Chiriac Alexandru, grupa 8201

Planul Marshall și rezultatele cooperării euro-atlantice

Alături de Georges Marshall, un rol important în reconstrucţia Europei l-a avut

George Kennan, fost diplomat al Ambasadei americane la Moscova, autorul celebrei
telegrame lungi privind „îndiguirea”, care s-a aflat, apoi, în fruntea Secretariatului
planificării. Deşi se spera într-un ajutor american, contemporanii au fost totuşi
surprinşi de amploarea şi perspectivele planului Marshall. Ajutorul a fost oferit şi
ţărilor din Europa de Est, dar la intervenţia Moscovei, acestea au fost obligate să-l
respingă, pe motiv că planul reprezintă un mijloc de amestec american în treburile lor
interne.

Planul Mashal impunerea tarilor din Europa de Est conditia renuntarii la

orientarea economiei spre Uniunea Sovietica si integrarea lor intr-un vast proiect
european.

În urma unei convenţii semnată la Paris (16 aprilie 1948), ia naştere Organizaţia
europeană a cooperării economice (OECE), reunind 17 state europene. Ea a
reprezentat un instrument decisiv în accelerarea reconstrucţiei Europei, statele
angajându-se să administreze în comun ajutorul american, cuprins în planul Marshall,
exprimându-şi totodată intenţia de a-şi deschide progresiv frontierele şi a permite
liberul schimb. Americanii au fost favorabili realizării unităţii europene, care încuraja
deschiderea frontierelor şi gestionarea comună a ajutorului căpătat în cadrul planului
Marshaa ajutorului căpătat în cadrul planului Marshall.

La 5 mai 1949, pe baza tratatului de la Londra, s-a creat Consiliul Europei la

iniţiativa „părinţilor fondatori”, el fiind rezultatul unui compromis laborios între zece
state participante: Anglia, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Norvegia, Suedia,
Danemarca, Irlanda şi Italia. Ţărilor fondatoare li s-au adăugat, treptat, celelalte ţări
occidentale, iar după căderea comunismului, ţările din Europa de Est.

De altfel, Marshall impusese ţărilor din Europa de Est condiţia renunţării la

orientarea economiei spre Uniunea Sovietică şi integrarea lor într-un vast proiect
european. Pravda a denunţat, în termeni extrem de duri, planul Marshall, iar ministrul
de externe sovietic Molotov l-a respins, motivând că el atinge grav suveranitatea
statelor.