Universitatea “ Dunărea de Jos“

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Referat
Regimuri Matrimoniale

Logodna

Coordonator:

Lect.dr. LILIANA NICULESCU

Student:
Mormoloc-Nacu Alexandru Cristian
Anul IV, Gr.II
F. învățământ IF-ZI
 Ianuarie 2022

Cuprins

1. Reglementare juridică ................................................................................. 2-3

2. Logodna în prezent ...................................................................................... 3-4

3. Definiția logodnei potrivit Codului Civil..................................................... 4-5

4. Caracterele juridice ale logodnei................................................................. 6-7

5. Ruperea logodnei şi efectele sale ................................................................ 7-8

6. Concluzii ......................................................................................................... 9

7. Bibliografie ................................................................................................... 10

1
1. Reglementare juridică

Prin abrogarea Codului familiei, în materia regimurilor matrimoniale, cea

mai spectaculoasă modificare constă în consacrarea principiului autonomiei de
voință a soților, in sensul posibilitatii de a alege, in anumite limite, legea
aplicabila regimului matrimonial (modelul urmat fiind cel instituit prin
Conventia de la Haga din 1978 cu privire la legea aplicabila regimurilor
matrimoniale reafirmat in Cartea verde din 17 iulie 2006 a Comisiei Europene
privind elaborarea unui Regulament european referitor la conflictele de legi in
materia regimurilor matrimoniale, competenta si recunoasterea hotararilor
judecatoresti)1.

Solutii noi au fost consacrate si in ceea ce priveste legea aplicabila

divortului, alegerea legii aplicabile sau legea aplicabila separatiei de corp.
Acestea au fost inspirate din Regulamentul CE nr. 2201/2003 din 27 noiembrie
2003 referitor la competenta, recunoasterea si executarea hotararilor in materie
matrimoniala si in materia responsabilitatii parintesti si din Cartea verde din 14
martie 2005 a Comisiei Europene privind legea aplicabila si competenta in
materia divortului.

In linii generale, noul Cod civil aduce o serie de noutati atat de ordin
material cat si procedural. Astfel, se stabileste o competenta unica in rezolvarea
cauzelor privind aspectele de dreptul familiei reglementate de Codul civil, care
apartine instantei tutelare. Vom prezenta, pe scurt, o parte dintre noutatile aduse
de noua reglementare in domeniul casatoriei, ca institutie specifica a dreptului
familiei- logodna definita drept "promisiunea reciproca de a incheia casatoria"2.

1
Instituția logodnei în Noul Cod civil român, informație regăsită la adresa URL:
http://jog.sapientia.ro/data/tudomanyos/Periodikak/scientia-iuris/2012-1-2/11.pdf accesată în data de 18.01.2022.
2
Ibidem.

2
2. Logodna in prezent

Nereglementata in Codul familiei, logodna a existat in dreptul romanesc

anterior actualei reglementari, reprezentand promisiunea reciproca a doua
persoane de a se casatori, facuta de regula intr-un cadru festiv 3. Logodna nu
poate fi calificata ca un antecontract, pentru ca nu este conceput existenta unei
obligatii de a incheia o casatorie. Astfel spus, libertatea de a se casatori, prin
componenta ei -dreptul de a nu se casatori- face imposibila o asemenea obligatie
juridica.

Din punct de vedere sociologic, logodna este un eveniment la fel de

important ca si cununia religioasa. Exprima acelasi legamant, sentimente, emotii
si se oficiaza tot intr-un lacas sfant. Este un lucru frumos, normal, premergator
unirii defintive. In acceptiunea moderna a notiunii,, promisiunile de casatorie
sunt dublate de convietuire viitorilor soti, un fel de "pre-maritaj" sau "casatorie
de proba".

Desi, din punct de vedere juridic, simplele promisiuni de casatorie sunt

suficiente pentru a ridica probleme de calificare juridica si responsabilitate, in
practica nu exista un contencios relevant in aceasta materie, astfel incat
eventualele litigii se vor plasa pe plenul raporturilor patrimoniale dintre
concubini si al stabilirii paternitatii din afara casastoriei, in cazul cand au
rezultat copii. În legislatia romana actuala, logodna nu produce efecte juridice,
nefiind o cerinta legala la casatorie. Mai mult, orice promisiune de casatorie este
considerata nula daca tinde sa ingradeasca libertatea persoanelor de a se casatori.

3
Motica, Adina R., Dreptul civil al familiei: raporturile nepatrimoniale: curs teoretic și practic, București, Ed.
Universul Juridic, 2018, p. 78.

3
 Nefiind un contract, logodnei nu ii sunt aplicate conditiile prevazute de
lege pentru acesta. Drept urmare nu este nevoie ca logodnicii sa fie capabili.Desi
incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei, iar logodna nu
este obligatoriu sa se finalizeze prin incheierea casatoriei (clauza penala
stipulata pentru ruperea logodnei fiind considerata nescrisa), aceasta produce
efecte juridice in anumite situatii4.

3. Codul civil - definitia logodnei

Astfel conform noului Cod civil, mai exact art. 266, alin 1. logodna este
promisiunea reciproca de a incheia casatoria. In ceea ce priveste natura juridica
a logodnei, exista multe controverse. Astfel s-a considerat ca logodna nu este un
contract, ci un simplu fapt juridic care poate sa produca cel mult efecte
extrinseci casatoriei, in special in cazul ruperii unilaterale si abuzive; aceasta
fiind teza cea mai raspandita.Exista insa si opinii care impartasesc teza
contractualista a logodnei, considerandu-se ca este contrar realitatii psihologice
si sociale sa nege aspectul sau contractual5. Dar acest contract nu are continutul
unui antecontract de casatorie, astfel incat partile nu s-ar oblige sa incheie
casatoria (obligatie de rezultat), ci s-ar obliga doar sa incerce in mod loial sa
stabileasca o asemenea relatie de natura sa conduca la incheierea casatoriei
(obligatie de mijloace).

Libertatea matimoniala nu ar fi atinsa deoarece oricare dintre parti poate

denunta unilateral "contractul" oricand, raspunderea sa nefiind antrenata decat in

4
Logodna, informație regăsită la adresa URL:
https://www.academia.edu/10832380/Logodna accesată în data de 18.01.2022.
5
Logodna, evoluție și condiții de valabilitate, efecte juridice, informație regăsită la adresa URL:
https://www.academia.edu/10832380/Logodna accesată în data de 18.01.2022.

4
caz de denuntare abuziva. Astfel inteles "contractul" de logodna conduce la
aceleasi consecinte practice ca si calificarea logodnei ca un simplu fapt juridic.

Pentru existenta valabila a casatorie este necesara respectarea unor

conditii de fond si de forma, asemeni regimului juridic al casatoriei propriu-zise.

Pentru aceste consideraţii, termenului „logodnă” i se pot acorda două

accepţiuni6:

1. într-o primă accepţiune de act juridic;

2. în a doua accepţiune de statut juridic.

4. Caracterele juridice ale logodnei

6
Cetean-Voiculescu L., Dreptul familiei și actele de stare civilă. Note de curs și manual de seminar, Iași, Ed.
Lumen, 2019, p. 56.

5
 Logodna, potrivit reglementărilor Codului Civil, poate fi caracterizată prin
următoarele:

1. Logodna este o uniune între două persoane, de sex opus (între un bărbat şi o
femeie). Uniunea se realizează în vederea realizării unui scop comun: încheierea
căsătoriei.

2. Logodna este monogamă – fiind o stare juridică premergătoare căsătoriei,

logodna împrumută acest caracter al căsătoriei – niciunul dintre cei logodiţi
neputându-şi avansa promisiunea reciprocă de a încheia o căsătorie cu un altul
(alta) cât timp nu au rupt logodna la care sunt ţinuţi.

3. Logodna este liber consimţită – dispoziţiile privind condiţiile de fond pentru

încheierea căsătoriei, cu excepţia avizului medical şi a autorizării instanţei de
tutela, fiind aplicabile logodnei (art. 266, alin. 2) – viitorii logodnici pot să
hotărască singuri dacă se logodesc sau nu, fără vreun amestec al altor persoane.

4. Logodna este consensuală – nu este necesară intervenţia vreunei autorităţi

pentru constatarea încheierii logodnei, părţile având libertatea deplină de a alege
modalitatea concretă de exprimare a consimţământului (art. 266 alin. 3). Cu
toate că, spre deosebire de căsătorie, unde însăşi legea fundamentală prevede
posibilitatea celebrării religioase, însă numai după încheierea căsătoriei civile
(Constituţia României, art. 48, alin. 2), logodna nu prevede o asemenea
reglementare – în mod tradiţional logodna poate fi celebrată şi religios.

5. Logodna se încheie până la căsătorie – actuala reglementare nu stabileşte

niciun termen pentru încheierea logodnei – părţile pot să convină asupra datei
încheierii căsătoriei (în condiţiile legii), după cum au libertatea să nu stabilească
nimic în acest sens. Starea juridică a logodnei nu poate depăşi momentul
încheierii căsătoriei.

6
6. Logodna se întemeiază pe egalitatea în drepturi şi obligaţii a persoanelor
logodite – potrivit Constituţiei României, art. 16, alin. (1) „cetăţenii sunt egali în
faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. De
asemenea, se statuează egalitatea dintre bărbat şi femeie în toate domeniile vieţii
sociale22 – purtând astfel această egalitate 22 Legea nr. 202/2002 privind
egalitatea de şanse şi de tratatment între femei şi bărbaţi, republicată în temeiul
art. III din O.U.G. nr. 56/2006 pentru modificarea şi comple- 32 şi asupra noii
instituţii de drept civil a logodnei – egalitate ce se referă atât la condiţiile
încheierii acesteia, cât şi la relaţiile dintre cei logodiţi7.

7. Logodna se încheie în scopul căsătoriei – logodna fiind doar promisiunea

reciprocă de a încheia căsătoria, constituie doar premisa naşterii unei familii.

5. Ruperea logodnei şi efectele sale

Promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria nu înzestrează cu puterea

unei obligaţii juridice de rezultat – fiecare dintre logodnici sau aceştia de comun
acord, sunt liberi să renunţe la proiectul de căsătorie până în momentul celebrării
căsătoriei ţinuţi fiind de eventuale consecinţe de natură patrimonială angajate în
sarcina lor.

Ruperea logodnei nu are nimic ilicit, „este o ipostază a exerciţiului

dreptului (şi a libertăţii) fundamentale a persoanei de a se căsători, exprimată în
forma sa negativă: dreptul de a nu se căsători. Numai că nici acest drept nu poate
fi exercitat abuziv, sub sancţiunea răspunderii pentru prejudiciul cauzat celuilalt
logodnic.Distincţia între „disoluţia” logodnei (ruperea logodnei nu presupune
vreo formalitate anume, aşa cum nici încheierea logodnei nu are vreo cerinţă de
7
Logodna, evoluție și condiții de valabilitate, efecte juridice, informație regăsită la adresa URL:
https://www.academia.edu/10832380/Logodna accesată în data de 18.01.2022.

7
formă astfel că poate fi dovedită prin orice mijloc de probă) şi încetarea acesteia
(prefigurând caracterul intuitu personae al căsătoriei) logodna încetează prin
decesul unuia din logodnici49, după cum rezultă din este de reţinut, întrucât
numai ruperea logodnei poate genera obligaţii de natură patrimonială ca
sancţiune a nefinalizării promisiunii maritale.

Sunt două categorii de efectele patrimoniale ale ruperii logodnei:

1. obligaţia de restituire a darurilor;

2. răspunderea pentru ruperea abuzivă sau, după caz, pentru determinarea

culpabilă a ruperii logodnei.

Precizăm că efectele patrimoniale ale ruperii logodnei pot fi cumulate şi

că, dreptul la acţiune întemeiat pe dispoziţiile art. 269 şi 269 C. civ. se prescrie
într-un an de la (data) ruperii logodnei (art. 270, C. civ.).

6. Concluzii

8
 Astfel, logodna statuează (juridic) actul juridic prin care viitorii logodnici
îşi promit reciproc, printr-o înţelegere prealabilă, realizarea unui scop comun şi
anume „încheierea căsătoriei”, fapt care ne poate conduce spre ideea de
convenţie, ca urmare a promisiunii sinalagmatice de a încheia căsătoria. Astfel,
ne raliem opiniei potrivit căreia logodna este un act juridic sui generis, care
atrage un anume statut legal pentru persoanele logodite – fiind de acord cu
definiţia astfel atribuită logodnei potrivit căreia aceasta este o „stare juridică
facultativă, premergătoare căsătoriei, izvorâtă din promisiunea reciprocă
intervenită, în condiţiile legii, între un bărbat şi o femeie, de a încheia căsătoria”.

7. Bibliografie

9
I. Cursuri. Tratate. Monografii:

1. Motica, Adina R., Dreptul civil al familiei: raporturile nepatrimoniale: curs

teoretic și practic, București, Ed. UJ, 2018.
2. Cetean-Voiculescu L., Dreptul familiei și actele de stare civilă. Note de curs
și manual de seminar, Iași, Ed. Lumen, 2019.
3. Nadia-Cerasela A., Dreptul familiei: suport de curs, Universitatea “Dunărea
de Jos”, Galați.

4.Simona Petrina Gavrilă, Dreptul familiei: suport de curs, Galați, 2019.

II. Site-uri web:

1.http://jog.sapientia.ro/data/tudomanyos/Periodikak/scientia-iuris/2012-1-
2/11.pdf

2. https://www.academia.edu/10832380/Logodna

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Logodn%C4%83

4.http://www.euroavocatura.ro/articole/2206/
Logodna__Evolutie__Conditii_de_valabilitate__Efecte_juridice__Exemple_pra
ctice

10