Logodna.

Dumitrasc Robert Ionut

Grupa I
Anul IV

Cuprins
I.Evolutia Logodnei …………………………………………………………2
II.Notiuni si natura juridical a logodnei…………………………………...2-3
III.Logodna. Promisiune sau contract? ……………………………………3-4
IV.Caracterele juridice ale logodnei……………………………………………………………….4-5
V.Coditiile de fond pentru incheirea logodnei …………………………….5-6
VI.Condiţii de formă pentru încheierea logodnei………………………….6-7
VII.Dovada logodnei ………………………………………………………...7

VIII.Efectele logodnei………………………………………………………..8

Surse Biografice……………………………………………………………..8-9

1
I.Evolutia Logodnei
Simbolistica inelului in perioada Republicii Romane Romanii nu priveau casatoria ca pe un
eveniment anume in timp, ci mai degraba ca pe un proces ce se putea lungi pe o perioada de timp
destul de indelungata. Poate de aceea nu avem dovezi clare ca romanii sarbatoreau aniversarea
nuntii. Casatoria se desfasura pe mai multe etape si anumesponsalia cand avea loc stabilirea dotei
si casatoria propriu zisa si cand avea loc si ceremonia nuntii. Sponsalia era o forma de logodna
legala. Deobicei acesta era aranjata de parinti sau tutorii legali. De asemenea trebuie stiut ca
aceste logodne puteau dura cativa ani la rnd din cauza diferitelor probleme ce puteau aparea cum
ar fi starea de sanatate precara a viitorilor soti, moartea unuia dintre parinti sau tutori.Sponsalia
era la inceput un act formal incheiat cu promisiuni ce puteau aduce sanctiuni in cazul incalcarii
lor. In timpsponsalia a fost legalizata drept o etapa in procesul casatoriei, insa in epoca imperiala
sanctiunile privind ruperea promisiunii au fost scoase din lege pe motiv ca o casatorie ar trebui sa
fie libera . Conteaza mult prea putin daca logonda este aranjata de partile implicate, in prezenta
lor sau prin mesager sau prin scrisoare, sau de altcineva. Foarte des conditiile logodnei sunt
stabilite de intermediari. Sponsalia este un tip formal de logodna. Juristii Florentinus si Ulpian au
definitsponsalia ca fiind o cerere si o promisiune mutual a unei viitoare casatorii. Se pare ca
termenul sponsalia deriva dintr-un cuvant mai vechi si anumesponsiones care insemna schimb de
promisiuni formale. O casatorie nu poate avea loc in absenta miresei, insa o logodna da. Acest
lucru se datoreaza conditiilor casatoriei respectiv logodnei. In cazul unei casatorii trebuie sa
avem acordul celor doi viitori soti si de asemenea este necesara prezenta mai multor martori .
Toate aceste lucruri nu sunt necesare unei logodne deoarece aranjamentul se realiza intre
intermediari. Un lucru intersant este acela ca romanii obisnuiau sa ofere un inel drept simbol si
confirmare a logodnei. Partile implicate in logodna trebuie sa-si dea acordul impreuna pentru ca
acesta sa aiba loc. In cazul acestor texte se sugereaza ca fiica in putere ar putea sa isi dea acordul
sau chiar sa refuze, refuzul fiind mai degraba un privilegiu de care se putea folosi in cazuri
exceptionale. In ceea ce priveste varsta minima, intr-adevar puteau exista anumite limite, dar nu
intotdeauna. Uneori fetele puteau fi promise, angajate intr-o logodna chiar de la nastere. In ceea
ce priveste casatoria in lumea romana exista un aspect extrem de important, si anume, dota. Dota
era un fel de donatie echivalenta cu zestrea din zilele noastre care era oferita de mireasa si de
familia acesteia viitorului sot cu scopulad onera matrimonii sustinenda(sa sustina sarcinile
casatoriei). Dota se stabilea, de obicei, in timpulsponsaliei (logodnei) si putea lua diferite forme.
De asemenea, dota nu avea limita legala, de aceea se putea ajunge la sume considerabile, lucru
care avea atat dezavantaje, cat si avantaje. Suma respectiva se stabilea in timpulsponsalieisi de
asemenea se stabileau 3 rate fixe in care dota trebuia platita.
II.Notiuni si natura juridical a logodnei.
În literatura de specialitate, logodna a fost definită ca fiind „învoiala reciprocă între două
persoane de a se căsători8 , „promisiunea reciprocă a două persoane de a se căsători în viitor” ,
„starea juridică facultativă, premergătoare căsătoriei, izvorâtă din promisiunea reciprocă
intervenită, în condiţiile legii, între un bărbat şi o femeie, de a încheia căsătoria”10, „un
angajament mutual prenupţial, opţional, al viitorilor soţi, convenit tocmai în perspectiva

2
încheierii căsătoriei”11, sau „un acord sentimental şi intelectual asupra unei căsătorii viitoare, o
perioadă de reflecţie în care logodnicii îşi încearcă sentimentele şi învaţă să se cunoască.
Faptul că legiuitorul face referire în cuprinsul art. 267 alin. (2) C. civ. la clauza penală care, în
cazul în care este stipulată pentru ruperea logodnei, este considerată nescrisă, întăreşte ideea că
suntem în prezenţa unui act juridic şi nu a unui fapt juridic civil, întrucât clauza penală este
accesorie doar unui act juridic, nicidecum unui fapt juridic. Există şi opinii care împărtăşesc teza
contractualistă a logodnei, pornindu-se de la ideea că aspectul contractual al logodnei nu poate fi
negat, o astfel de atitudine fiind contrară realităţilor psihologice şi sociale.

III.Logodna. Promisiune sau contract?

In esenta logodna este un legamant solemn a doua persoane de sex diferit de a se casatori in
viitor. In vechiul drept francez, logodna este considerata un contract care genera ,,obligatia de a
face,, adica incheierea casatoriei. Neindeplinirea acestei obligatii atragrea raspunderea
logodnicului vinovat, care era dator sa plateasca despagubiri . In Codul Calimach, logodna era
obligatorie; ea trebuia sa fie urmata in termen de doi pana la patru ani, de casatorie. In cazuri
determinate era admisa desfacerea logodnei. Logodna era astfel o stare juridica premargatoare
casatoriei. Legislatiile moderne, cu unele exceptii, nu mai acorda valoare juridica logodnei, ceea
ce inseamna ca aceasta este o simpla stare de fapt, un ,, proiect de casatorie,, , susceptibil de a fi
dovedit cu orice mijloc de proba . In prezent, logodna este reglementata in sistemul de drept
anglo-saxon, in Elvetia precum si alte state. Din punct de vedere sociologic, logodna are
semnificatia trecerii de la celibatar la casatorie. In sistemul Codului civil de la 1864 s-a
considerat, ca logodna nu producea eficacitate juridica, pe de o parte, datorita caracterului
solemn al casatoriei, din care rezulta ca exprimarea consimtamantului sotilor nu se poate face in
mod valabil decat inaintea ofiterului de stare civil, iar pe de alta parte, datorita naturii logodnei,
care are scopul de a oferi logodnicilor ocazia de a se cunoaste, care presupune pentru ficare
dintre ei dreptul de a se retrage daca rezultatul cunoasterii nu-l satisface. Apreciem ca si in
reglementarea actuala logodna pastreaza acelasi specific, intrucat aceasta nu da nastere obligatiei
logodnicilor de a se casatori. Codul civil roman consacra logodnei Capitolul I din Cartea a II-a
(Despre familiei), Titlul II (Casatoria). Sub imperiul unor reglementari mai vechi, logodna a fost
definita in literatura de specialitate ca fiind ,, invoiala reciproca intre doua persoane de a se
casatori`` sau ,,promisiunea reciproca a doua persoane de a se casatori in viitor``. In esenta,
ambele definitii surprind aceleasi elemente, respectiv manifestarea vointei, constand in
promisiunea reciproca, caracterul bilateral al intelegerii, obiectul acordului de vointe, incheierea
casatoriei in viitor. Codul Civil utilizeaza urmatoarea formula de redactare:,, Logodna este
promisiunea reciproca de a incheia casatoria`` . Acelasi act normativ defineste casatoria ca fiind
unirea liber consimtita intre un barbat si o femeia, incheiata in conditiile legii . Comparand cele
doua texte de lege se poate observa ca, in vreme ce in cazul logodnei se subliniaza, in mod
exclusiv, acordul de vointa, la casatorie accentul cade pe starea juridica subsecventa exprimarii
consimtamantului. Este oara justificata aceasta diferentiere? In opinia noastra raspunsul negativ
se impune, intrucat ambele institutii izvorasc dintr-un act juridic si genereaza o stare juridica, un
statut reglementat de lege, ce nu poate fi ignorat. Prin urmare termenul de logodna are o dubla

3
acceptiune: act juridic si stare stare juridica. Actul juridic al logodnei este intelegerea prealabila a
viitorilor soti, care urmeaza a fi desavarsita prin incheierea casatoriei. Faptul ca legiuitorul
operereaza cu termenii promisiune reciproca ne poate conduce spre ideea de conventie, mai
precis antecontract. Mai mult, din aceasta perspectiva prezinta relevanta si caracterul bilateral al
intelegerii. Toate acestea pot oare legitima concluzia ca ne aflam in prezenta unui contract? In
opinia noastra nu, intrucat intre actul logodnei si contract exista numeroase deosebiri, cu privire
la: calitatea partilor; scopul urmarit; modul de determinare a efectelor juridice; posibilitatea
afectarii de modalitati; cazurile de nulitate si regimul nulitatii etc. In realitate, este vorba despre
un act juridic de drept al familiei, sau in alti termeni, un act juridic sui genris, care atrage un
anume statut legal pentru persoanele logodite. Observam ca definitia legala a casatoriei se
potriveste perfect si in cazul logodnei, care, in esenta este tot o unire (in acceptiunea de asociere,
legatura intre doua persoane pentru un scop comun ) liber consumtita intre un barbat si o femeie,
incheiata in conditiile legii. Ceea ce le diferentiaza insa este, in principal, scopul urmarit: prin
incheierea logodnei se pregateste incheierea casatoriei, care, la randul ei, vizeaza intemeierea
unei familii. Cu alte cuvinte, logodna este doar un proiect de casatorie; ea poate fi insa
anticamera casatoriei. Se impune sublinierea ca incheirea casatoriei nu este conditionata de
incheierea logodnei, dupa cum logodna nu se transforma automat in casatorie. Incheirea logodnei
nu genereaza obligatia de a incheia casatoria. Conchizand pe aceste aspecte. Definim logodna ca
fiind starea juridica facultativa, premergatoare casatoriei, izvorata din promisiunea reciproca
intervenita, in conditiile legii, intre un barbat si o femeie, de a incheia casatoria.
IV.Caracterele juridice ale logodnei.
Instituţia logodnei prezintă următoarele caractere juridice: 1. Logodna este o uniune între două
persoane de sex opus – adică se poate logodi doar un bărbat cu o femeie, având ca singur scop
comun încheierea în viitor a unei căsătorii. În orice situaţie în care scopul ar fi altul decât
încheierea căsătoriei, logodna putând fi lovită de nulitate pentru fictivitate.
2. Logodna este monogamă – caracter împrumutat de la instituţia căsătoriei, pe care o precede,
niciunul dintre cei logodiţi nefiind îndreptăţit să fie logodit în acelaşi timp cu mai multe
persoane, situaţie care ar putea atrage nulitatea logodnei, pentru neîndeplinirea condiţiilor de
fond la încheierea acesteia, care sunt similare cu cele de la încheierea căsătoriei, conform art. 266
alin. (2) C. civ. Dacă în cazul căsătoriei, încălcarea principiului monogamiei este calificată de
legea penală ca fiind infracţiune şi pedepsită ca atare, (art. 303 C. pen.) în situaţia logodnei
simultane multiple, legea penală nu prevede nicio sancţiune.
3. Logodna este liber consimţită – fiind aplicabile dispoziţiile privind condiţiile de fond pentru
încheierea căsătoriei, bărbatul şi femeia care îşi promit reciproc încheierea căsătoriei dându-şi
consimţământul în acest sens, liber de orice constrângere.
4. Logodna este consensuală – ea se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor care au
libertatea de a-şi alege modul concret în care îşi vor exprima consimţământul, legiuitorul
neimpunând nicio formalitate [art. 266 alin. (3) C. civ.].
5. Logodna se încheie până la căsătorie – dacă în vechile reglementări din dreptul nostru
logodna trebuia să fie urmată de căsătorie, actuala reglementare nu stabileşte niciun termen în

4
acest sens, ceea ce face ca o logodnă să fie valabil încheiată şi în condiţiile în care la momentul
încheierii s-a stabilit o dată concretă a încheierii căsătoriei, sau, dimpotrivă, urmează ca această
dată să se stabilească în viitor. Este de menţionat, însă, faptul că logodna nu poate supravieţui
momentului încheierii căsătoriei.
6. Logodna se întemeiază pe egalitatea în drepturi şi obligaţii a celor doi logodnici – având la
bază principiul egalităţii dintre bărbat şi femeie care se regăseşte în toate domeniile vieţii sociale,
şi care este garantat de Constituţia României în art. 16 alin. (1), care prevede că „cetăţenii sunt
egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

V.Coditiile de fond pentru incheirea logodnei

A.Coditiile de fond pozitive
Potrivit prevederilor art. 266 alin. (2) C.civ., dispozitiile privind condititiile de fond pentru
inchierea casatoriei sunt aplicabile in mod corespunzator, cu exceptia avizului medicat si a
autorizarii instantei de tutela. Prin urmare se vor aplica prin analogie prevederile art. 271-277 C.
Civ., logodna fiind considerata valabil incheiata daca sunt indeplinite conditiile de fond pentru
casatorie, cu exceptia avizului medical si a autorizarii instantei de tutela si daca nu exista
impedimente la casatorie, acestea fiind totodata piedici la incheierea valabila a logodnei.
1. Consimtamantul la logodna reprezinta manifestarea de vointa a barbatului si a femeii in
vederea incheierii logodnei, realizandu-se un acord de vointa cu o fizionomie juridica proprie,
diferit atat de cererea in casatorie, cat si de acceptarea acestei cereri, datorita modului in care
aceasta poate fi exprimat, precum si datorita faptului ca legea nu cere indeplinirea niciunei
formalitati. Pentru a fi valabil, consimtamantul la logona trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii: Sa provina de la o persoana cu discernamant, lipsa discernamantului atragand dupa sine
nulitatea relativa a logonei. In cazul in care lipsa discernamantului se datoreaza alienatiei sau
debilitatii mintale, suntem in prezenta unui impediment dirimant la incheierea casatoriei si, prin
urmare, si la incheierea logodnei, sanctiunea fiind nulitatea absoluta. Consimtamantul trebuie sa
fie exprimat personal de catre barbatul si femeia care doresc sa se logodeasca, nefiind admisa
incheierea logonei prin reprezentare . Sa fie liber, in sensul ca nu trebuie sa existe nicio piedica
in alegerea logodnicului, cum ar fi limitari de casta, rasiale, religioase, juridice etc., precum si sa
nu fie afectat de vicii de consimtamant sau de modalitati . Sa fie exprimat neindoielnic. Sa fie
exteriorizat,exteriorizarea consimtamantului la logodna putand avea loc verbal, in scris, sau chiar
tacit, prin gesturi ori fapte concludente, cum ar fi purtarea verighetelor, oferirea si acceptarea
inelului de logodna, care nu lasa nicio indoiala cu privire la intentia de a promite incheierea
casatoriei. Sa fie serios, adica dat cu intentia de a produce efecte juridice.
2. Varsta necesara pentru logodna - barbatul si femeia se pot logodi daca au impinit varsta de
18 ani, prin exceptie putand fi incuviintata si logodna minorului care a impinit varsta de 16 ani,
cu acordul perintilor sau al tutorelui, dupa caz, insa numai daca exista motive intemeiate, pe care
legiuitorul nu le defineste. Incuviintarea logodnei de catre ocrotitorii legali reprezinta o

5
componenta a ocrotirii parintesti, iar in caz de refuz sau de divergenta intre parinti, urmeaza ca
instanta de tutela sa hotarasca in acest sens, avand in vedere interesul superior al minorului
3. Diferentierea de sex - ca si in cazul casatoriei, logodna poate fi incheiata numai intre un
barbat si o femeie. Sexul fiecarei persoane este precizat in actul de nastere si se regaseste si in
certificatul de nastere care se prezinta ofiterului de stare civila in momentul depunerii declaratiei
de casatorie. In cazul in care anumite persoane cu probleme medicale doresc sa se logodeasca,
respectiv sa se casatoreasca, sexul acestora fiind incert, ori prezentand modificari in planul
sexualizarii, se poate promova o actiune in stabilirea sexului sau pentru schimbarea sexului.
B.Conditiile de fond negative
La fel ca si in cazul conditiilor de fond cerute pentru incheierea casatoriei, comune cu cele ce se
cer a fi indeplinite pentru valabilitatea logodnei, se cere si lipsa impedimentelor la casatorie,
respectiv logodna, si anume:
1. Starea de persoana casatorita sau logodita -avand in vedere ca art. 273 C. Civ.
Reglementeaza bigamia ca impediment la incheierea casatoriei fata de prevederile art. 266 alin.
(2) C. Civ., fiind vorba de aplicarea prin asemanare a prevederilor privind conditiile de fond ale
incheierii casatoriei, putem interpreta ca nu se poate logodi atat persoana care este casatorita, cat
si persoana care are calitatea de logodnic intr-o logodna care nu a fost rupta, nu a incetat prin
moartea celuilalt logodnic sau nu a fost anulata.
2. Rudenia fireasca si rudenia civila - in ceea ce priveste rudenia, este oprit a se logodi barbatul
si femeia care sunt legati intre ei printr-o rudenie fireasca sau civila, rezultata din adoptie, in linie
dreapta scendenta sau descendenta, indiferent de grad, precum si in linie colaterala pana la gradul
al IV-lea insclusiv. Mentionam ca in conformitate cu art. 274 C. Civ. Barbatul si femeia care sunt
rude colaterale de gradul al IV-lea se pot logodi, urmand sa se poata casatori doar cu autorizarea
instantei de tutela a casatoriei lor, daca exista motive temeinica si in baza unui aviz medical
eliberat in acest sens. In ceea ce priveste rudenia civila care se naste prin adoptie, logodna este
oprita intre adoptat si rudele sale din adoptie in aceleasi conditii ca si intre rudele firesti, intrucat
potrivt art. 451 C. Civ.,:adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie
intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.
3. Tutela - este oprita casatoria intre tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa, ceea ce
inseamna ca in lumina acestei prevederi este oprita si incheierea logodnei intre persoane aflate in
relatie de tutore-minor.
4. Alientatia si debilitatea mintala - potrvit art. 276 C. Civ. Este interzis sa se casatoreasca
alienatul mintal si debilul mintal, prin urmare persoanele care sufera de alientatie sau debilitatea
mintala nu se pot logodi, indiferent daca sunt puse sau nu sub interdictie judecatoreasca, chiar si
atunci cand se afla intr-un moment de luciditate pasagera.
VI.Condiţii de formă pentru încheierea logodnei
Potrivit art. 266 C. civ., încheierea logodnei nu este supusă niciunei formalităţi şi poate fi
dovedită prin orice mijloc de probă. Conform doctrinei şi jurisprudenţei majoritare, logodna se

6
consideră încheiată fără niciun fel de formalitate fiind suficient acordul de voinţă al bărbatului şi
femeii dat într-o manieră concludentă. Datorită acestui aspect deseori se poate confunda logodna
cu concubinajul, ceea ce ar putea fi periculos în cazul ruperii relaţiei. Motivul cel mai răspândit
pentru a trăi în uniune liberă este cel de a testa soliditatea şi armonia legăturilor de cuplu,
adevărate „căsătorii de probă”. Considerăm că existenţa logodnei nu este cu certitudine dedusă
din simplul fapt că două persoane trăiesc în concubinaj chiar dacă există o similitudine a
raporturilor între logodnici şi concubini, ambele fiind uniuni de o anumită durată, care pot fi
rupte prin voinţa unuia. Este de remarcat faptul că un proiect de căsătorie care nu se mai
finalizează cu încheierea efectivă a căsătoriei se poate transforma prin consimţământul
logodnicilor într-o relaţie de concubinaj, pe când concubinajul, în lipsa unei promisiuni de
căsătorie, nu se va putea transforma în logodnă. Astfel, dizolvarea concubinajului nu
îndreptăţeşte nici la restituirea darurilor şi nici la răspunderea pentru ruperea abuzivă, acţiune
care prezintă o particularitate doar în cazul logodnei. Logodna nu presupune în mod necesar ca
logodnicii să împartă acelaşi acoperiş, cel puţin într-o abordare tradiţională a instituţiei,
logodnicii putând să convieţuiască în fapt. Chiar dacă nu se cere nicio formalitate la încheierea
logodnei, nimic nu opreşte părţile să încheie logodna într-un cadru solemn, cum ar fi prin
încheierea unui act autentificat de un notar public, consemnându-se astfel în scris promisiunea de
căsătorie, situaţie în care notarul public va verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile de fond pentru
încheierea logodnei cu excepţia avizului medical şi a autorizării instanţei de tutelă26.
Considerăm alături de alţi autori27, că în cazul în care logodna îmbracă forma scrisă, actul poate
cuprinde clauze cum ar fi: data şi locul încheierii căsătoriei, cuantumul contribuţiei materiale a
logodnicilor la cheltuielile ocazionate cu sărbătorirea evenimentului, clauze cu privire la ruperea
logodnei, mai puţin clauza penală etc.

VII.Dovada logodnei

Dovada logodnei se poate face cu orice mijloc de probă admis de lege. Trebuie însă precizat că
în practică nu este deloc simplu, în lipsa unui înscris, să se probeze ce anume şi-au promis
bărbatul şi femeia, deoarece de cele mai multe ori relaţiile dintre cei doi sunt destul de greu de
calificat de către terţi.

7
VIII.Efectele logodnei

Logodna poate lua sfarsit atunci cand scopul cu care a fost incheiata este atins, respectiv incheierea
casatoriei, si cand proiectul casatoriei nu s-a realizat din diferite aspecte: Logodna incetetaza
cand unul dintre logodnici decedeaza, logodna se desface cand logodnicii prin consimtamant
mutual hotarasc astfel, logodna se rupe cand unul dintre logodnici nu mai doreste incheierea
casatoriei, logodna se desfiinteaza cand nu au fost respectate conditiile de fond la incheierea
logodnei si cand au existat impedimente la incheierea casatoriei, logodna fiind lovita de nulitate
in ambele cazuri .[5] Efectele ruperii intempestive a logodnei Articolul 266 prevede ca logodna
este promisiunea reciproca de a incheia casatoria si se incheie cu respectarea conditiilor de fond
prevazute pentru casatorie, insa fara a fi necesara nicio conditie de forma . Logodna nu este
obligatorie. Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria. Clauza
penala stipulata pentru ruperesa logodnei este considerata nescrisa. Ruperea logodnei, ca si
incheierea ei, nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba . In
cazul ruperii logodnei, sunt supuse restitutirii darurile pe care logodnicii le-au primit in
considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor
obisnuite ( art. 268 Cod civil). Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la
despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vedere casatoriei, in masura in care au
fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate. Dreptul la actiunea
in despagubire si pentru restituirea darurilor se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei.

Surse Biografice.

Cod Civil

https://ro.wikipedia.org/wiki/Logodn%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Logodna_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

https://www.codulcivil.ro/tag/logodna/

8
https://www.juridice.ro/699652/despre-logodna-in-codul-civil-roman-art-266-270.html

https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-de-vest-din-timisoara/dreptul-familiei/
cursuri-dreptul-familiei-final/3912860