Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

1.3. Administrarea şi prelucrarea informațiilor cu ajutorul tehnicii de calcul

Utilizarea calculatoarelor În consilierea carierei poate reprezenta o alternativa independenta

de consiliere, un instrument integrat consilierii carierei efectuate de consilier (consilierul
devine si un manager al unor resurse de informare). Argumente de baza pentru utilizarea
tehnologiilor informatice În consilierea carierei:
1. numărul relativ redus de specialiști si instituții
2. existenta unei abordări teoretice consistente si cu ecou real În practica orientării si
consilierii carierei
3. nevoia de a facilita accesul unui public din ce În ce mai numeros la oferta de servicii
4. imparțialitate, precizie, stabilitatea structurilor de răspunsuri oferite la aceleasi cereri,
operativitatea, neutralitatea raspunsului.

Avantajele și dezavantajele utilizării tehnologiei informației în consilierea profesională:

AVANTAJE DEZAVANTAJE

− ameliorarea raportului număr de − perisabilitatea informațiilor,

clienți/consilier, − flexibilitatea redusa
− creșterea posibilităților de stocare, regăsire, − sensibilitate redusa la diferențele
manipulare si combinare a diferitelor seturi individuale ale clienților, etc.
de variabile,
− sporirea gradului de autonomie a
beneficiarilor fata de consilieri.,
− personalizarea timpului de acces la
informații, oferirea unei experiențe
repetabile, care facilitează învățarea si
reținerea informațiilor, sporirea gradului de

1
 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

realism al situațiilor de munca utilizate ca

exemple si sursa de informație,
− furnizare de informații Într-un mod
extensiv, posibilitate multipla de organizare
si selectare a informațiilor.

Utilizarea Internetului în consilierea carierei

Resurse oferite pentru consilierei și clienți:

a. Paginile web - oferă informații si instrumente de auto-evaluare

b. Adresele electronice (e-mail) - sunt utilizate pentru corespondenta client - consilier si
consilier – consilier
c. Video - conferințele - pot deveni alternative viabile pentru procesul consilierii carierei
d. Listele de discuții - oferă informații, consolații, schimb de resurse si materiale pe suport
electronic
e. Motoarele de căutare si bazele de date - se utilizează pentru cercetare, informare,
resurse, biblioteci electronice
f. Jurnalele electronice - variante electronice ale periodicelor editate de diferite organizații
g. Simulările computerizate - permit supervizarea si dezvoltarea abilitaților
h. Serviciul de chat - facilitează informarea, oferă suport pentru desfășurarea ședințelor de
consiliere
i. Software pentru auto-aplicare de teste, chestionare.

Dintre beneficiile serviciilor de consiliere oferite prin intermediul Internet - ului se pot aminti:
‐ Util În special persoanelor care din anumite motive nu solicita consiliere fata În fata si care
astfel pot câștiga Încredere În potențialul consilierii de a-i ajuta În rezolvarea unor
probleme ;

2
 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

‐ Oferă acces la servicii profesionale persoanelor din zone rurale/defavorizate sau

persoanelor a căror condiție fizica sau psihica nu permite deplasare si contact direct

Unele riscurile pe care le comporta utilizarea Internetului în consiliere:

− Lipsa unor modele teoretice sau practice și absența unei cercetări coerente în
domeniu
− Confidențialitatea nu poate fi întotdeauna asigurata
− Pot apare probleme tehnice care sa Împiedice stabilirea contactelor sau desfășurarea
procesului de consiliere
− Dificultatea de a controla adevărata identitate a unei persoane (fie client, fie consilier)
− Posibilitatea de a intra În contact cu persoane care prezinta risc pentru sine sau
pentru ceilalți.

3
 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

1.4. Culegerea și organizarea informațiilor

Culegerea informațiilor. Ca sursă de culegere a datelor au servit pentru o perioadă lungă de

timp, aproape exclusiv, persoanele, care rămâne și astăzi cea mai importantă. Pentru acest gen
de prelucrări de rezultate îi stă la dispoziție științei psihologice un arsenal de procedee bogat
în conținut:
testele psihologice, pentru măsurarea comportamentului și pentru evidențierea trăsăturilor de
personalitate (caracteristicilor), scale și chestionare, foi de observație și dispozitive de
înregistrare, ca de exemplu, sistemul de analiză și de evaluare computerizată a datelor. Toate
activitățile de consiliere presupun măsurători iterative și progresive în volum.

În ultima perioadă, se multiplică sarcinile la care trebuie întreprinsă o analiză a ambianței

în care își desfășoară activitatea persoana, conjunctură în care dobândesc importantă noi
instrumente de observare necreative (exemplu: domeniul de activitate, prelevare de date,
prescripții ale legii de protecție a datelor.

Expertiza cuprinde doar, în mod excepțional, activități psihologice care presupun

exclusiv sarcini de culegere a datelor. Adesea, datele trebuie să fie prelucrate în contextul unei
prezentări de ansamblu a datelor problemei asupra cărora specialistul trebuie să se pronunțe,
context care le valorizează și le pregătește să fie puse în relație cu problemele de decizie.

Astfel, planificarea datelor servește frecvent drept fundament pentru activitățile de

expertiză ale psihologilor. Prelucrarea informațiilor existente pentru utilizarea într-o expertiză
cere aptitudinea pentru integrarea unor date de natură diferită: informații asupra istoriei vieții
unei persoane, răspunsuri la un chestionar, impresii dintr-o întâlnire nemijlocită cu participanții
la o procedură psihologică de grup, rezultatele la un test de randament, informații care trebuise
relaționate în mod armonios și prelucrate pentru un tablou general.

4
 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

Doar prin folosirea sistematică a izvoarelor de informații multiple, inclusiv a

cunoștințelor de fundamentare (învățate în perioada de studiu a psihologiei), se deosebește
psihologul de „expertul profan”, care crede, pe baza unui sau mai multor izvoare de informații,
sărace și simplificate (ca de exemplu ”prima impresie” sau pe baza rezultatelor unui singur test),
că poate să dea un verdict (decizie) despre anumite persoane sau grupuri de persoane.

5
 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

1.5. Perfecționarea profesională

Perfecționarea profesională reprezintă o aprofundare a ceea ce s-a învățat deja.

Responsabilitatea pregătirii profesionale a angajaților unei întreprinderi revine, în egală
măsură, organizației și salariaților. De aceea, este necesar să fie dorit atât de firmă cât și de
angajat și să fie folositor celor doi. Pregătirea profesională este un instrument puternic de
dezvoltare a unei organizații care presupune investiții în oameni și tehnologie.
Ponderea ridicată pe care o are implicarea variabilelor intelectuale în procesul muncii, conduce
nemijlocit la necesitatea ridicării profesionale a personalului trepte superioare, imperativ impus
de practică.

Determinarea nevoilor de pregătire profesională

Pregătirea profesională a unui angajat presupune:
 însușirea unor cunoștințe de cultură generală şi legate de profesie;
 formarea unor priceperi şi deprinderi de muncă;
 modelarea caracteristicilor de personalitate şi a modului de comportament cerut de
profesie.
Unele cerințe de pregătire profesională sunt comune majorității profesiilor, altele nu, iar
pentru angajat, prezintă o importantă diferențiată. De exemplu, în etapa actuală de
dezvoltare, cerințele de pregătire cele mai importante sunt:
 dezvoltarea creativității tuturor angajaților
 formarea și dezvoltarea capacității de autoinstruire și autoeducare;
 formarea și dezvoltarea gândirii de specialitate în strânsă corelație cu cea economică;
 formarea și dezvoltarea atitudinii participative și a simțului de răspundere;
 formarea și dezvoltarea unei culturi manageriale, indiferent de poziția postului în
ierarhia organizației;
 educarea în spiritul evitării poluării mediului.

6
 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

Resursa umană este cea mai dinamică dintre toate resursele pe care le deține orice
organizație, astfel trebuie să i se acorde o atenție deosebită din partea conducerii dacă se
dorește valorificarea ei la capacitatea maximă în cadrul activității profesionale.
Dezvoltarea personalului urmărește să dezvolte cunoștințele, aptitudinile și
deprinderile angajaților pentru a îmbunătăți baza de cunoștințe generale ale organizației și
pentru a pregăti cadrul optim în care membrii acesteia să gândească strategic, chiar dacă
gândirea strategică nu este cerută de actualele posturi. Pregătirea personalului asigură un
grad înalt de profesionalism și menține standardul competențelor la un nivel ridicat.
Procesul se adresează tuturor persoanelor angajate în cadrul organizației și poate fi de două
categorii: pregătire inițială și pregătire continuă.
Astfel, un management eficient trebuie să cuprindă un program de pregătire structurat ca să
răspundă unor obiective cadru:
 Pregătirea trebuie realizată în strânsă corelație cu scopurile și obiectivele organizației,
rangul decizional și specificul activității fiecărei persoane implicate în programele
organizației;
 Pregătirea și antrenamentul participanților vor fi focalizate pe dezvoltarea aptitudinilor
specifice, pe colaborarea și relaționarea cu autoritățile sau alți parteneri, relaționarea cu
diferite categorii de beneficiari, pe utilizarea unor formulare sau documente de lucru,
colaborarea între diferite compartimente ale organizației etc.

Pregătirea de specialitate nu se realizează exclusiv la numirea noului personal, ci

trebuie să capete un caracter permanent, astfel încât angajații să fie la curent cu noile politici

și programe, cu noile servicii și metode de lucru ale organizației.

În planificarea pregătirii profesionale se tine cont de faptul că formele de pregătire
profesională pot fi formale sau informale, se pot desfășura în timpul sau în afara programului
de lucru și subliniază numărul și categoriile de personal vizate, tematica și conținutul
activităților, metodele de pregătire propuse, programarea preliminară a activităților și

7
 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

costurile estimate. Metode de pregătire la locul de muncă, în timpul programului de lucru,

pot lua următoarele forme:
▪ instruirea la locul de muncă;
▪ consilierea (sau supervizarea) în timpul desfășurării activității;
▪ delegarea de sarcini noi;
▪ preluarea temporară a funcțiilor șefului ierarhic.
Dintre metodele de pregătire desfășurate în afara programului de lucru amintim:
a. în cadrul organizației:
- discuții de grup;
- exercițiile de tipul jocului de rol;
- exerciții de dezvoltare a deprinderilor;
b. în afara organizației:
- cursuri de lungă durată;
- cursuri de scurtă durată;
- firme de consultanta sau alte organizații

În practică există o diferență între instruire și dezvoltare. Instruirea (training) este

organizată de firmă pentru a facilita angajaților învățarea competențelor, comportamentelor
și cunoștințelor legate strict de post. Dezvoltarea înseamnă învățarea competențelor
profesionale necesare pentru posturile prezente și viitoare. Învățarea este de fapt o
schimbare continuă a comportamentelor prin experiențe directe sau indirecte. Organizația
care investește în învățare este aceea a căror angajați continuă să învețe lucruri noi și să

utilizeze ceea ce învață pentru îmbunătățirea performanțelor.

8
 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

1.6. Adoptarea deciziilor

Consilierea pentru orientare profesionala are o dinamica determinata ontologic,

fiecare etapa ontogenetica are particularitățile sale, de care trebuie sa se tine seama, dar si o
variație in timp a cerințelor sociale determinate de evoluția societății si de progresul științific.

Orientarea implica fiecare etapa de dezvoltare ontogenetica, inc ele la grădinița,

conțină in ciclul primar, gimnazial, liceu si facultate, iar apoi pe tot parcursul vieții
profesionale. In învățământul superior, activitatea de consiliere si orientare profesionala, este
o prelungire fireasca a celei din liceu si presupune dobândirea de cunoștințe si deprinderi
profesionale, formarea conștiinței profesionale, cunoașterea si înțelegerea statusului si
rolului ocupațional pe care li presupune profesia aleasa.

Toți aceștia sunt factori determinanți in stabilitatea si succesul profesional. Deoarece

toate acestea nu sunt realizate de către toate cadrele didactice din învățământul superior,
pot apărea fenomene de insatisfacție pentru unii studenți, si care duc la abandonarea
studiilor sau la reorienta spre alte facultăți. Părăsirea rutei profesionale alese inițial poate
duce la importante pagube morale si materiale pentru cei in cauza. Având in vedere
caracterul hipercomplex al lumii profesiunilor, orientarea in cariera trebuie sa tina seama de
aceasta realitate si sa pună accentul pe o pregătire polivalenta, flexibila si deschisa inovațiilor
in toate domeniile de activitate.

Învățământul, atât cel inferior cat si cel superior, este principala forma organizata
instituționalizata care poate, si trebuie sa facă din activitatea de orientare un obiectiv
prioritar, care sa asigure o alegere cat mai buna si in cunoștința de cauza a profesiunii.

9
 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

Pentru a putea sa se îndeplinească acest deziderat trebuise atinse câteva puncte:

1. Cunoașterea studenților - e o preocupare permanenta a cadrelor didactice pe tot
parcursul facultății (se pot face fise psihopedagogice de cunoaștere a fiecărui student);
2. Pregătirea in vederea alegerii profesiei - e o activitate complexa, in care consilierul se
bazează si folosește noțiuni psihopedagogice: interese, deprinderi, aptitudini;
3. Informația profesionala - o cunoaștere cat mai exacta a profesiilor, a dezvoltării social-
economice si a necesarului forței de munca, pentru a asigura o opțiune profesionala
fundamentata științific.

In procesul consilierii trebuie luata in calcul lumea profesiilor si cerințele muncii din diferite
domenii, analizandu-Ie atât cantitativ cat si calitativ. Consilierea, in general, vizează furnizarea
informațiilor necesare luării deciziei referitoare la cariera si formare profesionala. Pe parcursul
acestui proces se ating cele trei componente ale personalității:
1. Componenta cognitiva - furnizarea de informații, inițierea in tehnicile de căutare a unui
loc de munca
2. Componenta afectiva - exerciții de autocunoaștere, creșterea stimei de sine, atitudinea
pozitiva fata de munca.
3. Componenta acționară - luarea deciziei, planificarea si punerea in practica a opțiunii
Procesul consilierii carierei trece prin 3 etape (M. Jigau 2001). prima etapa e cea de pregătire,
de explorare a alternativelor, iar la finalul ei prin acceptarea uneia dintre ele; a doua etapa
cuprinde o serie de succesiuni decizionale prin care se caută cea mai buna alternativa si
finalizarea acestor căutări cu alegerea cea mai potrivita; iar a treia etapa este cea care se

ocupa cu analizarea factorilor externi ai deciziei, acesta analiza se face in termeni d rezolvare
a conflictului resimțit de tânăr in -plan intern, conflict determinat de presiunea luării unei
hotărâri in condițiile acțiunii diferiților factori si existentei mai multor alternative( modelul
Hilton 1962).
Pentru a lua o decizie cat mai buna, pentru a fi cat mai implicat in luarea acestei decizii,
trebuie sa:

10
 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera

1. Arătam cum se poate informa, ce informații sa caute si unde sa le caute, dar

tânărul/clientul trebuie lăsat sa facă el căutarea respectiva
2. Sa i se arate ce înseamnă o analiza SWOT (strong- puncte tari, weak-puncte slabe,
opportunities-oportunitati, threats-amenintari), sa identifice aceste puncte la propria-
i persoana
3. Sa învețe cum se întocmește un CV, o scrisoare de intenție etc, dar din nou cu
specificația ca el trebuie sa le întocmească.
4. Sa i se demonstreze concret cum se identifica un loc de munca vacant, dar căutarea
el o realizează
5. Sa simuleze diferita situații premergătoare angajării, sa știe ca acolo el va fi singur
6. Recapitularea comportamentelor dezirabile in situația de angajare si la locul de munca,
dar atitudinea pe care o va avea este cea pe care el o va hotărî.
7. Sa cunoască prioritățile angajatorului, dar el decide daca ale sale sunt sau nu mai
importante.

11