Ministerul Educa ie Universitatea USPEE C.Stere.

Referat:
Dreptul Familiei:
Cstoria
A elaborat: Potnga Alexandru

Chiinu 2016

1 | Page

Cuprins:

I. Noiunea ....................................................................... 3
II. CONDIIILE NCHEIERII CSTORIEI ........... 6
III. Lipsa impedimentelor (piedicilor) la cstorie ....... 9
IV. Condiii de form ...................................................... 11
V. Bibliografie ................................................................... 15

2 | Page

I. NOIUNEA
1.1 Noiune
Prin ncheierea cstoriei persoanele in cauz dobndesc o nou stare civil, acea de soi, stare din care
decurg o serie de consecine stabilite de lege. Cstoria rspunde anumitor scopuri i prezint, din punct de
vedere al necesitilor sociale i al menirii sale, caractere extrem de variate. Din acest motiv, este dificil s se
dea odefiniie a Cstoriei, care s satisfac toate concepiile, att cele juridice, ct si cele religioase, sociale sau
de alta natura, cu att mai mult cu ct nu exista o definiie legal in acest sens.
Termenul ,,Cstorie" are mai multe accepiuni. n primul rnd, ,,casatorie" nseamn actul juridic pe care l
ncheie cei care vor sa se cstoreasca, exprimnd acordul de voin al persoanelor respective. n neles de act
juridic, Codul familiei folosete termenul ,,casatorie" n mai multe articole care ca spre exemplu face vorbire de
"casatoria liber consimita".
n al doilea rnd, ,,cstoria" desemneaz situaia juridica, in principiu permanenta,a celor casatorii, adic
statutul legal al soilor. n acest sens, spre pilda n Codul familiei se prevede c, n timpul csatoriei, soii au
obligaia de a purta un anumit nume.
Termenul ,,Cstorie" poate avea i nelesul de institute juridica, adica ansamblul normelor juridice care
reglementeaz casatoria.
Avnd in vedere cele ce preced, dintre numeroasele definiii existente in doctrina juridica romana privitoare la
casatorie, reinem aceea potrivit creia: "casatoria este uniunea liber consimita intre un brbat si o femeie,
ncheiata potrivit dispoziiilor legale,cu scopul de a ntemeia o familie, si reglementata de normele imperative
ale legii."
1.2 Natura juridica
In perioada romana casatoria era o instituie pur civila, insa, din cauza influentei mereu crescnde a bisericii
cretine, a dobndit, treptat, un caracter religios.
Legislaia civila, sub influenta dreptului canonic, a capatat din ce in ce mai multdispoziii bisericeti, aa ca, in
preajma secolului al X-lea, reglementarea casatoriei a ieitcomplet din domeniul dreptului civil. Secole in sir
autoritile bisericeti in tarile catoliceau pstrat competenta exclusiva a bisericii de a se pronuna in orice
chestiuni care interesauraporturile matrimoniale. Casatoria dobndit astfel un caracter pur religios,
transformndu-se intr-o instituie de drept canonic, crmuita de o legislaie speciala, elaborata de soboarele
bisericeti si de juritii bisericii catolice.
ncepnd din secolul al XVl-lea, autoritile civile din Frana au reactionatmpotriva atotputerniciei bisericii in
aceasta materie. Urmare a acestei reacii, autoritilecivile, ajutate de ordonanele regilor francezi, au rectigat,
ncetul cu incetuI, anumitedrepturi, cum ar fi acela de a judeca procesele privitoare la interesele patrimoniale
izvornddin casatorie sau la nulitatea casatoriei. Constituia franceza din 1791 declara: ca legeaconsidera
casatoria drept un contract civil. Legiuitorul revoluionar a atribuit ofieruluistrii civile competenta de a
celebra cstoriile. Aceasta organizare a trecut in Codul Napoleon, de unde a fost mprumutata si de legiuitorul
roman. In tarile romaneti, pana la laicizarea casatoriei - efectuata prin promulgarea Codului civil din 1864 casatoriaera o instituie pur religioasa; numai celebrarea casatoriei de ctre ministrul cultului puteasa dea
persoanelor care se cstoreau calitatea de soi.
Intrarea in vigoare a Codului civil a nsemnat o noua era in dreptul matrimonial roman. Casatoria s-a
transformat, dup modelul legislaiei franceze, intr-un contract civil, iar ofierii de stare civil erau singurii
competeni sa o celebreze.
Cstoria religioas are rdcini adnci in tradiia popular, astfel c, Constituia din 1866 a prevzut, cu
privire la actele de cstorie, ca ele trebuie ntocmite ntotdeauna, naintea slujbei religioase, care pentru
casatorie va fi obligatorie, afara de cazurile prevzute de lege. In acest fel, textul constituional a transformat
3 | Page

cstoria ntr-un contract mixt: cstoria civil trebuia sa fie celebrat mai nti, dup care sotii erau obligai s
se cstoreasca si la biserica.
Fata de mprejurarea ca legea speciala anunata nu a fost votata niciodat, s-a pus problema daca o casatorie
celebrata numai naintea ofierului strii civile este valabila.Majoritatea doctrinei si jurisprudena din acea
vreme au dat un rspuns afirmativ. Prin urmare, legiuitorul constituant a prevzut o obligaie, pe care n-a
sancionat-o,ramanand astfel o simpla declaraie de principii, care n-a fost pusa in concordanta cu prevederile
Codului civil. Si nici nu putea fi altfel, cci, odat admisa teoria contractuluicivil, era imposibil a se introduce
in legislaia civila dispoziii de drept canonic, fara a viola principiul libertii contiinei.
Controversa a fost curmata definitiv prin Constituia din 1923, care, in art. 23, prevedea: "Actele strii civile
sunt de atributia legii civile. ntocmirea acestor acte vatrebui sa precead totdeauna binecuvntarea religioas. n
forma reprodusa mai sus, textul constituional nu suprima celebrarea religioasa, dar nu omai declare obligatorie,
aceasta avand doar caracter de recomandare.In peisajul legislativ internaional casatoria are, fie un caracter
exclusiv laic, fie un caracter exclusiv religios , fie un caracter mixt.
In legtura cu natura juridica a casatoriei, in doctrina juridica s-au conturat treiteorii, si anume:
1) teoria contractual - care considera casatoria fie un contract civil ,,suigeneris", fie un act juridic - condiie, fie
un act juridic - uniune;
2) teoria instituionala - potrivit creia casatoria este o institute juridica, un statut reglementat de lege;
3) teoriamixta (contractual-instituionala), dominanta in doctrina juridica occidentala.
In opinianoastr, casatoria este un act juridic bilateral, solemn si irevocabil, de dreptul familiei.
mprejurarea ca are caracter bilateral, nu transform acest act ntr-un contract.Intre acestea exista mai multe
deosebiri, si anume:
1) - In cazul contractului, fiecare parte urmrete un scop diferit de al celeilalte pari, invreme ce, in cazul
casatoriei, ambele parti urmresc un scop comun, respectiv ntemeiereaunei familii;
2) - efectele juridice ale contractului sunt determinate de parti, in limitele legii, pe cnd, incazul casatoriei,
voina parilor are doar rolul de a determina aplicarea statutului legal alcasatoriei;
3) - in principiu, contractul este susceptibil de modalitati (condiia si termenul), fata decasatorie, care nu poate
fi afectata de modalitati;
4) - contractul, rezultnd din voina partilor {mutuus consensus), poate nceta prin acordullor de voina in acest
sens (mutuus dissensus}, pe cnd casatoria numai excepional poate fidesfcuta prin acordul soilor;
5) - neexecutarea unei obligaii contractuale atrage rezolutiunea (sau, dup caz, rezilierea), pe cnd casatoria
poate fi desfcuta numai prin divor;
6) - nulitatea casatoriei prezint anumite particularitati fata de cele ale contractului si alecelorlalte acte
juridice.
1.3 Caractere juridice
Fata de reglementarea legala, suntem de prere ca instituia juridica a casatoriei prezint urmtoarele caractere
juridice:
1) Casatoria este o uniune intre un brbat si o femeie
In scopul ntemeierii unei familii, brbatul si femeia are dreptul de a se casatori.Cum unul dintre principalele
scopuri ale casatoriei este procreaia, nu se poate concepe ocasatorie intre doua persoane de acelai sex. Aceasta
afirmaie este insa contrazisa deexistenta unor reglementari din alte state, care permit casatoria intre persoane
de acelaisex.
2) Casatoria este liber consimita de viitorii soi
Exprimarea consimtamantului liber al celor-pe se casatoresc este garantata prin dispoziiiconstituionale si
legale.
3) Casatoria este monogama
Acest caracter decurge firesc din fundamentul casatoriei, anume afeciunea reciproca asoilor.Caracterul
exclusiv al dragostei implica monogamia.
4 | Page

4) Casatoria se ncheie in formele cerute de lege, avnd caracter solemn

Solemnitateacasatoriei este pusa in evidenta de faptul ca se incheieIntr-un anumit loc, in fata unei anume
autoritati de fapt, intr-o zi dinainte fixata si in prezenta viitorilor soi si a martorilor, cu posibilitatea asistrii
publice.
5) Casatoria are caracter civil
ncheierea si nregistrarea casatoriei sunt de competenta exclusiva a autoritatii de stat.Este garantata
constituional si casatoria religioasa, insa numai dup casatoria civila.Casatoria religioasa nu produce insa
efecte juridice.
6) Casatoria se ncheie pe viata
In principiu, legtura casatoriei este menita sa dinuiasc intre soi pe tot timpul vieii lor.
7) Casatoria se ntemeiaz pe egalitatea in dreptul si obligaii intre soi.
Aceasta egalitatese refera att la condiiile in care se ncheiata casatoria, cat si la relaiile dintre soi saudintre
acetia si copiii lor.Egalitatea dintre brbat si femeie depaseste relaiile de familie, existnd in toate
domeniilevieii sociale.
8) Casatoria se incheie in scopul ntemeierii unei familii.
Casatoria este ocrotita de lege,deoarece constituie baza familiei.ntemeierea relaiilor de familie constituie
coninutul casatoriei, cauza necesara sideterminanta a acesteia.
Dreptul la casatorie este un drept fundamental al omului si nici o autoritate nu-l poatelimita
Clauzele de celibat sunt considerate nule de drept.
Libertatea de a se casatori confera persoanei si dreptul de a refuza sa secasatoreasca, nefiind admisa nici o
limitare a acestuia.
Dreptul la casatorie este consacrat prin reglementari internaionale, precum:Declaraia Universal a
Drepturilor Omului; Pactul internaional cu privire la drepturilecivile si politice; Convenia Europeana a
Drepturilor Omului, s.a..

5 | Page

II. CONDIIILE NCHEIERII CSTORIEI

1. Noiuni introductive
ncheierea casatoriei este supus, anumitor cerine legale. Acestea pot fi impartitein:
1) condiii de fond;
2) impedimente (piedici) la casatorie;
3) condiii de forma, toate intelese stricto sensu.
Condiiile de fond se infatiseaza sub forma pozitiva, adic trebuie sa existe pentru a se putea incheia
casatoria.
Impedimentele (piedicile) la casatorie sunt mprejurri de fapt sau de drept carempiedica ncheierea
casatoriei. Codul familiei le menioneaz sub denumirea "piedicalegala la casatorie". Casatoria se poate ncheia
daca ele nu exista. Prin urmare, acestea potfi considerate condiii de fond negative.
Condiiile de forma sunt mijloacele care realizeaz solemnitatea actului juridic alcasatoriei.
Lato sensu, condiiile de fond le includ att pe cele pozitive, cat si pe cele negative.
Tot in sens larg, prin impedimente la casatorie se neleg mprejurrile care se opunincheierli acesteia, adic
oricare dintre cele trei categorii de cerine, intelese stricto sensu, infatisate mai sus.

2. Condiii de fond
1) Diferena de sex
Casatoria se poate ncheia numai intre persoane de sex diferit, ntruct unul dintre principalele scopuri ale
casatoriei este procreaia.
Aceasta condiie poate interesa, in mod practic, In cazul persoanelor al cror sex nueste suficient difereniat,
fiind o problema medicala.In cazul persoanelor cu anumite tulburri, care au sexul incert sau ulterior
nregistrriinaterii au Ioc modificri importante pe planul sexualizarii si In cazul tulburrilor psihologice de
sexualizare este admisibila aciunea In stabilirea exacta a sexului oriaciunea in schimbarea sexului.
In principiu, sexul fiecruia dintre viitorii soi se stabilete cu ajutorul certificatuluide natere, care are o rubrica
in acest sens.
2) Vrsta matrimoniala (nubila)
a) Vrsta minima
Pentru considerate biologice, in toate legislative exista dispoziii prohibitive, carempiedica ncheierea
casatoriei intre persoanele care nu au atins o anumita vrsta, ntruct posibilitatea de a procrea nu ncepe dect la
sfritul adolescentei. Aceasta perioada, cndomul devine apt de a procrea, poarta denumirea de ,,pubertate".
De asemenea, impunerea unei vrste minime se justifica si eugenic, psihic, moral si juridic.
Actualmente, la noi varsta minima pentru casatorie este de 18 ani mplinii pentru brbat si16 ani mplinii
pentru femei.
b) Dispensa de vrsta
Legea prevede ca, in anumite mprejurri, femeia poate obine dispensa pentru ncheierea casatoriei.
Aceasta presupune ndeplinirea urmtoarelor condiii:
- femeia a implinit 15 ani;
- exista motive temeinice care justifica dispensa (de exemplu: graviditate, boala, s.a.).
- exista un aviz dat de un medic oficial.
Dispensa se acorda, dup caz, de primarul general al municipiului Bucureti, preedinteleconsiliului judeean
in a crui circumscripie isi are domiciliul femeia sau comandantulnavei aflata in afara granielor tarii.
6 | Page

c) Vrsta maxima
Casatoria se poate ncheia oricnd, chiar in extremis vitae momentis (in pragul morii),
d) Diferena de varsta
Legea nu impune o atare condiie. Diferena de vrsta prea mare intre soi poate fi unindiciu ca s-a ncheiat o
casatorie fictiva.

3) Consimtamantui la casatorie
a) Existenta consimtamantului liber
Potrivit Codului familie, casatoria se ncheie prin consimtamantul liber al viitorilor soti.
Aceasta condiie este prevzuta si de art. 16 pct. 2 din Declaraia Universala a Drepturilor Omului.
In sens larg, consimtamantui liber la casatorie semnifica faptul ca au fost nlturatelimitrile de casta, rasiale,
religioase, juridice sau de alta natura in ce privete alegerea intreviitorii soi.
In sens juridic, consimtamantul liber la casatorie nseamn lipsa viciilor deconsimtamant.
b) Condiiile consimtamantului
1) Existenta consimtamantului liber sau, in ali termeni, lipsa viciilor de consimtamant;
2) Consimtamantul trebuie exprimat momentul ncheierii casatoriei. Promisiunile decasatorie nu au valoare
juridica. Spre deosebire de dreptul comun, in aceasta materie nu se poate vorbi de un "antecontract";
3) Consimtamantul trebuie exprimat personal, fiind exclusa ncheierea casatoriei prinreprezentare;
4) Consimtamantul trebuie exprimat simultan, trebuie sa consimita la casatorie unulimediat dup celalalt;
5) Consimtamantul trebuie sa fie constatat in mod direct de ctre ofierul de stare civilacare oficiaz casatoria.
Acesta ntocmete de indata actul de casatorie.
c) Lipsa consimtamantului
Lipsa consimtamantului poate fi materiala sau psihica.Lipsa materiala exista in situaia erorii ofierului de
stare civila in constatareancheierii casatoriei. De exemplu, unui dintre parteneri rspunde negativ sau nu
rspundedeloc la ntrebarea privind ncheierea casatoriei.
Lipsa psihica exista in situaia in care unul dintre viitorii soi rspunde afirmativ laintrebarea ofierului de stare
civila, dar, in acel moment, este lipsit de facultile salemintale.
Se afla in aceasta situaie alienatul sau debilul mintal. Din considerate de ordinmedical, acetia nu se pot
casatori nici in momente de luciditate pasagera.
De asemenea, starea de ebrietate, delir, hipnoza sau sugestie determina lipsa unuiconsimtamant contient.
Eroarea asupra consimtamantului obiectiv al manifestrii de voina, adic faptul dea nu fi tiut ca se
casatoreste, este destructiva de voina.
Casatoria fictiva - adic aceea ncheiata in alte scopuri dect al casatoriei - este unalt exemplu de lipsa de
consimtamant.
d) Viciile consimtamantului
Fata de dreptul comun, in materia casatoriei reglementarea viciilor de consimtamant prezint anumite
particularitati, dup cum se va arata in continuare.
In primul rnd, in aceasta materie nu-si gsete aplicare leziunea.
1) Eroarea
Eroarea constituie viciu de consimtamant numai daca" poarta asupra identitatiifizice a celuilalt so. Aceasta
limitare face ca anularea casatoriei pe acest motiv sa fieaproape cu neputina, date fiind condiiile in care se
ncheie casatoria.
Nu constituie viciu de consimtamant eroarea asupra calitii ori nsuirilor viitoruluiso, chiar daca a fost
determinanta la ncheierea casatoriei. Tot astfel, nu constituie viciu deconsimtamant eroarea asupra strii civile
a celuilalt viitor so (de exemplu, acesta estedivorat, desi celalalt a crezut ca este celibatar).
2) Dolul (viclenia)
7 | Page

Dolul viciaz consimtamantul viitorului so prin eroarea provocata ca urmare amijloacelor viclene folosite
mpotriva sa.Dolul cuprinde un element subiectiv - eroarea, si un element obiectiv - mijloacele dolosive.
Dolul constituie viciu de consimtamant si in cazul in care manoperele dolosive semanifesta sub forma
reticentei.
Domeniul de aplicare al dolului este mai ntins dect al erorii, putnd purta siasupra altor elemente dect
identitatea fizica a celuilalt so, si anume asupra unor calitatiale viitorului so, pe care, daca le-ar fi cunoscut, nu
ar fi ncheiat casatoria. Subliniem insaca aceste calitati trebuie sa fie necesare pentru ncheierea unei casatorii.
De aici consecina- de exemplu, daca viitorul so a fost indus in eroare, prin mijloace viclene, de ctre celalaltcu
privire la starea sa materiale, nu suntem in prezenta vicierii consimtamantului.Dimpotriv, eroarea provocata
prin mijloace viclene asupra strii sanatatii viitorului so,constituie viciu de consimtamant la casatorie, deoarece
viitorii soi sunt obligai sa-sicomunice reciproc starea sanatatii.
3) Violente
Violenta viciaz consimtamantul viitorului ot prin teama ce i-a fost provocata caurmare a constrngerii fizice
sau morale exercitate mpotriva sa.
Violenta cuprinde un element obiectiv - constrngerea, si un element subiectiv -teama insuflata, care,
conjugate, lipsesc de libertate consimtamantul.
Violenta prin constrngere fizica este aproape imposibil de ntlnit in practica.,,Temerea reverenioasa" (adic
respectul datorat prinilor sau altor rude) nu constituieviciu de consimtamant.
4) Comunicarea reciproca a strii de sntate
Potrivit Codul familiei, casatoria nu poate fi ncheiata dacaviitorii soi nu declara ca si-au comunicat reciproc
starea sanatatii lor.Impunerea acestei cerine se justific din raiuni medicale i eugenice.
Pe de alt parte, fiecare din viitorii soi trebuie s cunoasc starea sntii celuilalt pentru a aprecia liber dac
dorete sau nu ncheierea cstoriei n condiiile date.
Declaraia de cstorie cuprinde meniunea c persoanele care vor s secstoreasc au luat cunotin
reciproc de starea sntii lor.
Aceast comunicare se realizeaz parial prin certificate medicale, care se anexeazla declaraia de cstorie.
Certificatul medical prenupial se refer la examenele medicale:serologic, veneric, pulmonar i neuropsihic.
Informarea complet implic luarea fa cunotin reciproc de orice alte maladii.
Persoanele suferinde se pot cstori, afar de cel care sufer de vreuna din bolile ncazul crora legea oprete
cstoria.

8 | Page

III. Lipsa impedimentelor (piedicilor) la cstorie

1) Noiune
Reglementarea actual prevede urmtoarele piedici la cstorie:
1) starea civil de persoancstorit;
2) rudenia;
3) adopia;
4) tutela;
5) alienaia sau debilitatea mintal ori lipsatemporar a facultilor mintale;
6) lipsa aprobm prealabile a ministrului aprrii naionalen cazul cstoriei unui cadru militar cu o persoan
apatrid sau care nu are exclusivcetenie romn;
7) lipsa aprobrii prealabile a conductorului instituiei n care suntncadrai preoi militari n cazul cstoriei
preotului militar cu o persoan apatrid sau carenu are exclusiv cetenie romn.

2) Clasificare
Impedimentele la cstorie pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: A. al sanciuniinclcrii; B. al
persoanelor ntre care exist.
A. Dup criteriul sanciunii , distingem impedimente dirimante adic acele piedici a cror nclcare atrage
nulitatea cstoriei, i impedimente prohibitive - adic acele piedici carenu atrag nulitatea cstoriei, ci,
eventual, sanciuni pentru ofierul de stare civil care ainstrumentat ncheierea cstoriei cu ignorarea
impedimentelor.Sunt impedimente dirimante:
a) existena unei cstorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soi;
b) rudenia (n gradul prevzut de lege);
c) adopia;
d) alienaia i debilitatea mintal.
Sunt impedimente prohibitive:
a) tutela;
b) lipsa aprobrii ministrului aprrii naionale;
c) lipsa aprobrii conductorului instituiei la care este angajat preotul militar.
B. Dup criteriul persoanelor ntre care este oprit cstoria unei persoane cu o alt persoan, impedimentele
se mpart n absolute i relative.
Impedimentele absolute sunt acelea care opresc ncheierea cstorieicu orice persoan. Acestea sunt:
a) starea de persoan cstorit;
b)alienaia sau debilitatea mintal ori lipsa temporar a facultilor mintale.
Impedimentele relative sunt acelea care opresc numai cstoria unei persoane cu oanumit alt persoan. Intr
n aceast categorie celelalte impedimente.

3) Analiz
A. Starea civil de persoan cstorit
Potrivit Codului familiei "este oprit s se cstoreasc brbatul care estecstorit sau femeia care este
cstorit". Aadar, pentru a se putea cstori fiecare dintreviitorii soi trebuie s fie necstorit.Este consacrat
astfel principiul monogamiei, care se gsete la baza cstoriei.
B. Rudenia
Legtura de rudenie - din raiuni de ordin biologic i moral - constituie cea maiveche piedic la cstorie.
Conform din Codul familiei "este oprit cstoria ntre rudele n liniedreapt, precum i ntre cele n linie
colateral pn la gradul al patrulea inclusiv".
Esteoprit astfel cstoria dintre:
9 | Page

a) tat i fiic;
b) mam i fiu;
c) bunic i nepoat;
d) bunici nepot;
e) strbunic i strnepoat;
f) strbunic i strnepot;
g) frate i sor (frdeosebire dac sunt frai buni ori numai consagvini sau uterini);
h) unchi i nepoat;
i) mtu i nepot;
j) vr primar i verioar primar.
Impedimentul ce rezult din rudenie sa refer att la rudenia din cstorie, ct i larudenia din afara cstoriei,
chiar dac aceasta din urm nu a fost stabilit.
Pentru motive temeinice, cstoria ntre rudelor n linie colateral de gradul al patrulea poate fi ncuviinat de
preedintele consiliului judeean sau, dup caz, de primarul general al municipiului Bucureti n circumscripia
cruia cel care cere aceast ncuviinarei are domiciliul.
n sens larg, nclcarea impedimentului rezultnd din rudenie este considerat incest.
C. Adopia
n conformitate cu Codul familiei, este oprit cstoria:
a) ntre cel care adopt sau ascendenii lui, de o parte, i cel adoptat ori descendeniiacestuia, de alta;
b) ntre copiii celui care adopt, de o parte, i cel adoptat sau copiii acestuia, de alta;
c) ntre cei adoptai de aceeai persoan.
Ca i cazul rudeniei colaterale de gradul al patrulea, primarul general almunicipiului Bucureti sau
preedintele consiliului judeean n a crui raz teritorial i aredomiciliul solicitantul poate ncuviina, pentru
motive temeinice, cstoria ntre copiiiadoptatorului i cel adoptat sau copiii acestuia i ntre cei adoptai de
aceeai persoan .
Acest impediment se refer doar la adopia cu efecte restrnse.
In prezent, cum adoptatul devine rud cu rudele adoptatorului, ca un copil firesc alacestuia, iar drepturile i
ndatoririle izvorte din filiaie ntre adoptat i prinii si fireti irudele acestuia nceteaz, cstoria este oprit
ntre adoptat i rudele sale din adopie, naceleai condiii ca i ntre rudele fireti.
Se impune precizarea c, adopiile cu efecte restrnse ncheiate n mod legal, nraport de reglementrile n
vigoare la data ncuviinrii acestora se menin, astfel c iimpedimentul analizat i gsete aplicarea.
D. Tutela
Art. 8 din Codul familiei prevede c: "n timpul tutelei, cstoria este oprit ntretutore i persoana minor ce
se afl sub tutela sa".n realitate, acest impediment se refer ta tutore i femeia minor ce se afl sub tutela
sa,cci brbatul minor nu se poate cstori cu tutoarea sa, deoarece nu are vrsta legal pentrucstorie.
Impedimentul urmrete protejarea intereselor celui aflat sub tutela,fundamentndu-se pe considerente morale.
E. Alienaia sau debilitatea mintal ori lipsa temporar a facultilor mintale
Codul familiei prevede c: Este oprit s se cstoreasc alienatul mintal,debilul mintal, precum i cel care
este lipsit vremelnic de facultile mintale, ct timp nuare discernmntul faptelor sale".
Cum legea nu distinge, alienaia i debilitatea mintal constituie un impediment lacstorie att n cazul care
au fost constatate prin procedura special a interdiciei, ct i nalte cazuri.
Alienatul i debilul mintal nu se pot cstori att n momentele n care nu se gsescn stare de luciditate, ct i
atunci cnd au luciditate pasager.n cazul celor lipsii vremelnic de facultile lor mintale, este oprit cstoria
numai cttimp nu au discernmntul faptelor lor.
F. Lipsa aprobri prealabile a ministrului aprrii naionale
10 | P a g e

Privind statutul cadrelor militare,cstoria unei cadru militar n activitate cu o persoan apatrid sau care nu
are exclusivcetenia romn este condiionat de obinerea prealabil a aprobrii ministrului aprriinaionale.
G. Lipsa aprobrii prealabile a conductorului instituiei n care este angajat preotul militar
Privind constituirea i organizarea cleruluimilitar, cstoria preotului militar cu o persoan apatrid sau care
nu are exclusiv ceteniaromn este condiionat de obinerea aprobrii prealabile a conductorului instituiei
ncare este ncadrat.

IV. Condiii de form

Aspecte introductive
Cstoria - baza a familiei prezint, ntocmai ca i aceasta, nu numai un interes personal al celor care o
ncheie, ci i un interes social major. Tocmai de aceea, grija statului pentru ntemeierea familiei se manifest i
prin preocuparea legislativ pentru ncheiereaunei cstorii care s prezinte toate garaniile.
Condiiile de form sunt prevzute:
1) ca mijloc pentru a asigura ndeplinireacondiiilor de fond i lipsa impedimentelor (piedicilor) la cstorie;
2) ca form arecunoaterii publice a cstoriei;
3) pentru a asigura mijlocul de prob al cstoriei.
Condiiile de form se mpart n dou categorii, i anume:
1) formaliti premergtoare ncheierii cstoriei
2) formaliti privind ncheierea cstoriei.

1) Formaliti premergtoare ncheierii cstoriei

A. Finalitate
Aceste formaliti urmresc:
1) s asigure consimmntul liber al celor ce vor s secstoreasc;
2) s-l informeze pe ofierul de stare civil asupra statutului civil al viitorilor soi;
3) s aduc la cunotina terilor ncheierea cstoriei i s pun n micare, dac estecazul, opoziiile la
cstorie.
B. Analiz
a) Declaraia de cstorie
Prima formalitate anterioar cstoriei este declaraia de cstorie, adic actul prin careviitorii soi i
manifest voina n vederea ncheierii cstoriei.
Persoanele care vor s se cstoreasc vor completa personal, n scris, declaraia decstorie la serviciul de
stare civil la care urmeaz s se ncheie cstoria.In situaia In care unul dintre viitorii soi nu se afla in
localitatea unde urmeaz sa sencheie casatoria, declaraia de casatorie se poate face la serviciul de stare civila
dinlocalitatea in care se afla, care o va transmite, din oficiu si fara ntrziere, serviciului destare civila competent
sa ncheie casatoria.
Daca unul dintre viitorii soi nu se poate prezenta la serviciul de stare civila pentrua face declaraia, aceasta va
fi luata de ctre ofierul de stare civila si in afara serviciului destare civila.
Declaraia de casatorie este un formular tipizat , care cuprinde urmtoarelemeniuni:
1) identificarea fiecruia din viitorii soi;
2) manifestarea de voina ce acetia vor sa se casatoreasca;
3) declaraia acestora ca au luat cunotina reciproc de starea sanatatiilor;
11 | P a g e

4) declaraia viitorilor soi in sensul ca nu exista nici o piedica la casatorie dintre cele prevzute de art. 4-10
din Codul familiei;
5) declaraia cu privire la normele pe care dorescsa-l poarte in timpul casatoriei ;
6) indicarea locului unde se va ncheia casatoria, dacadeclarative au fost fcute in localitati diferite;
7) meniunea cunoaterii consecinelor penale ale falsului n declaraii.
Declaraia se semneaza de declarant.
Ofierul de stare civila este obligat sa confrunte datele nscrise in declaraia decasatorie cu cele care rezulta din
actele prezentate.
O data cu declaraia, viitorii soi vor prezenta urmtoarele acte:
1) actul deidentitate;
2) certificate de natere;
3) certificatul medical privind starea sanatatii ;
4) actedin care sa rezulte nulitatea, anularea ori desfacerea casatoriei anterioare, daca este cazul.
Vor mai fi anexate, dup caz:
1) aprobarea primarului sau a comandantului navei pentru ncheierea casatoriei nainte de mplinirea
termenului de 10 zile de la nregistrareadeclaraiei;
2) aprobarea primarului pentru ncheierea casatoriei in afara sediului primriei,la cererea persoanei interesate;
3) aprobarea preedintelui consiliul judeean sau a primarului general al municipiului Bucureti, in cazul unor
impedimente rezultate dincondiiile de vrsta, rudenie fireasca sau adopie;
4) dovada eliberata ori autentificata demisiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate in Moldova, in
cazul casatoriei unuicetatean strin, din care sa rezulte ca ndeplinete condiiile de fond, cerute de legea
sanaionala, pentru ncheierea casatoriei in Romnia. Daca statul respectiv nu are misiunediplomatica sau oficiu
consular in Romnia se da declaraie pe propria rspundere;
5)aprobarea ministrului apararii naionale sau a conductorului instituiei la care este angajatcadrul militar sau,
dup caz, preotul militar;
6) procesul-verbal ntocmit mpreuna cuinterpretul autorizat, in cazul ncheierii casatoriei intre persoane care
nu cunosc limbaromana sau intre surdomui.
La primirea declaraiei de casatorie, ofierul de stare civila va citi viitorilor soi prevederile Codului familiei,
care stabilesc condiiile de fond si impedimentelela casatorie, si privitor la nume.
Totodat, le va atrageatenia asupra dispoziiilor din Codul penal.
Dup ndeplinirea acestor formalitati, declaraia de casatorie se nregistreaz.
b) Publicarea declaraiei de casatorie
Ofierul de stare civila va dispune in ziua primirii declaraiei de casatorie - publicarea acesteia, prin afiare, in
extras, Intr-un loc special amenajat, la sediul primrieiunde urmeaz sa se ncheie casatoria.
Acest extras va cuprinde, in mod obligatoriu:
1) data afirii;
2) datele de stare civila aleviitorilor soi;
3) instiintarea ca orice persoana poate face apunere la casatorie, in termen de10 zile de la data afirii.
Afiarea este o msura de publicitate , care are drept scop sa aduc la cunotina publica proiectul de casatorie.

c) Opoziia la casatorie
Potrivit Codului familiei: ,,Orice persoana poate face opunere lacasatorie, daca exista o piedica legala ori daca
alte cerine ale legii nu sunt ndeplinite".
Opoziia la casatorie este actul prin care o persoana aduce la cunotina ofierului destare civila existenta unei
mprejurri de fapt sau de drept care nu permite ncheiereacasatoriei.
Persoana care face opozitie nu trebuie sa dovedeasc vreun interes, dat fiindinteresul general al societatii la
ncheierea unei casatorii valide.Opoziia se poate face in intervalul de timp cuprins intre data depunerii
12 | P a g e

declaraiei decasatorie si momentul ncheierii casatoriei.

Pentru a produce efecte, opoziia la casatorie trebuie sa respecte urmtoarelecerine:
1) sa fie fcuta in sens;
2) sa fie semnata;
3) sa arate mprejurarea de fapt sau dedrept care mpiedica ncheierea casatoriei:
4) sa arate dovezile pe care se ntemeiaz.
Opoziia poate fi fcuta si de ctre ofierul de stare civila, cnd constata personal ca existacauze care duc la
oprirea casatoriei. In acest caz, opoziia se face prin ntocmirea unui proces verbal.Opoziia care nu ndeplinete
cerinele de mai sus constituie o simpla informare aofierului de stare civila, care o va verifica, putndu-se
sesiza si din oficiu.
Soluionnd opoziia, ofierul de stare civila are urmtoarele variante:- ncheie casatoria, daca opoziia este
nentemeiata;- refuza ncheierea casatoriei, ntocmind un proces-verbal daca opoziia este ntemeiata.
Lacererea parii, toate lucrrilor se nainteaz instanei de judecata;- amna ncheierea casatoriei, daca este
nevoie de timp mai ndelungat pentru verificareaopoziiei.

2) Formalitati privind ncheierea casatoriei

A. Precizri prealabile
Formalitile ncheierii casatoriei au un caracter complex, fiind guvernate desolemnitate si publicitate.
Analiza acestora presupune luarea in considerare a aspectelor ce vor fi prezentate in cele ceurmeaz. Analiza
a) Data ncheierii casatoriei
Ofierul de stare civila stabilete ziua ncheierii casatoriei, in raport de prevederilelegale.
Ca regula, casatoria se ncheie la expirarea termenului de 10 zile de la depunereadeclaraiei de casatorie,
termen in care se cuprind att ziua cnd a fost fcuta declaraia decasatorie, cat si ziua in care se oficiaz
casatoria.
In cazul in care declaraia de casatorie a fost fcuta in alta localitate dect cea incare urmeaz sa se ncheie
casatoria, termenul de 10 zile se socotete de la data cnd s-a primit declaraia de casatorie la primria unde
urmeaz sa se ncheie casatoria.
Dup expirarea termenului de 10 zile de la depunerea declaraiei, casatoria se poatencheia numai pana la
expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale.
Cu titlu de excepie, primarul municipiului, al sectorului municipiului Chisinau, al oraului sau al comunei
unde urmeaz sa se ncheie casatoria poate sa ncuviineze, pentrumotive temeinice, ncheierea casatoriei
nainte de mplinirea termenului de 10 zile de ladepunerea declaraiei de casatorie.
De asemenea, in cazul expirrii termenului de valabilitate a certificatelor medicale,ofierul de stare civila va
stabili data casatoriei in perioada cuprinsa intre data depuneriinoilor certificate medicale si data expirrii
valabilitii acestora.
b) Momentul ncheierii casatoriei
Momentul ncheierii casatoriei este acela in care ofierul de stare civila constataexistenta consimtamantului
viitorilor soi si ii declara casatoriti.
c) Localitatea unde se ncheie casatoria
Casatoria se ncheie in localitatea aleasa de viitorii soi, sub condiiaca, cel puin unul dintre acetia sa-si aib
domiciliul sau reedina in acea localitate.
d) Locul unde se ncheie casatoria
Ca regula, casatoria se ncheie la sediul autoritatii administraiei publice locale.In cazuri excepionale (ca, de
exemplu: infirmitate, boala gravji, sarcina naintata, moarteiminenta, s.a.), cu aprobarea primarului, casatoria se
13 | P a g e

poate ncheia si in afara sediuluiautoritatii administraiei publice locale.

Casatoria nu se poate ncheia pe o aeronava, chiar daca se afla in cursul uneicalatorii in afara granielor tarii.
e) Competenta ofierului de stare civila
Se deosebesc urmtoarele aspecte:
- Competenta materiala - este determinate de calitatea pe care o are cel ceinstrumenteaz si de atribuiile ce i-au
fost conferite. In principiu, daca persoana care aoficiat casatoria nu a avut atribuii de ofrter de stare civila,
casatoria este nula. Ca excepie,actele de stare civila ntocmite de o persoana care a exercitat !n mod public
atributii deofier de stare civila, cu respectarea prevederilor legii, tiind valabile, chiar daca acea persoana nu
avea aceasta calitate, ca expresie a principiului error communis facit ius;
- Competenta personala-esta determinate de domiciliul sau reedina viitorilor soi,acetia putnd ncheia
casatoria la serviciul de stare civila de la domiciliul sau reedinaoricruia dintre ei;
- Competenta teritoriala - este determinata de limitele teritoriale ale localitiirespective. O atare depire de
competenta este posibila numai in cazul in care casatoria sencheie Tn afara sediului serviciului de stare civila.
ncalcarea competentei personale sau a competentei teritoriale nu atrage nulitateacasatoriei, ci, eventual,
sanciuni disciplinare pentru ofierul de stare civila.
f) Procedura ncheierii casatoriei
La data fixata pentru celebrarea casatoriei, ofierul de stare civila efectueaz inordine cronologica urmtoarele
operaiuni:
1) identifica viitorii soi;
2) constata prezenta adoi martori;
3) constata ca sunt ndeplinite condiiile de fond si ca nu exista impedimente lacasatorie;
4) constata ca nu exista opoziii ntemeiate la casatorie;
5) citete viitorilor soi dispoziiile art. 1 si 2 din Codul familiei;
6) ia consimtamantul viitorilor soi;
7) declaracasatoria ncheiata pe baza consimtamantului exprimat;
8) citete soilor dispoziiile Codului familiei privind drepturile si obligaiile acestora;
9) ntocmeteactul de casatorie.
Dup ntocmirea actului de casatorie se elibereaz soilor certificatul de casatorie silivretul de familie.
C. Solemnitatea ncheierii casatoriei
Solemnitatea ncheierii casatoriei rezulta din urmtoarele elemente:
1) casatoria sencheie in fata unei anumite autoritati;
2) casatoria se ncheie in prezenta a doi martori;
3)casatoria se ncheie intr-un anume loc;
4) casatoria se ncheie in prezenta efectiva siconcomitenta a viitorilor soi;
5) viitorii soi trebuie sa-si exprime personal si concomitentconsimtamantul.
D. Publicitatea ncheierii casatoriei
Publicitatea ncheierii casatoriei reclama, in esena, asigurarea accesului oricrei persoane care dorete sa
asiste la ncheierea casatoriei - in limita locurilor disponibile - faraa fi necesara prezenta efectiva a publicului,
cu exceptia celor doi martori.

14 | P a g e

V. BIBLIOGRAFIE

1. Codul Familiei al Republicii Moldova

2. NOTE DE CURS DREPTUL FAMILIEI Marcela Mari chisinau 2013
3. Dreptul Familei Bucuresti 2012
4. Declaraia Universal a Drepturilor Omului
5. Convenia Europeana a Drepturilor Omului

15 | P a g e