Dotarea navelor cu echipamente şi instalaţii de stingere a incendiilor

3.3.2 Instalaţia de stins incendiu cu apă pulverizată

Instalaţiile de stins incendiu cu apă pulverizată au de regulă configuraţia
ca în fig. 3.3.2.1 şi după capul ce realizează pulverizarea apei sunt de două tipuri
şi anume:

14

fig. 3.3.2.1 Instalaţia de stins incendiu cu sprinklere fig. 3.2.2.2. Sprinkler

-cu sprinklere - dispozitive ce realizează declanşarea şi pulverizarea

automată a apei, la o temperatură prestabilită;
-cu drencere - dispozitive ce realizează pulverizarea apei prin cuplarea
lor de către personalul navei, după ce a constat veridicitate incendiului.

P
1
Dotarea navelor cu echipamente şi instalaţii de stingere a incendiilor

1. magistrală apă
2. armătură de închidere
3. supapa de siguranţă a hidroforului 16. racord filetat
4. hidrofor 17. ramă
5. tubulatură cu aer comprimat 18. obturator metalic
6. armătură de reţinere-închidere 19. deflector
7. manometru
8. armătură de control – semnalizare - pornire
9. contactor de semnalizare a încăperii funcţionării
10. avertizor în încăperea staţiei de stingere
11. transmite semnal avertizor in PCA
12. magistrala sprinkler (secţie)
13. cap sprinkler

2
 14. alimentarea de la pompele instalaţiei sprinkler
15. armătura de scăpare

În general, aceste instalaţii sunt utilizate în compartimentele navei în care

nu există supraveghere permanentă.
Observaţie: Declanşarea sprinklerelor se face automat şi eficienţa
instalaţiei creşte foarte mult la compartimentele nesupravegheate.
Diferenţa dintre instalaţia cu sprinklere în raport cu instalaţia de drencere,
este că aceasta din urmă se cuplează, după ce sistemul de semnalizare a intrat
în funcţiune şi s-a confirmat apariţia incendiului la bord.
Dispozitivele de semnalizare 10,11 sunt cuplate în comanda navei la un
tablou sinoptic, ce semnalizează optic şi acustic prezenţa debitului în instalaţie.
Pentru a putea fi eficientă, instalaţia de stins incendiu cu apă pulverizată
trebuie ţinută tot timpul sub presiune. Acest lucru se face cu ajutorul hidroforului
4 şi a pompei acestuia, care este o pompă de apă dulce. Hidroforul se alege
astfel încât să poată acoperi debitul de apă ce s-ar consuma în compartimentul
cel mai mare ce este deservit de această instalaţie. După ce cantitatea de apă
din hidrofor a trecut prin sprinklere, presiunea pe magistrala liniară scade brusc
şi se sesizează releul de presiune 8, ce va pune în funcţiune pompa P, care
continuă alimentarea instalaţiei cu apă de mare.
Construcţia de principiu a sprinklerelor este dată în figura (3.3.2.2). La
temperatura de 70 C, datorită faptului că lichidul are un coeficient mare de
dilatare, balonul se sparge şi permite pulverizarea apei în locul unde a fost
constatat incendiu sau a avut loc creşterea temperaturii peste temperatura
prescrisă. La magaziile cu substanţe explozive, sprinklerele declanşează la
temperatura de 30 C, iar dacă în timp de cinci minute temperatura nu scade cu
5 C, atunci intră automat în funcţiune instalaţia de stropire şi inundare.
Calculul instalaţiei cu sprinklere. Presupune respectarea etapelor:
1. Se întocmeşte schema izometrică a instalaţiei în compartimentele
protejate;
 2. Se calculează debitul pompei de alimentare Q, ţinând cont că acesta
trebuie să corespundă suprafeţei de calcul Sc, care este suprafaţa cea mai mare
a compartimentelor protejate de instalaţie.
Qmin= qSc (3.3.2.1)
(unde q reprezintă debitul specific şi are valoarea de 5 litri / minut şi metru pătrat)
De asemenea regulile impun că pompa şi instalaţia de tubulaturi trebuie
să asigure presiunea de lucru la nivelul sprinklerului montat cel mai sus, astfel
încât să se asigure consumul de apă pentru acoperirea simultană a 280 m 2 la
norma indicată (5l/min m2). În acest caz Sc capătă valoarea de 280 m2 şi în calcul
se va considera altă suprafaţă de calcul doar dacă depăşeşte această valoare.
3. Se determină sarcina pompei Hp ca la instalaţia de stins incendiul cu jet
compact de apă, cu observaţia că presiunea la hidrant ph este înlocuită cu
presiunea la sprinkler ps (ps1,5 bari).
4. Numărul minim de sprinklere n, pentru cel mai mare compartiment, se
calculează ca fiind raportul dintre debitul pompei Q şi debitul specific q. n=Q/q
Cu toate acestea numărul de sprinklere pe o secţie nu trebuie să
depăşească 200 întrucât există obligativitatea asigurării unei rezerve de apă
dulce în hidrofor, astfel încât să se asigure funcţionarea instalaţiei timp de un
minut, ceea ce ar duce la stocarea unor cantităţi mari de apă dulce. Amplasarea
sprinklerelor în încăperile protejate se face la distanţa de 1,5 m faţă de perete (pe
coridoare sunt dispuse central) şi la maxim 3m unul de celălalt. Astfel, diametrul
de calcul al suprafeţei supravegheate este de maxim 3m. Pentru fiecare secţie se
vor prevedea dispozitive de suflare a tubulaturilor cu aer comprimat şi de spălare
cu apă.
3.3.3 Instalaţia cu perdele de apă. La navele protejate cu astfel de
instalaţii, în zona uşilor debitul de calcul al pompelor se va calcula pentru o
intensitate de debitare de cel puţin 70 litri pentru 1m de lungime a perdelei de
apă. Alimentarea cu apă a pompelor se face din magistrala instalaţiei de stins
incendiu cu apă de mare. Instalaţia poate fi pusă în funcţiune manual (de la locul
protejat) sau automat la semnalul unui traductor de flacără sau termic.
Pulverizatoarele utilizate trebuie să asigure o zonă protejată cu o lăţime de cel
puţin 0,5 m la o înălţime de 2m.

3.3.4 Instalaţia de stropire şi inundare [7]. Acest tip de instalaţie se

foloseşte în general la navele care transportă substanţe explozive, în scopul
prevenirii incendiilor şi exploziilor. Acest lucru se realizează prin intervenţia
automată a instalaţiei, atunci când temperatura în compartimentul supravegheat
depăşeşte valoarea de 30 C .
De asemenea în caz de incendiu la bordul navei, această instalaţie are
sarcina de a stropi pereţii exteriori magaziei de explozivi, de a realiza perdele de
apă pe căile de acces din compartimentul de maşini sau stropirea anumitor
suprafeţe ce au izolaţie de tip A (au izolaţie numai pe o parte), în dreptul căilor
pentru vagoane sau culoarelor autovehicule. Debitele pompelor ce deservesc
instalaţia de stropire trebuie să fie suficient pentru asigurarea următoarelor debite
specifice: pentru stelajele magaziei de explozivi 24 l/min.m2; pentru stropirea
ieşirilor din încăperile de maşini 30 l/min pentru 1 m liniar de perimetru orizontal;
Dacă funcţionarea instalaţiei de stropire, nu asigură reducerea
temperaturii până la nivelul necesar într-un timp maxim de 25 minute în magazia
cu substanţe explozive, acesta se inundă. Inundarea se poate realiza printr-o
instalaţie autonomă cu pompă sau cu instalaţia de stropire sau după caz.
În figura (3.3.4.1) se prezintă schema unei instalaţii de stropire şi inundare
a unei magazii cu substanţe explozive ce este supravegheată cu un traductor de
temperatură 8, ce comandă o armătură cu acţiune rapidă 5.
Pentru evacuarea apei din camera stropită, în pardoseală se
montează sifoane prevăzute cu armături de scăpare automată 11, care intră în
funcţiune atunci când nivelul apei în compartiment ajunge la (10…20) cm.
Fig. 3.3.4.1 Instalaţia de stropire şi inundare
1, 3 – tubulaturi magistrale;
2-armătură de închidere;
4-supapă de siguranţă;
5-armătură cu acţiune rapidă;
6-semnalizator electrohidraulic;
7-tubulatură de descărcare;
8-traductoare termice;
9-pulverizatoare;
10-filtru pe evacuare;
11-armătură reglabilă de scăpare;
12-armătură cu sertar;
13-tubulatură de inundare;
14-tubulatură de evacuare;
15-armătură de închidere.
 Dacă temperatura nu scade, atunci compartimentul se inundă prin partea
inferioară prin tubulatura 13 (se închide valvula 15), care este alimentată din
magistrala instalaţiei de stins incendiu cu apă de mare 3. Dacă magazia are un
volum redus, atunci inundarea se face cu instalaţia de stropire. După
îndepărtarea pericolului de incendiu apa este evacuată, după caz, prin valvula 12
peste bord sau cu instalaţia de drenaj.