Chiriac Alexandru . Gr. 8201 TR,Ar .

Seria A

Relația dintre regimurile politice și mărimea populației, ceea ce

incumbă pentru regimurile democratice necesitatea reprezentării.

Demografia unui stat este direct influențabilă de factorii politici, economici si sociali
prezenți într-un anumit moment într-un stat . Unul dintre principalii factori este cel politic,
care produce schimbări majore în ceea ce priveste demografia unui stat, de aici și termenul
de politica demografică. Din acest punct de vedere se poate face o analiza asupra modului în
care sistemele politice, în funcție de tipul și ideologia promovată influențează demografia.
Istoria recentă atât cea europeană cât și a României, văzută separat, ne arată modul in
care aceasta componentă a statului se modifica în funcție de un anumit sistem politic si
cadrul legal implementat de acest sistem. În ceea ce privește sistemele totalitare, acestea au
promovat o politica favorabilă natalității, pentru a asigura creșterea sigură a populației și
totodată pentru a asigura resursa umană necesară sistemelor politice concentrate pe o
intervenție a statului în toate domeniile. Caracterul naționalist al acestor sisteme ducea
totodată la dorința unui control rasial și dominarea minorităților prin creșterea populație
majoritare.
In Romania, perioada comunismului a însemnat o creștere însemnată a populației
începând cu anul 1948 până în anul 1992 când populația României a atins apogeul. Aceasta
creștere se datorează politicii comunismului care era favorabilă natalității . La baza acestei
creșteri au stat anumite decizii luate de către stat, ca de exemplu limitarea posibilității
părăsirii tarii. Unul dintre cele mai importante acte normative din această perioada a fost
decretul 770 din 1 octombrie 1966, un act care viza creșterea rapidă a populației iar pentru
susținerea aceste idei se interzicea întreruperea sarcinii care rămânea totuși permisa doar in
anumite condiții limitate.
Odată cu schimbarea regimului in Romania, tendința a fost una de scădere a populație,
influențată de asemenea de anumite decizii politice atât pe plan intern cât si de acte cu
caracter comunitar. Pe de o parte scăderea populației a fost cauzată de o migrație masivă a
românilor imediat după Revoluția din 1989 și favorizată mai apoi de aderarea la Uniunea
Europeană din 2007. Pe de altă parte, tendințele Europene in ceea ce privește întreruperea
sarcinii s-au schimbat, creându-se cadre legislative favorabile acestor proceduri, in
concordanță cu Convenția Europeană a drepturilor omului. Această tendință s-a observat și
în România care a creat un cadru legislativ adaptat acestor cereri, căruia i s-a creat și un
cadru medical favorabil. Se poate observa că în sistemele democratice, creșterea populației
devine mai greu de controlat, dat fiind faptul că în majoritatea situațiilor măsurile care vin să
susțină acest fenomen se află într-un raport de contrarietate cu drepturile și libertățile
cetățeanului.
În regimurile democratice, o alta importanță a demografiei se manifestă în ceea ce privește
principiul reprezentării. Regimurile democratice funcționează sub acest principiul al
reprezentării, în care există o instituție, de obicei Parlamentul, care funcționează respectând
interesele poporului iar reprezentanții sunt aleși prin vot direct. Astfel, există la nivelul unui
stat o anumită normă de reprezentare, promovându-se o reprezentare proporțională existentă
Chiriac Alexandru . Gr. 8201 TR,Ar . Seria A

și în România prin Legea 208 din 2015 care a statuat un număr fix de parlamentari: 466 (312
deputați, 136 de senatori și 18 deputați ai minorităților) față de cei 588 aleși în 2012. Norma
de reprezentare la alegerile din 2016 va fi de 73.000 de cetățeni pentru un deputat și de
168.000 de cetățeni pentru un senator. Această proporționalitate se explică totodată și prin
faptul că într-o democrație, reprezentativitatea are legătură directă cu numărul populație, fiind
necesară reprezentarea intereselor unei comunități raportat la numărul de locuitori.