Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs - 10 Lectii
Curs - 10 Lectii
TEORIEI JOCURILOR
B_Co
mp
Fără
A_Co Publicitat
mp e Publicitate
M Foart
are e
Mare
Fără Ma
Publicitate re Mic
Mi Mod
c erat
Foa
rte
Ma Mod
Publicitate re erat
B_Co
mp
Fără
A_Co
mp Publicitate Publicitate
Ma Foarte
re Mare
Fără Mar
Publicitate e Mic
Mic Moder
at
Foar
Foar
te
te
Mar
Publicitate e Mic
Fig. 1.2. Doar o singură firmă are o strategie dominantă
3. Lecţia 3: Cooperare
Să presupunem că nicio firmă nu are o strategie dominantă, astfel
încât fiecare cea mai bună alegere a fiecărui manager depinde de ceea ce
alege celălalt manager de firmă. Atunci fiecare are un interes în a-l convinge
pe celălalt să acţioneze intr-o anumită direcţie. Se consideră, ca exemplu,
câştigurile posibile pentru firma A_Comp şi B_Comp să fie obţinute din noi
produse lansate: detergent pentru spălare manuală „Detergent Manual” sau
detergent pentru maşină de spălat „Detergent Automat” (a se vedea Fig.
1.3.).
B_Comp
Mic Mare
Detergent
Manual Mic Mare
Fig. 1.3. Niciuna din cele două firme nu are o strategie dominantă
Acesta este în principiu cazul în care fiecare manager obţine cel mai
mare câştig dacă firma rivală produce un produs diferit de al său. În această
situaţie, fiecare are un interes în a „semnala” celuilalt produsul pe care
intenţionează să îl lanseze. Acest fenomen este adeseori întâlnit în sectoarele
industriale în care dezvoltarea unui produs este un proces de lungă durată în
timp şi costisitor. În astfel de sectoare industriale firmele găsesc avantajos
să descurajeze rivalii de a urmări anumite căi de dezvoltare a produsului.
Acest lucru se face prin intermediul unor "scurgeri" sau anunţuri mai
substanţiale despre planurile lor de cercetare.
Există posibilitatea ca să nu fie suficient pentru firme doar să
„semnaleze” intenţiile lor strategice. De exemplu, dacă managerii nu sunt
capabili de asemenea să „semnaleze” rivalilor angajamentul lor faţă de o
anumită acţiune, firma oponentă poate fi nesigură cu privire la câştigul final.
În consecinţă, managerii celor două firme ar trebui să facă publice proiectele
lor de cercetare – dezvoltare sau alte proiecte de investiţii într-unul sau mai
multe produse anterior datei la care produsele urmează să fie lansate.
„Semnalarea” anterioară jocului propriu-zis, susţinută de cheltuieli
financiare solide, evidenţiază angajamentul luat pentru a realiza o anumită
acţiune al fiecărei firme.
B_Comp
Nu
A_Comp Intră Intră
Moderat Zero
Preţ
Mare Moderat Mare
Pierderi Zero
Preţ Foarte
Mic Mic Mic
5. Lecţia 5
Un motiv pentru care nu poate fi credibilă o presiune de reducere a
preţului în cazul unei noi intrări pe piaţă, este faptul că producţia firmei care
pune presiune poate fi mică în raport cu potenţiala piaţă. Deşi acest lucru
poate fi destul de satisfăcător pentru firma în cauză, decizia de a reduce
preţul atunci când producţia este deja la capacitate maximă, va fi lipsită de
fond întrucât firma care pune presiune nu poate produce mai mult. Se
consideră că firma A_Comp decide să acţioneze în sensul reducerii preţului.
O modalitate de a face acest lucru este de a investi de la bun început
într-o capacitate de producţie suficient de mare pentru a fi în măsură să
mărească producţia în mod substanţial, la costuri suplimentare reduse pentru
sine. Deoarece o creştere a producţiei va conduce la o reducere a preţului de
piaţă şi a profiturile pe care firma A_Comp le poate obţine dacă este singura
firmă de pe piaţă, opţiunea de a se comporta în acest mod este aplicată doar
când are loc intrarea pe piaţă a unei noi firme. Deoarece, în plus, menţinerea
acestei capacităţi de producţie suplimentare implică existenţa unor costuri
suplimentare pentru firma A_Comp, câştigurile sale în toate situaţiile sunt
sensibil modificate.
În cazul în care firma A_Comp nu utilizează capacitatea sa
suplimentară, atunci câştigul său este mai mic (cu suma X) decât cea din
Fig. 1.4.; în cazul în care firma A_Comp utilizează capacitatea sa
suplimentară, atunci câştigul său este mai mic cu suma Y (unde Y este mai
mic decât X) decât câştigul din Fig. 1.4.. Se consideră suma Y mai mică
decât X deoarece folosirea capacităţii suplimentare adaugă la profitul firmei
A_Comp o sumă care compensează parţial costul investiţiei în noua
capacitate. Câştigurile sunt reprezentate în Fig. 1.5..
B_Comp
Nu
A_Comp Intră Intră
Moderat Zero
Preţ
Mare Moderat - X Mare - X
Pierderi Zero
Preţ
Mic Foarte Mic - Y Mic - Y
B_Comp
Nu
A_Comp Intră Intră
-5 0
B_Comp
Nu
A_Comp Intră Intră
5 0
80 0
Nu
Intră 0 0
B_Com
p
Preţ Preţ
A_Com
p Mare Mic
Mar Foarte
e Mare
Preţ
Mare Mare Mic
Mic Modera
t
Foart
Preţ e Modera
Mic Mare t
Ma Foarte
re Mare
Preţ Mar
Mare e Mic
Mic Moder
at
Foar
te Foar
Preţ Mar te
Mic e Mic
10. Lecţia 10
Există alte moduri în care firmele pot încuraja rivalii să menţină
stabilitatea pieţei. Acest lucru este posibil fără a recurge la ameninţări
directe. Să presupunem că ambele firme A_Comp şi B_Comp au ca strategii
dominante strategia „Preţ Mic”. În cazul în care A_Comp doreşte să
semnaleze firmei B_Comp că nu are intenţia să micşoreze preţul decât dacă
B_Comp face primul acest lucru, A_Comp poate face acest lucru prin
intermediul unui semnal adresat propriilor clienţi (Fig. 1.10.).
B_Comp Preţ Preţ
A_Comp Mare Mic
100 140
Preţ
Mare 100 80
75 80
Preţ
Mic 175 85
B_Comp
Preţ Preţ
A_Comp Mare Mic
100 140
Preţ
Mare 100 80
75 80
Preţ
Mic 70 85