Sunteți pe pagina 1din 4

OM 

II  Laborator: Ambreiaj multidisc 

 
DETERMINAREA DEPENDENȚEI FORȚĂ DE APĂSARE ‐ MOMENT TRANSMISIBIL LA  AMBREIAJELE 
PLANE, MULTIDISC 
 
 

1. SCOPUL LUCRĂRII 

i. Prezentarea principalelor tipuri de ambreiaje – construcție și funcționare. 
ii. Determinarea dependenței dintre momentul maxim transmis și forța axială de apăsare la un ambreiaj mecanic plan multidisc. 
iii. Evaluarea coeficientului de frecare cinetic, respectiv static. 

2. DESCRIEREA STANDULUI 

Standul  de  încercare  constă  dintr‐un  ambreiaj  mecanic  plan  multidisc  (Figura1)  plasat  între  arborele  conducător  2  și  tamburul  15  pe  care 
acționează doi saboți de frânare 7, care simulează momentul rezistent al unei mașini de lucru. Apăsarea saboților poate fi reglată fin printr‐o 
rozetă  acționată  manual,  17,  a  cărei  circumferință  este  împărțită  în  4  diviziuni  (sferturi  de  rotație).  Prin  rotirea  în  sens  anti‐orar  se  apasă 
progresiv saboții pe tambur, realizând momentul de frecare. Dependența dintre forța de frânare (exprimată prin numărul de rotații ale rozetei 
17) și momentul  de  frânare a fost determinată  prin  etalonare. La atingerea  momentului  maxim transmisibil,  tamburul  nu se  mai rotește  iar 
ambreiajul patinează. Pentru a evita inconvenientele cuplării a doi arbori partea condusă (tamburul) este sprijinit pe același arbore conducător, 
prin intermediul rulmenților 16.   
Arborele 2, sprijinit pe lagărele cu rulmenți 3 și 8, este antrenat de un motor electric asincron (Pn = 0.75kW, n = 1380rot/min) printr‐o curea 
trapezoidală  îngustă  care  poate  fi  montată  pe  două  roți  cu  diametre  diferite,  permițând  astfel  funcționarea  la  două  turații,  măsurate  cu 
turometrul  14  (atenție  la  scala  turometrului,  care  dublează  valorile).  Apăsarea  ambreiajului  se  realizează  cu  placa  de  presiune  10,  a  cărei 
apăsare  variabilă  se  obține  cu  arcul  9  comprimat  prin  bucșa  filetată  5,  acționată  axial  prin  rotirea  piuliței  4,  prevăzută  cu  trei  mici  mânere 
distribuite echidistant pe circumferință. Prin etalonare prealabilă s‐a determinat legătura dintre rotația piuliței 4 și apăsarea produsă de arcul 
9. Pentru decuplarea rapidă a ambreiajului, placa de presiune poate fi îndepărtată de discuri printr‐o pârghie cu camă (mecanism de acționare 
a ambreiajului) 
Discurile conducătoare, 11 și conduse, 12 sunt prevăzute cu fante așa cum este schițat în figura 2. 

15
16

 
Fig. 2 ‐ Geometria discurilor 
ambreiajului 
 
Fig. 1 ‐ Secțiune transversală prin standul experimental 
 
 
 
DATE TEHNICE 
 Diametrul exterior De=110 mm   Constanta de etalonare a forței axiale kF = 13/3=4.33 N/div. a piuliței 4. 
 Diametrul interior Di = 90 mm   Constanta de etalonare a momentul rezistent kM = 125 Nmm/div. a rozetei 17 
 Numărul de suprafețe de frecare z = 5 
TC  1  2017 
OM II  Laborator: Ambreiaj multidisc 
 
17 

18

 
Fig. 3 ‐ Imagine frontală a standului 

3. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII 

1) Înainte de pornirea standului slăbește frâna mecanică prin desfacerea completă (spre dreapta !) a rozetei 17 (Mrez = 0) și se anulează forța 
axială de apăsare a arcului prin desfacerea completă a piuliței 4, concomitent cu împiedicarea rotirii bucșei 5 (Farc = 0). 
2) Se pornește motorul electric de antrenare a standului, se cuplează mecanismul de comandă a ambreiajului (prin acționarea pârghiei cu camă) 
și se citește valoarea turației indicată de turometrul 14. 
3) Cu  piulița  4  complet  desfăcută  (ceea  ce  revine  la  o  forță  axială  în  arc  Farc = 0),  se  rotește  (spre  stânga)  progresiv  rozeta  de  strângere  a 
saboților de frânare, în sensul strângerii acestora, contorizând atent numărul de diviziuni (sferturi de rotație) parcurse, ndec, până când apar 
primele  semne  de  patinare  relativă  a  discurilor.  Se  determină  astfel  momentul  maxim  la  care  are  loc  decuplarea.  Începerea  patinării 
corespunde situației în care turația , la turometru, începe să scadă ușor.  
4) Se slăbesc progresiv saboții prin desfacerea (spre dreapta !) a rozetei 17 și se reține numărul de diviziuni (sferturi de rotație al acesteia, n, 
până la momentul în care tamburul începe să se rotească (discurile se solidarizează). Se determină astfel momentul maxim la care are loc 
cuplarea ambreiajului 
5) Se desface complet rozeta 17 (spre dreapta) pentru a se reveni la situația inițială. 
6) Se strânge piulița 4 cu 1 rotație pentru a stabili o forță axială în arc Farc0 și se repetă pașii de la punctele (35). 
7) Se repetă măsurătorile pentru valori crescătoare ale forței de apăsare din arc (de preferință câte o rotație completă a piuliței 4) fără a se 
depăși valoarea maximă Fmax = 130 N (adică 10 rotații complete ale piuliței 4). Se vor realiza cel puțin 7‐8 măsurători la forțe din arc diferite. 
NOTĂ Pentru a nu se încălzi excesiv discurile timpul de patinarea a acestora se va reduce la minim prin decuplarea ambreiajului folosind pârghia de decuplare 
18 (Fig. 3) 

4. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE 

Deoarece când forța din arc este nulă ambreiajul transmite un moment de frecare rezultă că există o forță inițială de apăsare, F0, necunoscută, 
care trebuie determinată. Această forță este activă atât la decuplare cât și la cuplare și are (evident) aceeași valoare. Pentru determinarea ei se 
procedează astfel: 
‐ Se determină momentul rezistent maxim transmisibil din relația de etalonare, ținând cont de numărul de diviziuni cu care a fost rotită 
rozeta, la decuplare, respectiv la cuplare, pentru fiecare valoare a forței din arc: 
respectiv   M t _ cupl = k M  ncupl  = k M  ndec  n   
M t _ dec = k M  ndec
‐         
Se trasează dreptele care aproximează dependența dintre moment transmis și forța din arc  M t = f(Farc) atât la decuplare cât și la 
cuplare. În cazul folosirii Excel se va folosi aproximarea în sensul celor mai mici pătrate (TRENDLINE ‐aproximare liniară) 
‐ Se prelungește fiecare dintre cele două drepte până când intersectează axa Ox (care corespunde momentului transmis nul Mt = 0). 
Aceste puncte (F01 și F02) corespund cu originea reală a sistemului de axe Mt = f(Fax); teoretic ele ar trebui să coincidă, căci forța inițială 
este unică.  
‐ În cazul în care cele două puncte de intersecție cu axa Ox nu coincid, se consideră o poziție medie, care, matematic, se calculează ca 
medie a celor doua valori determinate anterior: F0 = 0.5(F01 + F02) 
‐ Se calculează forța de apăsare pe ambreiaj, pentru fiecare valoare a forței din arc, ca sumă a forței inițiale F0 și a forței din arc Farc: 
F ax = F0  Farc  
TC  2  2017 
OM II  Laborator: Ambreiaj multidisc 
 
‐ Se trasează dreptele care aproximează dependența Moment transmis‐ forta de apasare  Mt = f(Fax) atât la decuplare cât și la cuplare. În 
cazul folosirii Excel se va folosi aproximarea în sensul celor mai mici pătrate (TRENDLINE ‐aproximare liniară) cu condiția ca dreptele să 
treacă prin noua origine. 
‐ Se calculează pentru fiecare încărcare axială a ambreiajului, coeficientul de frecare la decuplare (coeficient de frecare static) respectiv 
la cuplare (coeficient de frecare cinetic): 
2 M t _ dec 2 Mt _ cupl
 st  =   c  =   
Fax Dm z  
      Fax Dm z
‐ Se calculează raportul celor doi coeficienți, pentru fiecare punct de calcul :  st  c     
‐ Se calculează mediile acestor trei parametrii. 
‐ Se calculează presiunea medie pe discurile ambreiajului având în vedere că suprafața de contact este înjumătățită practic prin prezența 
Fax
degajărilor (vezi Fig. 2)  p m =   
0.5  D m b

5. CONCLUZII 

Se vor trasa dependențele Mt_dec = f (Fax) și  Mt _ cupl  =  f (Fax )  respectiv   st  =  f (pm ) și  c  =  f (pm )  și se vor comenta graficele. 
Se vor compara valorile medii ale celor doi coeficienți de frecare (static, respectiv cinetic). 
Se va comenta raportul dintre cei doi coeficienți de frecare. 
Se va analiza precizia măsurătorilor.   
Se va comenta variația turației în timpul experimentelor. 
 

TC  3  2017 
OM II  Laborator: Ambreiaj multidisc 
 OM II  2017 Laborator 
Student:              Grupa: 
 
 
F01=.............N    F02=.............N    F0=.............N 

Nr.  narc  Farc  Fax  ndec  Mt_decuplare  n  ncupl  Mt_cuplare  st  c  st/c   pm 
crt.  [div]  [N]  [N]  [div]  [Nmm]  [div]  [div]  [Nmm]  [‐]  [‐]  [‐]  [‐]  [MPa] 
1  0  0                       

2           
3           
4           
5           
6           
7           
8           
9           
10                           
11           
12           
13           
14           

Valori medii 
Grafice   Mt_dec = f (Fax)   și  Mt _ cupl  =  f (Fax )  respectiv   st  =  f (pm ) și  k  =  f (pm )
 
Concluzii 
 
 

TC  4  2017 

S-ar putea să vă placă și