice din sistemul nervos, dinsange,
muschi, glandele cu secretie interna si din alte organe. Ea apare dupa o activitatemusculara sau mintala indelungata, grea si incordata. La o
asemenea situatie se ajunge de obiceicand volumul muncii nu este repartizat corect, de-a lungul zilei, saptamanii sau lunii, candlucram in asalt
lasand greul spre sfarsitul perioadei. De aceea, trebuie ca greul unei zile demunca trebuie efectuat la inceputul, nu la sfarsitul ei.Oboseala se
recunoaste prin : molesala, lipsa dorintei de a continua lucrul, pierderea vitezeireflexelor, a preciziei, a coordonarii gesturilor, somnolenta etc. Ele
reprezinta fenomene aleinhibitiei de aparare a sistemului nervos central. Deci sunt semne naturale de alarma: ele neindeamna sa ne odihnim si sa ne
refacem. De aceea, pauzele acordate in timpul activitatiiproductive trebuie respectate cu strictete. In timpul lor se recomanda exercitii de
gimnasticaspeciala, deosebit de folositoare in special persoanelor a caror munca se caracterizeaza prinmiscari monotone uniforme, in pozitii statice,
mai mult sau mai putin fixe.Leziunile sistemului nervos central dezvaluie diferite cauze:- compresia creierului sau a maduvei spinarii de catre un
hematom (provocat de un traumatismcranian), de un abces, de o tumora benigna sau maligna, de un edem cerebral;- distrugerea creierului sau a
maduvei spinarii printr-un traumatism (sectionarea maduvei prinfractura vertebrala). Printr-o infectie (meningita, encefalita), printr-o intoxicatie sau
printr-oinsuficienta a vascularizarii (arterita cerebrala);- excitatia anormala a unor zone ale cortexului (epilepsie);-degenerescenta neuronilor:
scleroza in placi, boala lui Parkinson, boala lui Alzheimer, coreealui Huntington.- Leziunile sistemului nervos periferic sunt fie mononeuropatii
(atingere a unui singur nerv)cauzate de sectionarea unui nerv, de compresia uneia din radacinile salesau de o infectie (zonazoster), fie polineuropatii
(atingere a mai multor nervi) de origine virala, imunologica ,carentiala(deficit in vitamine) sau toxica (alcoolism, de exemplu). In afara
traumatismelor, numeroasealte afectiuni sunt, de asemenea, responsabile de o atingere a nervilor, ca diabetul zaharat,difteria, lepra sau lupusul
eritematos diseminat. Atunci cand sunt afectati succesiv mai multinervi, se vorbeste de multinevrita