Universitatea ”Dunărea de Jos”, Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specialitatea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor

ANALIZA GEOGRAFICO-
ECONOMICĂ A S.U.A.

Coordonator: --------- Student: -----------

Profesor: ---------

19.11.2013
2
1. Repere geografice generale

Statele Unite ale

Americii sau pur și simplu
Statele Unite (în engleză United
States of America respectiv
United States) este numele unei
republici constituționale federale,
constând din 50 de state și un
district federal (Districtul federal
Columbia sau D.C.), situată
aproape integral în America de
Nord, între Canada și Mexic,
respectiv Oceanul Atlantic (la est)
Fig. 1 (Harta S.U.A.) și Oceanul Pacific (la vest). Statul
Alaska este situat în extremitatea
nord-vestică a continentului
America de Nord, între Canada la est și strâmtoarea Behring la vest. Statul Hawaii este un
arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa 3,200 km sud-vest față de sud-vestul statului
California. Țara posedă de asemenea niște teritorii în Pacific, respectiv în Caraibe.

La o suprafață totală de peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3.79 milioane square miles),
dintre care circa 85% reprezintă teritoriul Statelor Unite continentale (în engleză Contiguous
United States sau adesea "The Lower 48"), suprafața Statelor Unite este de aproximativ de 40 de
ori mai mare decât suprafața României, fiind a treia din lume. Partea sa continentală măsoară
peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest) și peste
2.000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană (la sud).

Cu o populație de peste 312 milioane de pesoane, conform recensământului din anul

2010, Statele Unite este nu numai a treia țară ca suprafață din lume, dar și a treia cea mai
populată țară a lumii. Statele Unite este, în același timp, și una dintre țările lumii cele mai divers
etnic și cultural din lume, întrucât oameni din toate țările lumii au emigrat cândva sau continuă
să emigeze în Uniune.

Câteva dintre ansamblurile / organizațiile economice din care face parte S.U.A. sunt:
NAFTA, WTO, OECD, G-20, G8, OMC, APEC, etc.

3
2. Încadrarea în tipologia statală
2.1 Cadrul natural

Din punct de vedere geografic, țara se împarte în trei regiuni principale: Munții Stâncoși
(Rocky Mountains) - la vest, zona de podiș și de munte a Appalacilor - la est, și câmpiile întinse
de prerie (Great Plains) - în partea centrală. În secolul 19, preriile imense au devenit simbolul
valorificării de noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor. Caracteristice pentru America de
Nord sunt și marea diversitate a climei și bogăția lumii vegetale.

Fig. 2 (Harta fizică a S.U.A.)

Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți înalți (ex. Munții
Stâncoși, Munții Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskăi, Munții Mauna Loa, Munții Mauna
Kea, Munții Appalachi etc.) formați prin orogeneză alpină, podișuri (Colorado, Preriilor, Nevada
etc.) și câmpii (Cp. Mississippi).

Clima este predominant temperată(ex. Temperat Oceanică pe țărmul Oceanului Atlantic,

Temperat Continentală în centrul țării, subtropicală în Florida și California).În Alaska, climatul
este rece subpolară, în Nevada temperată și în Hawai este tropicală umedă. Temperatura variază
în iulie între 18 °C în Seattle și 28 °C în New Orleans, iar în ianuarie, între -10 °C la Minneapolis
și 13 °C la Los Angeles. Cantitatea de precipitații variază de la peste 100 cm pe coasta de est și
de Sud, la 50 cm în bazinul fluviului Mississippi și mai puțin de 25 cm în zonele muntoase din
Vest. Precipitațiile sunt foarte abundente în apropierea coastei de Vest, în Washington și Oregon
80 cm în zonele joase și 100–150 cm în zonele muntoase.Coborând însă spre California,
precipitațiile devin tot mai rare, ajungând la o cantitate medie de 25 cm în Los Angeles.

4
 Cele mai importante cursuri de apă sunt: Mississippi cu afluenții Missouri, Ohio,
Tennessee, Arkansas și Red, Rio Grande del Norte, Savannah, Potomac, Delaware, Hudson,
Connecticut, Colorado, Sacramento și Columbia. În nord-est, la granița cu Canada, se află Marile
Lacuri, cel mai mare sistem lacustru de pe glob.

Vegetația este reprezentată în est îndeosebi prin păduri amestecate de conifere și de

foioase, păduri de pin, iar în zona centrală prin prerii cu ierburi înalte în câmpiile centrale și cu
ierburi scunde în Marile Prerii. În California este caracteristic arborele Mamut (Sequoia
gigantea).

2.2 Componența teritoriului

Statele Unite ale Americii sunt o țară diversificată rasial și etnic. Sunt recunoscute șase
rase: rasa albă, rasa indiană din America, rasa nativă din Alaska, rasa asiatică, negrii sau
afroamericani, hawaieni nativi și alte rase insulare din Pacific. Americanii sunt, clasificați ca de
originie hispanice sau latini și non-hispanici sau non-latini, americanii latini și hispanici sunt o
etnie diferită care constituie cel mai mare grup minoritar din această țară.

Americanii Albi (non-hispainci/latini și hispanici/latini) sunt o majoritate rasială, cu o

cotă de 72,4% din populația SUA, în estimările oficiale din Programul de Estimare a Populației
(PEP), sau 75% în Sondajele Comunitații Americane(ACS). Spaniolii și americanii latini (de
orice rasă) reprezintă 16,3% din populație. Afroamericanii sunt cea mai mare minoritate rasială,
reprezentând 12,4% din populație.

Americanii albi sunt majoritari în fiecare regiune, atingând cel mai înalt prag al populației
în centrul, vestul și nordul Statelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din această
regiune central vestică sunt non-hispanici albi, cea mai mare rată de răspândire din toate
regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre americanii albi (dacă toți americanii de culoare albă sau
non-hispanici/latini) trăiesc în Sud, mai mult ca în orice regiune. Sudul este, de asemenea, unde
negrii sau afro-americanii sunt cel mai des întâlniti, cu o proprție de 55%. O pluralitate sau
majoritate a fiecărui grup minoritar rămas resident în Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici
și latini americani, 46% americanii asiatici, 48% indienii americani și nativii din Alaska, 68%
nativii hawaieni și alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogați "Două sau mai multe rase"
populație (Americani multirasiali), și 46% dintre oamenii din "altă rase".

2.3 Nivelul PIB-ului

PIB $14.266 miliarde (2009) (nominal; 1)

$14.266 miliarde (2009) (PPP; 1st)
$15.680 miliarde (2012)

Creșterea PIB -2.4% (2009)

PIB pe cap de locuitor $46,442 (2009) (nominal; 17)
$46,442 (2009) (PPP; 6)
PIB pe sector
agricultura: 1,2%, industria: 21,9%, servicii: 76,9% (2009 est.)

5
 2.4 Forma de guvernământ

Statele Unite ale Americii este un stat prezidențial. Activitatea legislativă este exercitată
de președinte și de un parlament bicameral, Congresul compus din Senat (100 de membrii aleși
prin vot indirect pe o perioada de 2 ani). Fiecare stat are organe executive și legislative proprii.

2.5 Criteriul agregat

Valoarea HDI (IDU – Indicele Dezvoltării Umane) pentru S.U.A. a constituit, în 2011,
0,910, America fiind statul cu locul 4 în lume, după Norvegia, Australia și Olanda. Comparativ
cu 2010, HDI-ul anului 2011 a urmărit o majorare de 0,002.

3. Resurse
3.1 Resurse naturale

S.U.A. are ca resurse minerale: huila ( 849 000 000 t), lignit, petrol (386000000 t - in G.
Mexic, Middlecontinent si in Alaska), gaze naturale ( 529,5 miliarde m3 - locul II pe glob in
G.Mexic ,Middlecontinent, Alaska), minereu de fier - locul II pe glob, crom, nichel, tungsten
locul III pe loc, molibden- locul I pe glob, vanadiu- locul I pe glob, cupru, (2 478 000-locul II pe
glob), plumb - locul I pe glob, zinc, bauxita, aur, argint - locul II pe glob ,stibiu, staniu, uraniu-
locul I pe glob, toriu, azbest, sulf - locul I pe glob, fosfati naturali- locul I pe glob,saruri
potasice, sare- locul I pe glob, carbuni (bazinul fluviului Mississippi, Muntii Apalasi si Muntii
Stancosi).

6
Fig. 3 (Harta resurselor
naturale ale S.U.A.)
 3.2 Resurse umane

3.2.1 Densitatea

S.U.A. ocupă locul 143 în lume după densitatea populației, ea fiind de 30,7 loc./km2.
Cele mai dens populate sunt statele New Jersey (438 loc./km 2), Rhode Island (387,35 loc./km2) și
Fig. 4 (Harta densității
Massachusetts (312,68 loc./km2). Alaska este statul cu cea mai mică densitate a populației (0,42
2 populației S.U.A. pe state)
loc./km ).

3.2.2 Structura pe grupe mari de vârste și sex

Populația tânără a S.U.A. reprezintă 19% din totalul populației sau 29,9 milioane,
populația aptă de muncă reprezintă 66,3%, iar populația îmbătrânită reprezintă 14,7% din
totalul populației.

Nivelul de îmbătrânire a populației al S.U.A. este de 13,4%, ceea ce rezultă faptul că

S.U.A. are o populație îmbătrânită.

Tabelul 1. Populația de vârstă și sex: 2012

(Numere în mii)
(X) Nu se aplică

Sursa: US Census Bureau,

Current Population Survey,
Suplimentul Annual Social
si Economic, 2012.
Data lansării pe piață
Internet: decembrie 2013

Ambele sexe Bărbat Femeie

Vârsta Număr Procent Număr Procent Număr Procent
Toate vârstele 308 827 100,0 151 175 100,0 157 653 100,0
.Până la 5 ani 20 110 6,5 10 273 6,8 9 837 6,2
.5 la 9 ani 20 416 6,6 10 427 6,9 9 989 6,3
.10 la 14 ani 20 605 6,7 10 529 7,0 10 076 6,4
.15 la 19 ani 21 239 6,9 10 840 7,2 10 399 6,6
.20 la 24 ani 21 878 7,1 10 987 7,3 10 891 6,9
.25 la 29 ani 20 893 6,8 10 430 6,9 10 464 6,6
.30 la 34 ani 20 326 6,6 10 034 6,6 10 292 6,5
.35 la 39 ani 19 140 6,2 9 421 6,2 9 719 6,2
.40 la 44 ani 20 787 6,7 10 255 6,8 10 532 6,7
.45 la 49 ani 21 583 7,0 10 584 7,0 11 000 7,0
.50 la 54 ani 22 372 7,2 10 906 7,2 11 466 7,3
.55 la 59 ani 20 470 6,6 9 879 6,5 10 592 6,7
.60 la 64 ani 17 501 5,7 8 278 5,5 9 223 5,8
.65 la 69 ani 13 599 4,4 6 461 4,3 7 139 4,5
.70 la 74 ani 9 784 3,2 4 519 3,0 5 265 3,3
.75 la 79 ani 7 331 2,4 3 122 2,1 4 209 2,7
.80 la 84 ani 5 786 1,9 2 421 1,6 3 365 2,1
.85 ani și mai
mulți 5 006 1,6 1 809 1,2 3 196 2,0
 
.Până la 15 ani 61 131 19,8 31 229 20,7 29 902 19,0

7
 .15 la 17 ani 12 977 4,2 6 666 4,4 6 311 4,0
.18 la 20 ani 12 756 4,1 6 535 4,3 6 221 3,9
.21 la 44 ani 98 530 31,9 48 765 32,3 49 765 31,6
.45 la 64 ani 81 926 26,5 39 646 26,2 42 280 26,8
.65 ani și mai
mulți 41 507 13,4 18 332 12,1 23 174 14,7
             
Media 37,3 (X) 36,1 (X) 38,5 (X)

3.2.3 Structura socioculturală

Numărul de absolvenți de liceu din S.U.A. este de 202,995 milioane sau 65,7% din totalul
populației, iar 127,113 milioane de locuitori sau 41,15% dețin diplomă de licență. Numărul de
persoane care nu au făcut nici o clasă este de 4,928 milioane sau 1,59% din totalul populației.

Tabelul 2. Nivelul de studii al populației de 18 ani și peste, de vârstă, sex, rasă, origine și hispanici: 2012
(Numere în mii)

Sursa: US Census Bureau, Current Population Survey, Suplimentul Annual Social si Economic, 2012.

  A B C D E F G H I J K L M N O P Q
Nivelul de studii
Grad
O asoci
anumit at lui,
ă la Grad
Nic 1- 5- 7- faculta locul asociat Diplom
i clas clas clas Clas Clas Clas Absolve te nici de lui, Diplo Grad ă de
  unu aa aa aa aa aa a nt de un munc academ mă de Mast profesion doctora
Total l 4-a 6-a 8-a 9-a 10-a a 11/2 liceu grad ă ic licență er al t
Ambele sexe
. 18 ani 23471 176 361 457 406 481 1124 1662
1 și peste 9 834 4 8 5 8 4 9 70441 45685 9380 12.100 43277 5 3099 3191
.. 18
și 24
2 de ani 30140 39 76 114 279 376 803 3960 8327 11522 741 1.002
167 2716 6 13
. 25 ani 20457 1.68 350 429 369 401 1645
3 și peste 9 796 8 4 6 2 1 7289 62113 34163 8639 11098 40561 9 3093 3178
.. 25
și 29
4 ani 20893 30 88 223 206 317 370 909 5643 4161 813 1136 5501 1147 224 125
.. 30 ș
i 34
5 ani 20326 54 100 348 286 392 387 704 5331 3515 962 1.178 4643 1759 385 280
.. 35
și 39
6 ani 19140 54 124 398 318 363 294 592 4899 3285 883 1182 4322 1809 291 327
.. 40
și 44
7 ani 20787 62 121 321 361 410 303 667 5782 3401 928 1.308 4564 1947 305 306
.. 45 ș
i 49
8 ani 21583 77 177 373 293 332 357 765 6621 3547 1051 1.234 4464 1.685 324 285
9 .. 50 22372 86 161 372 327 298 424 765 7306 3670 964 1339 4262 1.723 360 314
8
 și 54
ani
.. 5 5 
1 și 59
0 ani 20470 67 158 280 292 299 355 642 6546 3355 921 1229 3838 1835 317 337
.. 6 0
1 64 de
1 ani 17501 75 147 252 325 225 252 458 5227 3140 821 1043 3261 1642 282 350
.. 6 5
1 și 69
2 ani 13599 41 133 219 369 311 318 483 4463 2191 511 575 2195 1.205 254 333
.. 7 0
1 și 74
3 ani 9784 71 158 202 375 237 290 477 3604 1.378 282 362 1.335 703 136 173
.. 75
1 ani și 114
4 peste 18123 178 321 516 5 508 663 827 6692 2519 503 512 2174 1.003 216 347
Masculin
. 18 ani 11327 184 227 199 237
1 și peste 9 402 886 8 4 4 2 5804 34809 21626 4244 5057 20529 7478 1939 2018
.. 18
și 24
2 de ani 15160 16 35 86 155 219 424 2138 4593 5554 329 412 1114 81 1 2
. 25 ani 176 211 177 194
3 și peste 98119 386 851 1 8 5 7 3666 30216 16072 3915 4645 19415 7397 1938 2016
.. 25
și 29
4 ani 10430 20 55 137 96 187 204 510 3.200 2.034 373 509 2525 417 117 46
.. 30 ș
i 34
5 ani 10034 30 56 198 149 192 216 397 2926 1724 455 525 2178 659 198 130
.. 35
și 39
6 ani 9421 34 56 222 167 182 122 324 2688 1603 402 474 2029 811 144 164
.. 40
și 44
7 ani 10255 46 57 175 213 212 163 369 3117 1641 422 529 2066 865 179 202
.. 45 ș
i 49
8 ani 10584 47 96 216 163 182 193 392 3393 1661 551 477 2085 757 209 163
.. 50
și 54
9 ani 10906 37 89 194 175 130 206 452 3671 1673 434 574 2056 789 226 201
.. 5 5 
1 și 59
0 ani 9879 27 89 116 130 142 203 332 3206 1.637 368 495 1891 829 203 211
.. 6 0
1 64 de
1 ani 8278 34 58 126 162 105 134 187 2402 1388 363 443 1652 781 197 246
.. 6 5
1 și 69
2 ani 6461 17 69 87 187 161 152 211 1.850 1054 240 239 1.156 601 185 251
.. 7 0
1 și 74
3 ani 4519 31 82 78 198 116 108 202 1.467 628 122 171 730 349 106 130
.. 75
1 ani și
4 peste 7353 64 144 213 478 165 246 290 2295 1.031 185 209 1047 540 174 272

9
 Feminin
. 18 ani 12144 177 230 207 244
1 și peste 0 432 879 1 1 3 3 5445 35632 24059 5136 7043 22748 9147 1.160 1.173
.. 18
și 24
2 de ani 14980 23 42 28 124 157 378 1821 3734 5968 412 590 1.602 85 5 11
. 25 ani 10646 174 217 191 206
3 și peste 0 409 837 3 8 7 4 3623 31898 18091 4724 6452 21146 9062 1155 1162
.. 25
și 29
4 ani 10464 10 33 86 110 130 166 399 2443 2127 439 628 2976 730 107 80
.. 30 ș
i 34
5 ani 10292 25 44 151 137 200 170 307 2405 1791 507 653 2466 1100 187 149
.. 35
și 39
6 ani 9719 21 69 176 150 181 172 268 2211 1683 480 707 2293 998 147 162
.. 40
și 44
7 ani 10532 16 64 146 148 198 140 298 2666 1761 507 780 2498 1.082 126 104
.. 45 ș
i 49 11.00
8 ani 0 29 80 157 130 150 164 372 3228 1886 500 756 2379 929 116 122
.. 50
și 54
9 ani 11466 50 72 178 152 168 218 313 3635 1998 531 764 2207 934 134 113
.. 5 5 
1 și 59
0 ani 10592 41 69 164 162 157 152 310 3340 1718 553 734 1947 1.006 114 126
.. 6 0
1 64 de
1 ani 9223 41 89 126 163 120 118 271 2825 1.752 459 600 1609 861 85 105
.. 6 5
1 și 69
2 ani 7139 24 64 132 182 150 165 272 2613 1137 271 336 1.039 604 68 82
.. 7 0
1 și 74
3 ani 5265 40 76 125 177 121 182 275 2137 751 160 191 605 354 30 43
.. 75
1 ani și
4 peste 10771 114 177 303 667 344 417 537 4397 1488 318 303 1127 463 42 75

3.2.4 Structura economică

Rata șomajului în S.U.A., a populației cuprinse între vârsta de 25 și 75 ani, a avut

valoarea de 6,1% la sfârșitul lunii octombrie 2013, urmărindu-se o micșorare cu 0,4% față de
noiembrie și decembrie 2012. Cea mai mică valoare a anului 2013 a fost înregistrată în lunele
august și septembrie, ea fiind de 6,0%.

Tabelul 3. Rata șomajului pe parcursul anului 2013

10
 Rata șomajului Rata șomajului
Rata șomajului
 Luna barbați de la 25 la femei de la 25 la 75
de la 25 la 75 ani
75 ani ani

October 2013 6.1% 6.2% 5.9%

September 2013 6.0% 6.2% 5.7%

August 2013 6.0% 6.3% 5.7%

July 2013 6.1% 6.2% 6.0%

June 2013 6.2% 6.1% 6.2%

May 2013 6.1% 6.3% 5.9%

April 2013 6.1% 6.3% 5.9%

March 2013 6.2% 6.0% 6.3%

February 2013 6.3% 6.3% 6.4%

January 2013 6.5% 6.5% 6.6%

Dicember 2012 6.5% 6.5% 6.6%

November 2012 6.5% 6.6% 6.3%

Numărul populației active în S.U.A, cuprinse între vârstele de 25 și 54 de ani, a crescut

considerabil din 1955 până în prezent, ea estimându-se în jur de 105 milioane de locuitori.
Statistica arată faptul că la mijlocul anilor 1990, numărul populației active era de circa 100
milioane de locuitor, el majorându-se cu 5 milioane pe parcursul a 10 ani.

11
Numărul populației inactive în S.U.A, cuprinse între vârstele de 55 și 64 de ani, a crescut într-un
mod deosebit din 1995 până în prezent, ea reprezentând circa 8,1 milioane de locuitori în 2011.
Ritmul de creștere a populației inactive este unul enorm, fapt datorat de prezența în S.U.A. a unei
populații îmbătrânite.

Fig. 6 (Inactivitatea populatiei)

3.2.5 Gradul de urbanizare

Statele Unite ale Americii ocupă locul 35 în lume după gradul de urbanizare, el fiind de
82,4%, iar rata de urbanizare a S.U.A. este de 1,2%.

3.2.6 Dinamica populației

Natalitatea Statelor Unite, pe parcursul anilor 1960-2011, a simțit o micșorare

considerabilă, ea fiind în 2011 de 12,7 de nou născuți la 1000 locuitori. Natalitatea a perceput
creșteri pe parcursul anilor 1970 (18,4), 1990 (16,7) și 2000 (14,7), însă în prezent ea este în
descreștere, una din cauze fiind existența unei populații îmbătrînite în S.U.A.

Fig. 7 (Natalitatea S.U.A.(nou născuți/1000 locuitori))

12
 Pe parcursul anilor 1960-2011, mortalitatea Statelor Unite ale Americii a cunoscut un
declin, în 2011 ea fiind de 8,1 decedați la 1000 de locuitori. Anul 1968 se caracterizează prin
apogeul mortalității în perioada mij. sec. al XX-lea și începutul sec. al XXI-lea, ea fiind de 9,8.

Fig. 8 (Mortalitatea S.U.A.(decedați/1000 locuitori))

În Statele Unite, unul din 10.000 de indivizi atinge vârsta de 100 de ani, estimându-se în
2008, un număr de aproximativ 60.000 de centenari. Dintre aceștia, 70 au peste 110 ani. Femeile
tind să aibă o rată a mortalității mai mică la toate vârstele. Aproximativ 90% dintre persoanele

13
care au 110 ani sunt femei, iar procentul crește și mai mult la vârste mai înaintate. Diferența
medie între sexe e de aproximativ 5 ani pe plan mondial.

În S.U.A., conform statisticilor din 2011, speranța de viață la nastere este de 78,64 ani.

Pe parcursul anilor 1960-2011, mortalitatea infantilă a Statelor Unite ale Americii s-a
redus considerabil de aproape 5 ori. Dacă în 1960 ea era de 26,0 promile, atunci în 2011 acest
indice s-a redus la 6,4, ceea ce nu este altceva decât o oportunitate pentru creșterea populației
S.U.A. și a fertilității acestui stat.

Fig. 8 (Mortalitatea infantilă S.U.A.(decedați/1000 locuitori))

14
4. Agricultura
4.1 Tipologie

De la ultimul recensământ de agricultură în anul 2007, existau 2,2 milioane de ferme,

care acoperă o suprafață de 922 milioane de acri (3,730,000 km 2 ), o medie de 418 de acri (1.692
km2) pe fermă. Cu toate că activitatea agricolă apare în cele mai multe state, este deosebit de
concentrată în vasta întindere de teren plat, arabil cunoscut sub numele de Great Plains , care
cuprinde regiunea centrală.

Domenii importante de terenuri agricole au fost abandonate în timpul Marii Depresiuni și

încorporate în curs de formare a păduri naționale . Mai târziu, "Sodbuster" și "Swampbuster"
restricții scrise în programele agricole federale, începând din anii 1970 a inversat o tendință de
zeci de ani de-a lungul distrugerea habitatului, care a început în 1942, când fermierii au fost
incurajati sa planteze toate terenurile posibile în sprijinul efortului de război. În Statele Unite,
programele federale administrate prin local, solului și districtele de conservare a apei asigura
asistență tehnică și finanțare parțială pentru agricultorii care doresc să pună în aplicare practici de
management pentru conservarea eroziune și inundații solului.

4.2 Principalele producții agricole

Primele douăzeci de produse agricole ale Statelor Unite de valoare cum raportate de
către FAO în 2003 (în ordine de valoare cu volum în tone metrice):

1. Porumb 256900000
2. Bovine de carne 11736000
3. Vacă de lapte , întreg, în stare proaspătă 78155000
4. Pui de carne 15006000
5. Soia 65800000
6. Porc carne 8574000
7. Grâu 63590000
8. Bumbac scame 3968000
9. Găină ouă 5141000
10. Curcan carne 2584000
11. Roșii 12275000
12. Cartofi 20820000
13. Struguri 6126000
14. Portocale 10473000
15. Orez nedecorticat 9034000
15
 16. Mere 4242000
17. Sorg 10446000
18. Salată verde 4490000
19. Semințe de bumbac 6073000
20. Sfeclă de zahăr 27760000

Principalele culturi agricole ale S.U.A.:

Culturile majore în Statele Unite ale Americii - 1997 

(În miliarde US $)

Porumb 24.4 dolari

Soia 17.7 dolari

Grâu 8.6 dolari

Lucernă 8.3 dolari

Bumbac 6.1 dolari

Hay , altele decât lucerna 5.1 dolari

Tutun 3.0 dolari

Orez 1.7 dolari

Sorg 1.4 dolari

Orz 0.9 dolari

Sursa: 1997 USDA  -rapoarte NASS

Agricultura din SUA are un randament ridicat în raport cu alte țări. Randamentul a fost de
(în 2004):

 Porumb pentru boabe, medie de 160.4 banițe recoltate la hectar (10,07 t / ha)

 Soia pentru boabe, în medie de 42,5 banițe recoltate la hectar (2,86 t / ha)

16
  Grâu, în medie de 43,2 banițe recoltate la hectar (2,91 t / ha, a fost de 44,2 bu / ac sau
2,97 t / ha în 2003)

Fig. 9 (Principalele producții agricole în S.U.A.(anul 2007))

5. Industria
5.1 Principalele ramuri industriale

Industria S.U.A. este foarte diversificată, America fiind lider mondial, de înaltă
tehnologie inovatoare, al doilea cel mai mare producător industrial în lume. Principalele ramuri
industriale ale S.U.A. sunt cele de: petrol, otel, autovehicule, industria aerospațială,
17
telecomunicații, produse chimice, electronice, produse alimentare de prelucrare, bunuri de larg
consum, cherestea , minerit, etc.

5.2 Centre urbane industriale

a) Regiunea New England

Situata intre tarmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson si granita cu Canada, regiunea
New England cuprinde sase dintre cele mai mici state ale federatiei, ei revenindu-i 2,2% din
teritoriul S.U.A., dar concentrind 6% din populatia tarii si participind cu peste 8% la crearea
venitului national.

Centrul care polarizeaza intreaga activitate economica si social-culturala a regiunii este

orasul Boston, care impreuna cu o serie de orase-satelit : Cambridge, Somerville, Lynn,
Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formind a opta
conurbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. In prezent este un oras cu activitati multiple, functia
principala fiind cea industriala. In Boston sint concentrate 1/6 din numarul muncitorilor
regiunii New England si 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante
intreprinderi apartin industriei pielariei si incaltamintei, electrotehnice, textile, confectiilor,
chimice, poligrafice, acestea fiind situate in zona portuara si in suburbii.

Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911

000 locuitori cu suburbiile). Dintre ramurile industriale se remarca industria constructoare de
masini, electrotehnica, textila si chimica. Portul, avind o serie de avanporturi situate pe
tarmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual si este specializat in exportul
produselor agricole si in cabotaj.

În statul Connecticut se află cîteva oraşe mai mici, importante însă prin specializarea
industriei lor ca şi prin activităţile comerciale şi culturale. Oraşul Hartford este capitala
statului şi unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de maşini-unelte şi
motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societăţi de asigurare din S.U.A.
Pe tărmul Oceanului Atlantic sînt situate porturile: New Haven (761 000 lo¬cuitori), puternic
centru industrial şi cultural, aici aflîndu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000
locuitori) şi New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave,
fabrici textile şi alimentare.

b) Regiunea Middle Atlantic

Întinzîndu-se de la tărmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson,

Delaware, Chesapeake), pînă la Munţii Appalachi şi ţărmurile sudice ale lacurilor Ontario şi
Erie, regiunea Central atlantică ocupă 4% din suprafaţa tării, deţinînd 20% din populaţie.

În structura producţiei industriale predomină construcţiile de maşini (maşini-unelte,

electrotehnică, utilaje şi instalaţii industriale, construcţii navale), bine dezvoltate fiind şi
siderurgia, chimia şi prelucrarea petrolului, industria textilă şi a confecţiilor si industria
alimentară.

18
 Principalul centru către care gravitează întreaga activitate economică a regiunii este
New York, cel mai mare oraş şi cel mai important centru al vieţii economice şi culturale din
S.U.A. Zonele industriale cele mai mari se află în Brooklyn, în apropierea portului, cu
întreprinderi specializate în construcţii navale, prelucrarea petrolului, producţia chimică, de
pielărie şi încălţăminte. Alte zone industriale se conturează în cartierul Queens, cu întreprinderi
electrotehnice, chimice, poligrafice şi alimentare, în cartierele Bronx şi Staten Island cu mari
uzine siderurgice, constructoare de maşini şi chimice. O mare însemnătate o are şi zona,
preorăşenească, deţinătoare a 50% din valoarea industriei New York-ului.

Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, aşezat pe fluviul

Delaware, la confluenţa acestuia cu rîul Schwylkill şi în apropierea vărsării fluviului în estuarul
Delaware. Vechimea dezvoltării industriale a dus la o înaltă specializare a producţiei şi a forţei
de muncă, în prezent Philadelphia fiind printre marile centre industriale ale ţării, specializat în
industria siderurgică, construcţii navale, locomotive şi vagoane, maşini-unelte, prelucrarea
petrolului, in-dustria petrochimică. textilă, confecţii, încălţăminte, poligrafică, zahăr, ţigarete,
conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se află în partea de sud a oraşului, în
lungul fluviului Delaware şi în partea de vest, unde se găseşte, printre altele, şi o centrală
electronucleară.

La sud de Philadelphia, pe ţărmul estuarului Chesapeake, se află oraşul Battirnoye.

Industria existentă prelucrează diverse materii prime aduse din regiunea Marilor Lacuri,
Appalachi, din regiunile sudice sau din import. Se remarcă, în special, ramurile industriei grele:
siderurgice, construcţii navale, avioane, metalurgie neferoasă, prelucrarea petrolului, chimică.
Sînt bine dezvoltate şi industria conservelor, textilă şi a confecţiilor, a tutunului etc.

Pittsburgh este situat în centrul marelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche
aşezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine oraş.
Activitatea economică de bază este cea industrială, ramura principală, metalurgia feroasă, fiind
reprezentată prin mari uzine, iar oraşul trecînd drept primul centru siderurgic al tării (circa 30
milioane tone oţel anual), unde o pondere deosebită o au uzinele firmei U. S. Steel Corporation.
Sînt bine dezvoltate şi alte ramuri industriale: cocso chimia, construcţia de maşini grele, utilaje
industriale, material feroviar, chimică, electrotehnică, sticlărie şi ceramică. În apropiere, la
Shippingport, a fost construită una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.

Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la ţărmul Lacului Erie, in punctul din
care porneşte New York State Barge Canal care face legătura între Marile Lacuri şi Oceanul
Atlantic. Apropierea de cascada Niagara şi deci de amenajările hidroelectrice de aici a fost un
factor care a influenţat dezvoltarea industriei, bine reprezentată prin cea siderurgică (în suburbia
Lackawanna), industria electrotehnică, de utilaje industriale, chimică, alimentară.

c) Regiunea East North Center

Situată în sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron şi Erie, motiv pentru care mai este
denumită şi regiunea Marilor Lacuri, ocupă 9% din suprafaţa ţării, iar în cuprinsul ei trăieşte
circa 25% din populaţia S.U.A.

19
 În legătură cu reţeaua foarte intensă a căilor de comunicaţie au apărut numeroase centre
care produc mijloace de transport, îndeosebi automobile, ramură care şi-a găsit cea mai
avantajoasă dezvoltare în statul Michigan. Bogatele resurse agricole au favorizat o puternică
concentrare a industriei alimentare, a îngrăşămintelor chimice şi maşinilor agricole.

Metropola economică a regiunii este oraşul Chicago, situat pe ţărmul sudic al Lacului
Michigan şi traversat de rîurile Chicago şi Calumet, fiind al doilea oraş al S.U.A. după numărul
de locuitori. Împreună cu numeroasele sale suburbii si orase-satelit (Evanston, Skokie, Calumet,
Chicago Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East Chicago, Gary etc.) situate pe
teritoriile statelor Illinois şi Indiana, formează o conurbatie de 7 milioane locuitori ,a doua din
S.U.A. Ramurile industriei grele sînt preponderente: metalurgia feroasă (cu marile uzine de la
Gary-7,5 milioane tone oţel anual şi Calumet-6,5 milioane tone oţel anual), construcţii de
material feroviar, automobile, electrotehnică, maşini agricole (McCormick; una din marile
uzine de tractoare ale S.U.A.); utilaj electronic şi de telefonie, apoi prelucrarea petrolului, cu
marile rafinării Whiting, East Chicago, Gary, Calumet. În total, capacitatea rafinăriilor din zona
oraşului Chicago este de SS,4 milioane tone. În preajma lor s-au dezvoltat puternice complexe
petrochimice. Între alte ramuri se remarcă şi industria cărnii (marile abatoare . din sudul
oraşului), a prelucrării lemnului, morăritului, confecţiilor, încălţămintei, tipăriturilor. Cea mai
mare parte a industriei este concentrată în partea de sud şi sud-est a oraşului.

Detroit, al doilea mare oraş al regiunii, este situat pe rîul Detroit şi la ţărmul Lacului St.
Clair, prin care trec căile navigabile dintre lacurile Huron şi Erie. Pentru industria oraşului rolul
hotărîtor l-a avut construirea uzinelor de automobile. Astăzi, Detroit este „capitala
automobilului american", cel mai mare centru al producţiei de automobile din întreaga lume.
În oraş, dar mai ales în suburbiile sale, funcţionează uzine ale celor trei mari firme din industria
construcţiilor auto ale S.U.A.: General Motors, Ford Motor şi Chrysler. Cea mai mare este
uzina River Rouge din Dearborn, a firmei Ford Motor, care execută toate procesele de
producţie, inclusiv producerea accesoriilor, într-un complex de fabrici cu circa 80 000 de
salariaţi. De remarcat specializarea în toate ramurile care au contingenţă cu automobilul:
cauciuc sintetic, anvelope. sticlărie, metalurgie feroasă, textilă, aluminiu, prelucrarea petrolului
etc. După cel de-al doilea război mondial s-au dezvoltat şi alte ramuri: construcţia de tractoare,
avioane, motoare electrice, producţia de război. Mai puţin însemnate sînt industria lemnului şi
industria alimentară. După volumul global al industriei, oraşul ocupă locul al patrulea în S.U.A.
(după New York, Chicago, Los Angeles).

În statul Ohio se află oraşul Cleveland, situat pe ţârmul sudic al Lacului Erie. Funcţia
industrială este reprezentată prin mari uzine siderurgice, de maşini-unelte (locul al doilea în
S.U.A.), electrotehnice, automobile, şantiere navale, prelucrarea petrolului şi petrochimia,
textilă, şi confectii, hîrtie etc.

Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial situat pe
rîul Ohio, fiind specializat în producţia de maşini-unelte, mecanică de precizie, siderurgie,
electrotehnică, avioane, alimentară, chimică, instrumente muzicale.

Columbus (1 058 000 locuitori, cu sub¬urbiile), situat în partea centrală a statului Ohio,
este capitala acestuia şi important centru cultural (Ohio State University cu 46 000 studenţi) şi
comercial, funcţii ce au dus la creşterea rapidă a populaţiei. Dintre cele mai mari centre urbane
ale statului Ohio (care se numără printre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în
20
cadrul S.U.A.) amintim: Dayton (857 000 locuitori), Toledo (781 000 locuitori), Youngstown
(544 000 locuitori) şi Akron (682 000 locuitori), toate puternice centre industriale şi comerciale.

În statul Indiana se distinge oraşul Indianapolis (1,1 milioane locuitori, cu suburbiile),

capitala statului, mare nod feroviar, rutier şi aerian (2,6 milioane pasageri anual) şi important
centru al industriei alimentare, de maşini agricole şi mijloace de transport.

În statul Wisconsin se află oraşul Milwaukee (1,4 milioane locuitori, fm¬preună cu

suburbiile), mare centru industrial pe ţărmul Lacului Michigan, situat într-o zonă de puternică
concentrare a industriei siderurgice, a construcţiilor de maşini (nave, produse electrotehnice,
maşini agricole etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de încălţăminte, produse lactate,
tricotaje şi mai ales ca mare centru mondial al producţiei de bere.

d) Regiunea West North Central

Sub această denumire sînt cuprinse statele situate la vest de fluviul Mississippi, pînă la
limita Munţilor Stîncoşi, spre sud pînă la valea rîului Arkansas, iar în nord pînă la graniţa cu
Canada.

Industria prelucrătoare este reprezentată mai ales prin cea a morăritului, a cărnii,
lemnului, celulozei şi hîrtiei, maşini agricole, mijloace de transport, metalurgie feroasă şi
neferoasă etc. Activitatea industrială este concentrată în marile oraşe, determinînd o creştere
treptată a populaţiei urbane.

Minneapolis, împreună cu oraşul vecin St. Paul, sînt situate pe malurile lui Mississippi,
în punctul de unde fluviul începe să fie navigabil, formînd o conurbaţie de 2,0 milioane locuitori.
Este un important centru industrial, specializat în industria alimentară (morărit, produse lactate,
conserve, uleiuri etc.), industria textilă, a pielăriei şi încălţămintei, a lemnului, mobilei,
celulozei şi hfrtiei, poligrafică. Bine reprezentată este şi industria constructoare de maşini:
maşini agricole, vagoane, electrotehnică, montaj de automobile etc.

Kansas City (1,3 milioane locuitori îm¬preună cu suburbiile) este situat la confluenţa lui
Missouri cu râul Kansas. Se remarcă dezvoltarea industrială: morărit, carne, pielărie,
încălţăminte, mărfuri agricole, material feroviar, avioane, automobile, chimică, prelucrarea
petrolului etc.

Omaha (569 000 locuitori) tinde să devină cel mai mare centru al comerţului cu animale
din S.U.A., datorită marilor abatoare şi fabrici alimentare pe care le are. Pe baza resurselor
miniere din Munţii Stîncoşi s-a dezvoltat aici industria metalurgiei neferoase.

e) Regiunea South Atlantic

În partea de sud-est a S.U.A. se situează şase state cu largă ieşire la Oceanul Atlantic,
care, deşi nu au o dezvoltare economică la nivelul statelor din nord, se diferenţiază de restul
statelor sudice prin existenţa unor resurse de cărbuni, minereuri de fier, hidroenergie, săruri de
potasiu, în parte valorificate.

21
 În domeniul industriei, regiunea se distinge prin prelucrarea bumbacului (2/3 din
productia de ţesături de bumbac a S.U.A.), industria tutunului (în statul Virginia), industria
conservelor şi a sucurilor (în Florida). Dintre ramurile industriei grele sînt mai bine dezvoltate:
exploatarea cărbunilor (în West Virgi¬nia, care constituie primul bazin carbo¬nifer al S.U.A.),
cea a fosforitelor, în Florida (27,5 milioane tone), industria construcţiilor de maşini, chimică.
În zona Fall Line au fost construite hidrocentrale care asigură cerinţele de energie electrică ale
regiunii.

Miami (1,3 milioane locuitori) este situat în Florida, pe ţărmul de sud-est, la Oceanul
Atlantic. Industria este strîns legată de turism: alimentară, confecţii, ţigări etc.

f) Regiunea East South Central

Avînd o faţadă maritimă extrem de restrînsă, la Golful Mexic, regiunea cuprinde

versantul sudic al Munţilor Appalachi, Podişul Cumberland şi o por¬ţiune din Cîmpia
Mississippi.

Industria regiunii este specializată în metalurgia feroasă, neferoasă, construcţii de maşini

(utilaj minier şi textil, maşini agricole, electrotehnică), chimică, a bumbacului, prelucrarea
lemnului, alimentară.

Louisville (888 000 locuitori cu suburbiile) este un important nod de comunicaţii situat
pe Ohio, în nordul statului Kentucky. Prin dezvoltarea sa industrială (tractoare, automobile,
electrotehnică, chimică, prelucrarea lemnului, textilă, alimentară) şi procentul ridicat al
populaţiei active ocupate în comerţ şi finanţe, oraşul se deosebeşte mult de celelalte centre ale
regiunii, apropiindu-se de specificul economic şi urban al oraşelor din nordul ţării.

Memphis (848 000 locuitori cu suburbiile) este unul dintre marile centre comerciale
situate pe fluviul Mississippi. Dezvoltat ca port pentru expedierea bumbacului şi a lemnului,
oraşul şi-a creat, treptat, o industrie bine reprezentată (textilă, egrenarea bumbacului, maşini
pentru textile, mijloace de transport, mobilă, hîrtie, alimentară).

Birmingham (779 000 locuitori) este cel mai mare centru al industriei metalurgiei
feroase din sudul ţării. Punerea în valoare a resurselor locale de cărbuni şi de minereu de fier a
dus la apariţia acestui oraş spre sfîrşitul secolului al XIX-lea. Alături de uzinele siderurgice,
astăzi funcţionează aici importante uzine producătoare de utilaj minier, maşini-unelte, utilaje
pentru industria alimentară etc.

g) Regiunea West South Central

Cuprinsă între valea fluviului Mississipi la est si Muntii Stincosi la vest, Podisul Ozark la
nord si tarmul Golfului Mexic la sud, regiunea ocupa 13% din suprafata S.U.A si detine peste
9% din populatie.

22
 Pe baza importului de bauxită s-a dezvoltat aici producţia de alumină şi aluminiu. În
ultimul timp s-au construit şi întreprinderi ale industriei construcţiilor de maşini (şantiere
navale, utilaje petroliere, electrotehnică). Tradiţionale sînt industria lemnului, cea textilă, de
pielărie şi alimentară.

Houston, situat în sudul statului Texas, pe rîul San Jacinto, în apropiere de Golful
Galveston şi de ţărmul Golfului Mexic, de care este legat printr-un canal maritim cu o adîncime
de 11 m, a fost întemeiat în anul 1836. Împreună cu o serie de suburbii şi oraşe-satelit
(Pasadena, Baytown, Texas City etc.) formează o conurbaţie de 2,1 milioane locuitori, cea mai
mare din sudul S.U.A. Prin folosirea unor resurse variate (petrol, gaze naturale, sare etc.),
industria chimică a devenit ramura principală a industriei din acest mare oraş. Bine reprezentate
sînt şi industria construcţiilor de maşini, a aluminiului, alimentară (zahăr, ulei), textilă, a
materialelor de construcţie.

New Orleans este cel mai caracteristic oraş al sudului, mare porţ şi centru industrial,
care a jucat un rol activ în legăturile comerciale ale regiunilor agricole din această parte a ţării.
Industria este legată atît de valorificarea materiilor prime locale (petrol, gaze, trestie de zahăr,
orez, lemn etc.), cît şi a celor importate (metale neferoase, cafea, banane, zahăr semirafinat
etc.). Oraşul a devenit un mare centru de prelucrare şi chimizare a petrolului (în suburbiile
Norco şi Chalmette) ; bine reprezentate sînt şi industriile: aluminiului (Chalmette), materialelor
de construcţie, îngrăşămintelor chimice, de construcţii navale, textilă, cherestea, mobilă, hîrtie,
zahăr, conserve de fructe etc.

h) Regiunea Mountain

Sub acest nume se înscrie cea mai întinsă regiune economico-geografică a ţării, care
înglobează opt state situate în zona Munţilor Stîncoşi şi a podişurilor interioare.

Activitatea industrială este legată de exploatarea metalelor neferoase, preţioase şi rare

şi de prelucrarea lor. Dintre celelalte ramuri, în ultimii ani s-au dezvoltat extracţia şi
prelucrarea petrolului, metalurgia feroasă, industria atomică, industria alimentară (lapte,
carne, zahăr).

Denver (1,3 milioane locuitori cu suburbiile), capitala statului Colorado, este situat la
1500 m altitudine, într-un punct important de încrucişare a căilor ferate care străbat munţii.
Însemnat centru comercial şi industrial, Denver este cel mai puternic centru economic din
regiunea Munilor Stîncoşi. În apropierea sa se află exploatări de cărbuni şi de metale neferoase,
iar în oraş s-au dezvoltat întreprinderi ale metalurgiei feroase, de avioane, de utilaje miniere şi
alimentare, de material feroviar, uzine chimice, fabrici de zahăr, de confecţii etc.

Salt Lake City (744 000 locuitori, cu suburbiile) se află în partea centrală a Podişului
Marelui Bazin, în marginea estică a Marelui Lac Sărat (Great Salt Lake), fiind capitala statului
Utah. Ca centru industrial dispune de uzine pentru prelucrarea cuprului, plumbului şi
argintului, bine reprezentată fiind industria electrotehnică, mecanica de precizie, prelucrarea
petrolului, a cărnii şi zahărului.

23
 Phoenix (1,05 milioane locuitori, cu suburbiile) este un centru industrial în plină
dezvoltare, specializat în producţia de utilaj minier.

i) Regiunea North Pacific

Situată în extremitatea de nord-vest şi vest a ţării, în bazinul fluviului Columbia şi la

ţărmul Oceanului Pacific, regiunea ocupă 9% din suprafaţa S.U.A., fiind locuită însă numai de
3% din populaţia ţării.

Ramurile industriale de bază sînt : industria aluminiului, industria de avioane şi rachete,

construcţiile navale, prelucrarea lemnului, industria zahărului şi a conservelor de peşte.

Seattle (1,4 milioane locuitori, cu sub¬urbiile) este un port activ al S.U.A, situat pe
ţărmul estic al Golfului Puget Sound. Între ramurile industriale se remarcă industria de avioane
şi rachete (uzinele Boeing), construcţiile navale, metalurgia feroasă, prelucrarea lemnului,
rafinării de petrol, care prelucrează petrolul adus din Canada, industria alimentară (conserve
de fructe şi peşte, zahăr etc.).

i) Regiunea South Pacific

Această regiune cuprinde statul California, ocupînd 11,3% din suprafaţa ţării şi deţinînd
8,7% din populaţie.

California este cel mai dezvoltat stat al vestului S.U.A., atît din punet de vedere
industrial, cît şi agricol, comercial-financiar, cultural şi turistic, dispunînd de mari resurse
energetice, îndeosebi petrol, exploatat în zona Los Angeles şi în bazinul Salinas. Ramurile
industriale cele mai dezvoltate sînt: metalurgia neferoasă, construcţiile de avioane şi rachete,
electrotehnica, construcţiile navale, maşini-agricole, prelucrarea petrolului şi petrochimia,
prelucrarea lemnului, confecţiile şi o variată industrie alimentară (conserve de legume, fructe
şi peşte, sucuri, zahăr, lactate, vinificaţie etc.). Concentrarea industriei în regiunea industrială
Los Angeles şi în marele centru San Francisco este o caracteristică importantă a Californiei, fapt
care explică şi mpresionanta creştere a populaţiei acestora.

Los Angeles este situat pe ţărmul sudic al Californiei, într-o depresiune cu un relief
accidentat şi un climat arid, în apropierea Munţilor San Bernardino şi a deşertului Mojave.
Funcţia principală este cea industrială, remarcându-se o puternică industrie de prelucrare şi
chimizare a petrolului, capacitatea rafinăriilor fiind de peste 41,8 milioane tone/an. Complexele
petrochimice sînt amplasate in apropierea rafinăriilor, ele producînd cauciuc sintetic, mase
plastice, coloranţi, detergenţi, medicamente. Los Angeles este al doilea centru al S.U.A. pentru
producţia de automobile (cu o mare uzină a firmei Chrysler), iar şantierele navale din Los
Angeles şi San Pedro sînt dintre cele mai cunoscute de pe coasta Pacificului. Industria mai
produce utilaje petroliere, material feroviar, aparatură electrotehnică, maşini agricole etc. La
Fontana funcţionează o mare uzină siderurgică, care aprovizionează cu oţel şi laminate întreaga
regiune. Pentru producţia de avioane s-a dezvoltat industria aluminiului, ramură care lucrează
pe baza importului de bauxită. Dintre alte ramuri sînt de menţionat: confecţii, textilă,
încălţăminte, conserve de fructe şi legume etc.
24
 San Francisco este situat în partea centrală a litoralului Californiei, la marele golf în
care se varsă fluviile Sacramento şi San Joaquin. Activitatea industrială este concentrată în afara
oraşului şi în Oakland, Richmond, unde sînt dezvoltate industriile: electrotehnică şi electronică,
construcţiile navale, maşini-unelte, mecanică de precizie, avioane, montaj de automobile,
prelucrarea şi chimizarea petrolului, textilă, confecţii, sticlărie, încălţăminte, alimentară
(zahăr, conserve de fructe, legume şi peşte) etc.

San Diego (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) tinde să devină şi el un mare centru
urban al vestului ţării. Situat lîngă graniţa cu Mexicul, este un port militar important, avînd în
apropiere una dintre cele mai mari baze navale şi de rachete ale S.U.A. Industria sa a fost
puternic influenţată de caracterul militar al activităţii, remarcîndu-se producţia de avioane şi de
rachete (uzinele General Dynamic şi Convair) cu care ocupă unul dintre primele locuri în
S.U.A. Între alte ramuri, s-au mai dezvoltat: industria electrotehnică, a construcţiilor navale şi
alimentară.

j) Alaska

Economia piscicolă este bine reprezentată, regiunea principală fiind Arhipelagul

Alexander, cu centre pescăresti in porturile: Juneau, Ketchikan, Sitka. In această zonă se
grupează şi industria lemnului (mari fabrici la Ketchikan şi Sitka). Industria este mai puţin
dezvoltată: conserve de ananas şi peşte, zahăr (1,16 milioane tone în 1974), reparaţii navale,
textilă etc.

6. Transporturile
SUA concentreaza cea mai diversificata, mai extinsa si moderna retea de transporturi din
lume. Astfel, in SUA exista ½ din reteaua feroviaramondiala, cele mai moderne autostrazi, iar
transporturile aerieneconcentreaza ½ din totalul transporturilor mondiale de acest fel.Pentru a
sublinia intensitatea traficului aerian, mentionam ca, dintreprimele 20 de aeroporturi din lume,
14 sunt americane (Chicago, NewYork, LA, Dallas, etc.).Totodata, SUA detine cea mai lunga
retea de conducte pentrutransportul petrolului si al gazelor naturale.Principalele porturi maritime
americane se afla situate pe fatadaatlantica (care se afla in zona unor legaturi traditionale cu
Europa), la G.Mexic si la Oc. Pacific.De asemenea, exista un sistem complex de transporturi
navale peMarile Lacuri si pe fluvii (indeosebi Mississippi). SUA controleaza, deasemenea, zona
Canalului Panama si poseda numeroase baze sifacilitati, indeosebi in Oceanul Pacific.aeroporturi
(S.U.A. incadreaza 15 din primele 22 de aeroporturi ale lumii - New York (J.F. Kennedy,La

25
Guardia) ; Chicago (O'Hare) ; Dallas ; Los Angeles.Porturi : New York , Hampton Roads (la
Atlantic) New Orleans , Houston (la G. Mexic) , Los Angeles (la Pacific) si Honolulu (Ins.
Hawaii)). Transporturile fluviale sunt dezvoltate pe Mississippi si Marile Lacuri.

Fig. 11 (Harta principalelor căi feroviare ale S.U.A.)

7. Zonele turistice
Este foarte dezvoltat si reprezinta o preocupare importanta a americanilor.Exista
numeroase atractii turistice in interior (cum ar fi California, Florida, parcurilenaturale, etc.), dar a
luat o dezvoltare considerabila turismul extern ( spreEuropa, Asia de Sud-Est, Caraibe, America
Centrala).

Cele mai recente statistici, facute publice de Departamentul pentru Comert al SUA,
indica faptul ca in anul 2002 americanii au cheltuit 78 de miliarde de dolari pentru calatorii in
strainatate. Statele Unite devanseaza categoric, in clasamentul mondial cu privire la cheltuielile
pentru turism si calatorii in strainatate, pe ocupantele locurilor al doilea (Marea Britanie) si al
treilea (Germania).

La sfarsitul secolului al XX-lea S.U.A. a devenit prima tara a lumii ca venituri obtinute
din turism; ca numar de turisti este depasita doar de Franta si Spania. Principalele atractii sunt:
26
a) statiunile balneomaritime (Miami, Palm Beach - in Florida , Malibu- in
California)
b) balneare (Colorado Spirngs)
c) montane si de sporturi de iarna (Denver,Sun Valley,Lake Placid)
d) parcurile nationale si alte zone ocrotite , cu peisaje si fenomene naturale
deosebite , monumente ale naturii (Yellowstone)
e) pesteri (Mammoth Cave)
f) canion (Grand Canyon)
g) cascade (Niagara,Yosemite)
h) mari orase cu edificii moderne monumentale
i) muzee si alte obiective: New York (Statuia Libertatii , Empire State Buildind ,
ins. Manhattan , Chrysler Building ), Washington (Casa Alba - White House) ,
Chicago, Los Angeles, San Francisco (Golden Gate Brigde), etc.

Fig. 12 (Parcul Yellowstone, S.U.A.)

27
 Fig. 13
Fig.(Carnavalul
14 (StatuiaValor-Cruise,
Libertății, New
Miami,
York,S.U.A.)
S.U.A.)

28
8. Concluzii
A) Puncte tari

1) Cea mai mare și cea mai importantă piață din lume.

2) Investiții de mare valoare pe R & D și educație.
3) Are cea mai mare economie din lume, avand PIB-ul aproximativ 14260 miliarde dolari
( 2009)
4) Aproximativ 2 /3 din producție este determinată de consumul personal.
5) Țara are populație de aproximativ 310232863 ( iulie 2010) .
6) Sectorul serviciilor are un rol important și face până la aproape 78 % din PIB , în timp ce
20,5% Industrie și Agricultură , care este mai mică de 1 % ( 2007) .
7) Prestează servicii directe de apărare națională, un ajutor financiar și programe de
dezvoltare și de presă, de asemenea, fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii .
8) De asemenea, este înrolată ca o economie OCDE cu venituri ridicate (2009) de către
Banca Mondială .
9) Cele mai importante industrii din țară , care dețin , de asemenea, o mulțime de influență
la nivel global sunt: produse chimice, otel si fier, produse metalice, echipamente
electronice, utilaje, produse petroliere, îngrășăminte, materiale plastice .
10) Sectorul agricol deține produse cum ar fi grâu , orz , orez , zahăr , ovăz , bumbac , tutun
și cartofi.
11) Țara are rezerve uriașe de fosfați , zinc , plumb , cărbune , uraniu și aur.
12) Un număr nesemnificativ de persoane trăiesc sub pragul sărăciei (Dezvoltare Umană).
13) Fiecare persoană care locuiește în țara are acces la resurse de apă îmbunătățită.
14) Rata de alfabetizare de la vârsta de peste 15 ani este de 100 % .
15) Economie orientată spre piață, ceea ce face ca sectorul privat ca factorii de decizie și
furnizorii de bunuri și servicii către Guvern..
16) Foloseste comerț liber ca o puternică influență asupra relațiilor internaționale .
17) După atacul din 9/11 , economia Statelor Unite a arătat flexibilitate remarcabila de
recuperare în 2002, cu rata de creștere a PIB-ului a crescut la 2,45 % .
18) Actul de stimulare economică, care oferă stimulente economice sunt furnizate de
contribuabili .
19) Dezvoltarea urbană ( instalații sanitare , etc ) se ridică la 100 %.

B) Puncte slabe

1) Țara a detectat un record de rată scăzută de economisire de uz casnic.

2) Ea are un deficit fiscal mare, care este în creștere, datoria externă a fost de 13600
miliarde dolari (2008) , ceea ce face cea mai mare țară debitor .
3) Există încă un număr semnificativ de persoane care trăiesc în sărăcie sub conducerea țării
, în special mamele necăsătorite , împreună cu copiii lor.
4) Mediu rămâne a fi o preocupare majoră din cauza sumei substantiale de persoane lipsite
de asigurări de sănătate .
5) Eșecul în ceea ce privește piața de credit și sectorul locuințelor a încetinit economia
Statelor Unite , care a ascuns un pumn în PIB care a scăzut rata de la o simplă 0.4.
6) Deși a fost numit o economie de piață liberă , guvernul reglementează anumite sectoare,
în special energia și sectorul agricol intens .

29
 7) Datoria federală este în creștere într-un ritm alarmant , care încheie și echivaleaza cu
aproximativ 13724 miliarde dolari ( 93,2 % din PIB ), și face 45.000 dolari pentru fiecare
contribuabil american .
8) Piețele de credit sunt slabe și sunt lipsite de o aprovizionare durabilă și o sumă de bani
pentru a stabiliza condițiile economice .
9) Katrina a pus o cicatrice adâncă pe țară distrugând o mulțime de resurse .
10) Economia suferă de prețurile ridicate la energie.

C) Oportunități

1) Țara poate sprijini diferite ajustări de o puternică economisire națională, care ar evita
sarcina de a cădea pe atât investițiile, cât și creșterea economică .
2) Creșterea cheltuielilor din partea consumatorilor va iniția, de asemenea, o mare stabilitate
și creștere în economie.
3) Încurajarea financiară a consumatorilor va duce la un mare ajutor pentru stabilizarea
condițiilor economice ale țării .
4) Inflația poate fi redusă ca urmare a scăderii prețurilor materiilor prime și scăderea cererii
de pe piața internă.

D) Amenințări

1) Economiile în creștere din Europa și evoluțiile recente din Asia care se extind economii
la nivel global , în special China, care este prognozat să depășească piața americană în
mărime de 30 de ani.
2) Industriile de fabricație tradiționale se confruntă cu diverse obstacole din cauza
deficitului comercial.
3) Bariere la piețele internaționale din cauza rivalilor .
4) Valoarea stoc merge în jos.
5) Pierderea locurilor de muncă.
6) Creșterea șomajului.
7) Rate fixe salariale.
8) Criza creditelor ipotecare.

30
Bibliografie
1. Lețea, Ion, Geografia Americii de Nord și Centrale, Editura Științifică și Enciclopedică,
București
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_United_States
3. http://www.scritube.com/geografie/Statele-Unite-ale-Americii82823112.php
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii#Geografie
5. http://www.prb.org
6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Statelor_Unite_ale_Americii
7. http://www.referatele.com/referate/economie/online15/Industria-in-SUA---pe-regiuni-
referatele-com.php

31
Cuprins

1. Repere geografice generale .................................................................................3

2. Încadrarea în tipologia statală .............................................................................4
2.1. Cadrul natural ...............................................................................................4
2.2. Componența teritoriului ...............................................................................5
2.3. Nivelul PIB-ului ...........................................................................................5
2.4. Forma de guvernământ .................................................................................6
2.5. Criteriul agregat ............................................................................................6
3. Resurse ................................................................................................................6
3.1. Resurse naturale ...........................................................................................6
3.2. Resurse umane ..............................................................................................7
3.2.1. Densitatea ............................................................................................7
3.2.2. Structura pe grupe mari de vârste și sexe ..........................................7
3.2.3. Structura socioculturală .......................................................................8
3.2.4. Structura economică ..........................................................................11
3.2.5. Gradul de urbanizare .........................................................................13
3.2.6. Dinamica populației ..........................................................................13
4. Agricultura .........................................................................................................16
4.1. Tipologie ....................................................................................................16
4.2. Principalele producții agricole ...................................................................16
5. Industria .............................................................................................................18
5.1. Principalele ramuri industriale ...................................................................18
5.2. Centre urbane industriale ...........................................................................18
6. Transporturile ....................................................................................................26
7. Zonele turistice ..................................................................................................27
8. Concluzii ...........................................................................................................30
9. Bibliografie ........................................................................................................32

32