Întrebarea 1. Caracteristica sistemului unic al organelor vamale
Sistemul unic al organelor vamale a RM poate fi definit ca o totalitate ierarhică de verigi independente condiționată de aspectul funcțional, caracterizată prin scopuri comune (promovarea politicii vamale unice) și sarcini comune (utilizare eficientă a instrumentelor controlului vamal și reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al RM), inclusiv și prin subordonare verticală a verigilor inferioare celor superioare. Fiecare organ, în dependență de locul și situația sa în sistemul general, joacă un anumit rol, îndeplinind un volum anumit de funcții puse pe seama organelor vamale de către stat. Un centru unic funcțional și organizațional al acestui sistem este Serviciul Vamal al RM. Sistemul organelor vamale constă din trei verigi: Serviciul Vamal al RM; birourile vamale; posturile vamale. Examinarea totalității organelor vamale ca fiind un sistem unic presupune concomitent și analiza specificului părților sale componente, adică ale diverselor organe vamale în calitate de subsistem. Fiecare organ îndeplinește un volum anumit de funcții, este împuternicit pentru executarea nemijlocită a activității vamale. Depistarea și caracterizarea specificului fiecărei dintre ele este importantă atît pentru a înțelege esența acestui organ și locul lui în sistemul examinat, cât și pentru analiza întregului sistem. Structura din trei verigi a sistemului organelor vamale are o confirmare legislativă și este reflectată în al. 2 art. 9 CV a RM. Toate verigile sistemului organelor vamale sunt organe de stat. Ele sunt destinate realizării practice a împuternicirilor RM în domeniul reglementării vamale și relațiilor economice externe fiind finanțate din contul mijloacelor bugetului de stat și altor surse prevăzute de legislația RM. Legăturile reciproce din cadrul sistemului organelor vamale se bazează pe principiul îmbinării centralizării și descentralizării. Centralizarea se manifestă printr-o subordonare ierarhică strictă și printr-un control asupra organelor inferioare din partea organelor superioare. Hotărârile lor sunt obligatorii pentru toate organele vamale inferioare. Descentralizarea presupune faptul că fiecare organ vamal are o competență bine definită pentru executarea activității vamale pe teritoriul subordonat. Organele vamale își îndeplinesc funcțiile avînd o bază juridică unitară. Unitatea sistemului organelor vamale este confirmată și de simbolica comună de stat: toate organele vamale, navele maritime și cele fluviale aflate la dispoziția lor au drapelul lor, iar mijloacele de transport auto și navele aeriene au un semn de identificare (emblema organelor vamale). Constituirea unui sistem unitar al organelor vamale ale RM a fost însoțită de schimbări politice, economice și sociale, ce au avut loc în republică la începutul anilor 90. Aceste schimbări au fost condiționate de desființarea URSS și crearea unui șir de state independente, stabilirea unei noi statalități moldovenești, de trecerea economiei țării la relațiile de piață, și, respectiv, de liberalizarea activității economice externe. Toți factorii expuși mai sus, în totalitatea lor, au adus la conturarea organelor vamale într-o structură de stat independentă. În legătură cu aceasta, constituirea și dezvoltarea unui sistem unitar al organelor vamale ale RM pot fi divizate, condiționat în trei etape fundamentale, fiecare din ele având trăsăturile sale specifice: 1. Perioada din 1991 pînă 1993 – etapa fundamentării conceptuale a rolului și importanței serviciului vamal al RM, a trăsăturilor organizării și funcționării lui în condiții noi, etapa depășirii consecințelor destrămării URSS, etapa creării unei rețele a organelor vamale la frontierele de stat și pe teritoriul republicii în locurile concentrării de mărfuri și mijloace de transport supuse vămuirii și controlului vamal. 2. Perioada din 1993 pînă în 2000 – etapa dezvoltării anterioare a sistemului organelor vamale și aparatului administrativ, creării și dezvoltării intensive a obiectelor infrastructurii vamale, ce asigură realizarea activității vamale în baza unei legislații vamale noi. 3. Perioada 2000 – pînă în prezent – etapa, specificul calitativ al căreia constă în faptul că accentul principal în procesul constituirii unui sistem unitar al organelor vamale ale RM cade pe modernizarea și asigurarea unei funcționări depline a serviciului vamal în corespundere cu necesitățile apărute pe parcursul trecerii economiei țării la condițiile relațiilor de piață și adaptării activității vamale la standardele internaționale. Activitatea organelor vamale trebuie să se înfăptuiască într-o corespundere strictă cu Constituția RM, cu legile naționale și tratatele internaționale în domeniul activității vamale la care RM este parte. În sistemul organelor vamale ale RM funcționează laboratoare vamale, instituțiile științifice de cercetare, instituțiile de învățământ, centrele de calcul și alte întreprinderi, organizații și instituții subordonate Serviciului Vamal al RM, destinația fundamentală a cărora este crearea condițiilor pentru executarea de către organele vamale a funcțiilor și sarcinilor sale. Serviciul Vamal al RM și alte organe vamale competente: - stabilesc profilul întreprinderilor, organizațiilor și instituțiilor din sistemul organelor vamale și locul aflării lor; - confirmă normele și regulamentele; - numesc în funcție și eliberează din funcție conducătorii; - adoptă hotărâri despre reorganizare sau lichidare.
Întrebarea 2. Funcțiile de bază ale organelor vamale
Activitatea organelor vamale ca organelor puterii executive se manifestă prin executarea funcțiilor puse pe seama lor de către stat. Prin funcțiile organului puterii executive se înțelege un complex de acțiuni organizațional-juridice, definite în statutul organului și bazate pe un schimb continuu de informații, care asigură obiectul orientării politice, economice și metodice cu resurse materiale, tehnice și umane, îndreptate spre atingerea scopurilor puse în fața sistemului de administrare. Funcțiile organului puterii executive derivă de la funcțiile statului. Ele reflectă conținutul material al activității de conducere. Nomenclatorul lor se conține în actele ce reglementează statutul juridic al organului respectiv. Criteriile de bază ale clasificării funcțiilor administrării sunt obiectul și subiectul administrării. În dreptul vamal obiect al administrării, se consideră: - bazele juridice, economice și organizaționale ale activității vamale, orientate spre ocrotirea suveranității și securității economice a Republicii Moldova; - crearea condițiilor favorabile pentru integrarea economiei RM în economia mondială; - asigurarea ocrotirii drepturilor cetățenilor, subiecților comerciali și organelor de stat și respectarea de către ei a obligațiilor în domeniul activității vamale. Subiecți ai administrării în domeniul activității vamale sunt organele vamale ale RM, care constituie un sistem unic și care include: Serviciul vamal al RM; birourile vamale ale RM; posturile vamale ale RM. Atribuțiile îndeplinite de subiecții administrării se divizează în atribuțiile de bază (ramurale) și atribuțiile de asigurare (funcționale). Atribuțiile de bază (art. 11 CV RM.) ale organelor vamale sunt: 1. participarea la elaborarea politicii vamale a statului și promovarea acestei politici; 2. asigurarea respectării legislației vamale și fiscale; 3. apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale; 4. contribuirea, în limitele competenței, la asigurarea securității economice a statului; 5. apărarea intereselor economice ale statului; 6. aplicarea procedeelor vamale de reglementare a relațiilor economice și comerciale; 7. încasarea drepturilor de import / export; 8. participarea la elaborarea măsurilor de politica economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamala și aplicarea acestor măsuri; 9. lupta împotriva contrabandei, a încălcării reglementarilor vamale și legislației fiscale care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, trecerea ilegală peste frontieră a substanțelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, de valoare istorică și arheologică, obiectelor proprietății intelectuale, speciilor de animale și plante (derivate și părți ale lor) aflate pe cale de dispariție, etc.; 10. contribuirea la combaterea terorismului internațional; 11. exercitarea și perfecționarea controlului vamal, efectuarea vămuirii și crearea condițiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală; 12. contribuirea și participarea la elaborarea statisticii vamale a comerțului extern și statisticii vamale speciale; 13. contribuirea la realizarea măsurilor de apărare a securității statului, de asigurare a ordinii publice și morale, de apărare a vieții și sănătății oamenilor, de ocrotire a florei și faunei, mediului înconjurător, de protecție a pieții interne; 14. exercitarea controlului vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenței; 15. asigurarea îndeplinirii obligațiilor internaționale ale statului în domeniul vamal; 16. participarea la elaborarea acordurilor internaționale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte autorități publice din străinătate, cu organizațiile internaționale din domeniul vamal; 17. efectuarea cercetărilor științifice, oferirea consultațiilor, asigurarea pregătirii și reciclării specialiștilor în domeniul vamal; 18. promovarea politicii financiare și economice unice, dezvoltarea bazei tehnico- materiale și sociale a organelor vamale și crearea condițiilor pentru activitatea colaboratorilor vamali; 19. exercitarea altor atribuții stabilite de legislație. Lista propusă a atribuțiilor fundamentale demonstrează cât de multiaspectuală este activitatea organelor vamale. La atribuțiile de asigurare ale organelor vamale se referă: funcția resurselor umane, funcția financiară și funcția tehnico-materială (și alte funcții cu caracter organizațional). Funcțiile sale organele vamale le îndeplinesc atât de sine stătător, cât și colaborând cu alte organe de stat, întreprinderi, instituții, organizații, inclusiv cu cetățenii. Totodată, organele de stat și funcționarii lor sunt obligați să acorde ajutor organelor vamale. Aceasta se referă, în primul rând, la organele financiare și fiscale, la organele poliției de frontieră, la organele de transport și alte organe, care sunt strâns legate în aspect funcțional cu organele vamale.