Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Organizații și Relații Internaționale
Coordonator:
Student:
Mormoloc-Nacu Alexandru Cristian
Anul IV, Gr.II
F. învățământ IF-ZI
Ianuarie 2022
Cuprins
4. Concluzii …………………………………………...………………………………………
5. Bibliografie ………………………………………………………………………….……..
1
1. Precizări prealabile
1
Temeiul personalității juridice a organizațiilor internaționale, informație regăsită la adresa URL:
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-nicolae-titulescu-din-bucuresti/drept-international-
public/temeiul-personalitatii-juridice-a-organizatiilor-internationale/6890262 accesată în data de 05.01.2022.
2
Pentru a participa la raporturile juridice internaţionale este necesară calitatea de
subiect de drept internaţional, ceea ce presupune capacitatea de a fi titular de drepturi şi
obligaţii cu caracter internaţional.
Conceptul de personalitate juridică, respectiv de persoană juridică internaţională este
sinonim cu calitatea de subiect de drept internaţional.
Noţiunea „personalitate juridică internaţională” desemnează aptitudinea ce o posedă o
persoană juridică internaţională, pe când noţiunea de „drepturi şi obligaţii recunoscute de
dreptul internaţional” desemnează doar drepturile şi îndatoririle juridice cârmuite de regulile
dreptului internaţional şi al căror titular este subiectul respectiv.
Un stat dobândeşte personalitate juridică din momentul când sunt întrunite elementele
constitutive, sub rezerva că cele mai multe din consecinţele existenţei personalităţii sale sunt
subordonate recunoaşterii pentru a avea efect de la data fixată de aceasta. Angajamentul
convenţional de a crea un stat face să dispară în fapt necesitatea recunoaşterii, însă statul nu
există nici în acest caz decât de la data când elementele sale sunt întrunite2.
2
Dreptul internațional aplicabil Diplomației publice, informație regăsită la adresa URL:
http://europa2020.spiruharet.ro/wp-content/uploads/2015/04/CAPITOLUL-4.-Participanti.pdf accesată în data de
05.01.2022.
3
Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional public, Volumul II, București, Ed. CH. Beck, 2014, p. 74.
3
2. Personalitatea juridică de drept internațional
Trebuie precizat faptul că, personalitatea internațională nu rezultă, automat, din faptul
existenței organizației internaționale, ea trebuind să fie conferită de statele membre, direct sau
indirect. Astfel, marea majoritate a tratatelor constitutive prevăd că oranizația are
personalitate juridică sau are personalitate internațională (ex: în cazul Comunității Economice
Europene sau al Comunității Europene a Energiei Atomice sau al Autorității Internaționale a
Teritoriilor Submarine)5.
4
Într-o interpretare restrictivă, ar părea că numai statele, care beneficiază de teritoriu,
populație și guvern pot, avea personalitate juridică internațională, pot fi subiecte de drept
internațional. Dar statele, prin voință proprie, pot crea entități distincte, pe care le învestesc cu
anumite funcții și competențe, cu scopul realizării unor interese comune6.
Actele constitutive ale unor organizații internaționale, cum este cazul Tratatului de la
Roma instituind Comunitatea Economică Europeană, prevăd expres că organizațiile
respective au personalitate juridică în dreptul internațional.7
5
Întrucât organizațiile internaționale nu au teritoriu propriu, ele își exercită activitățile
pe teritoriul statelor membre numai prin dobândirea unei personalități juridice în dreptul
intern, aceasta fiind necesară în scopul de a dobândi imobile și bunuri mobile și pentru a
încheia acte juridice în planul dreptului intern al statului unde își desfășoară activitatea10.
Pot exista situații în care o organizație internațională nu posedă, prin actul său
constitutiv, decât personalitatea juridică internă12.
10
Constantin Andronovici, Organizații internaționale, Curs Universitar, 2014, p. 32.
11
A se vedea art. 104 din Carta O.N.U., art. XII din Convenția U.N.E.S.C.O., art. 136 din Carta Statelor
Americane, și art. 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.).
12
Participanții la raporturile juridice internaționale, informație regăsită la adresa URL:
http://europa2020.spiruharet.ro/wp-content/uploads/2015/04/CAPITOLUL-4.-Participanti.pdf accesată în data de
08.01.2022.
13
Raluca Miga-Beșteliu, op.cit., p. 82.
6
În prima situație, între organizație și statul de sediu se încheie un acord special, în
cuprinsul căruia se precizează întinderea și conținutul prerogativelor respectivei organizații,
decurgând din actul său constitutiv, precum și regimul raporturilor juridice pe care organizația
le încheie cu persoane fizice sau juridice din statul de sediu pentru cumpărarea de bunuri,
închirierea unor localuri, prestarea de servicii etc14.
Unele state, precum SUA, Marea Britanie sau Canada, au emis legi speciale prin care
acordă personalitate juridică internă organizațiilor internaționale la care sunt membre și
precizează natura, întinderea și aplicabilitatea imunităților și privilegiilor acordate. În lipsa
unor asemenea legi sau a unor prevederi exprese în actele constitutive, ca regulă generală,
organizațiilor internaționale nu li se pot aplica, în statele membre, reguli de drept intern care
ar putea prejudicia funcționarea sau îndeplinirea scopurilor pentru care au fost constituite.
4. Concluzii
14
Raluca Miga-Beșteliu, ibidem.
15
Idem.
16
Pentru instituțiile specializate din sistemul ONU, ale căror acte constitutive nu conțin prevederi exprese privind
personalitatea lor juridică de drept intern, temeiul juridic al acestei personalități se află în Convenția asupra
privilegiilor și imunităților instituțiilor specializate, adoptată în 1947, recomandată spre semnare de Adunarea
Generală ONU tuturor statelor membre ale acestei organizații.
7
Concluzionand, putem afirma că statele, respectiv organizațiile, nu pot exista fără
dreptul internațional și nici dreptul, în general, fără state și instituțiile lor. Legislația, adică
dreptul, ține frâiele unei țări. Prin normele sale, dar mai ales prin deciziile care se iau, depinde
binele unui stat. Cu atât mai mult, dreptul internațional depășește barierele sale, intrând în
sfera comunicării, comuniunii și armoniei între state. Organismele internaționale sunt
grăitoare în acest sens.
5. Bibliografie
8
I. Tratate, cursuri, monografii:
1. Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional public, Volumul II, București, Ed. CH. Beck, 2014.
2. Arat Gheorghe, Arat Oana Marie, Organizații și relații internaționale, Galați, Curs, 2010.
3.Andrei Popescu, Ion Diaconu, Organizații Europene și Euroatlantice, București, Ed. UJ, 2009.
II. Legislație:
3.Carta O.N.U.
4. Convenția U.N.E.S.C.O.
II. Internet:
1.https://www.academia.edu/23222586/ORGANIZA%C8%9AII_%C8%98I_RELA
%C8%9AII_INTERNA%C8%9AIONALE
2.https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-nicolae-titulescu-din-bucuresti/drept-
international-public/temeiul-personalitatii-juridice-a-organizatiilor-internationale/6890262
3.http://europa2020.spiruharet.ro/wp-content/uploads/2015/04/CAPITOLUL-4.-Participanti.pdf
4.https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/drept/personalitatea-juridica-a-organizatiilor-
internation533.php