Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
II Laborator: Ambreiaj multidisc
DETERMINAREA DEPENDENȚEI FORȚĂ DE APĂSARE ‐ MOMENT TRANSMISIBIL LA AMBREIAJELE
PLANE, MULTIDISC
1. SCOPUL LUCRĂRII
i. Prezentarea principalelor tipuri de ambreiaje – construcție și funcționare.
ii. Determinarea dependenței dintre momentul maxim transmis și forța axială de apăsare la un ambreiaj mecanic plan multidisc.
iii. Evaluarea coeficientului de frecare cinetic, respectiv static.
2. DESCRIEREA STANDULUI
Standul de încercare constă dintr‐un ambreiaj mecanic plan multidisc (Figura1) plasat între arborele conducător 2 și tamburul 15 pe care
acționează doi saboți de frânare 7, care simulează momentul rezistent al unei mașini de lucru. Apăsarea saboților poate fi reglată fin printr‐o
rozetă acționată manual, 17, a cărei circumferință este împărțită în 4 diviziuni (sferturi de rotație). Prin rotirea în sens anti‐orar se apasă
progresiv saboții pe tambur, realizând momentul de frecare. Dependența dintre forța de frânare (exprimată prin numărul de rotații ale rozetei
17) și momentul de frânare a fost determinată prin etalonare. La atingerea momentului maxim transmisibil, tamburul nu se mai rotește iar
ambreiajul patinează. Pentru a evita inconvenientele cuplării a doi arbori partea condusă (tamburul) este sprijinit pe același arbore conducător,
prin intermediul rulmenților 16.
Arborele 2, sprijinit pe lagărele cu rulmenți 3 și 8, este antrenat de un motor electric asincron (Pn = 0.75kW, n = 1380rot/min) printr‐o curea
trapezoidală îngustă care poate fi montată pe două roți cu diametre diferite, permițând astfel funcționarea la două turații, măsurate cu
turometrul 14 (atenție la scala turometrului, care dublează valorile). Apăsarea ambreiajului se realizează cu placa de presiune 10, a cărei
apăsare variabilă se obține cu arcul 9 comprimat prin bucșa filetată 5, acționată axial prin rotirea piuliței 4, prevăzută cu trei mici mânere
distribuite echidistant pe circumferință. Prin etalonare prealabilă s‐a determinat legătura dintre rotația piuliței 4 și apăsarea produsă de arcul
9. Pentru decuplarea rapidă a ambreiajului, placa de presiune poate fi îndepărtată de discuri printr‐o pârghie cu camă (mecanism de acționare
a ambreiajului)
Discurile conducătoare, 11 și conduse, 12 sunt prevăzute cu fante așa cum este schițat în figura 2.
15
16
Fig. 2 ‐ Geometria discurilor
ambreiajului
Fig. 1 ‐ Secțiune transversală prin standul experimental
DATE TEHNICE
Diametrul exterior De=110 mm Constanta de etalonare a forței axiale kF = 13/3=4.33 N/div. a piuliței 4.
Diametrul interior Di = 90 mm Constanta de etalonare a momentul rezistent kM = 125 Nmm/div. a rozetei 17
Numărul de suprafețe de frecare z = 5
TC 1 2017
OM II Laborator: Ambreiaj multidisc
17
18
Fig. 3 ‐ Imagine frontală a standului
3. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII
1) Înainte de pornirea standului slăbește frâna mecanică prin desfacerea completă (spre dreapta !) a rozetei 17 (Mrez = 0) și se anulează forța
axială de apăsare a arcului prin desfacerea completă a piuliței 4, concomitent cu împiedicarea rotirii bucșei 5 (Farc = 0).
2) Se pornește motorul electric de antrenare a standului, se cuplează mecanismul de comandă a ambreiajului (prin acționarea pârghiei cu camă)
și se citește valoarea turației indicată de turometrul 14.
3) Cu piulița 4 complet desfăcută (ceea ce revine la o forță axială în arc Farc = 0), se rotește (spre stânga) progresiv rozeta de strângere a
saboților de frânare, în sensul strângerii acestora, contorizând atent numărul de diviziuni (sferturi de rotație) parcurse, ndec, până când apar
primele semne de patinare relativă a discurilor. Se determină astfel momentul maxim la care are loc decuplarea. Începerea patinării
corespunde situației în care turația , la turometru, începe să scadă ușor.
4) Se slăbesc progresiv saboții prin desfacerea (spre dreapta !) a rozetei 17 și se reține numărul de diviziuni (sferturi de rotație al acesteia, n,
până la momentul în care tamburul începe să se rotească (discurile se solidarizează). Se determină astfel momentul maxim la care are loc
cuplarea ambreiajului
5) Se desface complet rozeta 17 (spre dreapta) pentru a se reveni la situația inițială.
6) Se strânge piulița 4 cu 1 rotație pentru a stabili o forță axială în arc Farc0 și se repetă pașii de la punctele (35).
7) Se repetă măsurătorile pentru valori crescătoare ale forței de apăsare din arc (de preferință câte o rotație completă a piuliței 4) fără a se
depăși valoarea maximă Fmax = 130 N (adică 10 rotații complete ale piuliței 4). Se vor realiza cel puțin 7‐8 măsurători la forțe din arc diferite.
NOTĂ Pentru a nu se încălzi excesiv discurile timpul de patinarea a acestora se va reduce la minim prin decuplarea ambreiajului folosind pârghia de decuplare
18 (Fig. 3)
4. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE
Deoarece când forța din arc este nulă ambreiajul transmite un moment de frecare rezultă că există o forță inițială de apăsare, F0, necunoscută,
care trebuie determinată. Această forță este activă atât la decuplare cât și la cuplare și are (evident) aceeași valoare. Pentru determinarea ei se
procedează astfel:
‐ Se determină momentul rezistent maxim transmisibil din relația de etalonare, ținând cont de numărul de diviziuni cu care a fost rotită
rozeta, la decuplare, respectiv la cuplare, pentru fiecare valoare a forței din arc:
respectiv M t _ cupl = k M ncupl = k M ndec n
M t _ dec = k M ndec
‐
Se trasează dreptele care aproximează dependența dintre moment transmis și forța din arc M t = f(Farc) atât la decuplare cât și la
cuplare. În cazul folosirii Excel se va folosi aproximarea în sensul celor mai mici pătrate (TRENDLINE ‐aproximare liniară)
‐ Se prelungește fiecare dintre cele două drepte până când intersectează axa Ox (care corespunde momentului transmis nul Mt = 0).
Aceste puncte (F01 și F02) corespund cu originea reală a sistemului de axe Mt = f(Fax); teoretic ele ar trebui să coincidă, căci forța inițială
este unică.
‐ În cazul în care cele două puncte de intersecție cu axa Ox nu coincid, se consideră o poziție medie, care, matematic, se calculează ca
medie a celor doua valori determinate anterior: F0 = 0.5(F01 + F02)
‐ Se calculează forța de apăsare pe ambreiaj, pentru fiecare valoare a forței din arc, ca sumă a forței inițiale F0 și a forței din arc Farc:
F ax = F0 Farc
TC 2 2017
OM II Laborator: Ambreiaj multidisc
‐ Se trasează dreptele care aproximează dependența Moment transmis‐ forta de apasare Mt = f(Fax) atât la decuplare cât și la cuplare. În
cazul folosirii Excel se va folosi aproximarea în sensul celor mai mici pătrate (TRENDLINE ‐aproximare liniară) cu condiția ca dreptele să
treacă prin noua origine.
‐ Se calculează pentru fiecare încărcare axială a ambreiajului, coeficientul de frecare la decuplare (coeficient de frecare static) respectiv
la cuplare (coeficient de frecare cinetic):
2 M t _ dec 2 Mt _ cupl
st = c =
Fax Dm z
Fax Dm z
‐ Se calculează raportul celor doi coeficienți, pentru fiecare punct de calcul : st c
‐ Se calculează mediile acestor trei parametrii.
‐ Se calculează presiunea medie pe discurile ambreiajului având în vedere că suprafața de contact este înjumătățită practic prin prezența
Fax
degajărilor (vezi Fig. 2) p m =
0.5 D m b
5. CONCLUZII
Se vor trasa dependențele Mt_dec = f (Fax) și Mt _ cupl = f (Fax ) respectiv st = f (pm ) și c = f (pm ) și se vor comenta graficele.
Se vor compara valorile medii ale celor doi coeficienți de frecare (static, respectiv cinetic).
Se va comenta raportul dintre cei doi coeficienți de frecare.
Se va analiza precizia măsurătorilor.
Se va comenta variația turației în timpul experimentelor.
TC 3 2017
OM II Laborator: Ambreiaj multidisc
OM II 2017 Laborator
Student: Grupa:
F01=.............N F02=.............N F0=.............N
Nr. narc Farc Fax ndec Mt_decuplare n ncupl Mt_cuplare st c st/c pm
crt. [div] [N] [N] [div] [Nmm] [div] [div] [Nmm] [‐] [‐] [‐] [‐] [MPa]
1 0 0
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Valori medii
Grafice Mt_dec = f (Fax) și Mt _ cupl = f (Fax ) respectiv st = f (pm ) și k = f (pm )
Concluzii
TC 4 2017