Suport de curs – Consilier orientare privind cariera
1.4. Culegerea și organizarea informațiilor
Culegerea informațiilor. Ca sursă de culegere a datelor au servit pentru o perioadă lungă de
timp, aproape exclusiv, persoanele, care rămâne și astăzi cea mai importantă. Pentru acest gen de prelucrări de rezultate îi stă la dispoziție științei psihologice un arsenal de procedee bogat în conținut: testele psihologice, pentru măsurarea comportamentului și pentru evidențierea trăsăturilor de personalitate (caracteristicilor), scale și chestionare, foi de observație și dispozitive de înregistrare, ca de exemplu, sistemul de analiză și de evaluare computerizată a datelor. Toate activitățile de consiliere presupun măsurători iterative și progresive în volum.
În ultima perioadă, se multiplică sarcinile la care trebuie întreprinsă o analiză a ambianței
în care își desfășoară activitatea persoana, conjunctură în care dobândesc importantă noi instrumente de observare necreative (exemplu: domeniul de activitate, prelevare de date, prescripții ale legii de protecție a datelor.
Expertiza cuprinde doar, în mod excepțional, activități psihologice care presupun
exclusiv sarcini de culegere a datelor. Adesea, datele trebuie să fie prelucrate în contextul unei prezentări de ansamblu a datelor problemei asupra cărora specialistul trebuie să se pronunțe, context care le valorizează și le pregătește să fie puse în relație cu problemele de decizie.
Astfel, planificarea datelor servește frecvent drept fundament pentru activitățile de
expertiză ale psihologilor. Prelucrarea informațiilor existente pentru utilizarea într-o expertiză cere aptitudinea pentru integrarea unor date de natură diferită: informații asupra istoriei vieții unei persoane, răspunsuri la un chestionar, impresii dintr-o întâlnire nemijlocită cu participanții la o procedură psihologică de grup, rezultatele la un test de randament, informații care trebuise relaționate în mod armonios și prelucrate pentru un tablou general.
1 Suport de curs – Consilier orientare privind cariera
Doar prin folosirea sistematică a izvoarelor de informații multiple, inclusiv a
cunoștințelor de fundamentare (învățate în perioada de studiu a psihologiei), se deosebește psihologul de „expertul profan”, care crede, pe baza unui sau mai multor izvoare de informații, sărace și simplificate (ca de exemplu ”prima impresie” sau pe baza rezultatelor unui singur test), că poate să dea un verdict (decizie) despre anumite persoane sau grupuri de persoane.