12 februarie 2021 anul 3 Drept – I.D.

Examen la drept procesual penal, partea generală, sem. I

Examenul va consta în 15 grile cu o singură variantă de răspuns corect (care

valorează 0,4 p), timpul de lucru efectiv fiind de 20 de minute, la care se vor acorda 5
minute suplimentare pentru a asigura trimiterea răspunsurilor la formular. În acest
sens, trebuie să fiţi foarte atenţi la timp, întrucât la expirarea celor 25 de minute va fi
oprită posibilitatea predării formularului.
Pentru ca examenul să fie considerat promovat este necesar ca studentul să
rezolve minim 7 întrebări corect (adică 2,8 puncte din totalul maxim de 6p), la care se
vor adăuga 1 pct din oficiu și punctajul aferent temelor (max. 3 pcte): 2.8p + 1p +
1,5/3p = 5,3/6,8). Rezolvarea ambelor teme nu va antrena promovarea examenului
dacă nu este îndeplinită condiția rezolvării corecte a cel puțin 7 întrebări.
Cine nu a depus temele de control cel mai târziu în preziua examenului (11
februarie, ora 24) nu primește punctajul de 1,5p/temă (2 teme x 1.5 p = 3 p), dar va fi
notat conform paragrafului de mai sus.

NU sunt necesare deschiderea aplicației MEET și supravegherea on-line,

conform Regulamentului adoptat de Senatul ULBS

1. Potrivit Codului de procedură penală:

a) funcția de urmărire penală este compatibilă cu funcția de dispoziție asupra
drepturilor și libertăților fundamentale
b) funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale nu este
incompatibilă cu funcția de verificare a legalității trimiterii sau netrimiterii în judecată
c) funcția de verificare a legalității trimiterii sau netrimiterii în judecată nu
este incompatibilă cu funcția de judecată

2. Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazul

infracțiunilor:
a) comise de un notar
b) ucidere din culpă
c) care au fost săvârșite de un consilier județean

3. Acţiunea penală poate fi pusă în mișcare:

a) numai prin ordonanță în cursul urmăririi penale
b) numai prin actul emis de un judecător în faza de judecată
c) în cursul cercetării judecătorești în apel

4. Reținerea:
a) nu se poate dispune față de inculpat
b) se poate dispune de procuror sau de organul de cercetare penală
c) poate dura 48 de ore

5. În cursul urmăririi penale acţiunea penală se pune în mișcare prin:

a) plângerea prealabilă a persoanei vătămate
b) ordonanța organului de urmărire penală
c) ordonanța procurorului
6. Excepţia de necompetenţă materială:
a) a instanței superioare celei competente poate fi invocată numai până la
citirea actului de sesizare
b) a instanței inferioare celei competente poate fi invocată până la pronunțarea
hotărârii în primă instanță
c) a instanței superioare celei competente poate fi invocată până la
începutul cercetării judecătoreşti

7. În cazul în care un organ de cercetare penală constată că nu este competent să

efectueze urmărirea penală:
a) poate propune clasarea cauzei
b) trimite cauza procurorului care exercită supravegherea în vederea
sesizării organului competent
c) declină prin ordonanță competența către organul de cercetare penală
competent

8. Arestarea preventivă nu poate fi dispusă în cazul săvârșirii unei infracțiuni:

a) față de suspect
b) pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate
c) din culpă

9. Dreptul de a păstra tăcerea:

a) este recunoscut suspectului sau inculpatului
b) nu este garantat în procedura de audiere prealabilă dezbaterii propunerii de
luare a măsurii de arestare preventivă
c) include și dreptul persoanei de a nu da informații cu privire la identitatea sa

10. Principiul separației funcțiilor judiciare prevede:

a) incompatibilitatea absolută între funcțiile judiciare care se exercită în
procesul penal
b) existența a două funcții care se exercită pe parcursul urmăririi penale
c) existența a trei funcții distincte care se exercită pe tot parcursul procesului
penal

11. Acţiunea penală:

a) poate fi pusă în mișcare după dispunerea controlului judiciar
b) poate fi pusă în mișcare înainte de dispunerea reținerii
c) trebuie întotdeauna pusă în mișcare imediat după începerea urmăririi
penale „in rem”

12. În cursul judecății instanța:

a) nu poate administra probe din oficiu
b) trebuie să administreze probe din oficiu atunci când îi incumbă sarcina
probei
c) poate administra probe din oficiu chiar dacă procurorul nu a solicitat
administrarea lor
13. Competentă să soluționeze cererea de strămutare a unei cauze penale este :
a) tribunalul, pentru judecătoriile din circumscripția sa
b) judecătoria, pentru cauzele în curs de soluționare la celelalte judecătorii din
același județ
c) Înalta Curte de Casație și Justiție

14. Aplicarea legii procesual penale în timp este guvernată de principiul

a) retroactivităţii
b) activităţii
c) legii mai favorabile

15. Acţiunea civilă se exercită de către procuror când

a) cel vătămat nu şi-a angajat apărător
b) cel vătămat este o instituţie publică sau de stat
c) cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau o
persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă.