OBICEIURI DE SĂNĂTATE ORALĂ ȘI

OBICEIURI ALIMENTARE ASOCIATE

SĂNĂTĂȚII ORALE: DETERMINANȚII ȘI
INTERRELAȚIA DINTRE ACESTEA PE UN
GRUP DE ANALIZĂ

Rezidenți: Tabarcea Gabriela

Budrugeac Alexandra
Daoud Raisa
 Obiectivul acestui studiu a fost investigarea atât a obiceiurilor de
sănătate orală (OHB) și obiceiurilor alimentare asociate sănătății orale
(OHD-B), cât și a relației dintre acestea printr-un studiu transversal, în
care au fost selecționați 535 studenti iranieni pentru a-și evalua OHB și
OHD-B prin intemediul unui chestionar. Pentru evaluarea informațiilor
despre OHB s-au folosit ca variabile periajul dentar, folosirea aței dentare,
a pastei de dinți cu fluor și consumul gustărilor cariogene, iar pentru OHD-
B s-a evaluat frecvența consumului a 16 produse alimentare cariogene și
necariogene. S-au folosit analizele LCA și LCR pentru a determina clase
de OHB și OHD-B si respectivii lor determinanți. De asemenea s-au
folosit si testele ANOVA, Chi-aquare și Spearman. Rezultatele studiului
au arătat că 49,7% și 53,2% din participanți au avut OHB satisfăcător și
respectiv OHD-B satisfăcător. Analiza LCR a determinat că participanții
de sex feminin, vârsta înaintată, doctoranzii și celibatarii au fost
indentificați ca având OHB satisfăcător. De asemenea, studenții care
locuiesc cu familiile lor au OHD-B mai satisfăcător decât studenții care
locuiesc în căminele studențești, participanții cu OHD-B satisfăcător
prezintă o frecvență mai crescută a periajului și flossing-ului dentar decât
cei din clasa cu OHD-B nesatisfăcător. În concluzie, putem spune că există
un deficit de cunoștințe a obiceiurilor sănătății orale care subliniază
importanța planificării programelor de sănătate orală pentru a îmbunătăți
atât obiceiurile legate de igiena dentară, cât și obiceiurile alimentare.

INTRODUCERE
Incidența cariei dentare are o tendință de creștere în țările în curs de
dezvoltare ,în timp ce prevalența sa are o tendință de scădere în țările
dezvoltate. Acest lucru poate fi legat de anumite obiceiuri de sănătate orală
(OHB), cum ar fi periajul dinților cu pastă de dinți cu fluor, folosirea aței
dentare și anumite obiceiuri alimentare. Există o tendință de schimbare de
la dieta tradițională (cereale, legume) către o dietă modernă, bogată în
grasimi saturate, zahăr, alimente rafinate și fibre puține. Această tranziție
nutrițională duce la un aport caloric crescut mai ales în cadrul
adolescenților și contribuie la tendința de creștere a incidenței cariei
dentare.
În cadrul promovării sănătății orale, se pune accentul mai mult pe
obiceiurile individuale de igienă dentară, cum ar fi periajul dentar și mai
puțin pe obiceiurile alimentare. Mai mult de atât, studiile asupra sănătății
orale se concentrează pe evaluarea periajului dentar și a folosirii aței
dentare ca indicatori ai igienei orale, în timp ce efectele dietei nu au fost
suficient studiate. Factorii de mediu, sociali și personali, cum ar fi statutul
social, normele culturale, preferințele culinare și cunoștințele în sfera
alimentară sunt responsabili pentru diferențele de obiceiuri în ceea ce
privește dieta.
Scopul acestui studiu este investigarea nivelului de OHB si OHD-B,
determinanții și relația dintre acestea pe un lot de studenți din Isfahan,
Iran.
O metoda statistică avansată, LCA ,a fost aplicată pentru a determina
OHB și OHD-B. Astfel, participanții au fost clasificați pe baza unor
indicatori OHB și OHD-B. Mai mult de atât s-a folosit LCR pentru a
investiga potențialii determinanți ai OHB si OHD-B.

METODĂ
Pentru studiu au fost selectați un lot reprezentativ de studenți de la
Universitatea din Isfahan, din patru facultăți (Facultatea de Litere,
Economie, Politehnică și Științe), cât și Universitatea de Medicina care
include cinci facultăți (Medicină generală, Medicină dentară, Facultatea de
Moașe și Asistență Medicală și Facultatea de Nutriție și Dietetică).
Participanții au fost selectați randomizat, incluzând studenți (incepând cu
anul 2 de facultate), rezidenți, doctoranzi. Acestora li s-a explicat scopul
cercetării, apoi fiecăruia dintre ei li s-a înmânat chestionarele. Secțiunea
socio-demografică a adunat informații în legătura cu sexul, vârsta, starea
civilă, nivelul educațional și locul de reședință. OHB au fost evaluate pe
baza a patru întrebări despre frecvența periajului dentar, folosirea aței
dentare, folosirea pastei de dinți cu fluor și obiceiul de consuma gustări
cariogene. Pentru evaluarea cunoștințelor despre obiceiurile alimentare
asociate sănătății orale (OHD-K), percepția cariogenității a 24 tipuri de
alimente cariogene (băuturi răcoritoare, sucuri de fructe, miere, etc) și
necariogene (alune, legume crude, brânzeturi) a fost împarțită în trei
categorii - cariogen / necariogen / nu știu. OHD-B au fost evaluate pe baza
frecvenței consumului a 16 produse alimentare pe o scară de la 1 la 7 astfel
- niciodată sau rar/ 1-3 ori pe lună / 1-3 ori pe săptămână / de 5 sau mai
multe ori pe săptămână / 1-2 ori pe zi / 3-4 ori pe zi / de 5 sau mai multe
ori pe zi.
Conținutul și validitatea chestionarului au fost confirmate de un grup
de experți. Pentru a verifica consistența internă s-a folosit Cronbachs alpha
pe un studiu pilot de 20 de participanți. Nivelul mimim acceptabil de 0.7 a
fost depășit de toate secțiunile chestionarului. Datele continue si categorice
au fost expimate ca mijloace și deviații standard. ANOVA, testul Chi-
square și corelația Spearmans au fost folosite pentru a examina diferențele
de caracteristici generale dintre OHB și OHD-B.
Răspunsurile OHD-K au fost împărțite în corect și incorect, iar - nu
știu - a fost tratat ca un raspuns incorect. Apoi, numărul de răspunsuri
corecte a fost adunat pentru fiecare participant pentru a realiza o
comparație între grupuri.
Nivelul de OHB si OHD-B a fost analizat cu LCA, deoarece au fost
considerate ca variabile latente ce nu pot fi evaluate direct. LCA ne-a
permis să examinăm tiparul de relație dintr-un set de indicatori și să
clasificăm astfel persoane similare în clase de analiză. Astfel, s-au format
grupuri de participanți cu raspunsuri foarte asemănătoare în ceea ce
privește OHB și OHD-B în fiecare clasa de analiză. LCR a fost folosit
pentru a determina ???????

REZULTATE
Din 535 de participanți la studiu, 381 (72,6%) au fost femei, cu
o vârstă medie de 23,6 ani. Majoritatea participanților (76,5%) au fost
celibatari.
Au fost estimate o serie de modele de LCA pentru a determina
numărul de clase de analiză (2-5 clase) pentru OHB și acestea au fost
evaluate pe criterii de potrivire, incluzând AIC and BIC. Toate aceste
criterii au sugerat modelul LCA cu 3 clase de analiză bazate pe diferite
întrebări în legătura cu OHB.
Ponderea procentuală pentru cele 3 clase de OHB au fost 49,7%
(n=266) pentru clasa 1, 42,6% (n=228) și 7,6% (n=41%). Astfel, pentru
Clasa 1 (OHB satisfăcător) s-a observat o frecvență crescută a periajului
dentar, folosire aței dentare și a pastei de dinți cu fluor, dar și consumul de
gustări cariogene. În Clasa 2 (OHB moderat) s-a observat o frecvență mai
scăzută a consumului de alimente cariogene și o frecvență moderată a
obiceiurilor de igienă dentară. În Clasa 3 ( OHB nesatisfăcător) s-a
observat frecvență moderată pentru consumul de gustări cariogene și
frecvență scăzută a obiceiurilor de sănătate orală.
În Clasa 1 (OHB satisfăcător), s-a observat prezența mai mare a
participanților de sex feminin decât cea a sexului masculin (P 0,001).
Aceștia s-au dovedit a fi mai în vârstă, la un nivel educațional mai înalt și
mai probabil încă locuiesc împreună cu familia (P 0.05). În analiza LCR s-
observat că participanții de sex feminin, cei mai în vârstă și studenții
celibatari sunt mai predispuși la a avea OHB satisfăcătoar decât
participanții de sex masculin, cei tineri sau cei căsătoriți.
De asemenea, s-a observat că scorul mediu al OHD-K a fost 16.51
din 24. Astfel, studenții cu mai multe cunoștințe despre cariogenitatea
produselor alimentare au avut un scor mai mare al OHB (P 0.001), iar
probabilitatea de a fi in Clasa 1 cu OHB satisfăcaător a fost mai mare.
Analiza LCA a indicat 2 grupuri ca fiind adecvate pentru OHD-B.
Clasa 1 (OHD-B satisfăcător) cu frecvență scăzută pentru consumul de
alimente cariogene și frecvență crescută pentru conscumul de alimente
necariogene care include 53,2% (n=285) participanți și Clasa 2 (OHD-B
nesatisfăcător) în care s-a observat o frecvență crescută a consumului
alimentelor cariogene și o frecvență scăzută a consumului de alimente
necariogene (46,8% n=259).
S-a observat că studenții din Clasa 1 OHD-B au cel mai probabil un
nivel educațional mai înalt, locuiesc împreună cu familiile lor și au OHD-
K mai bun (P 0.05). Apoi, analiza LCR a indicat că studenții care locuiesc
acasă au OHD-B crescut față de cei care locuiesc la camin. În plus, s-a
observat că doctoranzii au OHD-B satisfăcător și nu s-a gasit nici o
asociație între OHD-B satisfăcător și OHD-K.
Analiza relației dintre OHB și OHD-B a arătat că mai mulți studenți
cu OHD-B satisfăcător au avut și OHB satisfăcător (58,1%), în timp ce
35,8% din ei au avut OHB moderat și 6,2% din ei sunt în Clasa 3 cu OHB
nesatisfăcător (P 0.001). Deși s-a observat că studenții din clasa cu OHD-B
satisfăcător au avut frecvența mai crescută a periajului și flossing-ului
dentar decât cei din clasa cu OHD-B nesatisfăcător, totuși frecvența
consumului de gustări cariogene a fost de asemenea mai crescută la clasa
cu OHD-B satisfăcător (P 0.001). În plus, participanții din Clasa 1 OHD-B
și-au evaluat mai bine statusul oral și nevoia de tratament ca fiind mai
scăzută decât cei din Clasa 2 OHD-B.

DISCUTII
Aceste date ofera o imagine de ansamblu asupra interanctiunii intre
obiceiurile de mentinere a sanatatii orale si dieta, utilizand metode
complexe de analiza statistica, LCA, ce evalueaza indirect aceste context
pe baza unui set de indicatori relevanti. Aproximativ 50% din studenti au
OHB si OHD-B satisfacator. OHB satisfacator a fost mai frecvent in
randul persoanelor de sex feminin, mai in varsta, doctoranzi si celibatari.
 Studenții cu OHD-B satisfăcător au avut un comportament asupra
sănătății orale cu un periaj și utilizarea aței dentare mai frecvent decât cei
cu un OHD-B nesatisfăcător.
Doar 50% din studenți au prezentat un OHB satisfăcător. Studii
precedente au observat comportamente incorecte de îngrijire a sănătății
orale în rândul studenților iranieni, inclusiv a studenților la medicină
dentară. În cadrul unui studiu cu subiecți din 26 de țări ce a analizat
comportamentul asupra sănătății orale a studenților de diferite culturi din
Africa, Asia și America s-a demonstrat că cei cu o educație superioară,
adesea au comportamente nefavorabile asupra sănătății orale în comparație
cu restul populației.
Studenții de sex feminin au raportat un OHB satisfăcător în
comparație cu cei de sex masculin, această observație fiind făcută și în alte
studii realizate pe studenți din alte țări.(Al-Wahadni et al.,de 2004; Peltzer
and Pengpid, 2014). Conform acestora, femeile acordă mai multă atenție și
timp sănătății orale personale.
Rezultatele au coincis cu alte studii și în cazul studenților cu educație
superioară ce au arătat un OHB satisfăcător. Contrar rezultatelor lui Peltzer
și Pengpid 2014, rezultatele studiului au scos în evidență comportamente
asupra sănătății orale satisfăcătoare ale studenților mai în vârstă.
De asemenea, un OHB satisfăcător a fost mai frecvent în rândul
studenților celibatari decât în rândul celor căsătoriți. Această observație a
fost în concordanță cu rezultatele unui studiu din Nepal (Thapa et al.,
2016). Se consideră că responsabilitățile familiale produc mai mult stres și
ocupa mai mult timp, reducând atenția asupra sănătății orale.
Majoritatea studenților au un OHD-B satisfăcător. Un alt studiu a
indicat obiceiuri alimentare asupra sănătății orale nesatisfăcătoare printre
studenții iranieni.(Neamatollahi și Ebrahimi, 2010). Tranziția nutrițională a
tinerilor de origine iraniana, care duce la un mare consum de dulciuri,
băuturi îndulcite, fast-food și cereale rafinate poate explica rezultatele
acestui studiu. În țările dezvoltate s-a observat o scădere a consumului de
băuturi îndulcite în populația adolescenților și adulților, beneficiind de
programe de promovare a sănătății orale atât în sectorul sănătății publice,
cât și în sectorul medical.
În acest studiu, studenții care locuiesc cu familia și cei doctoranzi au
raportat obiceiuri alimentare satisfăcătoare, având o dieta bogată în fructe
și legume și totodată un consum redus de gustări bogate în zahăr. Aceste
date coincid cu rezultatele altor studii pe studenți din diferite țări (El a sari
et al. 2012) și pe adulți iranieni (Mohammadifard et al., 2012). Când
studenții nu mai locuiesc împreună cu familia, accesul la alimente
sănătoase, fructe și legume, devine mai dificil. Pe de altă parte, studenții cu
o educație superioara sunt mai predispuși să urmeze o dieta sănătoasă.
Chiar dacă nivelul de cunoștințe și atitudinea explică în majoritatea
situațiilor comportamentul uman în multe teorii comportamentale, există
adesea o discrepanță între cunoaștere și practică, deoarece factorii de
mediu, sociali și personali influențează comportamentul uman.
Prezentul studiu nu a arătat asocieri importante între grupul de
participanți ai OHD-B și cei OHD-K. Rezultate similare au sugerat că
informațiile despre cariogenitatea produselor alimentare nu sunt singurul
factor ce pot influența comportamentul asupra dietei.
Pe de altă parte, studenții cu un OHB satisfăcător au un indice OHD-
K crescut. Cunoștințele lor ridicate despre nivelul de cariogenitate al
alimentelor pot explica atenția crescută asupra igienei orale materializată
prin periaj și folosirea unei paste de dinti cu fluor în mod frecvent, dar nu
și prin frecvența scăzută de gustări sănătoase. Este posibil ca aceste
cunoștințe mai mari despre cariogenitatea produselor alimentare să fi fost
utilizate pentru a compensa daunele provocate de gustările dulci prin
perierea mai frecventă a dinților. Totuși, dorința fiecărei persoane ar trebui
luată în considerare în toate studiile ce analizează comportamentul asupra
sănătății.
Întrebarile detaliate despre dietă utilizate în acest studiu pot evalua
obiceiurile alimentare legate de sănătatea orală mai bine decât întrebarile
unice despre frecvența gustărilor dulci dintre mese. O singură întrebare nu
poate oferi o viziune cuprinzătoare asupra dietei individuale și poate trece
cu vederea consumul de alimente sănătoase, cum ar fi legumele și fructele,
care pot reduce indirect gustările zaharoase.
Comportamentul alimentar legat de sănătatea orală a fost asociat cu
două comportamente generale ale sănătății orale: periajul și folosirea aței
dentare. Studenții cu un OHD-B nesatisfăcător au o frecvență scăzută a
periajului și utilizării aței dentare comparativ cu cei ce prezintă un OHD-B
satisfăcător. Aceasta înseamnă că doi factori principali ai cariei dentare,
îngrijirea orala necorespunzătoare și dieta cariogenă au fost descoperite în
cadrul acestui grup de studenți. Studenții cu OHD-B nesatisfăcător s-au
evaluat corect cu un status oral mai deficitar și cu o nevoie mai mare de
tratamente stomatologice. Atât comportamentul asupra sănătății orale cât
și statusul dentar nesatisfăcător constituie factori determinanți ai sănătății
orale când se planifică programe de promovare a sănătății orale. Multe
programe de educație orală în domeniul stomatologiei nu includ sfaturi
despre dietă corespunzătoare pentru o bună sănătate orală sau aceste sfaturi
pot fi insuficiente sau superficiale. Acestea trebuie individualizate pentru
fiecare pacient, să fie cât mai clare și în conformitate cu ghidul pentru
sănătate orală.
Cu toate că acest studiu a beneficiat de analize statistice avansate,
limitele sale ar trebui sa fie luate în considerare în interpretarea
rezultatelor. Deși participanții au fost aleși din diverse domenii științifice
universitare, nu au fost un eșantion reprezentativ pentru toți tinerii.
Viitoarele studii vor necesita participanți de diverse vârste și din medii
non-academice. Pentru acest studiu nu s-a efectuat niciun examen
intraoral. Evaluarea statusul sănătății orale poate fi util în următoarele
studii. Totuși, autoevaluarea stării de sănătate orală este recomandată
pentru studiile epidemiologice din motive economice și organizatorice.

CONCLUZII
Considerând că fac parte dintr-o clasă înaltă a societății, studenții ar
putea prezenta un status dentar și obiceiuri alimentare mai bune. Aceste
constatări subliniază importanța planificării programelor de promovare a
sănătății orale cu scopul îmbunătățirii statusul oral al studenților, mai ales
obiceiurile lor alimentare.

BIBLIOGRAFIE
1. Zahra Enshaei, Awat Feizi, Zahra Saied-Moallemi, 2018: Oral health
behaviors and oral health-related dietary behaviours: The
interrelationship and determinants by latent class analisys, Community
Dental Health 35, 173-178.