Repere profesionale.
Metodologie
Motivarea personalului în biblioteci
Cătălin MIREA, bibliograf
Biblioteca Academiei Române. Serviciul Comunicarea Colecțiilor
Calea Victoriei, nr. 125, cod poștal 010071, sector 1, Bucureşti
tel.: +4021.2128284 / 1123, e-mail: relpublic@bibacad.ro
Introducere
Potențialul și eficacitatea oricărui tip de organizație,
depind într-o mare măsură, de performanțele individuale
ale membrilor săi. La rândul lor, performanțele individuale
sunt influențate de o serie de factori, printre care se regăsesc
stilul de conducere al managerilor și cultura organizației.
Transformările așteptate în viitor de la o societate bazată
eminamente pe resurse materiale la o societate a utilizării
resuselor inteligente care se profilează astăzi, produc integrarea
pe scară largă a managementului bazat pe cunoștințe la
nivelul organizațiilor performante. Atenția se mută strategic
de la impersonalele acțiuni cu resurse materiale sau financiare
la conducerea, antrenarea și motivarera capitalului uman, cu
toate efectele care rezultă din personalizarea relației dintre
manageri și angajați.
Reușita într-o activitate este asigurată în cea mai mare
măsură atât de latura calitativă a factorului uman, cât și de
motivația acestuia, de altfel, unul dintre puținele domenii
științifice care pot produce schimbări calitative majore
în planul activității profesionale, fără investiții materiale
și financiare majore, prin intensificarea însă a eforturilor
managerului. În cadrul bibliotecilor, considerăm că motivarea
angajaților este esențială, deoarece activitatea acestora este
cea care duce la creșterea performanțelor organizaționale în
toate activitățile pe care le desfășoară.
Pentru un manager este important să mențină în echilibru
balanța celor două tipuri de motivatori - extrinseci și intrinseci
și să înțeleagă faptul că motivele pentru care oamenii rămân
într-un anume loc de muncă nu sunt aceleași cu motivele
pentru care decid să părăsească respectivul loc de muncă.
Angajații invocă factori intrinseci, chiar psihologici atunci
când sunt întrebați ce le place la locul lor de muncă și tind să
se centreze pe factori extrinseci când trebuie să explice de ce
părăsesc acest post.1
Bibliotecile publice ale comunității, inclusiv bibliotecile
rurale și urbane, locale și de ramură, și servicii de bibliotecă
mobilă, sunt instituții sociale majore în comunități din întreaga
lume. Ele oferă pentru toate grupele de vârstă, resurse culturale
valoroase, inclusiv accesul la cărți și alte mijloace, pentru a
disemina în calm și liniște lectura în spațiile sălilor proprii,
precum și în spațiile publice pentru evenimente comunitare.
Ele au fost de multe ori locuri pentru întâlniri cu caracter
politic și cultural, la fel ca în dezbaterile asupra cenzurii.
Ele sunt, de asemenea, instituții sociale care încurajează
schimburile culturale la nivel mondial: în multe comunități,
o bibliotecă locală, sală de lectură sau o bibliotecă mobilă
(cum ar fi un bookmobile), sau chiar o „cămilă” (camel) – sau
un serviciu de carte pe bază de „cal”– („nomad”) – poate fi
324 | noiembrie 2018
singura sursă disponibilă de acces la cărți, ziare și pe Internet.
Bibliotecile publice comunitare sunt, prin urmare, „agenții”
și locații pentru schimburi culturale și de conștientizare.
În țările în curs de dezvoltare, în special, bibliotecile
comunitare nu sunt doar gazdă pentru globalizare culturală,
dar sunt ele însăle exemple de difuzare a unor instituții
sociale majore din țările de bază la cele periferice. În cadrul
națiunilor în curs de dezvoltare, oamenii de știință și activiști
din țările dezvoltate occidentale au în vedere (printr-o
activitate permanentă) modalități de promovare a idealurilor
și tehnicilor moderne de biblioteconomie. Prin intermediul
instituțiilor globale, cum ar fi Națiunile Unite pentru Educație,
Știință și Cultură (UNESCO) și Federația Internațională
a Asociațiilor și Instituțiilor de Biblioteci (IFLA), elitele
occidentale oferă orientări, finanțarea și standardele
internaționale pentru crearea și funcționarea bibliotecilor
comunității din întreaga lume. Țintele principale ale UNESCO
pentru dezvoltarea bibliotecilor, și chiar definiția lor a ceea ce
constituie o bibliotecă, sunt preluate de către elite în țările în
curs de dezvoltare, precum și prin intermediul acestor grupuri
de impact asupra politicii culturale din întreaga lume. În acest
fel, obiectivele, definițiile și justificările expuse de UNESCO
și IFLA pot oferi indicii cu privire la răspândirea globală a
diferitelor forme de biblioteci comunitare. UNESCO, despre
Societățile bazate pe cunoaștere (UNESCO 2007), descrie
bibliotecile comunitare ca fiind „conducte” (canale) de
schimb cultural la nivel mondial.2
*
Motivarea (combinată cu competența) constituie elemente
esențiale ale reușitei. Motivarea poate permite indivizilor
să realizeze ce și-au propus. În fond motivarea reprezintă,
motorul, energia care-l face să înceapă acțiunea: „când vrei,
poți”, după cum spune zicala. Se spune de asemenea adesea
că un om motivat este un om fericit.
Totuși nu trebuie să confundăm motivarea cu satisfacția.
Chiar dacă cele două noțiuni pot adesea să fie asociate, se
întâmplă, de aemenea, dimpotrivă, ca insatisfacția să dea
naștere, din cauza stării de nemulțumire pe care o creează,
unei motivări mari pentru a realiza obiectivele fixate.
Se poate face de asemenea o legătură între gradul de
frustrare și gradul de motivare; cu cât situația actuală a
individului este dificil de suportat, chiar producătoare de
frustrări, cu atât dorința de a-și realiza obiectivele care să-i
permită să obțină o satisfacție este mare.3
Motivația
Motivația este o caracteristică psihologică care suscită un
organism de a acționa spre un scop și obiectiv dorit, controlat,

și susține anumite comportamente direcționate de obiective.
Ea poate fi considerată o forță motrice; una psihologică, care
constrânge sau consolidează o acțiune spre un obiectiv dorit.
Motivația este o unitate de interior și se comportă și / sau
acționeză într-un anumit mod. Este diferența dintre trezirea
înainte de zorii zilei pentru a pleca la muncă și lenevirea în
jurul casei toată ziua.
Halepota (2005) consideră „motivația ca participarea
activă a unei persoane și angajamentul de a atinge rezultatele
prescrise. El a avertizat că noțiunea de motivație este un
concept abstract, deoarece strategii diferite produc rezultate
diferite, în momente diferite și nu există nicio singură
strategie care poate produce rezultate favorabile garantate tot
timpul (permanent)”.4
Cole (1996) opinează că motivația este termenul utilizat
pentru a descrie aceste procese, atât instinctiv cât (dar) și
rațional prin care oamenii caută să satisfacă unitățile lor de
bază, nevoile percepute și obiective personale care determină
performanța.5 Motivația este considerată „a fi forța motrice
din spatele unui individ angajat în orice tip de activitate.”6
În opinia lui Jean-Pierre Mercier „un număr mare de
modalității de abordare a motivării” este dat de „proverbe,
dicționare populare sau / și citate”. Vom exemplifica folosind
din multitudinea acestora doar citatele oferite de autor:
„Există două tipuri de persoane: acele care își găsesc
scuze bune și acelea care au rezultate bune.
Pentru un bun marinar, vântul suflă întotdeuna bine, cu
condiția să știiți să-l folosiți.
Motivarea cheamă acțiunea și se hrănește din acțiune.
Nu dă rezultat bun decât ceea ce corespunde interesului.”7
Tipuri de motivație
Motivația este înțelegerea de către o persoană a faptului
că trebuie să facă un anumit lucru și hotărârea sa de a-l
face în orice moment.8 Ea reprezintă forța de care îi asigură
energie comportamentului, îi stabilește acestuia o direcție și
îi generează tendința de a persista.9
Chiar dacă sursele de motivație sunt mai multe,
reținem doar trei considerate a fi mai relevante pentru viața
profesională și anume: motivația extrinsecă, motivația
intrinsecă și motivația rațională.
Motivația extrinsecă provine din mediul de muncă și este
aplicată de alte persoane. Ea face apel la nevoile individului
și la latura lui emoțională. Motivația extrinsecă are două
componente: una pozitivă și una negativă.
Componenta pozitivă a motivației extrinseci, motivarea
angajatului, cum se mai numește, se manifestă prin recompense
bănești, evaluare, promovare, recunoaștere și apreciere.
Motivația extrinsecă negativă se aplică prin restricții și
constrângeri. Un manager, cu experiență și bine intenționat,
va face apel la această componentă doar în cazuri extreme,
deoarece poate duce la demotivare și chiar la conflicte
păguboase pentru ambele părți.
Motivația intrinsecă vine din interiorul persoanei și este
un vector care va dinamiza efortul persoanei pentru a-și atinge
scopul propus. Ea este de factură pozitivă și se manifestă
prin: dorință (voință), implicare, perseverență, dezvoltare
profesională și performanță. Toate aceste manifestări țin
de personalitatea individului, înțelegerea sarcinii, șansă,
abilitatea cognitivă generală și inteligența emoțională. Ele vor
fi direcționate către performanța individului, care reprezintă
măsura în care un membru al organizației contribuie la
atingerea obiectivelor acesteia.10
Repere profesionale. Metodologie
Motivația intrinsecă se referă la aceea motivație, care este
condusă de un interes sau plăcere în sarcina în sine, și există
în interiorul individului, mai degrabă decât să se bazeze pe
presiuni externe sau pe o dorință de recompensă. Motivația
intrinseca a fost studiată încă de la începutul anilor `70.
Motivația rațională sau altruistă provine din nevoia de a
te conecta cu alți oameni și de a-i ajuta.11
Motivarea personalului din bibliotecă
Motivarea personalului unei biblioteci este o parte
esențială a atributului unui administrator al oricărei organizații
(în cazul de față a unei biblioteci publice și a managerului /
directorului general al acestei instituții).
În cazul în care personalul bibliotecii nu este motivat
cu privire la locul de muncă, în orice mod, acest personal
va constitui o provocare uriașă. Motivația se află în centrul
a tot ceea ce bibliotecarii efectuează (lucrează) în cadrul
bibliotecilor. Bibliotecile și bibliotecarii ar trebui să fie
orientate respectiv orientați și integrate respectiv integrați în
cadrul comunității din care fac parte deoarece acestea conduc
spre satisfacerea nevoilor membrilor acestor comunități
pe care le deservesc. Orice lipsă de motivație în rândul
personalului este privită ca acele dificultăți care ar trebui să
fie explorate și abordate într-un anumit fel înainte de a se face
vreun progres real în afara bibliotecii.
Abimbola (1997), în investigația sa cu privire la nivelul de
motivare în rândul bibliotecarilor și para-profesioniștilor din
bibliotecile universitare din Nigeria, dezvăluie o nemulțumire
generală referitoare la oportunitățile de formare, dezvoltarea
profesională, mediul de lucru, concediu de studii, concediul
sabatic, la modul de comunicare și la stilul de management.12
Jennifer Rowley (1996), evidențiază faptul că în aceste
state precum Nigeria spre exemplu, personalul este privit ca
o resursă-cheie și reprezintă o componentă importantă pentru
bugetul bibliotecilor. S-a observat că bibliotecile publice
din această parte a lumii, nu au fost bine motivate, deoarece
aceastea sunt văzute (percepute) ca un „dăunător” în bugetul
statului. „Biblioteca” este văzută (percepută) ca o entitate
inutilă care ia bani și nu face nimic. Din această perspectivă,
personalul de bibliotecă nu a considerat că este bine motivat.13
Cu toate aceste aspecte care conduc mai degrabă spre
o demotivare decât spre o motivare a personalului care
deservește aceste instituții (biblioteci publice) există și diverse
modalități majore care conduc spre motivarea personalului
bibliotecilor publice.
Motivația a fost definită ca fiind „procesul psihologic care
dă scris comportamentului și direcției” și „gradului în care
o persoană știe și alege să se angajeze în anumite condiții
specificate”14 (am spune cu alte cuvinte – în cunoștință de
cauză). Motivul pentru satisfacție este simplu – o nevoie
nesatisfăcută într-un individ care plânge după satisfacerea
(acestei nevoi). În scopul de a stimula motivația, managerii
pot folosi mai multe tactici, inclusiv îmbogățirea lucrătorului,
comunicarea feedback-ului și stimulentele. Deși nu există
un răspuns corect sau greșit, o înțelegere a elementelor de
bază ale managementului motivațional poate ușura povara
angajaților la momentul angajării.15
Impactul motivării intrinsece și extrinsece a angajaților
din organizațiile de informare
Înțelegerea motivației pentru (în) forța de muncă este un
pas crucial spre crearea unui mediu de lucru dinamic care
îmbogățește și împlinește lucrătorii. Această constatare se
2018 noiembrie | 325
Repere profesionale. Metodologie
susține pe discuțiile purtate în cadrul „departamentului”
de management din cadrul „clasei” de Biblioteconomie și
Știința Informării (Library and Information Science – LIS)
pe tema motivației și subliniază necesitatea unor schimbări
radicale în abordarea managementului motivării (motivației)
în cadrul organizațiilor de informare. Analiza are la bază
părerile pe această temă a 98 de cursanți în Managementul
Biblioteconomic (Management Library Science – MLS),
studenți de la patru „cohorte” studențești (grupe / clase
studențești). Acest studiu s-a desfășurat din primăvara
anului 2013 până în primăvara anului 2014 și arată faptul că
motivatori intrinseci sunt mult mai influenți decât orice mod
și tip de abordare. Rezultatul indică faptul că viitorii lideri în
știința informației și managerii ar trebui să recunoască faptul
că factorii intrinseci joacă un rol important în motivarea
angajaților și a pus mai mult efort în crearea unei culturi
a respectului, egocentrismului, încredere și autonomie în
adaptarea strategiilor de management pentru a se inocula
(introduce) (transpune) în emoțiile (sentimentele) colegilor
de muncă. Acești motivatori intrinseci sunt mai importanți
pentru personal decât factorii (motivatorii) extrinseci. În
acest sens un exemplu concret îl constituie banii. Formatorii,
cadrele didactice specializate (profesorii) în Biblioteconomie
și Știința Informării joacă un rol important în dezvoltarea
încrederii absolvenților oferindu-le un cadru holistic care
promovează dezvoltarea profesională și avansarea în carieră.16
În plus față de a căuta împlinirea (satisfacția) în munca
lor, angajați de azi, inclusiv bibliotecarii și profesioniștii în
știința informării se așteaptă să găsească un echilibru în viața
personală. În fapt ele sunt motivate de alte persoane decât
cele cu care lucrează, prin faptul că acestea de obicei le oferă
lucruri (bunuri). Există diferite paliere, tipuri de motivație,17,18
toate joacă un rol critic în determinarea modului motivant al
individului.
Metode concrete de motivare
În această secțiune voi încerca să exemplific succint
câteva metode considerate a fi motivante pentru personalul
unei biblioteci publice. Acestea sunt următoarele
1. Remunerarea corespunzătoare. S-a observat, spre
exemplu, că personalul unor biblioteci nu sunt remunerați
în mod adecvat în comparație cu omologii lor din același
tip de biblioteci. Ei sunt plătiți mai slab (cu mult mai puțini
bani) și acest lucru i-a demotivat (demoralizat). Remunerarea
personalului îi motivează în mod adecvat să lucreze mai mult
și eficient.
2. Organizarea de seminarii. Organizarea de seminarii
pentru personalul angajat care le permite să participe
la seminarii cu alți bibliotecari îi motivează și le oferă
posibilitatea să știe cum se desfășoară activitățile în cadrul
bibliotecilor acestora. Poate fi privit ca un schimb de
experiență.
3. Competența personalului (Evaluarea personalului).
Conducerea bibliotecii (managerii de bibliotecă) – personalul
considerat ca autoritate trebuie să evalueze angajații în baza
unui plan de competențe pentru personalul angajat la un
interval de cel puțin un an. Diferențierea între rezultatele
evaluate ale angajaților pot constituii motive de implicare
pentru cei cu rezultate mai puțin bune, care se vor mobiliza
și vor lucra mai sârguincios în vederea obținerii unui rezultat
mai bun, care va fi răsplătit anul următor. Nu întotdeauna! Pot
inteveni frustrarea, invidia, sentimentul nedreptății ceea ce de
fapt îi va demotiva.
326 | noiembrie 2018
4. Furnizarea tehnologiei moderne la zi. Furnizarea
de tehnologii cum ar fi LC on-line pentru catalogarea de
materiale va încuraja personalul specializat să catalogheze
mai multe materiale, spre deosebire de metoda tradițională de
catalogare folosită anterior.
5. Asigurarea unui mediu de lucru favorabil. Un mediu
bun de lucru încurajează bibliotecarii să fie convinși să
lucreze. Bine construit (din punct de vedere ergonomic), de
exemplu: birouri dotate cu au aer condiționat, mediul poate
fi un „agent” de confortabilitate completă care motivează
personalul – angajați, care își desfășoară activitate în aceste
locuri de muncă (spații).
6. Promovarea personalului. Promovarea este un agent
pentru motivație. Astfel, bibliotecarilor le este permis să
meargă pe o pregătire extensivă pentru a spori cunoștințele
lor de bază. Poate fi dat ca exemplu aspectul care privește
formarea acestora la locurile de muncă (accederea pe o treaptă
superioară în aceeași poziție fără a schimba locul de muncă și
în foarte multe cazuri fără a primi noi sarcini de îndeplinit).
7. Instruirea la locul de muncă. Bibliotecile de toate tipurile
fac în mod obișnuit la locul de muncă un program special,
dar mai ales specific, axat numai pe abilitățile și cunoștințele
pe care asistenții bibliotecii trebuie să le îndeplinească în
conformitate cu sarcinile și atribuțiile conferite de locul de
muncă – prin fișa postului.
Ajidahun într-un articol elaborat în anul 2007 reliefează
faptul că „instruirea la locul de muncă este cea mai populară
metodă de formare folosită”19 pentru personalul din biblioteci.
Articolul prezintă în exclusivitate rezultatele unei cercetări
efectuate în cadrul bibliotecilor universitare din Nigeria.
Dar pentru lucrarea de față am evidențiat această metodă
deorece este cea mai des întâlnită și care presupune costuri
foarte scăzute, folosită cu precădere în cadrul oricărui tip de
instituție (în cazul de față – biblioteca).
Concluzii
„Dacă încercați, uneori veți obține ceea ce aveți nevoie.”
În esență menținerea lucrătorilor motivați în funcții
(sarcini) aparent fără sfârșit nu este ceva complex ca de
exemplu „știința despre rachete”. Aceleași instrumente
de succes, care sunt folosite în cadrul managementului
resurselor umane – numit de către unii specialiști în domeniu
și „managementul regulat”, sunt cele care pot fi aplicate
lucrătorului (bibliotecarului specialist sau / și lucrătorului
para-profesional din biblioteca publică).
Ascultă și observă.
Privește și pornește, chiar dacă producția merge în declin,
decât să aștepți pentru că intervine epuizarea totală.
Să oferi stimulente pentru a inspira motivația. Investigați
zonele de lucru pentru a găsi o calitate totală (maximă). Găsiți
cea ce funcționează pentru personalul dumneavoastră.
Acestea sunt îndemnuri pentru conducători – manageri
de biblioteci publice, în relația de motivare a personalului cu
care colaborează.
Pentru a motiva angajații pe care îi coordonează între
managerii (conducători) și personalul subordonat este
indicat a se găsi relația de colaborare în detrimentul celei
de subordonare. Astfel relația de subordonare este privită
negativ (nemotivant) în comparație cu relația de colaborare
care este privită pozitiv (motivant) și care aduce motivarea în
cadrul echipei (motivare colectivă).
Motivarea angajaților (privită în sens pozitiv) este
indicată a fi suplinită de motivarea interioară. Aceste două

componente motivaționale, lucrând în strânsă legătură vor
conduce spre un succes garantat.
Note:
1. McBRIDE, John ; CLARK, Nick. 20 Steps to Better
Management. London: BBC Bocks, 1996, p. 105.
2. IGNATOW, Gabriel. Sites of Globalization: The Social
and Cultural Origins of Community Libraries. În: DASGUPTA,
Samir & PIETERSE, Jan Nederveen. Politics of Globalization
[online]. Disponibil pe Internet la adresa http.//dx.doi.
org/10.4135/9788132108293.n19, accesat în 30.07.2017.
3. MERCIER, Jean-Pierre. La motivation des employés: le
moteur de l’efficacité. Quebec: Edition Quebecar, 2002, p. 5.
4. HALEPOTA, H. A. (2005). Motivational theories and their
application in construction. În: Cost Engineering, vol. 47, nr. 3,
p. 14-18. În: Information Science Materials [online]. Disponibil
pe Internet la adresa http://jdapo220.blogspot.ro/2013/06/
public-library-staff-motivation.html, accesat în 30.07.2017.
5. COLE, G. A. (1996). Management theory and practice.
New Delhi: Martins. În: Information Science Materials [online].
Disponibil pe Internet la adresa http://jdapo220.blogspot.
ro/2013/06/public-library-staff-motivation.html, accesat în
30.07.2017.
6. RAJESH, Singh. The Impact of Intrinsic and Extrensic
Motivators an Employee Engagement in Informative
Organizations. În: Journal of Education for Library and
Information Science, vol. 57. Chicago: Association for Library
and Information Science Education, 2016, p. 197.
7. MERCIER, Jean-Pierre. Op. cit, p. 30-32.
8. AMABILE, Teresa ; KRAMER, Steven. Principiul
progresului. București: Publica, 2013, p. 53.
9. POPA, Mirela ; LUNGESCU, Dan ; SALANȚĂ, Irina.
Management: concepte, tehnici, abilități. Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană, 2013, p. 228.
10. CURTA, Olimpia. Motivare și motivație în bibliotecile
românești. În: Revista Română de Biblioteconomie și Știința
Informării, vol. 12, Issue 3/4, 2016, p. 13-14 [online]. Disponibil
pe Internet la adresa http://rrbsi.ro/index.php/rrbsi/issue/view/3-
4-2016, accesat în 30.07.2017.
11. Cercetătorii din psihologie fac adesea diferența dintre
motivația rațională și motivația altruistă sau prosocială. Prima
este defintă drept dorința de a ne conecta cu alți oameni, iar a
doua drept dorința de a proteja și promova bunăstarea celorlalți
oameni. Vezi: AMABILE, Teresa ; KRAMER, Steven. Op. cit.
p. 55 și 295.
12. ABIMBOLA, A. (1997). Motivating staff in Nigerian
university libraries. În: Library Management, vol. 18, nr. 3, p.
124-128. În: IWU JAMES, Juliana. Library Philosophy and
Practice (e-journal). University of Nebraska – Lincoln, 2011.
Paper 577 [online]. Disponibil pe Internet la adresa http://
digitalcommons.unl.edu/libphilprac. (Part of Library and
Information Science Commons – http://unlib.unl.edu/LPP),
accesat în 30.07.2017.
13. ROWLEY, Jennifer (1996). Motivation of staff in
libraries. În: Library Management, Vol. 17, no 5, p. 31-
35 [online]. Disponibil pe Internet la adresa http://dx.doi.
org/10.1108/01435129610119610, accesat în 30.07.2017.
14. UGAH, Akohundu Dike. Motivation and productivity in
the library. În: Library Philosophy and Practice (e-Journal) –
articol în nr. 195, 2008. p. 3 [on line]. Disponibil pe Internet
la adresa http://digitalcommons.unl.edu/libphilprac/195, accesat
în 30.07.2017.
Repere profesionale. Metodologie
15. THOMAS, R. Janelle ; HOLLEY, P. Robert. Management
versus repetitive tasks-avoiding “working for the weekend”. În:
New Library World, vol. 113, Iss 9/10. London: Emerald Group
Publishing Limited, 2012. p. 466 [online]. Disponibil pe Internet
la adresa http://dx.doi.org/10.1108/0307 4801211273939,
accesat în 30.07.2017.
16. RAJESH, Singh. Op. cit., p. 198.
17. MARCIANO, Paul. Carrots and sticks don’t work:
Build a culture of employee engagement with the principles of
RESPECT. New York: McGraw-Hill, 2010. p. 129. În: RAJESH,
Singh. Op. cit., p. 199.
18. RAYAN, M. Richard ; DECI, L. Edward. (2000), Intrinsic
and extrinsic motivation. Classic definitions and new directions.
În: Contemporary Educational Psychology, vol. 25, p. 54-67.
doi: 10.1006/ceps. 1999.1020 [online]. Disponibil pe Internet la
adresa http://www.idealibrary.com, accesat în 30.07.2017.
19. AIJIDAHUN, CO. The training, development and
education of library manpower in information technology in
university libraries in Nigeria. Îna: World Libraries, vol. 17,
no 1, 2007 [online]. Disponibil pe Internet la adresa http://
www.worlib.org/vol17no1/print/ajidahun_print.html, accesat în
30.07.2017.
Bibliografie:
Cărți:
1. AMABILE, Teresa ; KRAMER, Steven. Principiul
progresului. București: Publica, 2013.
2. MARCIANO, Paul. Carrots and sticks don’t work:
Build a culture of employee engagement with the principles of
RESPECT. New York: McGraw-Hill, 2010.
3. McBRIDE, John ; CLARK, Nick. 20 Steps to Better
Management. London: BBC Bocks, 1996.
4. MERCIER, Jean-Pierre. La motivation des employés: le
moteur de l’efficacité. Quebec: Edition Quebecar, 2002.
5. POPA, Mirela ; LUNGESCU, Dan ; SALANȚĂ, Irina.
Management: concepte, tehnici, abilități. Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană, 2013.
Articole în reviste:
1. AIJIDAHUN, CO. The training, development and
education of library manpower in information technology in
university libraries in Nigeria. În: World Libraries, vol. 17, no
1, 2007 [online]. Disponibil pe Internet la adresa http://www.
worlib.org/vol17no1/print/ajidahun_print.html, accesat în
30.07.2017.
2. CURTA, Olimpia. Motivare și motivație în bibliotecile
românești. În: Revista Română de Biblioteconomie și Știința
Informării, vol. 12, Issue 3/4, 2016, p. 11-24 [online]. Disponibil
pe Internet la adresa http://rrbsi.ro/index.php/rrbsi/issue/view/3-
4-2016, accesat în 30.07.2017.
3. RAJESH, Singh. The Impact of Intrinsic and Extrensic
Motivators an Employee Engagement in Informative
Organizations. În: Journal of Education for Library and
Information Science, vol. 57. Chicago: Association for Library
and Information Science Education, 2016. p. 197-206.
4. RAYAN, M. Richard ; DECI, L. Edward (2000). Intrinsic
and extrinsic motivation. Classic definitions and new directions.
În: Contemporary Educational Psychology, vol. 25, p. 54-67.
doi: 10.1006/ceps. 1999.1020 [online]. Disponibil pe Internet la
adresa http://www.idealibrary.com, accesat în 30.07.2017.
2018 noiembrie | 327
Repere profesionale. Metodologie
5. ROWLEY, Jennifer (1996) Motivation of staff in
libraries. În: Library Management, Vol. 17, no 5, p. 31-
35 [online]. Disponibil pe Internet la adresa http://dx.doi.
org/10.1108/01435129610119610, accesat în 30.07.2017.
6. THOMAS, R. Janelle ; HOLLEY, P. Robert. Management
versus repetitive tasks-avoiding “working for the weekend”.
În: New Library World, vol. 113, Iss 9/10. London: Emerald
Group Publishing Limited, 2012, p. 462-473 [online].
Disponibil pe Internet la adresa http://dx.doi.org/10.1108/0307
4801211273939, accesat în 30.07.2017.
7. UGAH, A. Motivation and productivity in the library.
În: Library Philosophy and Practice (e-Journal), nr. 195,
2008. p. 1-7 [on line]. Disponibil pe Internet la adresa http://
digitalcommons.unl.edu/libphilprac/195, accesat în 30.07.2017.
Resurse web:
1. ABIMBOLA, A. (1997). Motivating staff in Nigerian
university libraries. În: Library Management, vol. 18, no 3, p.
124-128. În: IWU JAMES, Juliana. Library Philosophy and
Biblioteca Academiei Române
Sursă: http://www.bucuresteni.ro/peharta/biblioteca_academiei_romane/
328 | noiembrie 2018
Practice (e-journal). University of Nebraska – Lincoln, 2011.
Paper 577 [online]. Disponibil pe Internet la adresa http://
digitalcommons.unl.edu/libphilprac. (Part of Library and
Information Science Commons – http://unlib.unl.edu/LPP),
accesat în 30.07.2017.
2. COLE, G. A. (1996). Management theory and practice.
New Delhi: Martins, 1996. În: Information Science Materials
[online]. Disponibil pe Internet la adresa http://jdapo220.
blogspot.ro/2013/06/public-library-staff-motivation.html,
accesat în 30.07.2017.
3. HALEPOTA, H. A. (2005). Motivational theories and their
application in construction. În: Cost Engineering, vol. 47, no 3,
p. 14-18. În: Information Science Materials [online]. Disponibil
pe Internet la adresa http://jdapo220.blogspot.ro/2013/06/
public-library-staff-motivation.html, accesat în 30.07.2017.
4. IGNATOW, Gabriel. Sites of Globalization: The Social
and Cultural Origins of Community Libraries. În: DASGUPTA,
Samir ; PIETERSE, Jan Nederveen. Politics of Globalization
[on-line]. Disponibil la adresa de Internet http.//dx.doi.
org/10.4135/9788132108293.n19, accesat în 30.07.2017.
Abstracte
Felicia Colda. Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba.
75 de ani de existență
Biblioteca Publică din Alba Iulia a fost înființată în 6
septembrie 1943, urmare a demersurilor marelui istoric și
om politic Nicolae Iorga, precum și ale unor intelectuali
locali, primul director fiind profesorul și scriitorul Constantin
Dumitrescu. Constituit majoritar din donații (de la Muzeul
Regional din Alba Iulia, Casa Şcoalelor, Liga Culturală
„Nicolae Iorga”, Academia Română, col. dr. Nicolae Igna,
Alexandru Georgescu, I. E. Torouțiu, dr. Enea Nicula,
Copilu Cheatră, Elisabeta Sima etc.), fondul de carte era
de 6.326 de volume în 1943, ajungând în prezent la peste
200.000. În 1950, după instalarea regimului comunist,
devine Bibliotecă Centrală Raională. Din 26 noiembrie 1991,
Biblioteca Judeţeană poartă numele filosofului, poetului şi
dramaturgului Lucian Blaga, îndeplinind funcții specifice și
derulând, totodată, programe și proiecte care promovează
patrimoniul istoric, cultural și turistic al județului Alba.
Cuvinte cheie: biblioteci publice – istoric, comunitate,
evenimente, aniversări, Biblioteca Județeană Alba
Cătălin Mirea. Motivarea personalului în biblioteci
Obiectivele, misiunile și strategiile bibliotecilor depind de
motivarea și motivația personalului (specialitate și auxiliar).
Printre modalitățile de motivare a angajaților de specialitate
care realizează activități repetitive (organizarea, prelucrarea,
comunicarea colecțiilor) se numără: salariul corespunzător,
organizarea de seminare, evaluarea și promovarea, asigurarea
unor tehnologii de ultimă generație și a unui mediu de lucru
corespunzător, instruirea la locul de muncă.
Cuvinte cheie: biblioteci – politici de resurse umane,
motivarea personalului
Csegezi Lenke. Biblioteca Austria – 15 ani de existență și
influență în mediul cultural clujean
Înființată în 2003, în cadrul parteneriatului cu Universitatea
,,Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca și sub patronajul landului
Austria Superioară, Biblioteca Austria ,,Bernhard Stillfried”,
a cincizecea de acest tip din peste 20 de țări, colaborează atât
cu Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga” din Cluj-
Napoca, cât şi cu universităţile din Viena şi Graz, cu Institutul
Austriac pentru Estul şi Sud-Estul Europei, cu Departamentul
de Politică Culturală al Ministerului de Externe și cu Forumul
de Cultură al Ambasadei Austriei la Bucureşti. Biblioteca
oferă un fond de 7.000 u.b. și organizează numeroase
conferințe la care sunt invitate personalități marcante din
mediul cultural și academic austriac.
Cuvinte cheie: biblioteci specializate – aniversări,
evenimente, colaborare, diplomație culturală, Biblioteca
Austria „Bernhard Stillfried” Cluj-Napoca
Corina Cristea. Tradiție și schimbare. Lectura într-o
lume de basme şi poveşti în cadrul activităților cultural-
educative ca instrumente de marketing
Deschisă din anul 2012, odată cu inaugurarea noului sediu al
Bibliotecii Naționale a României, Sala pentru copii și tineret
„Ionel Teodoreanu”, dedicată elevilor din clasele I-XII, pune
la dispoziție 50 locuri de lectură și aproximativ 2.430 u.b.
(cărți și periodice) cu acces liber la raft, organizate tematic și
pe categorii de vârstă. Numeroasele și variatele programe de
educație nonformală, pe care le oferă, îi atrag pe copii și tineri
spre lectură (pe orice tip de suport) și spre învățarea continuă,
fiind adevărate instrumente de promovare a bibliotecii.
350 | noiembrie 2018
Cuvinte cheie: Biblioteca Națională a României – Sala pentru
copii și tineret „Ionel Teodoreanu”, prezentare generală
Roxana Ilie. Biblioteca comunală Moțăieni
Biblioteca Moțăieni s-a înființat în 1966 (cu câteva sute de
volume), în cadrul Căminului Cultural, și, în prezent, deține
în colecțiile sale 8.983 de unități de bibliotecă din toate
domeniile, având un caracter enciclopedic. Din anul 2014,
este înscrisă în proiectul ,,Rețea de centre de educație non-
formală pentru viață în mediul rural din județul Dâmbovița”.
După ce autoarea a devenit formator – expert în metode de
educație non-formală, biblioteca s-a transformat într-un
adevărat atelier de lucru, practic reinventându-se, iar interesul
publicului larg și al autorităților locale, față de carte și de
meseria de bibliotecar, a crescut.
Cuvinte cheie: biblioteci publice, Biblioteca Comunală
Moțăieni – istoric, promovarea lecturii, informatizare
Maria-Magdalena Ioniță-Roșoiu. Tipărituri elzeviriene în
colecțiile Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș
În colecțiile Bibliotecii Județene Argeș se păstrează trei
cărți imprimate în officina Elzeviriana: Respublica et status
imperii Romano-Germanici, Tom I, 1634 (exemplarul, cu
ex-libris tip ștampilă: „Il Duce de Berwick i Alba”, s-a aflat
probabil în posesia lui James Fitz-James Stuart (1696-1738),
al doilea duce de Berwick, fiul primului duce de Berwick
și nepot al regelui Angliei, Iacob al II-lea); Respublica sive
status imperii romano-germanici, Tom II, 1634 (exemplarul,
cu ex-libris tip ștampilă: „Ex-Libris. Duc de Berwick. No.
9”, a aparținut probabil fiului regelui Iacob al II-lea, James
FitzJames (1670-1734), primul duce de Berwick și mareșal
în armata franceză în 1706); Q. Curtii Rufi, Historiarum libri,
accuratissime editi, 1660 (exemplar cu ex-librisuri de tip
ștampilă și tip manuscris).
Cuvinte cheie: Biblioteca Județeană Argeș, bibliofilie, istoria
tiparului – ediții Elzevir
Mariana Dorina Măgărin Valenţele patrimoniale ale
publicaţiilor periodice. Studiu de caz: „Biblioteca
românească” de la Buda
În ciuda apariției sale sporadice (12 numere tipărite în
ianuarie 1821, 1829-1830 și 1834), almanahul „Biblioteca
românească sau Adunări de multe lucruri folositoare
întocmită în 12 părţi, întâia oară tălmăcită de prea învăţaţi
bărbaţi şi tipărită pentru neamul românesc”, editat la Buda
de Zaharia Carcalechi, a pus bazele publicisticii românești.
În paginile lui au apărut primele studii de istorie românească
și traduceri de studii de istorie universală, primele cronici
culturale și literare și primele litografii înfățișând domnitori
moldoveni și munteni. Includerea publicaţiilor periodice
românești vechi într-o Arhivă Naţională Digitală ar putea
contribui la promovarea lor în circuitul informaţional
internațional.
Cuvinte cheie: istoria presei, Biblioteca românească
(almanah), Biblioteca Academiei Române, Biblioteca
Centrală Universitară din Timişoara, promovarea
patrimoniului cultural
Rozalia Barta. Colecția de afișe a Bibliotecii Universitare
și Naționale din Debrecen (DEENK), Ungaria
Biblioteca Națională și Universitară din Debrecen (DEENK)
a fost înființată în 1918. Din 1952, are drept de Depozit Legal,
obținând statut de bibliotecă națională în 1997. În colecția sa

de afișe, o categorie importantă o reprezintă afișele difuzate
în timpul Primului Război Mondial, afișele propagandistice
din deceniile cinci și șase ale secolului XX, precum și cele
care reflectă viața teatrală din Debrecen între anii 1862-1996.
În prezent, 989 de afișe sunt accesibile în Arhiva Electronică
a Universității din Debrecen (DEA), precum și în Europeana.
Cuvinte cheie: Biblioteca Națională și Universitară din
Debrecen, colecții speciale – afișe, arhivă electronică,
Europeana
Eduard Cristea. LitVest 2017. Arte poetice. Și festivaliere
Ediția a VI-a a Festivalului Internațional de Literatură
LitVest 2017. LiTerrarium, organizat de Biblioteca Județeană
„Sorin Titel” Timiș, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș,
s-a desfășurat în intervalul 20-23 septembrie 2017 și a reunit
scriitori consacrați sau în plină afirmare din România, Spania,
Marea Britanie, Congo, Austria, Albania, Finlanda, Croația,
Luxemburg și Danemarca. Orașul Timișoara și-a reconfirmat
astfel, prin programul complex al festivalului (lecturi făcute
în spații nonconformiste, care au implicat categorii socio-
profesionale variate; pictoriale; talk show-uri etc.), statutul
de capitală internațională a lecturii publice.
Cuvinte cheie: Festivalul Internațional de Literatură LitVest.
LiTerrarium 2017, promovarea lecturii, Biblioteca Județeană
Timiș – colaborare, comunitate locală
Inocenția Iuliana Galan, Anișoara Budui. Rodica
Iordache: o viaţă dedicată Bibliotecii Universitare „Ștefan
cel Mare” din Suceava (1963-1998)
Absolventă a Facultății de Filologie, Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza” din Iaşi, Rodica Iordache a fost director al
Bibliotecii Universităţii „Ștefan cel Mare” din Suceava, între
anii 1963-1998, deprinzând ABC-ul profesiei la bibliotecile
centrale universitare din Iaşi și București. S-a implicat activ
în constituirea și dezvoltarea colecțiilor, în creșterea gradului
de pregătire profesională a personalului, în informatizare
bibliotecii. A fost preşedinte al Filialei Suceava a Asociaţiei
Bibliotecarilor din Învăţământul din România (1990-1998)
și profesor de biblioteconomie la Facultatea de Istorie și
Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Cuvinte cheie: biblioteci universitare – personalități,
Biblioteca Universităţii „Ștefan cel Mare” din Suceava
Anca Moraru. Revista Biblioteca. Noiembrie 1958
Dată fiind aniversarea, anul acesta, a 70 de ani de la
înființarea revistei Biblioteca, vă propunem o rubrică prin
care încercăm să ne reamintim de teme și subiecte tratate
de-a lungul timpului, de personalități și de specialiști, ori
de colegi obișnuiți care și-au încercat condeiul în paginile
revistei. De această dată este prezentat numărul pe noiembrie
1958, al Călăuzei bibliotecarului: publicație a Ministerului
Învățământului și Culturii.
Cuvinte cheie: revista Biblioteca – aniversare, revista
Biblioteca – autori
Abstracts
Felicia Colda. “Lucian Blaga” Alba County Library. 75
Years of Existence
The Public Library in Alba Iulia was established on
September 6, 1943, following the efforts of the great
historian and politician Nicolae Iorga, as well as of local
intellectuals, its first director being the professor and writer
Constantin Dumitrescu. Mostly constituted of donations
(from the Regional Museum in Alba Iulia, Schools House,
“Nicolae Iorga” Cultural League, Romanian Academy,
and from col. dr. Nicolae Igna, Alexandru Georgescu, I. E,
Torouțiu, Enea Nicula, Cheatra Child, Elisabeta Sima, etc.),
the book fund included 6,326 volumes in 1943, currently
reaching over 200,000. In 1950, after the establishment of
the communist regime, it became a District Central Library.
Since November 26, 1991, the County Library bears the
name of the philosopher, poet and playwright Lucian Blaga,
fulfilling specific library functions and carrying out programs
and projects that promote the historical, cultural and touristic
heritage of Alba County.
Keywords: public libraries – history, community, events,
anniversary, Alba County Library
Cătălin Mirea. Motivation of the Staff in Libraries
The goals, missions and strategies of the libraries depend
on the motivation of the staff (specialist and auxiliary
personnel). Among the ways of motivating the specialists
performing repetitive activities (organizing, processing, and
communication of the collections) are included: an appropriate
salary, the organization of seminars, the evaluation and
promotion, the providing the latest technology and a suitable
working environment, on-the-job training.
Keywords: libraries – human resources policies, motivation
of the staff
Csegezi Lenke. Library Austria – 15 Years of Existence
and Influence in the Cultural Environment of Cluj-
Napoca
Established in 2003 in partnership with the “Babeș-Bolyai”
University in Cluj-Napoca and under the patronage of Upper
Austria, the “Bernhard Stillfried” Austrian Library, the 50th
of its kind in over 20 countries, collaborates both with the
“Lucian Blaga” Central University Library in Cluj-Napoca,
as well as with the universities in Vienna and Graz, with
the Austrian Institute for East and Southeast Europe, the
Department of Cultural Policy of the Ministry of Foreign
Affairs, and the Culture Forum of the Austrian Embassy
in Bucharest. The library offers a collection of 7,000 b.u.
and organizes numerous conferences to which are invited
outstanding personalities from the Austrian cultural and
academic environment.
Keywords: special libraries – anniversary, events,
collaboration, cultural diplomacy, “Bernhard Stillfried”
Austrian Library in Cluj-Napoca
Corina Cristea. Tradition and Change. Reading in a
World of Fairy Tales and Stories within the Cultural and
Educational Activities as Marketing Tools
Opened in 2012, on the inauguration of the new headquarters
of the National Library of Romania, the “Ionel Teodoreanu”
Reading Room for Children and Youth, dedicated to students
from primary and secondary schools, provides 50 reading
seats and approximately 2,430 b.u. (books and periodicals)
in open access to the bookshelf, organized thematically and
2018 noiembrie | 351
Reproduced with permission of copyright owner. Further reproduction
prohibited without permission.