Comportarea Materialelor În Raport Cu Apa: Powerpoint Templates

Powerpoint Templates
Comportarea
materialelor
în raport cu apa
Page 1
Propagarea umidităţii: capilaritatea
Pătrunderea şi propagarea umidităţii în zidării se

datorează capilarităţii.
fenomen fizic care se

manifestă în tuburile cu
diametru foarte mic în raport
cu lungimea (tuburi capilare)
scufundate într-un lichid care
«udă» pereţii tubului
(formează menisc concav).
Capilaritatea Page 2
a) dacă lichidul «udă» b) dacă lichidul NU «udă»

peretele tubului, el se ridică peretele tubului, nivelul până la
în tubul capilar cu atât mai care el se ridică în tubul capilar
sus cu cât diametrul tubului este mai jos decât în restul
este mai mic  capilaritate vasului Page 3
Forţa de capilaritate este cu atât mai mare cu cât

diametrul tubului este mai mic.
Forţa de capilaritate creşte mult odată cu creşterea

concentraţiei saline a lichidului din vasul capilar.
Page 4
Capilaritatea se manifestă şi între suprafeţe paralele

aflate la o distanţă mai mică de 0.2 mm (ex.
desprinderi de tencuieli, reţele de microfisuri în
tencuieli de ciment etc)
Page 5
Reţele capilare care absorb apa de ploaie

Page 6
Reţele capilare care absorb apa de ploaie

Page 7
Fenomenul de capilaritate se manifestă în cazul

materialelor poroase aflate în contact cu un mediu
care conţine apă (teren, aer, alte materiale).
Interesează în mod deosebit în legătură cu

ascensiunea apei din teren (u.a.c.).
Page 8
Capilaritatea terenului de fundare
Inălţimea de ascensiune
capilară a apei în diverse
tipuri de teren
Page 9
Ascensiunea capilară a apei din teren este

explicată şi prin «efect Volta»
în prezenţa unui electrolit (soluţie

salină), diferenţa de potenţial de
contact dintre pământ (+) şi zidăria
în elevaţie (-) generează forţe
electromotoare care fac apa să se
ridice în zid.
Page 10
Absorbţia şi uscarea
Powerpoint materialelor
Templates
Structura capilară a materialelor poroase
Structura materialelor poroase:

succesiune de capilare
comunicante, diferite ca
diametre, lungime şi înclinaţie.
Comportarea materialelor în contact cu apa este

influenţată de caracteristicile structurii lor capilare.
Page 11
Templates
Structura capilară a materialelor poroase
La pietrele naturale, capilarele au

diametre diferite (structură capilară
heterogenă).
La cărămidă, capilarele au diametre constante

(structură capilară omogenă).
Page 12
Templates
Comportamente diferite ale materialelor în

relaţia cu apa, funcție de structura capilară:
● Cărămidă – absoarbe aceeaşi cantitatea de apă

în imersiune şi în emersiune.
● Alte materiale (ex.tuful) absorb mult mai multă

apă în imersiune decât în emersiune.
Absorbția în imersiune: materialul este scufundat în apă (caz rar).
Absorbția în emersiune: materialul este în contact cu apa numai

printr-o porțiune limitată a suprafeței sale. Page 13
Templates
Absorbția în emersiune – cazul curent al zidăriilor
Page 14
Templates
Comportamente diferite în relaţia cu apa:
Materiale anticapilare
● Materiale cavernoase şi compacte (ex.travertinul)

NU absorb apă în emersiune.
● Alte materiale (compacte) care NU absorb apa

sunt: graniturile, marmurele zaharoide, bazalturile.
Page 15
Templates
● Diferite viteze de absorbţie în emersiune
– cărămida deschisă la culoare 1

– cărămida închisă la culoare 1/2
– mortarul de var-nisip 1/4
– mortarul de var cu adaosuri hidraulice 1/5
– tuful moale 1/7
– mortarul de ciment 1/50
Page 16
Templates
● Diferite viteze de absorbţie în emersiune
Zidării uscate din materiale diverse, aflate în

acelaşi raport cu apa, prezintă manifestări de
umiditate în intervale de timp diferite.
(Ex. Aceleaşi manifestări apar după 1 an la o zidărie din
cărămidă şi în 7 ani la o zidărie din tuf.)
Page 17
Templates
● Evaporarea
Diverse materiale cu conţinut mare de apă

evaporă cantităţi de apă aproximativ egale pe
unitate de suprafaţă.
Concluzie: atunci când o zidărie este foarte umedă

(aproape de saturaţie) efectele asupra igienei sunt
aceleaşi, indiferent din ce materiale este făcută.
Page 18
Templates
● Evaporarea
La umidităţi mici, comportamentul se diferenţiază
funcţie de material: viteza de evaporarea tinde să
devină proporţională cu viteza de absorbţie.
– cărămida deschisă la culoare 1

– cărămida închisă la culoare 1/2
– mortarul de var-nisip 1/4
– mortarul de ciment 1/50
Page 19
Templates
● Cărămida şi mortarul
Cărămida deschisă la culoare şi

mortarul de var cu adaosuri
hidraulice absorb în emersiune
aceeaşi cantitate de apă (30 – 32%
din volum), dar cu viteze diferite.
Page 20
Templates
● Cărămida şi mortarul
Mortarul are inerţie mai mare decât cărămida, atât

la absorbţia cât şi la eliminarea apei capilare.
Indepărtarea tencuielii accelerează uscarea zidului!
Page 21
Templates
Uscarea materialelor umede

Diagrama Krischer-Görling
In faza I de uscare, evaporarea

este constantă şi independentă
de proprietăţile de capilaritate ale
materialului: depinde numai de
deficitul de umiditate al aerului
ambiant.
In faza II, evaporarea scade
brusc iar curba este specifică
fiecărui material în parte.
După Massari, Giorgio şi Ippolito, Risanamento dei locali umidi. Hoepli, Milano 1992
Page 22
Templates

In faza II, curba este cu atât mai

aproape de verticală cu cât
structura capilară a materialului
este mai omogenă
După Massari, Giorgio şi Ippolito, Risanamento dei locali umidi. Hoepli, Milano 1992
Page 23
Templates

Punctul de inflexiune – este specific materialului
Cărămidă:
8.8 % umiditate volumetrică
(cca 5% umiditate gravimetrică)
Zidăria de cărămidă:
18 % umiditate volumetrică1
(cca 10% umiditate gravimetrică)
1 Conf. Vos, după Massari, G. şi I., Risanamento dei locali umidi. Hoepli, Milano 1992 Page 24
Templates
CONCLUZII
privind efectele materialelor umede asupra
microclimatului
 Zidăria de cărămidă este mai periculoasă decât

cea de piatră, întrucât chiar la valori mici ale
umidităţii conţinute evaporă spre mediul ambiant
cu valori ridicate şi constante.
Page 25
Templates
CONCLUZII
microclimatului
 Din punct de vedere igienic, este inutilă o

intervenţie care nu reduce umiditatea unei zidării
sub punctul de inflexiune, unde intervine uscarea
efectivă.
Sub punctul de inflexiune uscarea poate fi accelerată

cu căldură şi ventilare. Page 26
Templates
CONCLUZII
microclimatului
 Procedeele de uscare de tip electroosmotic sunt

eficiente numai pentru valori ale umidității aflate
deasupra punctului de inflexiune.
Page 27
Ascensiunea
capilară a apei
în zidării
Page 28
Ascensiunea capilară a apei în zidării
Ape de
suprafaţă
Ape de
adâncime
Page 29
Ascensiunea capilară a apei în zidării se datorează

coexistenţei a două condiţii:
● alimentarea continuă cu apă din teren

● capilaritatea „materialului legat” din zidărie
Page 30
Umiditatea este ascendentă (stânga) atâta timp cât este susţinută

de o coloană capilară cu baza în apa subterană.
Ea devine descendentă (dreapta) imediat ce alimentarea dispare.
Page 31
Conţinutul de apă descreşte cu

înălţimea (comportament tipic
pentru u.a.c.)
Page 32
Inălţimea u.a.c. este direct

proporţională cu secţiunea de
absorbţie
Page 33
Inălţimea u.a.c. depinde de

grosimea zidăriei (este direct
proporţională cu secţiunea de
absorbţie)
Page 34
Inălţimea u.a.c. depinde de

gradul de expunere la ventilare
(este invers proporţională cu
suprafaţa de evaporare)
Page 35
Inălţimea u.a.c. este mai mică pe Inălţimea u.a.c. este mai mare pe
faţa exterioară a peretelui. faţada nordică decât pe cea
sudică a aceleiaşi clădiri; este mai
mare iarna decât vara. Page 36
Exemplu: înălţimea u.a.c. este

3.10 m pe faţada nord, faţă de
1.50 m pe faţada sud.
Page 37
Limita u.a.c. nu este constantă iar

variaţiile limitei zonei umede crează o
fâşie de eroziune maximă
Page 38
Inălțimea u.a.c. este accentuată de următoarele

condiţii:
 pereţi din cărămidă

cu grosimi mari
orientaţi nord
 iarna
 apă din teren cu conţinut salin ridicat
Page 39
Inălţimea u.a.c. corespunde stării de echilibru

între debitul secţiunii inferioare de absorbţie şi
evaporarea totală.
Reducerea înălţimii u.a.c. se poate obţine prin:
● reducerea secţiunii de absorbţie

● majorarea suprafeţei de evaporare
principii de tratament al u.a.c.

Page 40
Reducerea suprafeţei de evaporare

cu finisaje impermeabile determină
creşterea nivelului u.a.c.!
Page 41
Reducerea suprafeţei de evaporare

cu finisaje impermeabile determină
creşterea nivelului u.a.c.!
Page 42

Comportarea Materialelor În Raport Cu Apa: Powerpoint Templates

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comportarea Materialelor În Raport Cu Apa: Powerpoint Templates

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Powerpoint Templates

Pătrunderea şi propagarea umidităţii în zidării se

fenomen fizic care se

a) dacă lichidul «udă» b) dacă lichidul NU «udă»

Forţa de capilaritate este cu atât mai mare cu cât

Forţa de capilaritate creşte mult odată cu creşterea

Capilaritatea se manifestă şi între suprafeţe paralele

Reţele capilare care absorb apa de ploaie

Reţele capilare care absorb apa de ploaie

Fenomenul de capilaritate se manifestă în cazul

Interesează în mod deosebit în legătură cu

Capilaritatea terenului de fundare

Ascensiunea capilară a apei din teren este

în prezenţa unui electrolit (soluţie

Structura capilară a materialelor poroase

Structura materialelor poroase:

Comportarea materialelor în contact cu apa este

Structura capilară a materialelor poroase

La pietrele naturale, capilarele au

La cărămidă, capilarele au diametre constante

Comportamente diferite ale materialelor în

● Cărămidă – absoarbe aceeaşi cantitatea de apă

● Alte materiale (ex.tuful) absorb mult mai multă

Absorbția în imersiune: materialul este scufundat în apă (caz rar).

Absorbția în emersiune: materialul este în contact cu apa numai

Absorbția în emersiune – cazul curent al zidăriilor

Comportamente diferite în relaţia cu apa:

● Materiale cavernoase şi compacte (ex.travertinul)

● Alte materiale (compacte) care NU absorb apa

Comportamente diferite în relaţia cu apa:

● Diferite viteze de absorbţie în emersiune

– cărămida deschisă la culoare 1

Comportamente diferite în relaţia cu apa:

● Diferite viteze de absorbţie în emersiune

Zidării uscate din materiale diverse, aflate în

Comportamente diferite în relaţia cu apa:

Diverse materiale cu conţinut mare de apă

Concluzie: atunci când o zidărie este foarte umedă

Comportamente diferite în relaţia cu apa:

– cărămida deschisă la culoare 1

Comportamente diferite în relaţia cu apa:

Cărămida deschisă la culoare şi

Comportamente diferite în relaţia cu apa:

Mortarul are inerţie mai mare decât cărămida, atât

Indepărtarea tencuielii accelerează uscarea zidului!

Uscarea materialelor umede

In faza I de uscare, evaporarea

Uscarea materialelor umede

In faza II, curba este cu atât mai

Uscarea materialelor umede

Punctul de inflexiune – este specific materialului

 Zidăria de cărămidă este mai periculoasă decât

 Din punct de vedere igienic, este inutilă o

Sub punctul de inflexiune uscarea poate fi accelerată

 Procedeele de uscare de tip electroosmotic sunt

Ascensiunea capilară a apei în zidării se datorează

● alimentarea continuă cu apă din teren

Umiditatea este ascendentă (stânga) atâta timp cât este susţinută

Conţinutul de apă descreşte cu

Inălţimea u.a.c. este direct

Inălţimea u.a.c. depinde de

Inălţimea u.a.c. depinde de

Exemplu: înălţimea u.a.c. este