Wilhelm Conrad Röntgen

Wilhelm Röntgen

Wilhelm Conrad Röntgen (1845 - 1923)

Născut 27 martie 1845

Lennep, Prusia

Decedat 10 februarie 1923

München, Germania

Rezidență Germania
Naționalitate german
Domeniu fizician
Instituție Universitatea din
Strassburg
Universitatea din Giessen
Universitatea din
Würzburg
Universitatea din München
Alma Mater Universitatea din Zürich
Conducător de
August Kundt
doctorat
Doctoranzi Herman March,
Abram Ioffe
Cunoscut pentru razele X
Premii Premiul Nobel pentru
 Fizică 1901

modifică 

Wilhelm Conrad Röntgen (n. 27 martie 1845, Lennep, azi parte componentă a orașului
Remscheid, Renania de Nord-Westfalia — d. 10 februarie 1923, München) a fost un fizician
german. Ca profesor al universității Würzburg, studiind descărcările electrice în tuburi vidate, a
descoperit în anul 1895, emisia unor radiații penetrante, pe care le-a numit radiații X, care după
moartea sa și în ciuda testamentului său au fost denumite raze Röntgen. În anul 1901 a fost
distins cu Premiul Nobel pentru Fizică.

Motivația juriului Nobel

„ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze
(raze X)”.

Date biografice
Röntgen s-a născut în 1845, la Lennep, în Germania, fiind singurul copil al unui negustor și
producător de textile. Datorită mamei sale care provenea dintr-o veche familie olandeză, familia
Röntgen a decis să se mute în Olanda, când micuțul Wilhelm avea doar trei ani. În copilărie și
adolescență, Röntgen nu dădea semne de aptitudini ieșite din comun, dar avea o pasiune - pe
care, de altfel și-a păstrat-o toată viața - de a face farse mecanice complicate, îndelung elaborate.

În 1862 Röntgen s-a înscris la Școala tehnică din Utrecht. În 1865 s-a înscris la cursurile
facultății de fizică din cadrul Universității din Utrecht, dar nu a obținut numărul necesar de
credite pentru a deveni student, așa încât s-a decis să plece în Elveția, unde s-a îmatriculat la
Institutul Politehnic din Zürich după susținerea examenelor. În 1869 și-a susținut teza de
doctorat la Zürich și a fost numit asistentul celebrului fizician August Kundt. Îl însoțește pe
acesta la Würzburg și ulterior la Strasbourg.

Unul dintre momentele cele mai importante ale vieții sale a fost întâlnirea cu Ivan
Pulyui, un fizician de origine ucraineană, care i-a furnizat savantului german una
din lămpile pe care acesta le-a folosit pentru a obține ceea ce el a numit "raze X".
Röntgen a descoperit razele care îi poartă numele din pură întâmplare,
experimentând în laboratorul său efectele descărcărilor sarcinilor electrice de mare
intensitate prin tuburi de sticlă umplute cu gaz la presiuni foarte joase.

Anterior studiase efectul razelor catodice, raze care apar în momentul în care curentul electric
trece printr-un gaz extrem de rarefiat. În noiembrie 1895 a descoperit că dacă tubul prin care
trece sarcina electrică este izolat cu un carton negru pentru a exclude orice sursă de lumină, în
condițiile lucrului într-o cameră obscură, un carton care are pe una din suprafețele sale
platinocianidă barică devine fluorescent, chiar dacă este la o depărtare apreciabilă de tub.
Röntgen a mers mai departe și a observat că același fenomen, al înregistrării transparenței unui
corp, are loc și folosind plăci fotografice. Prima radiografie din lume a fost făcută la scurt timp
de către Röntgen, surprinzând pe clișeele fotografice oasele și inelul unei mâinii a soției sale. De
aici, savantul a dedus că oasele sunt mult mai puțin permeabile pentru razele X, reliefându-se
mai dur, ca și inelul soției sale. Din 1895 și-a petrecut restul vieții în laborator studiind acest
fenomen.

Moartea lui, din 1923, drept urmare a unui carcinom intestinal, nu este o consecință directă a
experimentelor sale cu razele X, pentru ca a fost unul dintre primii savanti care au folosit ecrane
plumbate pentru protecția la radiații