Sunteți pe pagina 1din 12

FACULTATEA DE CONSTRUCłII

SecŃiile: CCIA+CFDP+IUDR+ACH
An universitar: 2010 – 2011

TEME PROPUSE

La disciplina GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ


Anul I, semestrul II

CUPRINSUL TEMELOR:

 Tema nr. 1: CONSTRUCłII GRAFICE


 Tema nr. 2: PUNCTUL
 Tema nr. 3: DREAPTA
 Tema nr. 4: PLAN I
 Tema nr. 5: PLAN II
 Tema nr. 6: METODELE G.D.: Schimbarea planelor de proiecŃie. RotaŃia
 Tema nr. 7: METODELE G.D.: Rabaterea. Ridicarea din rabatere
 Tema nr. 8: AXONOMETRIE
 Tema nr. 9: POLIEDRE. Reprezentare, secŃiuni plane şi desfăşurate
 Tema nr. 10: POLIEDRE. IntersecŃii de poliedre. Cazuri particulare
 Tema nr. 11: CONUL. CILINDRUL
 Tema nr. 12: PROIECłIA COTATĂ. Rezolvarea acoperişurilor
 Tema nr. 13: PROIECłIA COTATĂ. Rezolvarea platformelor

NOTĂ: Temele se vor executa în creion, pe hârtie format A3 cu chenar şi


indicator, folosind instrumente (teu, echere, compas, etc.).
Tema nr. 1: CONSTRUCłII GRAFICE

 ÎmpărŃirea segmentului în părŃi egale


o în 2 părŃi egale;
o în “n” părŃi egale.
 ConstrucŃia bisectoarei unui unghi
o când vârful unghiului aparŃine planşei;
o când vârful unghiului nu aparŃine planşei.
 ConstrucŃia poligoanelor
o triunghi oarecare cu laturi impuse;
o triunghi echilateral cu laturi impuse;
o pentagon (decagon) înscris în cerc;
o hexagon (triunghi) înscris în cerc.
 ConstrucŃia elipsei când se cunosc axele.

Tema nr. 2: PUNCTUL


1. Să se reprezinte în epură (dublă proiecŃie ortogonală) următoarele puncte:
A(70,20,40); B(55,-20,45); C(45,10,-30); D(10,0,35); E(15,0,0); F(65,40,0); G(-40,20-
25); I(-50,-35,-10); K(25,-30,-50).

Notă: MenŃionaŃi diedrele în care se situează punctele.

2. Să se reprezinte în epură (triplă proiecŃie ortogonală) următoarele puncte:


A(40,15,10); B(-30,20,5); C(-10,-25,-25); D(20,5,-30).

Notă: MenŃionaŃi diedrele în care se situează punctele.

3. Să se reprezinte proiecŃiile triunghiului ABC, pe cele trei plane de proiecŃie ştiind că


vârful A se găseşte în planul bisector BI, vârful B se situează în diedrul III şi vârful C
aparŃine planului [H]. Se va lucra în triplă proiecŃie ortogonală.

Notă: PrecizaŃi coordonatele alese pentru fiecare punct.

4. Se dă punctual M(10,30,20). Se cere reprezentarea triplei proiecŃii ortogonale a


punctului M precum şi a următoarelor puncte:
M1 - simetricul lui M faŃă de planul [H];
M2 - simetricul lui M faŃă de planul [V].

OPłIONAL:

5. Să se reprezinte în dublă proiecŃie ortogonală simetricele N1 şi N2 ale punctului N(10,-


30,10) faŃă de planele bisectoare BI-III şi BII-IV.

2
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH
Tema nr. 3: DREAPTA

1. Se dă dreapta (D) definită de punctele A şi B. Se cere să se determine

- urmele dreptei: H(h,h’,h”), V(v,v’,v”) şi W(w,w’,w”);


- punctele de intersecŃie I(i,i’,i”) şi K(k,k’,k”) cu planele bisectoare BI-III şi BII-IV;
- regiunile (zonele) străbătute de dreaptă.
A(15, 5,65); B(80,50,10).

2. Se dă dreapta (D) definită de punctele A şi B şi punctul M(m,m’) exterior dreptei. Se


cere să se construiască prin punctul M(m,m’) o orizontală (G) şi o frontală (F)
concurente cu (D).Se va lucra în triplă proiecŃie ortogonală.
M(10,40,10); A(-30,20,10) şi B(25, 5,40).

3. Se dă dreapta (D) definită de punctele A şi B şi punctul M(m,m’) exterior dreptei. Se


cere să se construiască prin punctul M(m,m’) o dreaptă (∆1) paralelă cu (D) şi o
dreaptă (∆2) disjunctă cu (D).
M(25,20,20); A(50,30,15) şi B(15, 50,40).

4. Să se construiască din fiecare tip de dreaptă particulară câte un segment cu


lungimea de 30 mm. Să se noteze extremităŃile segmentului şi să se urmărească
notaŃiile în cele trei proiecŃii. Se va lucra în triplă proiecŃie ortogonală.

OPłIONAL:

5. Să se determine adevărata mărime a segmentului (AB) şi unghiurile α şi β pe care


le face acest segment cu planele de proiecŃie.
A(50,10,25); B(20,20,10).

Tema nr. 4: PLAN I


1. Se dau trei puncte necoliniare A(40,14,25); B(28,6,40); C(45,6,35). Se cere să se
determine urmele P,P,’P” ale planului definit de cele trei puncte şi unghiul maxim
pe care îl face planul [P] cu planul de proiecŃie [H].

2. Să se determine punctul de intersecŃie dintre dreapta D(d,d') determinată de


punctele M şi N şi placa triunghiulară [ABC]. Să se studieze vizibilitatea dreptei
după intersecŃie.

A(15, 15, 35); B(50, 55, 60); C(85, 25, 10);


M(18, 47, 15); N(70, 15, 48).

3. Să se determine dreapta de intersecŃie dintre o placă triunghiulară [ABC] situată


într-un plan de nivel de cotă +45 mm şi o placă triunghiulară [MNP] situată într-o
poziŃie oarecare. Să se studieze vizibilitatea intersecŃiei.
Notă: Plăcile se consideră opace.

A(103, 80, 45); B(55, 10, 45); C(15, 100, 45);


M(110, 20, 30); N(60, 105, 90); P(15, 50, 10).
3
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH
4. Se consideră punctele necoliniare A(20,20,10), B(90,60,40) şi C(50,30,70). Să se
reprezinte urmele P,P’,P’’ ale planului [P] care le conŃine şi să se determine
unghiurile pe care le face acest plan cu planele de proiecŃie [H] şi [V].

Tema nr. 5: PLAN II

1. Să se determine dreapta de intersecŃie dintre plăcile [ABCD] şi [PQR], utilizând


plane proiectante. Să se studieze vizibilitatea intersecŃiei.

A(90, 10, 10); B(25, 5, 5); C(5, 40, 55); D(55, 45, z);
P(80, 5, 40); N(30, 55, 0); C(5, 10, 65);

2. Se dă placa [MNP] şi un punct exterior S. Se cere să se traseze o perpendiculară


din punctul M(m,m’) pe placă, să se determine punctul de intersecŃie dintre
perpendiculară şi placă şi să se studieze vizibilitatea dreptei după intersecŃie.

M(70, 20, 5); N(50, 50, 50); P(5, 5, 25); S(25, 50, 5);

3. Se dau punctul M(60,60,70) şi planul [P] definit prin urme: Px(100, 0, 0),
<OPxP=300, <OPxP’=450. Se cere să se determine distanta de la punctul M(m,m’)
la planul [P] în adevărată mărime.

4. Să se determine proiecŃiile dreptei de intersecŃie dintre două plane [P] şi [Q], planul
[P] fiind definit de dreptele paralele D1(d1, d1’) şi D2(d2, d2’), iar planul [Q] fiind
definit de dreptele ∆1(δ1, δ1’) şi ∆2(δ2, δ2’) concurente în I(20,20,20) – fără a se
construi urmele planelor.

Notă: Toate plăcile se consideră opace.

Tema nr. 6: METODELE G.D.: Schimbarea planelor de proiecŃie. RotaŃia


1. Folosind metoda schimbării planelor de proiecŃie să se determine adevărata
mărime a segmentului de dreaptă AB şi a unghiurilor α şi β pe care le face acest
segment cu planele de proiecŃie [H] şi [V].

A(50, 5, 25); B(5, 35, 7).

2. Folosind metoda schimbării planelor de proiecŃie, să se determine adevărata


mărime a unghiului format dreptele concurente (D) şi (∆) definite de (AC) şi (BC).

A(48, 5,10); C(30,27,27); B(5,15, 10).

3. Se dă planul [P] prin urme: Px(80, 0, 0), <OPxP=600, <OPxP’=300. Se cere să se


determine, utilizând metoda schimbării planelor de proiecŃie, adevărata mărime a
unghiurilor α şi β formate de planul [P] cu planele de proiecŃie [H], respectiv [V].
4
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH
4. Folosind metoda rotaŃiei să se determine adevărata mărime a distanŃei de la
punctul M la dreapta (AB).

A(10, 25, 5); B(50, 5, 35); M(25, 50, 45).

5. Să se determine, folosind metoda rotaŃiei, adevărata mărime a distanŃei dintre


planele paralele [P] şi [Q] date prin urme: Px(15,0,0), unghiul OPxP=135o, unghiul
OPxP’=150o, Qx(30,0,0).

Tema nr. 7: METODELE G.D.: Rabaterea. Ridicarea din rabatere

1. Folosind metoda rabaterii pe un plan de front, să se determine adevărata mărime a


unghiului dintre două drepte concurente (D1) si (D2).

2. Se dă dreapta (D), definită de punctele A şi B şi un punct M exterior dreptei. Se


cere să se determine distanŃa de la punctul M la dreapta (AB). A(10,8,12),
B(65,27,35), M(30,30,26).

3. Să se determine adevărata mărime a distanŃei dintre două drepte oarecare paralele


(D) şi (∆) date prin proiecŃii.
d' δ'

x O

δ
d

4. Să se reprezinte un pătrat cu latura de 25 mm conŃinut într-un plan de capăt ştiind


că are două laturi în poziŃie de capăt. Rx(60,0,0); unghiul ORxR=90°, unghiul
ORxR’=45°.

5. Să se construiască proiecŃiile unui cerc cu raza r=30 mm, conŃinut într-un plan vertical
[Q].

5
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH
Tema nr. 8: AXONOMETRIE

1. ReprezentaŃi în proiecŃie axonometrică ortogonală izometrică ansamblul din epura


de mai jos:

10
15
r=15

r=15

r=15

60
30
10 30 10 30 10 30 10

x O

5
5
20
5 15
20 20 20 20 20 20 20

5 1.30 5

2. ReprezentaŃi în proiecŃie axonometrică oblică frontală izometrică (perspectiva


cavalieră) ansamblul din epura de mai jos:

50
10 30 10
10
55

r=
25 25
r=35 r=
r=35
x O
20
45
15
10

35 50 35

6
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH
3. ReprezentaŃi în proiecŃie axonometrică ortogonală dimetrică ansamblul din epura
de mai jos:

66
20 30 16

10
25
60

2.5 10
r=1
25

x 10
O
17
50
16
17

4. ReprezentaŃi în proiecŃie axonometrică oblică orizontală izometrică (perspectiva


militară) ansamblul din epura de mai jos:

0
R5
5
R3
15

x O
10
20
10 10 10

10 20 15 25 10
y

7
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH
Tema nr. 9: POLIEDRE. Reprezentare, secŃiuni plane şi desfăşurate
1. Să se reprezinte un cub de latură 35 mm, având o faŃă conŃinută într-un plan de
capăt [R]. Rx(60, 0, 0), unghiul ORxR’=45°.

2. Se dă o piramidă dreaptă cu baza situată în planul [H], de formă pentagon regulat


înscris într-un cerc cu raza r=25 mm şi înălŃimea de 75 mm. Se cere determinarea
secŃiunii cu planul de capăt [Q] în piramidă, adevărata mărime a secŃiunii şi
desfăşurata trunchiului de piramidă situat între planul secant şi bază. <OQxQ’=30˚.

3. Se dă piramida oblică ABCDV: A(80,25, 0); B(60,45, 0); C(40,20, 0); D(75, 7, 0);
V(15,50,50). Se cere determinarea secŃiunii cu planul de capăt [P] în piramidă,
adevărata mărime a secŃiunii şi desfăşurata trunchiului de piramidă situat între
planul de secŃiune şi bază.
Px(25, 0, 0); <OPxP’=135˚.

4. Se dă prisma frontală ABCDA1B1C1D1. Se cere determinarea secŃiunii cu un plan


[P] având urmele perpendiculare pe muchiile prismei, adevărata mărime a secŃiunii
şi desfăşurata porŃiunii de prismă situată între planul de secŃiune şi bază.

A(85, 7,0); B( 101,26, 0); C(78,46, 0); D(66,33, 0); A1(7, 7,66);
Px(13, 0, 0).
5. Se dă prisma triunghiulară oblică ABCMNP cu baza ABC conŃinută în [H]. Se cere
să se determine secŃiunea cu planul oarecare [P] în prismă, adevărata mărime a
secŃiunii şi desfăşurata porŃiunii de prismă (inclusiv bazele), cuprinsă între planul [P]
şi baza inferioară.
A(15, 10, 0); B( 20,30, 0); C(40,15, 0); M(65,40,50);
Px(80, 0, 0); <OPxP=45˚; <OPxP’=45˚.

6. Să se determine secŃiunea cu planul oarecare [P] în piramida oblică ABCS şi


desfăşurata trunchiului de piramidă dintre planul secant şi bază.

A(83, 51, 0); B(67, 21, 0); C( 40, 30, 0); S( 23, 75, 63);
Px(13, 0, 0); <OPxP=122°; <OPxP’=140°.

Tema nr. 10: POLIEDRE. IntersecŃii de poliedre. Cazuri particulare


1. Se dă piramida cu baza MNP situată în planul orizontal de proiecŃie, cu vârful în S
şi prisma cu baza ABC situată în planul orizontal de proiecŃie şi muchiile AE, BF şi
CG. Se cere să se determine linia de intersecŃie şi să se studieze viyibilitatea după
intersecŃie.

M(60, 5, 0); N(25, 70, 0); P( 0, 10, 0); S( 115, 95, 85);
A(110, 30, 0); B(100, 60, 0); C( 75, 15, 0); E( 65, 85, 75).

2. Să se construiască intersecŃia dintre prisma verticală cu baza ABC conŃinută în [H],


cu lungimea muchiilor de 60 mm şi prisma fronto-orizontală cu baza MNP situată în
planul lateral de proiecŃie [W], şi lungimea muchiilor de 80 mm.
8
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH
A(50, 10, 0); B(65, 30, 0); C( 20, 50, 0);
M(0, 15, 15); N(0, 45, 25); P( 0, 20, 45).

3. Să se construiască intersecŃia dintre prisma verticală cu baza ABC conŃinută în [H],


cu înălŃimea de 40 cm şi piramida triunghiulară MNPS având de asemenea baza
conŃinută în [H].

A(75, 15, 0); B(60, 50, 0); C( 25, 25, 0);


M(80, 35, 0); N(20, 45, 0); P( 55, 10, 0); S( 50, 30, 60);

Tema nr. 11: CONUL. CILINDRUL

1. Se consideră un con de revoluŃie cu baza, un cerc cu raza R=30 mm, situată în


planul [V], vârful în S(s,s’) şi înălŃimea egală cu 70 mm (în poziŃie de dreaptă de
capăt). Se cere ca utilizând un plan vertical [Q] să se determine în con o secŃiune
de tip eliptic, adevărata mărime a secŃiunii şi desfăşurata porŃiunii (trunchiului) de
con situată între planul de secŃiune şi bază (inclusiv bazele).

2. Se consideră un con de revoluŃie cu baza, un cerc cu raza R=30 mm, situată în


planul [H], vârful în V(v,v’) şi înălŃimea egală cu 70 mm. Se cere ca utilizând un plan
de capăt [P] să se determine în con o secŃiune de tip parabolic, adevărata mărime a
secŃiunii şi desfăşurata porŃiunii (trunchiului) de con situată între planul de secŃiune
şi bază (inclusiv bazele).

3. Să se determine adevărata mărime a secŃiunii cu un plan de capăt [P] într-un


cilindru de revoluŃie având baza, un cerc cu raza R=30 mm, situată în planul [H] şi
înălŃimea 75 mm. Să se desfăşoare porŃiunea de cilindru situată sub planul de
secŃiune (inclusiv bazele).

4. Se consideră cilindrul circular drept cu baza un cerc situat în planul orizontal de


proiecŃie, cu centrul în Ω(85,30,0), raza R=25 mm şi înălŃimea egală cu 70 mm. Se
cere să se determine secŃiunea cu un plan oarecare [P], adevărata mărime a
secŃiunii şi desfăşurata porŃiunii de cilindru situată între planul secant şi baza
inferioară.

Px(0, 0, 0); <OPxP=1350; <OPxP’=1500.

5. Se consideră conul oblic, cu directoarea un cerc de rază r=20 mm, situată în planul
[H], cu centrul în Ω(40,30,0) şi vârful în punctul S(0,50,50). Se cere adevărata
mărime a secŃiunii cu planul vertical [Q], dat prin urme, şi desfăşurata suprafeŃei
laterale a conului.

Qx(-15,0,0); <OPxP=500.

9
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH
Tema nr. 12: PROIECłIA COTATĂ. Rezolvarea acoperişurilor
1. Să se determine muchiile de intersecŃie ale versanŃilor acoperişurilor date în schită.
- panta versanŃilor este de 30° (acoperişul nr.1), 45° (acoperişul nr.2), 60°
(acoperişul nr.3) şi 50° (acoperişul nr.4).
- scara de reprezentare 1:100.

2. Să se reprezinte desfăşuratele pentru trei versanŃi (aleşi de către student) ai


acoperişului nr.4 şi două vederi ale acoperişului nr.3.
9.00 6.00 3.00 8.00 3.00 2.00

5.00
90°

6.00
7.00

90°
1 4
7.00

6.00
5.00

45°
4.00 11.00 5.00 9.00 6.00

6.00 6.00 3.00


3.00
4.00

6.00 10.00

2
4.00

4.00
5.00

4.00 6.00
2.00

4.00 4.00 7.00 5.00


14.00

4.00

4.00 4.00 5.00


3.00

4.00

5
5.00

5.00

3
4.00

2.00

9.00 5.00 2.00


1.00

3.00 10.00

10
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH
Tema nr. 13: PROIECłIA COTATĂ. Rezolvarea platformelor

1. Să se determine linia de intersecŃie a taluzurilor platformei orizontale şi a drumului


de acces în pantă cu terenul natural, dat prin curbe de nivel.
- pantă taluz debleu = 1/1
- pantă taluz rambleu = 2/3
- pantă drum acces: 1/5
- scară de reprezentare 1:200

Să se reprezinte şi o secŃiune longitudinală cu planul [F] prin platformă şi drumul de


acces.
98

97

96
99

94

93
95
10 0

6.00 11.00
6.00

6.00

+100.00
10 1

F F
6.00
100

99

98

97

96
12.00

6.00
102

10.00 7.00
10 3
10 4
105

11
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH
2. Să se determine linia de intersecŃie a taluzurilor platformei orizontale şi a drumului
de acces în pantă cu terenul natural, dat prin curbe de nivel.
- pantă taluz debleu = 1/1
- pantă taluz rambleu = 2/3
- pantă drum acces: 1/7
- scară de reprezentare 1:200
54

53

52

50
51

49
21.50

48
R=
7.
50 +50.00
m

47
50
7.50 8.00 6.00

46
49
45

48
44

47

12
________________________________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUCłII – Teme propuse CCIA+CFDP+IUDR+ACH

S-ar putea să vă placă și